ALMANAHUL Nastratin 2012

PROIECT EDITORIAL SUSÞINUT DE

Hipermarket Imobiliar
Platforma imobiliara Hipermarketimobiliar incorporeaza site-ul www.hipermarketimobiliar.ro
si revista „ANUNT EXCLUSIV“ (www.anuntexclusiv.ro). Platforma imobilara este specia-
lizata in anunturi de inchirieri si vanzari imobiliare la nivel national. Descoperiti o gama vari-
ata de oferte imobiliare, provenite exclusiv de la proprietari, prin intermediul platformei imo-
biliare www.hipermarketimobiliar.ro, continand peste 15.000 de anunturi imobiliare. Am
reusit ca in cei 5 ani de activitate sa ajutam peste 5.000 de clienti sa isi vanda proprietatile
FARA COMISION. Prin prezenta activa pe piata imobiliara din Romania, participarea in
cadrul targurilor imobiliare si distribuirea la nivel national a revistei „Anunt Exclusiv“,
Hipermarketimobiliar iti ofera o gama de servicii complete si eficiente pentru tranzac-
tionarea proprietatilor tale.
 Dr. VLAD HOGEA
(coord.)

ALMANAHUL
Nastratin 2012

La realizarea lucrãrii au contribuit (în ordine alfabeticã):

 ADRIAN BIGHEI  ADRIAN MÃRÃCINEANU  CELUSH
 DANIEL NEGUÞ  Dr. ELIS RÂPEANU  ERWIN MICU
 GEORGE CORBU  Dr. GEORGE IVAªCU
 HORAÞIU MÃLÃELE  HORAÞIU ªERB
 IOAN SORIN ROªU  LIVIU DINCÃ  MARIN CREÞU
 MARIUS C. ROMAªCANU  MIHAI MATEI
 Dr. MIRCEA COªEA  MIRCEA ILIESCU
 NICOLAE-PAUL MIHAIL  OLIMPIAN UNGHEREA
 OSTAP MARDARE  ªTEFAN SUCITU

EDITURA:
ISSN: 2248 - 017X
• COPERTA: Dr. Tees • ÎNGRIJIREA EDIÞIEI: Dr. Claudia Daniliuc • CORECTURÃ: Raluca Iosifidis
• DTP: Omni Press & Design (www.opd.ro)

Toate drepturile asupra ediþiei aparþin autorului.

Nu este permisã reproducerea parþialã sau integralã fãrã acordul prealabil al deþinãtorului.
 nereþe, având destulã expe- fletar Paul-Louis Courier),
rienþã a vieþii, înþelept nu întrucât: „- Pamfletul nu poa-
numai de la naturã, dar ºi te fi ceva bun. Cine spune
prin impactul cu nevoile ºi pamflet spune o scriere plinã
vicisitudinile sorþii, el îºi de otravã. - De otravã? - Da,
pãstreazã, totuºi, dincolo de o domnule, ºi dintre cele mai
concepþie fatalistã (caracter- rele, cãci altminteri nimeni
isticã modului de gândire ori- nu l-ar citi. - Nu l-ar citi dacã
ental), un anumit umor nativ nu ar fi plin de otravã? - Nu,
ºi sãnãtos - uneori amar, alte- cãci aºa-s oamenii: le place sã
ori tonic“. gãseascã otravã în tot ce se
Almanahul din mâinile tipãreºte. Nu ºtiu ce cuprinde
tale îºi trage seva (în- pamfletul dumitale, pe care
tâmplãtor sau nu!) din iste- tocmai l-am condamnat. Nu
„Nastratin Hogea (1208- þimea voioasã a strãmoºului ºtiu ºi nici nu vreau sã ºtiu,
1284)“, scrie Kemal Yorenc, meu, Nastratin Hogea. O sevã dar toatã lumea îl citeºte:
„a fost ba un sfânt, ba un otrãvitoare, dupã unii (pre- înseamnã cã-i plin de otravã“.
erou, ba un mântuitor, ba un cum juratul care tocmai îl Nu, zãu?!
savant al epocii sale“. Cea mai condamnase pe marele pam- Vlad Hogea
veche picturã în care apare
(pãstratã la Palatul Topkapî,
din Istanbul) dateazã abia din
secolul al XVIII-lea. În acea
miniaturã, Hogea (locuitor în
Anatolia cãzutã sub ocupaþie
mongolã) are un turban mare,
barbã albã, faþã zâmbãreaþã ºi
cãlãreºte un mãgar - iatã
simbolurile sale!
Prin „Nezdrãvãniile lui
Nastratin Hogea“ (1853), An-
ton Pann nu face o simplã tra-
ducere dupã ediþia turceascã
din 1837, ci creeazã o operã
profund originalã, cãreia îi
imprimã personalitatea sa
poeticã: „Nastratin era un
hogea (dascãl sau învãþãtor) /
Care a rãmas de basnu pânã
astãzi tutulor, / Pentru cã era
din fire cam p-o ’reche, nez-
drãvan, / Nu-l gãseºti însã în
faptã sã fi fost vreun viclean“
º.a.m.d. Dupã cum observa
Constantin Mateescu: „Carac-
terul sãu e departe de a fi
liniar. Om trecut de prima ti-

2
THE LAND OF
MIHAI MATEI

4
ALMANAHUL Nastratin 2012 5
6
ALMANAHUL Nastratin 2012 7
8
ALMANAHUL Nastratin 2012 9
10
ALMANAHUL Nastratin 2012 11
12
ALMANAHUL Nastratin 2012 13
14
ALMANAHUL Nastratin 2012 15
16
ALMANAHUL Nastratin 2012 17
18
ALMANAHUL Nastratin 2012 19
20
NOI, CEI DIN
LINIA ÎNTÂI
(un banc vesel, de tot plânsul)
Cicã domnul prim mi-
nistru plecase sã taie panglica
la câþiva kilometri de autostra-
dã. Uitându-se pe geamul
maºinii, vede la marginea dru-
mului doi amãrâþi, care frã-
mântau chirpici cu pi-
cioarele goale.
Intrigat de ceea ce
vede, domnul prim
ministru opreºte ma-
ºina ºi îi întreabã pe
cei doi:
- Mãi, oameni buni, nu vã
este ruºine sã faceþi nenoro-
cirea asta de chirpici, într-o
þarã membrã a Uniunii Euro-
pene, care tocmai a reuºit, sub
îndrumarea FMI, sã se ma-
crostabilizeze? Ce-i îna-
poierea asta? Ce faceþi cu
ALMANAHUL Nastratin 2012
amestecul ãsta oribil de bãle-
gar, paie ºi noroi?
- Domnule prim ministru,
rãspunde unul dintre indivizi,
nu-l facem pentru noi. Îl
exportãm în Federaþia Rusã.
- Îl exportaþi în Rusia?
Extraordinar! Ce luaþi pe el?
- ªtiþi, ruºii ãºtia nu prea
au rezervã valutarã, aºa cã ne
plãtesc în naturã. Ne dau o
mie de AK-47 pe tona de
chirpici.
- Sunteþi nebuni?! Intro-
duceþi ilegal armament în
þarã!
- Nuuu! Nu intrã neam
de AK-47 în România. Le
reexportãm imediat în Iran.
- În Iran?! La teroriºtii
ãia? Ce luaþi de la ei?
- Petrol, domnule prim
ministru. Pentru fiecare AK-
47, câte o tonã de petrol, dar
sã ºtiþi cã nu îl aducem ilegal
în þarã. Din Iran pleacã direct
în Japonia, cã ãia, or fi ei
deºtepþi, dar n-au petrol.
- Ce luaþi din Japonia, ce
vã dau pe petrol?
- Ehh! Niºte rahaturi de
microcipuri, de încap o mie
într-un portofel, dar le vindem
americanilor, cã au nevoie de
fleacurile astea, ca sã facã niºte
rachete. Sã ºtiþi cã plãtesc bine.
Pentru fiecare flecuºteþ din
alea ne dã zece mii de dolari.
- ªi?
- Pãi acum devine com-
plicat, cã trebuie sã schimbãm
la bancã dolarii pe euro.
- De ce?
- Pentru cã bulgarii nu
vor decât euro.
- Dar ce treabã aveþi voi
cu bulgarii?
- Pãi, domnule prim
ministru, noi, cu tranziþia ºi
cu austeritatea, am sãrãcit de
tot. Nu mai avem anima-
le. Cum sã facem chirpici,
dacã nu importãm
bãlegar de la bul-
gari?!
Mircea Coºea
21
 „SATIR UL“
LUI
)

)
MALAELE

GALERIA ATELIER
„HORAÞIU“
Str. Smârdan nr. 37
(în Centrul Istoric al
Capitalei).
Se lucreazã la faþa
locului ºi la locul
feþei. O permanentã
expoziþie cu cei mai
înzestraþi
caricaturiºti ai
timpului, de-a lungu’
ºi de-a latu’,
de-a adâncu'
ºi de-a înaltu'.
În serialul „Strãmo- revistei „Satyrul“, gaze- vom pune pe orzoaica de
ºii lui Nastratin“, am tã umoristicã apãrutã la primãvarã. 3. Dreptul la
amintit despre foaia Bucureºti în 1866, sub spitalizare! În spitale se
umoristicã „Satirul“. A- direcþia lui B.P. Hasdeu. va veni cu dreptul. 4. În-
pãrutã la începutul ani- În cartea „Horaþiu vãþãmântul va fi reglat
lor ’90, a reprezentat un despre Mãlaele“, redac- dupã lozinca: „De la
demers al maestrului torul-ºef publica progra- fiecare dupã capacitate,
Horaþiu Mãlãele, mem- mul „Satirul“: Punctul 1. fiecaruia dupã suma
bru al Colegiului de Toþi cetãþenii vor fi egali, depusã“. Cititorii noºtri
Onoare al publicaþiei în afara membrilor miº- pot admira alãturat unul
noastre. Purtând acest cãrii, care vor fi mult dintre numerele de co-
nume, foaia se dorea o mai egali. 2. Cultura li- lecþie ale revistei „Sa-
continuare peste timp a berã! Un accent deosebit tirul“…

22
N ASTRATIN
S-A N ASCUT
EPIGRAMIST
NICOLAE-PAUL MIHAIL
ALPINISM
Ea e sportivã din nãscare,
Însã, când face pe-alpinista,
Ca s-o-nsoþesc la cãþãrare,
Întâi vreau sã-mi arate pista!
***
UNUI PERVERTIT
Medicina-n acest veac
Fãcu un salt incontestabil,
Dar boala lui nu are leac…
E incurabil!
***
RANG NOBILIAR
Domniþa bine-a socotit
Vãzând ce harnic e Ilie;
Cu rang înalt l-a dãruit:
I-a dat zapis de boierie!
***
LA DOCTOR
Fãrã sã þinã cont de preþuri,
S-a dus la doctor, c-avea greþuri
ªi c-o mâna între cãlcâie.
Iar doctorul i-a dat… lãmâie!
***
TEATRU ISTORIC
Când jucam aceeaºi piesã,
Mã strângea la piept cu drag –
Ea, ca personaj, contesã,
Eu în rolul de iobag.
***
CROITORIE DE LUX
Mi-am luat palton, cum are mai tot omu’ –
Îmi place stofa, gulerul ºi blana,
ALMANAHUL Nastratin 2012
)
Dar, fiind prea lung în poale, am mers la Ciomu
ªi-ndatã el mi-a ºi scurtat pulpana.
***
BLONDA DE LA DREPT
Deºi nu-nvaþã cu temei,
Succesul ei n-are egal:
I-au dat la tezã nota trei,
Dar a luat zece la oral.
***
REÞETA SUCCESULUI
A reuºit în viaþã ca studentã,
Mai bine decât oriºicare fatã,
Cãci, fiind de felul ei inteligentã,
A dus o viaþã foarte regulatã.
***
O MÂNÃ DE AJUTOR
Ea e mioapã, n-are leac,
Dar lumea trebuie s-o-nþeleagã:
Când vrea sã bage aþa-n ac,
Tot satul vine de i-o bagã.
***
REPARAÞIE
DE MOBILIER
Iubita-n jilþ se legãna
(Mai are astfel de-obiceiuri!),
Dar, fiindcã jilþul scârþâia,
M-am dus sã-i pun vreo douã cleiuri.
***
O SINGURÃ-NTREBARE
Acestei doamne-ncântãtoare
Atât de multe-aº vrea sã-i spun…
Dar aº începe c-o-ntrebare:
E de acord ca sã i-o pun?
23
 GEORGE CORBU
FOAMEA
ªi-n patru firul de-l desfaci,
Concluzia-i tot cea fireascã:
Unii fac foamea cã-s sãraci,
Alþii vor astfel sã slãbeascã!
***
PARADOX
Acum, când toate sunt permise
- Socialismul fiind mort -,
Ajungem, fãrã vreun efort,
Sã facem coadã iar la vise.
***
ªCOALA
Nu cunosc nicio poveste
C-un final la fel de trist:
Dascãlul, ce-apostol este,
Azi a devenit grevist.
***
PENSIE – PENSIONARI
Guvernu-o face prea de oaie,
Din pensie când îmi tot taie;
La tratamentu-i inuman,
Îmi caut bâtã de cioban!
***
UNUI ÎNTREPRINZÃTOR
Un sfat ce-þi este de folos,
Cãci prea e ignorat la noi:
Sã fugi de banii ce miros
La care ajunge orice copoi!
***
BANII INVESTIÞI
Afaceriºtii, aceºti ignari
Feroci, bicisnici, blestemaþi,
Acumulezã bani murdari
Ce trebuie apoi spãlaþi.
***
CONSTANT
Din vremea lui Mihai Viteazul
ªi chiar ‘naintea lui, admit,
24
Românul, hazul ºi necazul
E-un trio de nedespãrþit.
***
LA NOI
În a vieþii ambianþã
Descreºte îngrijorãtor
Consumul zilnic de speranþã
Pe capul de locuitor.
***
„DOAMNE, MARE ÞI-E
GRÃDINA!“
La zicala cu pricina
Se cuvine un adaos,
Fiindcã þi-ai mãrit grãdina
Pân’ ai transformat-o în haos.
***
PORNIND DE LA UN
PROVERB
Înþelepciunea e adâncã:
Nu tot ce zboarã se mãnâncã!
Proverbu-acesta cunoscându-l
Îmi zboarã fãrã grijã gândul.
***
FAPT CURENT
Cum domniºoara cea fâºneþã
Se tot transformã an de an,
Eu leg schimbarea ei la faþã
De-un medic estetician.
***
OMUL
Dupã ce-l vezi cum se zbate,
Dând din aripi sau din coate,
Te trezeºti apoi cã moare
Absolut din întâmplare.
***
MAFIA ªI
DEMOCRAÞIA
Chiar de nu credeam o iotã,
Astãzi vãd – fapt simpatic
 Cum ciuperca mafiotã
Creºte-n solul democratic

***
RÃSPUNS LA O
ANCHETÃ
Mã-ntrebi ce este viitorul
(ªi-n caz ca ºtiu, de sunã bine)?!
Nu ºtiu, fiindcã nu-i duc dorul
Cât timp în el nu mã conþine.

