Plouă, ninge, e gheţuş.

De o vreme-i trist la noi.

Câţiva fulgi neîndemânatici

Cad cu faţa în noroi.

Fulguleţii se topesc.

Să fii primul nu-i uşor,

Dar din cer, grăbiţi, coboară

Mii de fulgi pe urma lor.

Fulgii cad cu stoinicie.

Pe pământ încet, încet

Se aşterne o fâşie

Albă, albă de omăt.

Ce mai dans, ce veselie…

– Fulguleţi micuţi şi moi,

Pe-aripioare de argint

Aţi adus iarna cu voi.