***
IUBITEI
Slãvitã fii, în veci de veci,
Iubito, fiindcã mã convingi
Cã anii mei, cei 70
Nu-s decât 2 x 35!

***
MARELUI POET
RADU CÂRNECI,
AJUNS OCTOGENAR
Ajuns ºi el octogenar,
Maestrului Radu Cârneci
Îi strig: trãiascã-n veci de veci,
ªi nici o zi in plus mãcar!
***
FABULISTULUI
ALECU DONICI
Ai fost – cu „Musca la arat“ -
ªi ai rãmas „pe fazã“:
Un fabulist adevãrat,
E cert, nu fabuleazã!
***
UN CUPLU GRÃBIT
DA ºi-au spus, dupã-o idilã,
Cei ce s-au unit pe viaþã,
Însã starea lor civilã
Fu negaþiei prefaþã!
***
IUBIREA…
Iubirea, mult râvnitul zbor
Al omului, trecut în cânt,
E dat oricãrui muritor,
Dar ce folos: adesea-i frânt!
***
CALUL TROIAN (I)
Sunt ºanse minime, fireºte,
Sã scapi, pãlit de-un buzdugan,
Sau când, napraznic, te loveºte
Copita calului troian.
***
CALUL TROIAN (II)
Haos dupã haos
Oare accidente-s?
„Timeo Danaos
et dona ferentes...”.
***
PRIVIND LA PÂLCURILE
DE PENSIONARI
DIN CIªMIGIU
Cât trãieºte, omu-nvaþã!
Constatarea-i veche, francã.
Amintirile de-o viaþã
Se depun tot la o... bancã!

ALMANAHUL Nastratin 2012 25

C ARIC ATURA
SUNT EU!

Despre proiectul lui Adrian Bighei

(„Biggy“) - „Caricatura sunt eu!“ –
puteþi afla mai multe informaþii
din urmãtoarele surse: site-ul
http://caricaturasunt.eu/
profilul de Facebook al artistului;
adresa de e-mail
info@caricaturasunt.eu;
nr. de telefon 0722.424.406.

26
 AFORISME
de Elis Râpeanu
 Cine nu-ºi  Critica se naºte, ca ecoul, în urma
urãºte duºmanul operei literare, nu înaintea ei.
nu poate câºtiga  Ca sã descoperi adâncimea prostiei,
rãzboiul. trebuie sã fii geniu.
 Sã te fe-  Ca sã scapi de târâtoare, singura soluþie
reascã Dumnezeu este zborul.
de omul care are  Iubirea e iubire chiar ºi atunci când e
convingeri, dar scrisã cu literã micã.
n-are culturã.  În timp ce dragostea e oarbã, gelozia
 Dacã n-ai vede ºi ce nu existã.
fost iubit, e greu  Marea isteþime constã în a ºti sã o
sã iubeºti. ascunzi.
 Cea mai  Nu poþi scãpa de ispitã decât dacã i te
bunã modalitate sã pãstrezi un secret este sã abandonezi.
nu-l ºtii.  Nu toate femeile sunt târfe, dar toate
 Nu e atât de greu sã înþelegi pãrerea târfele sunt femei.
celuilalt, mai greu e s-o accepþi.  Doar moartea are ultimul cuvânt.
 Rãul fãcut de un om dãinuieºte ºi dupã  Lebãda nu-i frumoasã decât pe apã, iar
moartea lui; binele fãcut e îngropat odatã cu pescãruºul în zbor.
el.  Toþi purtãm o mascã, dar unii nu ºi-o
 Sã nu dai nimãnui o cheie, dacã nu vrei scot niciodatã.
s-o foloseascã.  Ochiul vede, dar lacrima e oarbã.
 Fotografiile le poþi arunca, amintirile nu.  Unele cuvinte se rostesc cu literã mare.
 ªi îngerii cãzuþi au aripi.  Pãcatul se iartã, greºeala se plãteºte.
 În lupta dintre politicã ºi lege, câºtigã  Mai curând arãþi orbilor lumina, decât
politica. proºtilor greºeala.
 În viaþã, e posibil ca moartea sã ne  ªi ipohondrii se îmbolnãvesc.
viziteze de mai multe ori, dar numai o datã nu  Malurile nu zãgãzuiesc râul, ci îi dau
mai pleacã. identitate.
 Bãrbaþii ºtiu sã lupte, femeile – sã  ªcoala e o punte pe care trebuie s-o
supravieþuiascã. treci, nu o cruce pe care trebuie s-o duci.
 Viaþa e o luptã în care toþi învingãtori
sunt condamnaþi la moarte.
 Omul fãrã rãbdare ar vrea sã termine
un lucru înainte de a-l începe.
 Când capul e gol, nebunia intrã mai
repede.
 Nici chibritul nu se aprinde de la sine.
 Când dragostea îþi dã aripi, e musai sã
zbori.
 Pentru arcul bãrbatului, femeia e ºi
þintã, ºi sãgeatã.
 Întotdeauna intrã praf în ochii care stau
prea deschiºi.
 Adesea, bãrbatul cântã pe o singurã
strunã ºi nici aceea nu-i a lui, ci a nevestei.
 Pasul te duce, dar capul te conduce.
 Degeaba pãlãria e rotundã, atâta timp
cât stã pe un cap pãtrat.
 Important nu e sã ºtii totul, ci sã ºtii
destul.

ALMANAHUL Nastratin 2012 27

 oarbe, cu gardurile lui ºtirbe, – trebuie sã recunoºti – un soi
cu aerul dezolant al caselor de hârdãu public. Aici se re-
din chirpici povârnite sub varsã toate dejecþiile, toate
povara unei cumplite sãrã- mizeriile Metropolei. Resturi
cii?), priveºte lumea în care menajere, resturi industriale,
trãieºti. Uitã-te, cu ochii tãi de pet-uri jegoase, chiºtoace de
zile mari, chiar la blocul în þigãri cu rujul încã lipit de fil-
care locuieºti, la zidurile lui tru, cocoloaºe de hârtie, pungi
jerpelite, la balcoanele rugi- zdrenþuite, cutii strivite, an-
nite, la burlanele lui sparte, la velope abandonate, toate de-a
tomberoanele fetide doldora valma cu un praf sufocant, cu
de gunoi fermentat. Hai, fã-þi fumul de motorinã arsã ºi izul
curaj ºi coboarã la subsolul puturos al muºuroaielor de
blocului, cu þevãraia spartã, cãþei. Baºca sutele de scuipaþi
Am ezitat îndelung, pânã cu apa ºiroind pe pereþi, cu lipiþi pe metrul pãtrat de
sã pun acest titlu: „Mizeria ca nesfârºitele cohorte de libãrci asfalt hidos.
politicã de stat“. Apoi, m-am ºi ºobolani veºnic flãmânzi. Ai observat, preaînþelep-
decis. E prea multã mizerie în Mizeria devine înfricoºãtoare. tule Cititor? Multe staþii de
jurul nostru. O mizerie ca o Totalã. Metrou au devenit uriaºe de-
ideologie extremistã. O mize- Strãzile din jurul blocului pozite de gunoi, invadate de
rie structuratã administrativ, tãu, cât vezi cu ochii, au ajuns cerºetori, de copii pãrãsiþi, de
de jos ºi pânã sus. E prea mul-
tã mizerie organizatã în ogra-
da þãrii, prea riguros întreþin-
utã ºi diseminatã, încât sã nu
fie patronatã de stat. Cineva,
care a izbutit sã ajungã cu citi-
tul pânã aici, înalþã dojenitor
o sprânceanã: „Chiar aºa?
Oare sã fie statul de vinã, pen-
tru mizeria de sub nasul nos-
tru?“ Iubite Cititorule, mize-
ria care ne invadeazã zilnic
casa, familia ºi sufletul þine de
un anumit mod de viaþã: ne-
pãsare, neglijenþã, indolenþã.
Atunci, însã, când acest mod
de viaþã devine public, mize-
ria ajunge politicã de stat.
Priveºte, Cititorule drag,
oraºele ºi satele noastre (a-
propo, de când n-ai mai gus-
tat din savoarea traiului rural,
cu uliþele lui desfundate ºi

28
handicapaþi, de bãtrâni uitaþi
de neamuri ºi de noroc: aici
cerºesc, aici locuiesc, aici
dorm. Faimoasele vespasiene
s-au transformat în locuri
imunde, cu mizeria bãltind
pânã la glezne. Gãrile ºi auto-
gãrile ne oferã o priveliºte de
coºmar, de jur-împrejurul lor
miºunã o lume interlopã agre-
sivã, prostituate, hoþi de
buzunare, puºlamale,
traficanþi de droguri ºi
carne vie.
Mizeria a cotropit, în
mare mãsurã, chiar ºi
presa: supranumitã „a
patra putere în stat“. Ca o
cumplitã epidemie, ca un
monstruos reflex al realitã-
þii, multe coloane tipãrite se
lasã violate de verbul otrãvit
al unor mercenari de presã,
care leapãdã în urma lor râuri
de înjurãturi, obscenitãþi ºi
vulgaritãþi, într-un teribil des-
ALMANAHUL Nastratin 2012
frâu verbal. Sub ochiul ne-
pãsãtor al statului, tirania
mizeriei se întinde ca un duh
letal. Pãtrunde în spitale, în
judecãtorii, în circumscripþii
finan-
cia-
re, în agenþii de voiaj. Acapa-
reazã primãrii, magazine, res-
taurante, benzinãrii, minis-
tere, hoteluri ºi garaje. Doar
Biserica ºi Armata au scãpat.
Mizeria materialã din jurul
nostru produce grave mutaþii
morale, politice ºi culturale.
Ne paºte primejdia unei de-
vastatoare mizerii spirituale.
Încotro ne îndreptãm?
ªi în tot acest timp, pe
acest fond de mizerie genera-
lizatã, statul organizeazã, când
ºi când, cu o ipocritã candoa-
re, fastuoase baluri de cristal.
Pune la cale briefing-uri stro-
pite copios cu ºampanie. Pa-
troneazã recepþii simandicoa-
se, cu vestale de lux ºi „bãieþi
de bãieþi“, puºi la patru ace.
Vorba lui Alexandru Arºinel,
dintr-un spectacol celebru:
„Þara moare de foame ºi
baba se piaptãnã“…
Olimpian Ungherea
29
 LUMEA
LUI ERMI

30
Viaþa în

ALMANAHUL Nastratin 2012 31

 BY
MIRCEA
ILIESCU

32
 Motto: „Ridendo castigat mores“
(„Râzând, biciuim moravurile“ – aforism antic)

Antropologii cred cã râsul

îºi are originea într-un gest
agresiv, de descoperire a din-
þilor. Platon susþinea cã râsul
este periculos pentru socie-
tate, fiind o grimasã nedemnã
pentru oamenii liberi, nobili,
responsabili ºi, ca atare, tre-
buie lãsat nebunilor, bufo-
nilor, sclavilor ºi proºtilor. Bi-
serica Evului Mediu a dez-
voltat concepþia diabolicã de-
spre râs, reprimând tot ce se
referea la plãcere. Descartes
considera râsul o pierdere a luciditatea. Schopenhauer a- sau popoare râd cu uºurinþã,
controlului de sine. Kant vor- firma cã râsul apare la deza- altele sunt cunoscute drept
bea de funcþia terapeuticã a cordul dintre concept ºi reali- mai sobre ºi mai severe. Noi,
râsului, iar Spinoza - de par- tate, iar Freud vorbea de rela- românii, suntem prin exce-
ticiparea râsului la natura þionarea a trei personaje în lenþã un popor vesel, care ºtie
divinã a omului. Nietzsche actul punerii în scenã a râsu- sã râdã cu poftã, chiar ºi
asocia râsul înþelepciunii, iar lui: cel care râde, victima, atunci când trece prin cele mai
Kierkegaard ºi Jankélévitch martorul-complice. grele momente. Aºadar, sã râ-
considerau umorul drept po- Râsul ºi umorul sunt de- dem cu „Nastratin“ (chiar dacã
sibilitatea omului de a-ºi de- terminate cultural, istoric ºi unii spun cã râsul îngraºã)!!!
pãºi condiþia, de a-ºi ascuþi individual: unele persoane Horaþiu ªerb
ALMANAHUL Nastratin 2012 33
 Lumea pe care o priveºte
Nastratin ne priveºte pe toþi.
Tumultul ei zilnic se revarsã
peste noi într-un timp al
schimbãrilor profunde ºi
aºa, prinºi în vârtejul cotidi-
an, uitãm, picãturã cu picã-
turã, sã mai zâmbim. Ne în-
crâncenãm, cu fiecare zi care
trece, lãsându-ne complet
absorbiþi în modelul com-
petiþiei cu cel de lângã noi.
Suntem prizonierii unui
timp în care totul se reduce
la nevoia de mai mult, mai
repede, mai bine.
Dar, urcaþi cu arme ºi ba-
gaje în trenul acesta de mare
vitezã, ne-am uitat pe peron
sufletele. Le-am uitat sau,
poate, le-am lãsat acolo in-
tenþionat, ºtiind prea bine cât
sunt de vulnerabile la toate
câte ni se întâmplã în absenþa
zâmbetului. În absenþa acelui
ceva pe care îl numim zâmbet,
dar pe care nu ºtim sã îl defi-
nim cu exactitate, a acelui ceva
care se naºte, întotdeauna, din
locul cãtre care am început sã
privim din ce în ce mai rar:
noi înºine.
O privire atentã ºi înþele-
gãtoare cãtre lume ºi cãtre
ceilalþi poate sã fie locul din
care sã izvorascã ºi momente-
le în care sã putem zâmbi ºi,
mai apoi sã râdem. Pentru cã
este nevoie sã reînvãþãm a
zâmbi autentic mai înainte de
a putea sã râdem. Sã râdem în
hohote, sã râdem sãnãtos, din
inimã, sã învãþãm cã numai
râzând de noi înºine vom
redescoperi umanitatea noas-
trã. Sã spargem, râzând, zidul
de neliniºte ºi de tãcere poso-
morâtã car se aºterne peste
noi ºi peste aparenþa de
inutilitate a vieþilor noastre,
mãrunte ºi cuminþi.
ªi mai apoi, reînvãþând sã
râdem, vom învãþa sã trãim
din plin. Sã ne bucurãm ºi sã
creãm, arãtându-le celorlalþi,
cu umor, cine suntem. Sã
râdem, fãrã teamã, de lucru-
rile pe care le facem, pentru
cã doar râzând de ceea ce
facem bine vom putea depãºi
blazarea ce se instaleazã atun-
ci când suntem convinºi cã
mai binele este duºmanul
binelui existent.
Sã lãsãm umorul sã-ºi
gãseascã singur locul potrivit
în vieþile ºi în activitãþile
noastre de zi cu zi, pentru ca,
mai apoi, tot prin el sã reuºim
sã ne depãºim propriile noas-
tre limitãri. Pentru cã puterea
de a zâmbi le aparþine oame-
nilor ºi tot ea le defineºte
umanitatea.
Marius C. Romaºcanu
ALMANAHUL Nastratin 2012 35
 Nastratin dãdu un
telefon, dar apelatul nu
fu de gãsit. Cicã nu era în
„aria de acoperire“... Îm-
bufnat, Nastratin urcã la
etaj, se aºezã la masa de
scris ºi, uitând de tot ºi
toate, puse pe hârtie ce
voia sã povesteascã prin
telefon:
„Nu-s mai mult de
trei zile de când s-a petrecut ce-am sã vã spun
mai departe ºi, fapt curios, poate, chestia mã
amuzã mai mult decât sã mã surprindã ori sã
mã indigneze. Nevastã-mea, ca în fiecare di-
mineaþã însoritã de varã, deschide poarta ºi
culege petalele ofilite ale trandafirilor aflaþi în
jardiniera trotuarului... Apoi inspecteazã cu
36
un ochi critic ce alte flori au mai culcat la
pãmânt seara trecutã Albuº, Negruþa ºi Rita
(ãºtia-s trei din cei ºase câini ai noºtri)... Veci-
nul din stânga, cum te uiþi la casa noastrã din
stradã (pentru cine vrea sã-mi facã o vizitã),
tocmai fãcea cale-ntoarsã din drumul spre ser-
viciu, în maºina-i elegantã ºi aproape nouã,
care seamãnã leit cu a mea. Numai la culoare.
Începuse sã-i sune alarma locuinþei fãrã rost
ºi, cum soaþa-i plecase mai devreme la slujbã,
vede alarma pe mobil ºi revine sã rezolve. Deh,
ei n-au decât un câine... În ãst timp, dinspre
capãtul strãzii vine în fugã un individ tot o apã
ºi-un pãmânt, nici prea-nalt, nici prea scund,
nici prea gras, nici prea slab, nici tânãr, nici
bãtrân, iar dupã port - nici prea avut, dar nici
sãrman. ªi grãieºte cãtre nevastã-mea:
«Unde-i domnu?»… Chiar atunci iese ºi ve-
cinul din curte ºi
afla de la individ
cum cã maºina-i
scoate scântei ca
la focurile de arti-
ficii, de undeva de
lângã eºapament.
Vecinul rãmâne
mut, dar se face
verde... Tipul nu-l
lasã sã se dezme-
ticeascã ºi-i cere o
þoalã, ceva, sã se-
ntindã sub ma-
ºinã: «Cã mã mai
pricep»... Acu-i
momentul sã vã
spun cã eu am un
principiu în viaþã:
stâlpul familiei
trebuie sã condu-
cã, nu sã ºofeze!
Aºa cã nu mi-am
dat cu pãrerea.
N-o fac decât în
politicã, sporturi
de orice fel, bucã-
tãrie, construcþii
edilitare ºi civile,
muzicã, literaturã,
film etc. În ce priveºte vreun permis de con-
ducere, nu-l posed decât pe cel de la maºina de
tuns iarba. Revin la istorioarã. Individul nu
zãboveºte mai mult de 5 secunde sub maºinã…
Se ridicã ºi spune: «Gata!… Era o tablã care
atingea… Putea sã ia foc… Acum e-n regulã -
mergeþi sãnãtos!»… Vecinul îºi revine la
culoarea naturalã, scoate treizeci de lei, pe
care-i oferã jenat ºi-i strânge mâna, de-am
crezut cã i-a fracturat toate degetele. Individul
îl bate pe umãr, ca omul care nu ºi-a fãcut
decât datoria, mulþumeºte, la rându-i, ºi
pleacã. Vecinul, prudent/prevãzãtor, trece ºi
pe la service-ul din apropire ºi povesteºte
întâmplarea, rugându-l pe mecanic sã-i suie
atomobilul pe elevator.
Omul îi zâmbeºte înþelegãtor ºi îi spune:
«Eu o fac, pentru liniºtea dumneavoastrã,
dar sunteþi cam al douãzecilea în ultimele
douã zile!» Vecinul meu rãmâne tablou. Vine
ºi-mi povesteºte ºi mie. Iar eu pun mâna pe
telefon ºi-l sun pe celãlalt Nastratin. Nu dau
de el pe moment. ªi atunci îi trimit prin
e-mail pãþania. Acum vãd cã apare în revistã.
Nu ºtiu precis cum a ajuns acolo, dar bã-
nuiesc. Important e cã tocmai aþi citit-o. ªi
aþi aflat ce le mai dã prin cap unor escroci in-
ventivi de pe la noi“…
Adrian Mãrãcineanu

DEZVALUIRI
SOC
, ANTE
Proiectul privind
legalizarea prostituþiei
(extrase din documentul înaintat Comisiei pentru Sãnãtate ºi
Familie a Camerei Deputaþilor)
CAPITOLUL I -
PRINCIPII
GENERALE
Articolul 1 - Statul român
îi ocroteºte pe cei care prac-
ticã prostituþia, fãrã deosebire
de sex, naþionalitate, religie
sau apartenenþã politicã, ga-
rantându-le libertatea de a se
putea exprima neîngrãdit,
prin mijloace specifice.
Articolul 6 - Dat fiind
rolul benefic pe care-l exercitã
asupra sãnãtãþii sistemului
nervos al clientelei, prostitu-
atele vor purta, începând cu
data publicãrii prezentei în
Monitorul Oficial denumirea
de „Cetãþean Sanitar”.
Articolul 7 - Vechile ape-
lative (târfã, curvã, paraºutã,
boarfã, ºtoarfã, vagaboandã
etc.) sunt considerate ca o le-
zare a demnitãþii Cetãþeanu-
lui Sanitar ºi vor fi pedepsite
conform legilor în vigoare.
CAPITOLUL II -
DREPTURI ªI
OBLIGAÞII
Articolul 19 - Cetãþeanul
Sanitar beneficiazã de urmã-
toarele drepturi:
a. Echipament de lucru
gratuit.
b. Concediu de odihnã
proporþional cu vechimea ne-
întreruptã în muncã.
c. Asistenþã medicalã
periodicã, iar în cazul îmbol-
nãvirilor profesionale (sifilis,
ALMANAHUL Nastratin 2012
)
gonoree, SIDA etc.) spitaliza-
re gratuitã ºi, dupã caz, pen-
sionare înaintea împlinirii
limitei de vârstã.
Articolul 20 - Cetãþeanul
Sanitar are urmãtoarele obli-
gaþii:
a. Sã respecte cu con-
ºtiinciozitate disciplina mun-
cii
b. Sã nu lipseascã nemo-
tivat de la program
c. Sã nu pretindã de la
clienþi mai mult decât sumele
prevãzute în Capitolul VI.
Capitolul IV -
NORME DE
PROTECÞIA
MUNCII
Articolul 98 - Pe timp de
iarnã, Cetãþeanul Sanitar
care-ºi exercitã meseria în
stradã va purta, în mod oblig-
atoriu, urmãtorul echipament
de protecþie:
a. cizme prevãzute cu
lanþuri antiderapante;
b. pufoaicã, ecuson, lumi-
ni gen „ochi de pisicã”;
c. centurã de siguranþã,
basc impermeabil, basma;
d. salopetã, ochelari de
protecþie, paratrãsnet;
e. costum antiacid, mã-
nuºi de cauciuc pentru înaltã
ºi joasã tensiune.
Articolul 102 - La înce-
perea programului de muncã,
Cetãþeanul Sanitar este obli-
gat sã se asigure cã:
a. Rezistenþa patului este
corespunzãtoare ºi nu existã
riscul ruperii;
b. Suspensia patului este
astfel reglatã, încât exclude
orice legãnare periculoasã.
c. Încãperea este foarte
bine aerisitã ºi iluminatã.
d. Existã un plan de
evacuare în caz de incendiu,
cât ºi mijloace specifice de
stingere a incendiilor (hidrant
nisip, lopeþi, extinctor).
e. Cearceafurile sunt cu-
rate, neîmbibate cu substanþe
corozive, toxice sau inflama-
bile.
Articolul 104 - În cazul în
care clientul îºi exprimã dor-
inþa ca efectuarea raporturilor
sã aibã loc în alte locuri decât
cele prevãzute de lege, respec-
tiv în parcuri, WC-uri publice,
maidane etc., Cetãþeanul Sa-
nitar are urmãtoarele obli-
gaþii:
39
 - sã ia toate mãsurile
necesare pentru a se asigura
la noul loc de muncã condiþii
optime, fãcând în acest sens
uz de mijloacele fixe aflate în
dotare;
- noul loc va fi parcelat cu
ajutorul unor þãruºi ºi al unei
frânghii ºi, în plus, va fi pre-
vãzut, în mod obligatoriu, cu
pancartã avertizatoare cu in-
scripþia ATENÞIE, SE LU-
CREAZÃ!
- sã igienizeze zona, prin
stropire cu var cloros, clora-
minã, apã oxigenatã.
CAPITOLUL VI -
SALARIZARE,
TARIFE, TAXE,
IMPOZITE,
INDEXÃRI
Articolul 112 - Salarizarea
se va face pe principiul „Dupã
faptã ºi rãsplatã”, proporþion-
al cu numãrul clienþilor ºi cal-
itatea muncii prestate.
Articolul 118 - Onorariul
încasat se calculeazã în func-
þie de gradul de dificultate al
muncii depuse, timpul de
muncã, numãrul clienþilor ºi
locul execuþiei, luându-se ca
etalon un client normal dez-
voltat ºi având o vârstã medie.
Orientativ, preþurile de bazã
sunt urmãtoarele:
1. Raport simplu, de du-
ratã medie – 5 lei
2. Raport compus, inclu-
zând numere de acrobaþie cu
un înalt grad de complexitate
ºi periculozitate – 50 lei
3. Raport cu duratã ma-
ximã, dar cu limitã de timp –
10 lei
Plecând de aici, mai pu-
tem avea: raport simplu cu
perversiuni, perversiuni fãrã
raport, raport dublu compus,
cu perversiuni sau fãrã, per-
versiuni simple sau compuse
etc. Toate acestea vor fi taxate
corespunzãtor.
Articolul 123 - Cetãþeanul
Sanitar va pretinde banii
înainte ºi va elibera o chitanþã
pentru suma încasatã.
Articolul 124 - În situaþia
în care raportul nu poate avea
loc exclusiv din vina clientului,
banii încasaþi nu se returneazã.
CAPITOLUL VII -
PERFECÞIONA-
REA CADRELOR
Articolul 148 - Cetãþeanul
sanitar va cãuta sã-ºi perfec-
þioneze continuu stilul de
muncã, folosind în acest sens
mijloacele pe care statul i le
oferã.
Acestea vor fi:
- schimburi de experien-
þã cu unitãþi similare strãi-
ne;
- simpozioane, consfãtu-
iri, mese rotunde etc.;
- perfecþionare prin mass-
media;
- import de tehnici ºi
tehnologii.
CAPITOLUL VIII -
DISPOZIÞII
FINALE
Articolul 153 - Prezenta
lege intrã în vigoare la data
publicãrii. Începând cu aceas-
tã datã, orice dispoziþii con-
trare, existente sau nu, se
abrogã.
Articolul 154 - Succes,
fetelor!
 ATENÞIE, ROMÂNI!

SUNTEM SINGURI în iarbã ºi emitea o luminã B.C. a avut atunci ideea de a

IN UNIVERS? foarte slabã. Strigând-o pe acoperi ochii animalului cu o
Cele ce urmeazã sunt în- nume, proferând chiar injurii basma curatã ºi astfel, docilã,
tâmplãri relatate reporterilor la adresa ei, B.C. a putut con- oaia a putut fi dirijatã înapoi
„NASTRATIN“ de cãtre per- stata cã oaia avea auzul grav spre turmã. Când ciobanul s-a
soane a cãror onestitate este vãtãmat. Apelând la ajutorul întors însoþit de câþiva specia-
mai presus de orice îndoialã. câtorva lovituri meºteºugite liºti la locul cu pricina, sfera
Mai mult decât atât, aceeaºi de ciomag, ciobanul ºi-a dat dispãruse împreunã cu o ju-
temã ne-a fost relatatã de imediat seama cã din sensibil- mãtate de turmã. În aceeaºi
surse diferite ºi nu am putut itatea anterioarã a patrupedu- sãptãmânã, oaia, care deveni-
constata deosebiri esenþiale lui nu mai rãmã- se foarte melancolicã, nu
între variante, ceea ce ne-a sese ni- mai mânca ºi be-
convins, o datã în plus, de au- mic. hãia mereu
tenticitatea lor. Sã parcurgem jalnic, a
aceste mãrturii ºocante (care
confirmã avertismentele
savanþilor NASA, Seth D.
Baum, Jacob D. Haqq-
Misra ºi Shawn D.
Domagal-Goldman,
în ceea ce priveºte
invazia extratere-
strã):

UN
OBIECT
STRA-
NIU
Mergând
pe Valea Gâr-
boavei, în cã-
utarea unei oi
rãtãcite de tur-
mã, ciobanul B.C.
a rãmas înmãr-
murit de uimire,
în clipa în care a
vãzut-o. Oaia se gã-
sea într-o poianã.
Avea blana zdrenþuitã,
plinã de scaieþi, ºi privea
fascinatã o sferã de culoare
azurie, de mãrimea unei
mingi de fotbal. Sfera se afla

ALMANAHUL Nastratin 2012 41

decedat în mod inexplicabil.
La autopsie, singurele leziuni
interne descoperite au fost
cele provocate de cioban.
DISPARIÞII
INEXPLICABILE
În vreme ce dãdea de
mâncare la raþe, pensionara
M.D., din comuna Viºina, a
constatat cu stupoare cã, pe
mãsurã ce îngurgita grãunþe-
le, una dintre ele a cãpãtat o
strãlucire bizarã. Raþa a dis-
pãrut, cu un pocnet sec într-
un nor incandescent, spre
groaza bãtrânei. Celelalte ra-
þe, foarte stresate, au refu-
zat cu obstinaþie orice fel
de hranã.
O URMÃRIRE
MISTERIOASÃ
Venind spre casã de la o
nuntã, M.M. din Popeºti a re-
marcat prezenþa unui obiect
ciudat, asemãnãtor cu o folie
de aluminiu. Obiectul îl ur-
mãrea, ascunzându-se dupã
copaci. În momentul în care
M.M. a încercat sã se apropie
de el, bicicleta pe care o con-
ducea a încetat sã mai rãs-
pundã la comenzi ºi orice în-
cercare de a o repune în
funcþiune s-a dovedit zadar-
nicã, pânã în clipa în care
ciudatul obiect a dispãrut
spre pãdure. În acest mo-
ment, M.M. a adormit la ghi-
don. El nu-ºi poate explica
modul cum a ajuns într-un
spital din Constanþa, la secþia
„Ghips total“.
BIZARA
APARIÞIE DE PE
ACOPERIª
Fiind solicitat de un vecin
sã dea o mânã de ajutor la
repararea unui acoperiº, O.P.
din Breaza se afla în dupã-
amiaza zilei de 25 august a.c.
la acest vecin pe magazie ºi
astupa cu smoalã fisurile pro-
42
vocate de intemperii. Uitân-
du-se mai atent la recipientul
pe care îl folosea, a observat
oglindindu-se în smoalã, figu-
ra încruntatã a unui omuleþ
de culoare verde. Întâi a cre-
zut cã e vecinul, drept pentru
care l-a întrebat dacã are de
fãcut vreo observaþie în legã-
turã cu calitatea muncii pres-
tate. Contrariat de faptul cã i
s-a rãspuns într-o limbã pe
care nu o mai auzise vreodatã,
O.P. a executat brusc o miºca-
re necontrolatã cu genun-
chiul, rãsturnând ligheanul cu
smoalã fierbinte jos în curte,
peste soacra vecinului, care
aþipise la umbrã. Ulterior,
acuzat fiind de cãtre soþia
acestuia cã ar fi consumat în
dimineaþa acelei zile o impor-
tantã cantitate de bãuturi
alcoolice, a dat o descriere
atât de minuþioasã a straniu-
lui vizitator, încât, la rugã-
minþile oamenilor de ºtiinþã
deplasaþi la faþa locului, veci-
na ºi-a retras plângerea, con-
tra unui abonament la fitness.
OASPEÞI DIN
ALTE GALAXII
A.Z. din Plopºor smulgea
buruieni în gradinã, când a
auzit o muzicã cereascã ve-
nind de undeva, dinspre mag-
azia cu porumb. Bãnuind pre-
zenþa unui hoþ, a alergat în
casã pentru a-ºi procura un
fãcãleþ. Nu micã i-a fost ui-
mirea constatând cã are oas-
peþi. În bucãtarie, la masã,
stãteau doi omuleþi verzi, care
jucau un joc necunoscut. A.Z.
l-a identificat a fi foarte ase-
mãnãtor cu „Popa Prostu“.
Un al treilea omuleþ cotro-
bãia, cu febrilitate, prin frigi-
der. La somaþiile bãtrânu-
lui, cei trei omuleþi au dis-
pãrut, în mare grabã, cu o bu-
catã de salam, lasând în urmã
un miros greu de hidrogen
sulfurat.
O.Z.N.-URI?
În seara zilei de 23 august
a.c., în jurul orei 20,30, octo-
genara O.M. din Strechea toc-
mai efectua la circa 12.000 m
altitudine, un zbor de agre-
ment cu avionul pe care ºi-l
construise singurã, din coceni
de porumb. Se grãbea spre
casã, unde intenþiona sã-ºi
facã o clismã, când a remarcat
cã o formaþie de 12 corpuri se-
misferice o urmãreºte îndea-
proape. A încercat sã scape
executând o coborâre în picaj
de aproape 2.000 m, dar ciu-
datele nave, care emiteau o
luminã orbitoare, nu au slã-
bit-o o clipã. Acele panoului
de comandã al avionului o
luaserã razna, iar busola de la
bord, în loc de nord, indica
ora exactã. Avionul a început
sã scârþâie din toate încheie-
turile, motorul s-a oprit ºi a
început apoi sã meargã în
sens invers, dupã care rezer-
vorul cu carburant a dispãrut,
pur ºi simplu. Bãtrâna s-a sal-
vat în ultima clipã, aruncân-
du-se în gol cu o paraºutã
improvizatã în grabã, dintr-o
pungã de material plastic, în
care adunase în dimineaþa
acelei zile, flori de sunãtoare,
un excelent leac contra con-
stipaþiei.
ÎN LOC DE
CONCLUZII
Este limpede, dragã citi-
torule, cã bogãþiile þãrii noas-
tre au atras deja privirile hul-
pave ale aventurierilor din
alte galaxii. Aceºti barbari
încearcã pe toate cãile sã ne
subjuge. Dacã, încã, mai sun-
tem stãpâni pe comorile pa-
triei, aceasta se datorea-
zã numai politicii înþelepte
duse de autoritãþile centrale
ºi locale, menitã sã descura-
jeze din start pe orice „auslan-
der“ care ar vrea sã jefuiascã
România…
 Uluitor! Extraordinar!
Fantastic!
Nastratin
vã prezintã în
exclusivitate
extrase din
Noul Cod Rutier

ALMANAHUL Nastratin 2012 43

44
ALMANAHUL Nastratin 2012 45
 Aurolacii din zona Gãrii de Nord o
cunosc ca fiind „Lady Song“. Boschetarii
din zona Bucur Obor îi spun „Miss Com-
poser“, iar cocalarii din zonele mãrginaºe
o ºtiu de „Mama Concert“. Trepãduº Evan-
ghelina este cea care le scrie micuþilor care
cerºesc prin metrou, tramvaie sau auto-
buze partiturile cântecelor cu care aceºtia
ne induioºeazã. A debutat în 1990, la Fes-
tivalul „Aurolacul de Aur“, cu piesa
„Mama mea de-a opta oarã mã bate de mã
omoarã“.
Cum compune? Seara, dupã o zi ex-
tenuantã de rãscolit prin gunoaie, se re-
trage în canal, unde, cu ajutorul unui bãþ
ars la un capãt, scrie pe o bucatã de hârtie
de împachetat versurile ºi partitura. „Cei
cu adevãrat handicapaþi n-au ce discuta
cu mine“, spune ea. „Compun doar pentru
cei perfect sãnãtoºi; doar ei îmi pot inter-
preta optim opera.“ Proiecte de viitor? Da!
Se gândeºte la un LP, al cãrui titlu ar putea fi „Nu-i bine-n orfelinat, cã eºti þinut nemâncat“, ºi
viseazã la un loc fruntaº în Topul Billboard, poate chiar primul.
Pentru cã apreciazã mult revista „NASTRATIN“, ne-a oferit în avanpremierã douã hituri cu
care e sigurã cã va cuceri piaþa.
(Pt. conformitate: Mihai Matei)

I CAN’T SEE U

Vai de vieþiºoara mea,

Cã-s surdã ca mãtura
ªi mã conduce-ãst copilaº,
Fiindcã nu vãz nici la doi paºi -
De-un an, de când un om miºel
Mi-a dat în ochi cu Ariel.
Iar ieri, în Piaþa 1 Mai,
Am cãzut rãu dintr-un tramvai,
De era cât p-aci sã mor
ªi rãu mã doare un picior.
Când îl pun jos, simt cã leºin,
C-am ºi fracturã de bazin,
Iar ãsta micu’ are râie
ªi crize de epilepsie.
ªi nu mi l-a primit la ºcoalã,
Cã-l trimeteam în pielea goalã.
Fiþi milostivi, daþi-mi un ban,
Sã-i cumpãr, barem, un ghiozdan!

46
 CRAZY FROG

Oameni buni, cu chip duios,

Uitaþi-vã puþin în jos:
Eu sunt o fatã cam prostuþã
Ce merge-n mâini, ca o broscuþã.
Tãticu’ a fost chior de beat
Când cu mãmica s-a culcat,
De am ieºit eu damblagie,
Plinã de bube ºi zbanghie.
ªi mai am cinci fraþi micuþi
(Doi sunt ologi, trei - surdo-muþi!)
ªi, ca sa poa’ sã-i dea la ºcoalã,
Mãmica mea pozeazã goalã.
Iar io-s mai moale ca parâma
ªi mã târãsc pe jos, ca râma.
Hai, bãgaþi mâna-n buzunar
ªi daþi-mi, barem, un dolar!

ALMANAHUL Nastratin 2012 47

48
ALMANAHUL Nastratin 2012 49
50
ALMANAHUL Nastratin 2012 51
52
 ELIS RÂPEANU
MINIFABULÃ
Capra, viþã de neam mare,
Tot cu coada-n sus stãtea
ªi-un tãune oarecare
A-nþepat-o undeva.
MORALA:
Când s-a pomenit vreodatã
Sã trãieºti la nesfârºit
ªi cu coada ridicatã
ªi cu fundu-acoperit?
***
DRAMA
NEOLOGISMELOR
De când a apãrut implementarea,
Nevastã-mea a antamat trãdarea;
Pe min’, ca soþ, m-anvizajeazã chinul
Cã se implementeazã cu vecinul.
***
SINGURA SOLUÞIE
Când viermele ca râma se întinde,
Se umflã-apoi, cât pielea lui cuprinde,
ªi þeapãn stã în sus ca lumânarea,
Ieºirea nu-i mai bunã ca intrarea.
***
O POSIBILÃ MÃSURÃ
A TIMPULUI
Se plimba târziu cu Dora
ªi, cu paºii tot mai rari,
El întreabã cât e ora,
Ea rãspunde în dolari.
***
DRAGOSTE LA VÂRSTA
A TREIA
Era arcuº odinioarã
ªi zeu în dragostea terestrã;
Acum e-o jalnicã vioarã
Pierdutã-n vasta ei orchestrã.
***
CÃRUÞA CÃSNICIEI
ªI CALUL
Un cal ºi o mândruþã
Sunt foarte-apreciaþi:
54
Când nu trag la cãruþã,
Ei sunt încãlecaþi.
***
AUTOLINIªTIRE
Îi tot explicã biata fatã
Cã inima-i de mult e datã;
S-a liniºtit când el i-a spus
Cã nu þinteºte-atât de sus!
***
ÎNVINUIT PE NEDREPT
Susþin cei cu idei înguste
Cã soaþa ºi-o încornoreazã
ªi cã aleargã dupã fuste,
Dar fusta nu-l intereseazã.
***
SUNT ATÂTEA
LUCRURI DE REGULAT
ÎN ÞARA ASTA
ªI POPULAÞIA
DESCREªTE
Românului aºa-i e dat
În traiul acesta tranzitat:
Mãnâncã tot neregulat
ªi reguleazã nemâncat.
***
EPITAF UNUI
FUSTANGIU
Doamnelor, pãºiþi uºor:
De vã simte pe rãzor
ªi priveºte pe sub poale,
E în stare sã se scoale!
***
UNUIA DE VÂRSTA
A TREIA, CARE
SUSÞINE CÃ NU EXISTÃ
BÃRBAÞI IMPOTENÞI,
CI FEMEI
NEPRICEPUTE
Azi o vorbã-þi scapã
Care lacrimi stoarce:
Mortul de la groapã
Nu se mai întoarce.
 UNUIA CARE
ÎMI FACE
APROPOURI
Omu-n viaþã vrea ce n-are –
ªtie asta fiecare –
Ce-mi lipseºte, bade, mie,
Îþi lipseºte azi ºi þie.
***
ATENÞIE LA
LINGUªITORI!
Mai linge ºi el, ca oricare,
ªi-i place-n faþã sã se vâre,
Dar limba-i asprã din nãscare
Atenþie, cã lasã dâre!
***
TÃIATUL ªI
JUPUITUL
Un chirurg, de când se ºtie,
Opereazã grijuliu:
Taie cu anestezie,
Jupuitul e pe viu.
***
VICTIMELOR
EPIGRAMELOR
LUI CORBU
Doar din cadavre-ºi fac ei praznic –
Vorbesc de corbii cei negrii,
Dar Corbu nostru este groaznic:
Se-nfruptã din fiinþe vii.
***
UNEI BÃGÃCIOASE
Ea nimic n-o sã câºtige
Dacã suflã-n borºul meu
O sã-l sorb la un dineu
Fãrã teamã cã mã frige.
ALMANAHUL Nastratin 2012
ANOTIMPURILE
SOÞULUI
În vara vieþii lui cu moþ,
Mai mult bãrbat era ca soþ;
În toamnã, însã, s-a-ndreptat:
Mai mult e soþ decât bãrbat.
***
SINCERITATEA
SOÞULUI MEU
Bãrbatul meu secrete n-are
Când este vorba de mâncare:
Cumva fasole de i-am dat,
Tot blocul aflã ce-a mâncat.
***
SOARTA OILOR
ªi jaful e fecund
Când turmele-s greoaie,
Cã unii ºefi le tund
ªi alþii le jupoaie.
***
CÃSÃTORIÞI
CU CERTIFICAT
Tineri, la hotel sosiþi,
Iau o camerã-amândoi,
Cã erau cãsãtoriþi:
El de-un an ºi ea de doi.
***
VORBE
DIN POPOR
Prin târguri ºi prin crame,
Mai toatã lumea spune:
La broaºte ºi la dame
Doar pulpele sunt bune.
***
LA DOCTOR
La medic mergi ca pacientã,
Dar se comportã ca golanii,
Cã… dezbrãcarea-i iminentã
ªi pân’ la urmã-þi ia ºi banii!
***
IMPOZIT POSIBIL?
C-aþi pus impozit pe venit
Am înþeles ºi n-am cântãrit
55
 Plãtim, când ceasul nostru-a stat,
Chiar si impozit pe plecat?

***
UNUIA CARE ZICE
CÃ-S FEMEI
NEPRICEPUTE…
Þi se scoalã iar ideea
Cã te-animã ea, femeia!
Mortul de la groapã, nene,
Nu se-ntoarce în izmene!

***
FRECVENÞI
PE ECRANELE TV
Cei ce ne privesc de pe ecran
Au ajuns cu mâna pe ciolan;
Celor ce-i privesc oftând, de jos,
Le-a ajuns cuþitul pân’ la os.

***
PROPUNERE DE
IMPOZIT
Aleºilor ce moþãie-n ºedinþã,
Lãsându-ºi forma-ntr-un culcuº rotund,
Sã li se punã pentru folosinþã,
Impozit pentru locul de sub fund.

***
MULÞIMEA COPACILOR
FÃRÃ FRUNZE
Volubil, printre ei te miºti,
κi scot volumele-n cascade...
Câþiva sunt epigramiºti,
Ceilalþi doar oameni cumsecade.
***
DORINÞA
Ar vrea un os, dar nu de peºte,
Cã nu suntem în neolitic:
El nu la orice os râvneºte,
Ci chiar la un ciolan politic.

***
VIN ALEGERILE!
Ceea ce-i fundamental
Pentru un compatriot,
Diferit de animal,
Este dorul lui de vot
***
UITAREA
Se-mpuþinezã literaþii,
Azi timpu-i tot mai agresiv -
Pe capete ne mor confraþii
ªi unii mor definitiv.

***
NOI I-AM VOTAT!
Cred c-ar fi de datoria
Celor din înalte sfere
Sã-ºi mãsoare alcoolemia
Din beþia de putere!
***
PROFITORII
Oportuniºtii-s oameni care
Înainteazã ca pe roate -
Cã douã mâini au în dotare,
Dar au cu mult mai multe coate.

56
 PAUL DUMITRESCU
(GALAÞI) –
PAULEI SELING
Când vãd cã eºti atât de frumoasã
ªi ai o voce-aºa fermecãtoare,
Eu cred cã, dacã te-aº avea acasã,
Nu mi-ar mai trebui nici mâncare.
ELIS RÂPEANU
Când moºneagul i-a propus
Tinerei o aventurã,
Tânãra pe loc i-a spus:
Ia mai þine-þi limba-n gurã!
***
EUGEN ILIªIU (DEVA) -
UNIREA FACE PUTEREA
Picioarele de la muiere,
De-s câte unu, n-au putere,
Dar, unde douã se-ntâlnesc,
Fac praf din tot ce-i bãrbãtesc!
ELIS RÂPEANU
Eu cred cã nu cunoºti muierea!
Picioarele-i te-nnebunesc,
Dar nu atunci când se întâlnesc,
Când le desparþi le simþi puterea!
***
NICOLAE MIHU (SIBIU) -
DUPÃ CE-AU MUªCAT
DIN MÃR
Când Eva îl vãzu pe-Adam
Pe iarba deasã cum e pânza,
I-a zis ºoptind de dup-un ram:
Adame, simt cã-mi picã frunza!
ILUMINAREA LUI ADAM
De mãrul pomenit în Cartea Sfântã
Se zice cã, Adam, cuprins de-amor,
Îl ia din mâna Evei ºi îl zvântã
Hulpav, rozându-l pânã la cotor.
ªi, neatent cu ochii la ‘mneaei,
Chiar restu-acesta-n gurã l-a vârât
ALMANAHUL Nastratin 2012
ELIS RÂPEANU
Adam ºi Eva-ºi trag ocheane
Pe iarbã verde - presupui -
ªi zici cã frunza Evei cade,
Dar se ridicã a ‘mnealui!
***
VIVI ªTEFÃNESCU vs.
ALECU SANSA
(RÂMNICU VÂLCEA) -
SÃ DUELEZ CU
DUMNEALUI?
Eu n-am speranþã ºi nici teamã
Cã spada ta e ruginitã...
Cât de succes în epigramã,
ªi muta-þi este adormitã!
ELIS RÂPEANU
Doamnã, nu fi necãjitã
Cã beleaua nu-i prea mare:
Dacã spada-i ruginitã,
Poþi s-o cureþi prin frecare!
***
CARMEN CHIOINEA
(IAªI) - FOST-AI LELE...
Tot aud, de la o vreme,
C-am uitat ce-nseamnã sexul,
Dar eu n-am de ce mã teme:
Port mereu cu mine DEX-ul!
ELIS RÂPEANU
Ne spui cã ai dicþionar,
Dar sex cu DEX-ul nu se face!
La vârsta asta n-ai habar
Cã altceva-i mai eficace?
ªi a rãmas pe veci cu-acel crâmpei,
Cotoru-adicã, i-a rãmas în gât!
Dar, dupã ce din mãr gustat-a seva,
A vrut sã afle singur adevãrul
ªi s-a convins, îmbrãþiºând pe Eva,
Cã-i mult mai dulce dumneaei ca mãrul.
57
 )
MAGAR UL DE
(SER)VICIU
„Scrisoarea brãilenilor
cãtre ªtefan cel Mare“
(1481)
- PRIMUL PAMFLET POLITIC DIN SPAÞIUL ROMÂNESC -
„De la toþi boierii brãileni Mare solicita brãilenilor sã se Necunoscutele planeazã
ºi de la toþi cnezii ºi de la toþi alãture unui anume Mircea, asupra datei exacte, locului ºi
rumânii, scriem þie, domnului pe care dorea sã-l instaleze autorului textului — astfel, nu
moldovenesc, ªtefane voie- domn al Þãrii Româneºti. O ºtim cine anume a redactat
vod. Ai tu oare omenie, ai tu scrisoare similarã a trimis aceste rãspunsuri ºi în ce mã-
minte, ai tu creieri de-þi prã- ªtefan buzoienilor ºi râmnice- surã ele au fost scrise de o sin-
pãdeºti cerneala ºi hârtia pen- nilor, bucurându-se de un gurã persoanã sau sunt rodul
tru un copil de curvã, fiul Cãl- rãspuns asemãnãtor. unei consultãri mai largi…
þunei, ºi zici cã-þi este fiu?
Dacã þi-e fiu ºi vrei sã-i faci
bine, atunci lasã-l sã fie dupã
moartea ta domn în locul
tãu, iar pe mumã-sa ia-o
ºi þine-o sã-þi fie doam-
nã; cum au þinut-o în
þara noastrã toþi pes-
carii din Brãila, þine-o
ºi tu sã-þi fie doamnã.
ªi învaþã-þi þara ta cum
sã te slujeascã, iar de
noi sã te fereºti; cãci
de cauþi duºman, ai
sã-l gãseºti. ªi aºa sã
ºtii: domn avem, mare
ºi bun, ºi avem pace
din toate pãrþile; ºi sã
ºtii cã toþi pe capete
vom veni asupra ta ºi
vom sta pe lângã dom-
nul nostru Basarab
voievod, mãcar de-ar
fi sã ne pierdem cape-
tele.“
Acest text a fost
scris (în slavonã) pe
spatele unei scrisori (tot în
slavonã) în care ªtefan cel

60
 Întrucât sexualitatea poa-
te reprezenta o sursã impor-
tantã de conflict, care
poate afecta ordinea
socialã, fiecare epocã
ºi societate îºi pro-
pune sã pedep-
seascã, într-un
mod mai mult
sau mai puþin
strict, infracþi-
unea de viol.
Mãsurile ra-
dicale ºi de
neconceput
pentru vre-
murile noas-
tre, dar ºi lim-
ba arhaicã, ne
face pe noi, cei
de azi, sã zâm-
bim atunci când
(re)citim vechile
pravile. Astfel, în-
tr-o lege moldove-
neascã de la 1504, de
pe vremea lui ªtefan cel
Mare, pedepsirea violului
suna în felul urmãtor: „Vel-
care au velcine va îndrãzni a nicul mãdular,
se nãpusti asupra tinerelor întru veºnica lui
fete cu ºtrumeleagul învârto- þiune sub nefolosinþã.”
ºat, predepsit va fi de lege denumirea de „sila fecioare- În Codul Penal din 1864,
prin tãierea scârbavnicului lor“, cu toate cã subiect al in- limbajul începe sã devinã
mãdular ºi aruncarea lui la fracþiunii de viol putea fi atât asemãnãtor celui din zilele
retze“. bãrbatul, cât ºi femeia. Sila fe- noastre, dar încã mai poartã
În Moldova, în jurul ani- cioarelor avea loc atunci când parfumul specific epocii.
lor 1650, a fost adoptatã cea „se strica fecioria“. Infracþiunile contra vieþii se-
mai importantã pravilã, res- În timpul domnitorului xuale erau cuprinse în titlul
pectiv „Pravila lui Vasile Nicolae Mavrocordat, la în- intitulat „crime ºi delicte în
Lupu“ sau „Carte Româneas- ceputul secolului al XVIII-lea, contra particularilor“, secþi-
cã de Învãþãturã“, prima codi- violul era sancþionat la fel de unea denumitã „atentate con-
ficare legislativã cu caracter tranºant: „Celui ce va fi prins tra bunelor moravuri“, iar in-
laic din istoria dreptului nos- cu ºtromeleagul învârtoºat fracþiunea de viol era denu-
tru. Conform acestui act, vio- primprejurul pãrþilor fãtãtoare mitã „atentat contra pudorii
lul era reglementat ca infrac- ale muierii i se va taia scârbav- cu violenþã“…

ALMANAHUL Nastratin 2012 61

 „NASTRATIN“ vã pre-
zintã „sprintia“, niºte mone-
de rare, care au fost folosite
în Roma anticã, pentru a plãti
diferite servicii în bordeluri
sau, direct, pe prostituate de
pe strãzi. Fotografiile mone-
delor ne-au provenit prin
amabilitatea profesorului bu-
zoian Mircea Costache. Ce
þi-e ºi cu romanii ãºtia! Mari
piºicheri! Ei susþineau cã, din
moment ce mulþi strãini so-
seau zilnic în Roma, iar pros-
tituatele erau simple sclave
capturate din diferite colþuri
ale lumii, monedele fãceau ca
tranzacþiile sã se desfãºoare
foarte uºor. O faþetã a mone-
dei aratã ce servicii urmau
sã-i fie „prestate“ cumpãrã-
torului, iar cealaltã, preþul pe
care acesta trebuia sã-l plã-
teascã pentru serviciu. Bãieþi
organizaþi, ce mai…
Monedele au fost folosite
doar o scurtã perioadã de monedele cu imaginea împã- sari“, a lui Suetonius, pot des-
timp, în Secolul I d.Chr., în ratului pentru astfel de ser- coperi spiritul extrem de li-
timpul domniei lui Tiberius, vicii. Cu toate acestea, pentru bertin al împãraþilor romani,
deoarece, prin ordin imperial, cei care au aruncat o privire dintre care Tiberius a rãmas
era infracþiune sã foloseºti peste „Vieþile celor 12 Cae- în istorie ca un „cal breaz“…

62
ALMANAHUL Nastratin 2012 63
 Iarna anului 1985 a fost
una geroasã. Sigur cã fenome-
nul meteo pomenit nu i-a îm-
piedicat pe Nastratin, Ilie,
Nicu ºi Puiu sã se vadã la Res-
taurantul Nord de douã ori pe
sãptãmânã (marþea ºi joia)
pentru libaþiunile devenite
deja tradiþionale. Dupã þuica
fiartã de la început, alãturi de
mãsline, brânzã ºi salam, se
trecea fie la friptura de porc
cu cartofi prãjiþi, fie la peºte
oceanic congelat (pe grãtar
sau la cuptor), cu garniturã de
cartofi natur. Sã nu uit: „Jid-
vei“ la trei sferturi, apã mine-
ralã ºi nechezol. Alte prefe-
rinþe puteai sã ai, da’ nu ºi op-
þiuni. Dacã nu înþelegeþi, mai
citiþi o datã anul.
Când se trecu la ºpriþ, au
început povestirea ultimelor
evenimente, bârfe, comentarii
spotive, etc. Întâi pe rând,
apoi pe secþiuni, iar spre final,
toþi în acelaºi timp, aºa încât
Ilie dãdea semnalul de retra-
gere, cu puþin înaite ca nea ceilalþi l-ascultau mai mult soarele mã-tii!“… În acelaºi
Matei, ºeful de salã (ce purta din simpatie decât din inte- timp, o mânã cât un capac dã
ºi-un mai de ºniþele la curea), res. veceu îi tufli brumãria pã
sã anunþe ora închiderii. La - Mã, ºi cum mergea ochi, apoi, într-o fracþiune dã
22:00. Fãrã „vã rog“. Dacã n- strâns în cojocul fãcut din secundã, nene, dispãru cu
aþi înþeles de ce ora 22:00, blanã oilor lu’socra’meu... cãciulã cu tot!
atunci – repet - mai citiþi o - Pãi, tu d-aia ai pufoaica - Unde, mã? întrebã Nicu.
datã anul. de fâs, cã nu te-nþelegi cu - Pãi, în cimitir. Cã doar
- Bãi fraþilor, zise Puiu. socru’, spuse Nicu.... nu s-o fi ridicat la ceruri! îl
Voi îl ºtiþi pã cumnatu’ meu, - Ba cu soacrã-sa, zise apostrofã Nastratin.
Sandu. I-auziþi ce-a pãþit: ieºi- Nastratin, hâtru. La care Nicu, zis Fran-
se la unºpe de la schimbu’ doi - Hai bãi, lãsaþi-l sã ter- kenstein (Monstrul, nu Profe-
ºi drumul lui cãtre casa trece mine! sorul - privitorii de la „Filmul
pe lângã gardul cimitirului -... cu mustãþile apretate sau Viaþa?“ ºtiu ei...):
Bolovani. Gard înalt din cinci dã ger ºi cãciula brumarie în- - Mamã, io-l rupeam!
plãci prefabricate din beton. desatã pã sprâncene ºi mâi- Sãream gardu’, îl fãrâmam, îl
- Îl ºtim, zice Nastratin. nile-n buzunare, numa’ ce frângeam pã gleznã ºi dã
Spune mai departe. aude o voce de-asupra gar- beregatã-l duceam la Miliþie!
Acu’ tre’ sã vã zic cã Puiu dului: „M-ai îngropat fãrã - Taci, mã, viteazule! Eºti
nu era un povestitor grozav ºi cãciulã pã geru’ ãsta, futu-þi ºi ager la o sutã douãj’ dã

64
chintale ale tale ºi-un metru
optze’s’cinci...
Istoria cu mortul îngro-
pat fãrã cãciulã s-a încheiat la
urmãtoarea întâlnire, când
Nastratin, cel mai hâtru ºi
bun farseur dintre toþi, a
aranjat cu un þigãnuº (acum
rrom) din zonã, sã-l aºtepte
pe Nicu la ieºirea din restau-
rant, oferindu-i protecþie ºi
ºaptezeci de lei când se va în-
toarce cu cãciula de astrahan
negru a lui Frankenstein.
Planul a decurs perfect: la
ieºire, nea Matei l-a mai þinut
un pic de vorbã pe Nicu (la
sugestia lui Nastratin, nor-
mal) pânã cad cei trei s-au de-
pãrtat. Urmau sã-l aºtepte-n
ALMANAHUL Nastratin 2012
parcul din apropiere pe Gabi
Magiun (aºa-l ºtiau pe rrom)
care aducea cãciula ºi primea
recompensa.
„Surpriza“ l-a aºteptat pe
Nicu deasupra terasei restau-
rantului. Plinã, la vremea aia,
doar de zãpadã ce cãzuse.
Înãlþimea posesorului de
cãciulã l-a fãcut pe Gabi sã nu
s-aplece prea mult. În cinci
secunde traversase terasa,
a sãrit prin spatele resta-
urantului ºi-a tãiat-o cãtre
parc.
Nicu, n-a apucat mãcar sã
icneascã, atunci când, de sur-
prizã, a alunecat ºi a cãzut cu
ditamai popoul de zãpadã în-
gheþat. Întâlnirea urmãtoare
a început sub niºte priviri
strâmbe ºi iscoditoare arun-
cate de Nicu celorlalþi, dar
mai ales lui Nastratin, de par-
cã ar fi bãnuit ceva. Însã toatã
masa s-a prãbuºit de râs, când
Ilie i-a admirat, cu nevinova-
þia-i prefãcutã, ºapca de blanã
sinteticã, semãnând cu o go-
goaºã enormã, pe care Nicu
n-o mai purtase de trei ierni.
Nastratin a scos apoi cãciula
de astrahan. A fost înapoiatã
pãgubaºului lãudãros contra
sumei de ºaptezeci de lei ºi
costul consumaþiei din acea
searã. Nea Matei s-a ales ºi el
cu „cinzeci“ de coniac „Ovi-
diu“.
Adrian Mãrãcineanu
65
 Cu Aºgabatul, lui Nastratin toate îi
merserã de-a-ndoaselea. Taxiul galben (care
trebuia sã-i ducã în grabã spre aeroport, pe el
ºi pe cei doi companioni) rãmase fãrã mo-
torinã ºi nu mai putu sã plece de pe loc, iar
pasagerii nervoºi furã transbordaþi, dupã mi-
nute serioase de aºteptare, în altã maºinã, în
care bagajele le încãpurã cu chiu, cu vai. Pe
drum, îºi dãdurã seama cã nu luaserã cu ei
niºte medicamente rare (care necesitau re-
þetã!) pentru un prieten de departe, dar
reuºirã, totuºi, sã le târguiascã, în ultimul mo-
ment (cu preþul altor câteva minute de întâr-
ziere!), de la o farmacie de pe traseu. Ajunºi la
Otopeni în timp record, se înghesuirã la
ghiºeu, sã facã check-in-ul, dar (stupoare!)
Nastratin uitase mapa cu documente în taxiul Doi dintre strã-strã-strãnepoþii lui
cu care veniserã. Nãuc, sunã la dispecerat, Nastratin Hogea: Kakajan Janbekov
unde o duduie înþepatã îl interogã cu privire la (Turkmenistan) ºi Vlad Hogea (România)
circumstanþe. În fine, maºina-fantomã se
întoarse, iar ei recuperarã actele vitale. cele 4 zile de ºedere. Aflã cã temperaturi atât
ªi duºi fuserã, întâi spre Istanbul, apoi de groaznice nu mai fuseserã pe acolo de prin
spre Aºgabat (în zbor, dormi puþin ºi convul- 1968, se mirã cã atâtea ghinioane se puseserã,
siv, visând cu repetiþie aceeaºi epigramã dintr-o datã, pe capul lui creþ ºi bãrbos ºi se
proastã, urzitã de un ins netalentat, al cãrui grãbi sã-ºi încheie pânã ºi ultimul nasture de
nume îi scãpa!), unde înotarã prin mormane la gât. „Mi-a fãcut cineva vrãji“ - îºi zise Nas-
de bagaje halucinante (paporniþe ºi baloturi tratin - „poate mãgarul meu sclerozat ºi
uriaºe, cum Nastratin nu vãzuse în viaþa lui, astenic, pe care l-am lãsat în grija Cristianei“…
prin zecile de aeroporturi în care îºi trãm-
bãlase ciolanele bãtrâne, de-a lungul pelerina- Lãsaþi-mã sã dorm!
jelor de hoge!) de la ceilalþi pasageri, o adu- În hotelul plin ochi de clienþi (dupã cum
nãturã pestriþã de inºi butucãnoºi ºi spo- lãtrase recepþionera, care îi aruncase pe cei 3,
rovãitori (care, de bunã seamã, fãcuserã shop- din lipsã de camere, pe etaje diferite!) nu se
ping en-gros pe malurile Bosforului)… auzea nici musca. Locul pãrea pustiit, sau bân-
Îndelungatele formalitãþi de intrare în tuit (ca în „Shining“), dar aparenþele de la 8
þarã îl plictisirã, iar frigul crâncen de afarã îl dimineaþã erau înºelãtoare. Nastratin urcã în
scoase din sãrite (cãci omul lui de la Bucureºti camera supraîncãlzitã (ura saunele, ºi, cu atât
îi spusese cã la Aºgabat erau 18 grade)… mai mult, pe cele involuntar-hoteliere!) ºi
„Poate minus 18 grade“, pufni Nastratin, care apucã sã facã o baie caldã, sã despacheteze ºi,
nu avea haine groase în valizã, ºi nici chef sã- somnolent, sã zappeze puþinele canale TV
ºi cumpere altele noi, aºa cã se hotãrî sã disponibile. Adormi, într-un sfârºit, dar dupã
îndure, cu stoicism, vremea neprielnicã, în câteva minute (sau, poate, secunde), hotelul se

68
trezi, brusc, la viaþã. Era un adevãrat vacarm. pentru cã un beþivan care trãsese la mãsea cu
Omuleþi ºi omuleþe trânteau uºi, se strigau pe o noapte înainte avea niscaiva ameþeli la man-
nume dintr-un capãt în altul al holurilor, sardã ºi necesita (chipurile!) intervenþie me-
râdeau homeric, târâiau bagaje zgomotoase dicalã. Ajunserã la Istanbul cu o întârziere de
ori îºi fãceau vizite de curtoazie, îmbrãcaþi în peste douã ceasuri ºi alergarã ca nebunii ca sã
costume de mãtase, pijamale sau prosoape prindã, în ultimul moment, legãtura spre
albe. Chior de nesomn, Nastratin scoase capul Bucureºti. Ei o prinserã, dar bagajele nu, aºa
pe uºã, dând nas în nas cu doi moºnegei, care cã Nastratin reveni în þarã ca un adevãrat gen-
pãlãvrãgeau în pragul camerei de vis-a-vis… tleman, în talie ºi cu o mapã subþire sub braþ.
Se trânti înapoi în pat, ca sã-ºi reia somnul Afarã era zãpadã cât cuprinde… Se certã cu cei
întrerupt, dar telefonul de interior sunã isteric care îi pierduserã pe traseu valiza cu haine ºi
ºi o voce pe care n-avea chef s-o audã îi spuse suveniruri (pentru oameni ºi pentru mãgar!)
(pe un ton alarmat!) sã coboare urgent, cãci se ºi, cu nervii zdruncinaþi, se aruncã într-un
pleacã, la un obiectiv, în câteva minute. taxi, trecu pe acasã, luã laptopul ºi se puse pe
Nastratin se îmbrãcã militãreºte ºi se prezentã scris. Prinse închiderea ediþiei la almanahul
la apel. De fapt, situaþia se repetã, sistematic, care îi purta numele ºi bãgã textul bizar care îi
în urmãtoarele zile: evenimentele se petreceau þâºni din tastaturã.
când el se aºtepta mai puþin – somnul sau alte Lui Nastratin îi plãcu la Aºagabat. Îi
relaxãri îi erau întrerupte, subit, de chestiuni plãcurã oamenii, îi plãcurã locurile, îi plãcu
ºi contexte care cãdeau, parcã, din cer, iar starea de fapt. ªi, deºi mândru de Anatolia lui
evenimentele programate pe ceas erau amâ- natalã ºi de România lui adoptivã, Nastratin
nate de lungi ºi chinuitoare aºteptãri. (nostalgic ºi posac) regretã, pentru o clipã, cã
Un ins cu faþã congestionatã de bãuturi nu era turkmen.
spirtoase adormi, lipsit de griji ºi de scrupule, Vlad Hogea
ºi sforãi spectaculos, atât la deschiderea Con-
gresului (fiind plasat, strategic, în rândul 3),
cât ºi la închiderea acestuia (de data aceasta,
chiar în rândul 2!). Fu acompaniat de un cor-
sar octogenar ºi sprâncenat (care pretindea cã
în copilãrie fusese îmbrãcat în chiloþi tetra ºi
închis în beci pe motive de invazie militarã!)
care apãrea în public, de fiecare datã, cu
aceeaºi cãmaºã cu imprimeuri de care (pre-
supunea Nastratin!) se îndrãgostise pânã la
moarte... Un savant supraponderal, dintr-o
þarã cu multe explozii ºi bombardamente, care
venise în tricou ºi pantaloni de doc, aþipi ºi el
ºi cãzu ca un buºtean, aºa cã Nastratin (care se
nimerise, din pãcate pentru el, pe fotoliul alã-
turat!) fu nevoit sã-l tracteze de pe jos, cu
greu, acompaniat de un cor de râsete din sala
arhiplinã. ªedeau în primul rând, aºa cã tele-
viziunile, din bun simþ, îºi îndreptarã, pentru
câteva secunde, în altã direcþie, carele de fil-
mat. Focalizarã pe un orator care îºi rostea
discursul în englezã, iar o doamnã cu broboa-
dã care servea drept tãlmaci traducea tot în
englezã. O undã de rumoare puse lucrurile pe
fãgaºul firesc: translatoarea distratã se pocãi
ºi trecu pe limba rusã.

Ce cãutãm la Baku?!
La întoarcere, dupã un boarding efectuat
(ca în filmele cu proºti!), în frigul zorilor de zi,
chiar pe pistã, aterizarã forþat la Baku, doar

ALMANAHUL Nastratin 2012 69

 Se apropia Campionatul Mondial de
Fotbal Mexico ‘70. Nebunie mare! Eram califi-
caþi ºi cãzusem în „groapa leilor“, cu Brazilia,
Anglia ºi Cehoslovacia. În comunã lui
Nastratin din Bãrãgan, despre care v-am mai
vorbit, la cârciuma lui Ovidel n-auzeai decât:
tu ce marcã ai mã? Ãla zicea: Temp 6. Sau
Dacia. Sau Cosmos. La toate, nea Fane Cotoi
rãspundea strâmbând din din nas ºi din
mustãþi: „E slabe, neamule!“…
- Da’ matale ce-ai, bre, nea Fane, de te dai
rotund, aºa? Ca toate meciurile ºi Sfântul te
duci da le vezi la vecinu’ matale, Gicã Briceag!
Vorbise Nelu Covrig, care, dupã o haraº-
pincã, prinsese curaj sã-l înfrunte pe cel care
umplea toatã comunã de nervi cu lãudãroºeni-
ile lui. Tot ce nu ºtia el pe lumea asta se putea
scrie pe dosul unui bilet de cinema.
- N-am, mã! Încã n-am, da’ntr-o sãptãmâ-
na-mi aduce cumnatu din Constanþa. Opera!
Ecran mare, sã vede firu’ ierbii, bã!
- Mai bine-l iei pe Herlea, dacã tot vrei
operã!
Vorbise Nastratin, care intrase în local
fãrã sã-l vadã Fane. Era singurul care-l tãvãlea - Ei, cum e televizorul?! În marea-i curio-
în miºtouri ºi farse pe Covrig, spre bucuria ºi zitate, Fane uitase sã mai dea bineþe...
hazul consãtenilor. Se aºezã ºi el la masã, - Cum sã fie? Vino sã-l vezi, mai bine... L-a
comandã o Wiborowa mare, ca sã-ºi lase riva- lãsat în mijlocul mesii din odaia mare... Acu-i
lul fãrã aer, ºi spuse: prin grãdinã din spate.
- Eu mi l-am luat deja pe cel mai tare. Intrarã. Nevasta lui Nastratin, Fane ºi la
Mâine dimineaþã tre’ sã-i montez antena. urma Nelu. Ce trebuia vãzut era pe masã,
Nelu, poate vii ºi tu sã m-ajuþi, cã-i sâm- acoperit cu un cearceaf alb. Femeia se opri,
bãtã. privind parcã cu sfiiciune.
Fãrã sã-l lase pe Nelu sã rãspundã, nea - Hai, cã de-abia aºtept, zise Fane ºi trase
Fane sãri de pe scaun, curios; singur cearceaful.
- Ce marcã-i bã, Nastratine, ce marcã-i? Pe masã, în pielea goalã, în coate ºi-n
- Grigorescu… Nu-i tablou, mã, Fane. Da’ genunchi, cu dosul la asistenþã, ºedea hâtrul
aratã grozav de frumos. Eh, la câþi bani am dat Nastratin. Cinci secunde nu s-a auzit nici
pe el... musca (ºi-n zona ãia erau mai multe decât chi-
Apoi dãdu votca peste cap ºi pleca iute nezii). Primul care ºi-a revenit a fost Nelu,
cãtre casã. Îi povesti nevestei totul ºi hotãrârã care, printre sughiþuri de râs, îi zise lui Fane
împreunã ce trebuia fãcut când avea s-aparã Cotoi:
Fane Cotoi. Nastratin îi ºtia bine curiozitatea. - Hai, bre, recunoaºte! Este cã pânã acu’
„Sigur va sã vinã”… A strigat la poarta lui n-ai mai vãzut televizor color, cu sunet ºi
Nastratin, a doua zi dimineaþã la opt, cu Nelu miros?!
Covrig de mânã. Femeia a ieºit sã le deschidã. Adrian Mãrãcineanu

72
 Soarele cu dinþi pârlea parþial ºi incon-
secvent roua care aproape secase în petalele
florilor nefecundate de un roi de albine aflate
în concediu de maternitate. Aºa cã dimineaþa
de primãvarã, învioratã de copaci vag înverziþi
ºi de pãsãri marcate de o voioºie uºor istericã
(care ciripeau ca la „Cântarea României“, de
parcã tãrãboanþa economiei naþionale o luase
iarãºi la deal!) îl gãsi pe Nastratin tolãnit pe
verdeaþã, fãrã griji ºi fãrã bani. Era pus pe
fapte mari, dar, deocamdatã, se rezuma sã
ronþãie, gânditor, un fir de pãpãdie.
Câþiva paºi mai încolo, mãgarul din dotare
rumega un smoc de iarbã proaspãtã din
Columbia, holbându-se la un poster de
colecþie („Orãºelul Copiilor – Raiul Pedo-
fililor!“), pe care îl decupase din singura
revistã pe care o citea (pe laptop!), spre a-l
înrãma la un meseriaº orb (care-ºi pierduse
vederea ºi îndemânarea într-un bordel din
74
Amsterdam). „S-a stricat lumea!“ – constatarã
la unison, în consonanþã magneticã, Nastratin
ºi mãgarul. „Unde s-au dus oamenii de bun
gust?!“…
Sã nu mâncaþi oameni!
Nastratin, deºi trecut prin ciur ºi prin dâr-
mon, rãmãsese oarecum tâmp auzind o
istorisire depãnatã cu o zi înainte, mai mult
într-o doarã (cu gura ºtirbã ºi plinã de carii!),
de un moºuleþ, care, deºi nu avea toate þiglele
pe casã, insista sã facã lungi ºi halucinante
conversaþii în mijlocul dru-
mului. Mãgarul asistase
pasiv ºi plictisit la un taifas
cam lipsit de noimã. Bãtrâ-
nelul îl bãtea la cap pe Nas-
tratin (care cãsca întruna,
aºa, de-a-ndoaselea, cum
stãtea cãlare pe mãgar!) cã,
cicã, într-o bunã zi, la prã-
vãlia unde se fãcea cã lu-
creazã fiu-su (zicã-se, ingi-
ner!), se prezentarã la inter-
viul de angajare… doi cani-
bali! Managerul de la Re-
surse Umane, om cu prin-
cipii (purta ziua costum la
trei rânduri ºi noaptea port-
jartier!) nu vru sã-i anga-
jeze nici în ruptul capului,
însã, pânã la urmã, se lãsã
înduplecat (în urma unui
santaj sexual, realizat prin
interpuºi!), cu o singurã
condiþie: „Sã nu mâncaþi
oameni!“
Cei doi canibali accep-
tarã (cu degetele încruciºate, la spate!)
condiþiile fixate ºi, o vreme, lucrurile merserã
destul de aºa-ºi-aºa. Însã, dupã vreo câteva
luni, colegii sesizarã cã o secretarã (fâºneaþã
foc, dar ºi rea de muscã cât încape!) dispãruse
ca la „Hocus-Pocus!“. Se declanºã o anchetã
internã (coordonatã cu simþ de rãspundere,
prin satelit, de un vicepreºedinte care fãcea
 Mesenii se uitau deja urât la el. Nastratin le
trase o uitãturã pieziºã, îºi fãcu curaj ºi, cu
limba uºor împleticitã, aproape cã strigã: „Mã-
garul meu vorbeºte!“. Vreo doi cheflii se
rãþoirã ºi chiar îl ameninþarã cu bãtaia: „Bine,
bre, chiar ne crezi tâmpiþi?! Cum sã vorbeascã
un animal?“
Cu un calm olimpian, Nastratin se ridicã
de la masã: „Hai sã facem o prinsoare! O sã-i
pun o întrebare ºi, dacã nu rãspunde, mã
scoateþi de aici în ºuturi. Dar, dacã rãspunde,
bem, mâncãm ºi dormim la han pe cheltuiala
voastrã!“. Toþi furã de acord cu prinsoarea, iar
Nastratin se întoarse cãtre animal: „Mãgarul
meu drag, cum se numeºte fâºia aceea din
piele cu care te mân eu?“ La care mãgarul privi
senin în ochii lui Nastratin ºi spuse: „I-ha!
I-ha!“. Mesenii, turbaþi, îl evacuarã pe
Nastratin cu palme ºi ghionturi. Mãgarul îl
bãi de nãmol în Maldive!). Toatã firma fu rãs- urmã. ªi, aºteptând noaptea de primãvarã sub
colitã cu susul în jos. Nu scapã nici un fir de un copac de la marginea drumului, se dãdu pe
praf nemutat de la locul lui ºi, finalmente, furã lângã Nastratin, întrebându-l angelic: „Aºa-i
luaþi la întrebãri canibalii. Nici unul nu cã trebuia sã fi rãspuns «cãpãstru»?“.
recunoscu nimic (ba chiar se jurarã, pe roºu: Marius C. Romaºcanu & Vlad Hogea
„S-o mãnânc pe mama dacã mint!“), negarã cu
tãrie ore în ºir, se zbãturã ºi zbierarã „Nu ºi
nu!“, însã, când se întunerici, sub imperiul
unei fobii mistico-psihanalitice, unul dintre
canibali admise spãºit: el o mâncase pe se-
cretarã! Se fãcu careu în ograda prãvãliei,
vicepreºedintele din Maldive dictã sancþiuni
prin videoconferinþã, în timp ce o blondã plan-
turoasã îl agresa sexual, cu un cocktail
„Fructul Pasiunii“. Bref: canibalul fu dat afarã
în ºuturi, iar în puþinele secunde cât îl petrecu
afarã din unitate, celãlalt canibal îl bruftului
scurt ºi apãsat: „Nenorocitule, ce te-a apucat
sã mãnânci secretara? Dacã fãceai ca mine,
erai bine-mersi: de sãptãmâni întregi, mãnânc
numai ingineri ºi, slavã cerului, nimeni nu le-
a simþit lipsa!“…

Mãgarul vorbitor
Despãrþindu-se de moºul insistent ºi
logoreic (care, cu imaginaþia lui bolnavã, ar fi
trebuit bãgat de mult la sanatoriu!), Nastratin
îmboldi mãgarul ºi purceserã la drum, pânã ce
le ieºi în cale un han. Cu gând de înnoptare,
intrarã hotãrâþi la cãlduricã ºi comandarã:
peºte la carton ºi bere vãrsatã. Dupã primul
butoiaº, Nastratin, bine dispus, proclamã cu
voce ridicatã: „Am un mãgar super-deºtept!“.
Nici o reacþie în taverna mohorâtã. Dupã câte-
va minute, spuse, ºi mai tare: „Mãgarul meu
este cel mai inteligent mãgar din lume!“.

ALMANAHUL Nastratin 2012 75

ALMANAHUL Nastratin 2012 77
 Începutul blând ºi însorit
de octombrie al anului 1970 a
adus ºi pensionarea lui Nastra-
tin din cadrul chefereului. Me-
canicul Pamfil Stasie îl privea
de la fereastra locomotivei cu
aburi „Pacific“ pe hâtrul ºi, de-
acum, celebrul nostru
personaj cum îºi fãcea
meseria, lovind cu cio-
canul de un kilogram ºi
cu coadã lungã roþile ºi
suspensiile vagoanelor.
De marfã sau cãlãtori.
Adus uºor de mijloc,
ciocãnea cu mare aten-
þie ºi conºtiinciozitate:
poc... poc... poc. Pamfil
îl aºteptã sã se apropie
de locomotivã ºi, dupã
salut, îl întrebã:
- Ia zi, bre, azi e ulti-
ma zi de lucru? Nu dai ºi
mata þuica aia în cadru
festiv?
Nastratin se îndreptã încet
din ºale, îºi aranjã halatul
albastru, îºi potrivi ºapca de la
uniformã ºi rãspunse:
- Da, pentru ambele între-
bãri! O sã fie sâmbãta viitoare.
Sper sã nu fii la drum...
- Sunt liber, da’ ai dã grijã,
sã fie bãutura bunã! Nu „cap în
gard“ sau „pufoaicã“…
Sosi ºi ziua aºteptatã. Sala
de ºedinþe a Regionalei era
pregãtitã frumos, curat, cu flori
la masa prezidiului ºi muzicã la
casetofonul adus de secretara
directorului. Se auzea în sur-
dinã Gicã Petrescu, pe o casetã
cu muzicã de petrecere... Cole-
gii (mai mulþi), colegele (mai
puþine) ºi ºefii (toþi), de-acum
„foºti“, au ocupat repede, scau-
nele, la ora fixatã. Nevasta ºi
nora lui Nastratin aºteptau
78
emoþionate alocuþiunile tradi-
þionale ºi fireºti unor astfel de
momente, urmând ca, la sem-
nalul discret al sãrbãtoritului
(gen: „Haideþi, odatã, nu vã
mai mocãiþi atâta!“), sã se re-
peadã asupra asistenþei cu ape-
ritive, fripturi, salate ºi prãji-
turi. Dar, mai ales, bãuturã. Au
urmat momente emoþionante.
Rând pe rând, colegi de turã,
acari, fochiºti, mecanici, con-
trolori de bilete (ziºi ºi atunci
„naºi“), ºeful de compartiment,
ba chiar ºi una din casieriþele
gãrii ºi-a exprimat admiraþia
pentru cât de bun coleg a fost
nenea Nastratin, cât de con-
ºtiincios, punctual, ordonat,
politicos, curat ºi ordonat a fost
de-lungul atâtor ani de muncã.
A luat cuvântul ºi directorul,
care ºi-a exprimat regretul cã
pierde „un om care nici mãcar
o datã n-a avut vreo abatere
disciplinarã, absenþe nemoti-
vate sau motivate, concedii
medicale, dar, mai ales un pro-
fesionist desãvârºit“.
- Sã trãieºti mulþi ani cu
sãnãtate, sã te bucuri cât mai
mulþi ani de pensie, iar dacã
vom avea nevoie de sfatul ºi
priceperea matale vreodatã, sã
nu ne laºi! a încheiat directo-
rul, în aplauzele ºi uralele celor
prezenþi.
Vãdit miºcat, cu
douã picãturi ca de rouã
la colþurile ochilor (din
cauza fumului de la þi-
gara vecinului de masã),
Nastratin se ridicã sfios,
scuzându-se pentru fap-
tul cã emoþia-l împiedi-
cã sã le mulþumeascã
aºa cum se cuvine tutu-
ror celor care au vorbit
atât de frumos despre el,
dar ºi tuturor celor
prezenþi. Le urã multe
succese în muncã, sãnã-
tate ºi sã ajungã cu bine
la vârsta pensionãrii.
- Oameni buni, to-
tuºi, aº avea ºi eu o întrebare...
Nastratin fãcu o pauzã de efect
pentru a capta atenþia auditori-
ului.
- Aº dori sã mã lãmuriþi ºi
pe mine: de ce a trebuit sã bat
zilnic cu ciocanul în roþile ºi
suspensiile vagoanelor, atâþia
ani de zile?
Dupã câteva momente de
stupefacþie, asistenþa a izbucnit
în râs, iar în salã se auzea:
„Haios, Nastratin! Nu se putea
sã rateze el o glumã cã sã în-
vioreze atmosfera!“… Câteva
minute mai târziu, când Nas-
tratin a ajuns la staþie, sã cioc-
neascã un dorobanþ de þuicã,
i-a spus mecanicului la ureche,
ca sã nu-l audã ceilalþi:
- Pamfile, tatã, io am vor-
bit serios!
Adrian Mãrãcineanu

Povestea noastrã, ca mul-
te altele asemenea ei, de alt-
fel, începe într-o splendidã zi
de joi, cam pe la prânz. Nas-
tratin se ridicã de pe scaun,
tacticos, ºi, întinzându-se
pânã spre tavan – mai-mai sã
îl atingã – cu gând sã-i pârâie
oasele amorþite de poker pe
Internet, porni agale cãtre
unul dintre cele douã frigide-
re pe care le avea în birou.
Ajuns în faþa lor se scãrpinã în
cap, se scobi în nas ºi, tuºind
zgomotos, deschise frigiderul
din dreapta, destinat zilelor
în care nu þinea post negru, ºi
îºi întocmi un sandwich mon-
umental. În vreme ce meste-
ca îmbucãturi mari, eroul
nostru se gândea cã putea fi
chiar una dintre acele zile
destinate curei de slãbire
rapidã ºi cã ar fi trebuit, mai
degrabã, sã deschidã frigi-
derul din stânga, destinat
special zilelor de post negru.
Adicã zilelor în care nu mân-
ca nimic ºi bea doar berea
neagrã, rece ºi gustoasã, ce se
afla din belºug în acel aparat
frigorific.
Revenit la biroul sãu, în
faþa provocãrilor aproape inu-
mane la care îl supunea natu-
ra serviciului sãu ºi din cauza
cãror ajunsese un împãtimit
al jocului de poker online,
eroul nostru se aºezã pe sca-
un, oftând, cu privirea pier-
dutã, prin fereastra deschisã.
Încã nu apucase sã se aºeze
cum se cuvine când, deodatã,
în biroul sãu intrã, prãbuºin-
du-se pe canapea, aproape
fãrã suflare din cauza efortu-
lui supraomenesc pe care îl
presupunea munca în acest
domeniu, unul dintre colegii
sãi. Cu o voce gâtuitã ºi abia
trãgându-ºi suflarea, colegul
sãu îi spuse, înainte de a se
scufunda într-un somn bine-
meritat: „E rândul tãu sã intri
în turã!“
Atunci eroul nostru îºi
îmbrãcã vestonul, îºi puse
atent pe cap cascheta, îºi
aranjã nodul de la cravatã ºi
ieºi pe uºã îndreptându-se
cã-tre datoria ce îl chema (e
drept, cu glas tare!). În faþa
eroului nostru se întindeau
primejdii neºtiute, iar el mer-
gea cu pas hotãrât cãtre de-
pãrtãrile în care se zãrea, scris
cu litere mari, albe, pe fondul
albastru: „VAMÓ.
Marius C. Romaºcanu
ALMANAHUL Nastratin 2012 81
 Era pe la-nceputul lui au-
gust 1981 ºi, chiar dacã Polio-
tul de la mâna lui Nastratin
(pe atunci – tânãr locotenent)
arãta 8:00, în micul oraº de
câmpie erau deja 23 de grade
la umbrã. Dupã un duº „scoþi-
an“, numai cu partea de „re-
ce“ (centrala de bloc era în re-
vizie în luna mai sus pome-
nitã, se ºtie) ºi rasul în grabã,
Nastratin se grãbi spre sediul
orãºenesc al Miliþiei. Cafeaua
urma s-o facã Nea Gicã, plu-
tonierul adjutant. La uºa se-
diului îl aºtepta Miºu Cârnu,
baiat bun, harnic, dar veºnic
„însetat“. Ajuns aici, trebuie
sã vã zic: unu, cã, prin partea
locului, tot sexul masculin, de
la faºã la barbã albã, avea
porecle, ºi - doi, pentru cei
maturi nu trecea zi sã nu radã
o haraºpincã (citiþi: þuicã,
vodcã, secaricã), vin sau bere.
Altfel, o zi de pauzã îi prostea
ºi apoi duceau paharul la ure-
che. Obicei pãstrat ºi azi.
Cum îl vãzu pe locotenen-
tul Nastratin, dupã un
„Trãiþi!“ scurt, începu sã-i
povesteascã, întâi pe hol,
apoi în biroul acestuia, ce-
a pãþit seara trecutã. „Ies
de la muncã pã la 5 ºi-n
drum spre casã mã vãd
(întâmplãtor, ºefu’!) cu
Titi FierbeBãþ ºi cu Gogoa-
ºã. Îi ºtiþi, ºefu’“… „Întâm-
plator pe dracu’... Eraþi
vorbiþi sã ieºiþi la bãu-
turã“… gândi Nastratin.
„Luasem banii pã con-
cediu ºi-o primã ºi zic - hai
sã-i onorez. Am intrat la
Cãþeaua Leºinatã si -i zic
lu’ Ovidicã Dinþi-dã-Fier,
82
cã el era da serviciu, sã-ncea-
pã, mai vals, cu trei sute dã
prunã ºi câte patru mici cu
ardei iute. P’ormã iar þuicã ºi
apoi vin la ture. Pa la 11, cred,
am fãcut plata. O cam ars-
esem, da’ Titi mai comandã o
turã dã vin ºi Gogoaºã - una º-
am plecat…“ „Pe la ce orã?“
„Sã tot fi fost 12.“ „ªi-acu de
ce nu eºti, mã, la muncã? De
la Miliþie nu capeþi invoire“...
„ªefu’, dimineaþa la 6, când
m-am trezit, nu mai aveam în
buzunar decaât 10 lei... Noroc
cã nevasta-mea înca dormea
ºi-am tãiat-o repede-ncoa’…“
„Aºa, mã, Miºule, fã ºi poezii
la prima orã.“ Miºu era prea
mahmur ca sa priceapã. „Câþi
bani ai avut când ai plecat de
la muncã ºi cât ai cheltuit?“
„Pãi, 1200 pã concediu ºi 400
prima...“ „La Cãþeaua sã fi
lãsat fo’ 300 dã lei... Dom’
locotenent, io cre’ cã Titi ºi
Gogoaºã m-a fãcut! Erau mai
pã’ picioare dacât mine ºi ei
m-au dus pâna-n faþa blocu-
lui...“ Nu era o noutate în
micul oras ca „onoraþii“ sã-ºi
buzunãreascã binefãcãtorul.
„Nea Gicã, du-l în birou la
matale, sã-ºi scrie declaraþia,
ºi te-ntorci la mine!“ Adjutan-
tul se executã. „Acum, atenþie
la ce-þi spun: iei cataraga
(asta era Dacia 1300 de coloa-
rea untului de la vremea aia,
adica alb stralucitor) ºi îi
aduci repede pe Titi FierbeBãþ
ºi Mitu Gogoaºã. Îi bagi în
biroul meu, îi aºezi pe astea
doua scaune ºi pleci. Eu am sã
mã ascund în lada de sub
acvariu, pentru cã sub birou
or sã-mi vadã picioarele. Nu
se poate sã nu vorbeascã între
ei ceva despre tãrãºenia de-
asearã. Leg eu ceva date ºi
p’ormã-i sparg! Bre, da’ nu
uita: nu-i laºi mai mult de trei
minute, hai, patru, cã-nþepe-
nesc în lada aia…“ „Înþeles,
ºefu’!“ La uºã se întoar-
se ºi zise mieros: „Dom
locotenent, nu va lasã
ºefii ãi mari mult timp
în oraºu’ asta ºi-or sã vã
ia la judeþ!“ „Lasã vrã-
jeala, Nea Gicã, ºi fugi!“
Iar trebuie sã vã
mai dau niºte lãmuriri:
unu - în biroul locote-
nentului Nastratin se
aflau douã fiºete metal-
ice de culoare gri, o
masã-birou cu patru
sertare de culoare ma-
ro-incert, pe colþul cã-
reia stãtea ruºinatã o
maºinã de scris de pe
vremea lui Tata Mare ºi
care nu mai putea bate
decit 20 de litere, trei scaune
desperecheate din lemn, un
cuier-pom ºi-un dulap de
aceeaºi culoare ca ºi masa, asa
încât acvariul asezat pe lada
neagrã, cu fundul înspre inte-
riorul încãperii, pãrea acolo
tot atât de potrivit ca un pian
într-o oþelãrie. Conþinea trei
scalari, doi peºtiºori aurii,
niºte plante verzi ºi apã. Doi -
locotenentul Nastratin avea ºi
el douã porecle: ºefii si colegii
îi ziceau Aºchiuþã, iar hoþii
(între ei) Nevastuicã. Ca-
taraga se auzi în parcare
dupã treizeci de minute.
Totul a curs aþã, conform
planului. Nea Gicã îi
parcã pe cei doi în biroul
în care, sub acvariu, lo-
cotenentul de-abia res-
pira în lada strâmtã, cât
era el de Aºchiuþã (pe
vremea aceea). Gogoaºã
semãna cu Hulk, numai
cã nu era verde, ci roºu,
iar Titi FierbeBãþ jurai ca
e John Hurt cu o voce
care mesteca nisip în
românã, nu în englezã.
Telespectatorii „Filmul
sau Viaþa?“ mã înþeleg
mai bine... Amândoi res-
pirau pe gurã, nas ºi prin toþi
porii alcoolului din noaptea
trecuta. Nu trecu un minut ºi
locotenentul auzi câteva ºoap-
te gâfâite ale lui Gogoaºã:
„Mã, tu… la closet?“ Apoi ni-
mic. Decât respiraþia lui Go-
goaºã. Încã trei minute de
chin pentru toþi, uºa biroului
se deschise ºi adjutantul or-
donã: „Ia aºteptaþi, mã, pã cu-
loar, cã dom locotenent e la
ºefu. Vã chem io imediat.“ Lo-
cotenentul se extrase cu tir-
buºonul din ladã îºi trase
sufletul ºi grãi: „Nea Gicã, ia
cataraga ºi dã fuga la Ovidicã
Dinþi-de-Fier acasã, îl iei în
izmene, sã deschidã crâºma ºi
verifici amãnunþit WC-urile,
chiuvetele, rezervoarele de
ALMANAHUL Nastratin 2012
apã. Cred cã acolo au lãsat
banii! ªi bagã-i p’ãia doi.“
„Am zburat!“
Apar cei doi ºi, fãrã intro-
ducere, îi luã tare: „Scoateþi
banii repede, cã înfundaþi
puºcãria!“ Titi pãru cã atunci
se trezise din somn, iar Mitu
cãscã niºte ochi cât douã far-
furii ºi puse cea mai inteligen-
tã intrebare ce-i trecu prin
cap: „Care bani, ºefu?!“ „Ai lui
Miºu Cârnu’. Aþi fost asearã
împreunã. ªi nu vã faceþi cã
plouã, cã ºtiu ºi unde i-aþi
ascuns.“ Timpul trecea greu
pentru toþi. ªi pentru Miºu,
care, cu declaraþia aproape
terminatã, se gândea ce-o sã
pãþeascã de la Maria, nevastã-
sa. Apare, lac de sudoare, ºi
adjutantul. Urmeazã miºca-
rea de trupe fireascã, cu cei
doi înapoi pe hol. „Ia spune,
Nea Gicã, ce-ai gãsit?“ „Ni-
mic, ºefu! Am cãutat peste
tot... Nimic!“ „ªi dupã scau-
nele de la WC?“ „Care, ºefu’,
cã-s veceuri turceºti! Unde
era sã bag mâna, în gaurã?!“
Locotenentul stãtu pe gânduri
un moment, apoi: „Nea Gicã,
adu-i pe cei doi!“ Mitu ºi Titi
intrarã ºi mai fleºcãiþi ca
înainte. „Ia ziceþi, mã, ºi cu
closetul cum a fost?...“ Pânã
le-a picat fisa, au trecut vreo
10 secunde. Primul care s-a
luminat a fost Titi: „Pãi, ºefu’,
m-a întrebat Gogoaºã, când
eram singuri în birou: „Mã, tu
ce zici, mi-o da ãsta voie sa
ma duc la closet, cã mã taie o
piºare… Da’ s-a dus dupã aia,
cât eram pe hol!“
Nastratin îi dãdu pe toþi
afarã din birou. Rãmas sin-
gur, gândi profund. Un mic
Sherlock Holmes stând pe
colþul biroului, cel opus
maºinii de scris. Între
dinþi nu þinea o pipã fu-
megândã, ci un pix cu
pastã „Flaro“, pe care,
dupã câteva minute, îl
înlocui cu un „Snagov“
cu filtru. ªi, tocmai în
acel moment, se auzi un
ciocãnit destul de în-
drãzneþ în uºa biroului.
Era Maria, nevasta lui
Miºu. Oraº mic, femei
agere, copii în vacanþã.
Aflase tot. „Dom locote-
nent, azi-noapte a venit
matol, ca de obicei. Da’
mai târziu. Io l-am auzit
când a intrat, da’ m-am
fãcut cã dorm. S-a trân-
tit pe recamier în sufragerie,
îmbrãcat, încãlþat ºi cu lumi-
na aprinsã. Când m-am dat
jos, s-o sting, el deja sforãia.
Din buzunar îi ieºeau banii,
ca foile de varzã - hârtii de-o
sutã. I-am ascuns, cã bea ca
porcu’ în fiecare searã ºi într-
o sãptãmânã i-ar fi terminat.“
„Câþi bani erau?“ „Treiºpe
sute.“ „Numãr cu ghinion...“
Apoi, cãtre Nea Gicã: „Trimi-
te-i pe toþi la treburile lor.
Caz inchis.“ În primãvara
anului urmãtor, locotenentul
Nastratin a fost avansat în
grad ºi mutat la judeþ. A
ajuns unul din cei mai buni
ofiþeri operativi. La serviciul
economic.
Adrian Mãrãcineanu
83
 POVESTI
,
DE ADORMIT
ADULTII
,

84
ALMANAHUL Nastratin 2012 85
 Nastratin urmãrea pre-
ocupat cum femeia amesteca,
cu mâini pricepute, cãrþile de
TAROT.
- Ufff, începu ea… Cât am
de interpretat acum… Fii
atent: þi-am dat pe 14 cãrþi....
7 cu încã 7 pe deasupra
- Da, aprobã Nastratin.
- Primele 7 înseamnã
situaþia actualã… Prezentã…
- Da.
- Cele 7 care vin peste ele
înseamnã neprevãzutul, ce va
modifica fiecare carte în parte…
Þi le bag pe perechi... Actualul
cu neprevãzutul/viitorul…
- Da.
- Prima pereche: Hiero-
fantul cu Împãrãteasa… Hie-
rofantul eºti tu... Iniþiatul, seamnã cã devii capabil de - Da.
marele preot care a urcat mult profunzime în sentimente... - Urmãtoarea pereche:
pe treapta evoluþiei... ªi care De experienþe profunde… Mai Ermitul cu Marea Preoteasã...
nu mai poate urca decât dacã înseamnã ºi renunþarea la tre- Aici sunt doi oameni... Un
îºi asumã rãspunderea ºi pen- cut, la aventuri, la superficia- pustnic, un calugãr... ªi o fe-
tru alþii… Dacã ia pe umerii litãþi… meie credincioasã ºi puterni-
lui soarta celorlalþi… Împãrã- - Da. cã, exprimând bunãtatea...
teasa înseamnã echilibru, sta- - Faptul cã ai Diavolul Amândoi vin sã te ajute în
bilitate… Deci: mergând pe deasupra înseamnã c-ai fost eliminarea cumpenei anterior
calea ce-ai ales, îþi vei gãsi blestemat... Sau þi s-au fãcut menþionate… Pustnicul ºi
echilibrul… vrãji... Sã nu te poþi liniºti, sã Marea Preoteasã, în cuplu,
- Da. nu îþi poþi gãsi iubirea… Sã înseamnã iubirea profundã a
- Vei trece prin etape cog- cauþi fãrã încetare… maturitãþii... Coaptã... Serio-
nitive, de conºtientizare a si- - Da, confirmã Nastratin. zitatea îmbinatã cu echili-
nelui… De redescoperire… Mi-a zis Pãrintele cã mi s-au brul... ªi e o pereche pozitivã,
Dar vei ajunge într-o stare de fãcut vrãji... faþã de cea anterioarã... Veni-
pace cu tine însuþi, pe care - Nu e o combinaþie foarte tã tocmai sã salveze situaþia…
acum n-o ai… Hierofantul bunã asta... E o cumpãnã Apoi: Carul cu Împãratul…
este expresia sacrificiului grea... Pornirea o ai sufleteºte - Da.
pentru alþii, Împãrãteasa - a spre iubire... Spre puritate... - Carul mai este supranu-
descoperirii sinelui… Dar porþi stigmatul ãsta cu mit ºi Carul Triumfal, sau Ca-
- OK. tine... ªi nu îl poþi elimina de- rul Relaþiilor… În cazul tãu,
- Apoi: Îndrãgostiþii cu cât prin credinþã ºi lãsând dupã cele 2 perechi menþion-
Diavolul… Îndrãgostiþii în- totul în trecut… ate, înseamnã forþa ºi con-

86
trolul pe care îl dobândeºti nit… Cã asta trebuia sã faci… sã-þi domini destinul, astfel…
luându-þi viaþa în propriile - Da. Pentru a nu te impotmoli…
mâini, alegând tu pentru tine - Cã ai ajuns, în sfârºit, - Da.
ºi rupându-te de blestemele „acasã“… ªi ultimul cuplu... - În concluzie: totul stã în
din trecut… Asta e ceea ce ur- Finalul... Spânzuratul cu For- mâinile tale... ªi, ca sã rezolvi
meazã, dupã ce depãºeºti ceea þa… Profesional, Spânzuratul ceva, trebuie mai întâi sã te
ce încã te macinã... E o carte înseamnã stagnare... Proble- rezolvi pe tine însuþi în inte-
bunã, pozitivã... Faptul cã me… Crize… Forþa, în schimb, rior… Altfel, nu vei avea pute-
deasupra se aºeazã Împãratul vine ºi rezolvã situaþia… E, rea necesarã... Trebuie sã-ti
aratã evoluþia ta… Vei evolua iarãºi, o carte foarte pozitivã… depãºeºti durerile ºi rãnile
inclusiv profesional... Dupã ce - Da. din trecut... Sã te deschizi vii-
te vei liniºti sufleteºte... - Stai, cã n-am terminat… torului... Sã crezi în Dumne-
Atunci vei avea o perioadã de Le gândesc... Forþa e lecþia su- zeu ºi-n tine... ªi sã laºi
creºtere maximã, realã... premã pentru tine… Ultima justiþia divinã sã-ºi facã trea-
Când vei lua frâiele Carului ºi carte… Cireaºa de pe tort… ba... Dacã tu nu te aduni... ªi
îl vei conduce tu... Împãratul Aratã cã adevãrata forþã vine nu te rupi de tot ce-a fost
înseamnã puterea, forþa, bãr- din pasiune, din implicare rãu... Va fi foarte greu...
batul lider... trup ºi suflet… Doar aºa vei - Da, acceptã Nastratin.
- Da. depãºi stagnãrile ºi momen- - Dacã o vei face.... (Aten-
- ªi mai înseamnã ºi pre- tele de impas… Mai înseamnã þie la sprijinul Cãlugãrului ºi
destinare. Te-ai nãscut sã faci ºi sã ai puterea sã treci peste al Marii Preotese)... Vei evo-
asta... Sã ajungi asta… pierderea celor dragi… Forþa lua cum nici nu-þi imaginai…
- Da, spuse Nastratin, e delicatã, iubitoare, inteli- Sufleteºte, psihic, profesional,
cãzut pe gânduri. gentã... Raþionalã ºi pasiona- sentimental... Vei ajunge Îm-
- Urmeazã: Magicianul ºi lã, deopotrivã… Trebuie sã pãrat... ªi vei avea Lumea la
Moartea… Aici sunt 2 posibile descoperi în tine importanþa picioare...
interpretãri: una negativã, iubirii (faþã de cei dragi, faþã Nastratin zâmbi.
una pozitivã… Fie persoana de semeni, faþã de Ea)… ªi Vlad Hogea
care îþi vrea rãul... Care þi-a
fãcut blesteme, care a încercat
sã te controleze.... Va pãþi
ceva grav... Foarte grav…
- „Foarte“ grav? se intere-
sã Nastratin.
- Da... E o justiþie divinã...
Magicianul cu Moartea… Fie...
Varianta optimistã (dar forþatã
un pic)... Faptul cã renaºti tu
însuþi, evoluezi... Depãºeºti tot
ce-a fost greu ºi incepi o viaþã
nouã... Mai echilibratã, mai
bunã, în care vei ºti sã apre-
ciezi tot ce ai… Perechea nr. 6:
Nebunul cu Lumea…
- Da.
- Lumea e armonia supre-
mã... Finalul fericit... Visele
împlinite… Scopul atins… Ne-
bunul e trãirea unei vieþi lip-
site de griji… Înseamnã sã te
bucuri de ceea ce vei avea… E
un cuplu tare pozitiv…
- Da.
- Lumea îþi aratã ca n-ai
greºit drumul pe care ai por-

ALMANAHUL Nastratin 2012 87

 Bãnuiesc cã ºtiþi cam pe
unde-s Þãndãreii... Un orãºel
din Ialomiþa. Îl înconjoarã
mai multe sate, ai cãror locui-
tori (câþi au mai rãmas) cul-
tivã porumb ºi grâu. De la în-
ceputul verii ºi pânã toamna îi
calcã sibienii, cu turmele de oi
aferente, lãsându-le pânã-n
primãvarã pastramã, brânzã
ºi blãnurile animalelor amin-
tite, pentru cãciuli ºi cojoace.
Ce poate nu ºtiþi, dar pe cât e
de cald vara, pe-atât e de ger
iarna
în comuna ialomiþeanã de
care vã povestesc. De bãut, se
bea ce se face în zonã: zãrzã-
ricã ºi cârmâz. Pentru neºtiu-
tori – e vorba despre rachiul
de zarzãre ºi despre vinul
dintr-un soi de strugure local,
pe care elevii din clasele pri-
mare îl pot pune în cãlimãri în
90
loc de cernealã. Era, totodatã,
culoarea specificã pe multe
din actele primãriilor, ale
poºtei, precum ºi de pe
rapoartele posturilor de
poliþie din zonã. Adicã cercuri
roº-negre lãsate de fundurile
de pahare, sticle sau oale de
pãmânt.
Moº Nastratin locuia pe
la capãtul de sud al uliþei
principale. Prietenul lui mai
în vârstã, moº Mitu Zgaber-
cea, imediat dupã bisericã, pe
dreapta. Moº Mitu, un om
cumsacade de felul lui, ºedea
pe bãncuþa din faþa porþii de
câte ori îi permitea vremea,
sprijinit cu bãrbia-n toiag,
dispus la vorbã cu cine ce-l
întreba. Subiectul preferat al
multora era:
- Ia zi, bre, moº Mitule,
cum a fost când þi-au luat
comuniºtii pãmântul ºi ãia
doi cai în patruºopt...
Iar moº Mitu, sãtul sã tot
dea amãnunte, privea gândi-
tor pe sub borul pãlãriei de
paie (vara), rãspundea clar,
rãspicat ºi concis:
- Dã-i... futu-le muma-n
cur!
Partea care-i amuzã pe
toþi consãtenii era cã moº
Mitu rãspundea la fel ºi când
unii îl întrebau:
- Da’ acum, dupã nouã-
zeci, când þi-au dat pãmân-
tu’napoi?!
Odatã cu timpul, bãtrânul
surzise, nici ochii nu-l mai
ajutau ºi, la orice întrebare
sau orice salut, el dãdea
rãspunsul de mai sus.
(Nu-l mai repet, cã iar mã
criticã Nicomah în ºedinþa
de redacþie...)
Într-o duminicã de
iarnã, prin februarie, moº
Nastratin îºi puse cãciula
de blanã, cojocul îºi lua
bastonul ºi merse la biser-
icã sã asculte slujba pãrin-
telui Burducea („când cu
steaua, când cu crucea“,
dupã ironia bãtrânelor care
fãceau aluzie la simbolul
„roºu“, cu care popa simpati-
zase...). Dupã cum era obi-
ceiul la cei bãtrâni. La cei
tineri, intratul în bisericã se
fãcea mai mult la nunþi,
botezuri ºi înmormântãri...
Tot în obicei era ca toþi bãr-
baþii sã-ºi lase cãciulile pe o
masã din dreapta pronaosu-
lui, nu sã intre cu cãciula-n
mânã. Fiecare îºi ºtia locul
cãciulii ºi nu se-ntâmplase,
din câte ne-au rãmas din iz-
voarele istorice orale, ca vre-
una sã se rãtãceascã. Pânã
atunci când întâmplarea îl
aduse pe Nastratin ultimul la
masa cãciulilor. Aia de rãmãs-
ese nu era a lui! A încercat,
sãracul Nastratin, dupã for-
mã, dupã culoare, ba ºi dupã
miros sã-ºi dea seama a cui e
cãciula, dar n-a reuºit. În zile-
le ce-au urmat, cu tot gerul de
afarã, moº Nastratin umbla
prin sat doar-doar.... Nici un
pic de noroc. În prima sãp-
tãmânã a lui martie se duse
iute vorba cã moº Mitu Zga-
bercea s-a stins. Vinerea-ngro-
pãciunii a fost o zi friguroasã ºi
din cerul plumburiu picau
fulgi de zãpadã rari, dar mari.
Când a ajuns, Nastratin,
venit din capul uliþei pe fãga-
ºele lãsate de roþile maºinilor
în omãt, încet sã n-alunece,
ALMANAHUL Nastratin 2012
n-a mai apucat loc în bisericã.
Pãrintele Burducea a þinut o
slujbã care a impresionat asis-
tenþa, dupã care fiecare a tre-
cut la creºtinescul bun rãmas
ºi strângerea de mânã. Când îi
veni rândul, de surprizã ºi
emoþie, ca sã nu cadã, Nas-
tratin strânse marginile si-
criului cu degetele, mai sã lase
adâncituri în lemn. Cãciula lui
era pe capul mortului!
- Sãracu’ Nastratin, mai
sã se sfârºeascã de jale! Sã
cunoaºte cã a þinut la rapo-
satu’ Mitu, maicã, zise tata
Neagã.
Fie de emoþie, fie de ruºi-
nea întristatei adunãri, Nas-
tratin n-a scos o vorbã despre
cãciulã. A mers pânã la cimitir
cu ochii þintã la cãciulã, þinân-
du-se cât mai aproape de
spatele dricului. Însã, dupã ce
popa Burducea a stropit mor-
tul cu mir ºi groparii au pus
capacul, n-a mai rãbdat ºi-a
strigat rãguºit de emoþie
amestecatã cu ruºine ºi fricã:
- Pãrinte! Pãrinte! Mortul
cu cãciula mea, io cu cãciula
mortului!
Dupã câteva momente, în
care toþi au rãmas înlemniþi ºi
uluiþi, coana Luxa, nevasta
rãposatului a lãmurit misterul
cãciulilor schimbate. Moº
Mitu, din cauza atrofierii sim-
þurilor din ultimile sãptã-
mâni, era sã plece pe lumea
cealaltã cu cãciula lui Nastra-
tin, luatã din greºealã la biser-
icã. Dupã ce groparii au
redeschis capacul, cei doi ºi-
au recuperat cãciulile. Pe dru-
mul cãtre casã, Nastratin era
stãpânit de douã sentimente
contradictorii: îºi plângea pri-
etenul îngropat ºi se bucura
ca un purcel în noroi pentru
cãciulã...
Adrian Mãrãcineanu
91
 Într-o frumoasã zi de
varã se organizeazã un con-
curs de baloane cu aer cald
(mongolfiere). Este cer senin,
nu bate vântul, totul pare
prielnic pentru un astfel de
concurs, la care baloanele tre-
buie sã aterizeze la punct fix.
Echipajele sunt formate din
douã persoane, bine pregãtite
ºi cu o experienþã bogatã în
manevrarea acestor aparate,
atât pe timp de zi, cât ºi pe
timp de noapte. Se dã foc la
arzãtoare, baloanele decolea-
zã ºi se ridicã uºor, în aplau-
zele mulþimii. Dar, deºi vara
nu-i ca iarna (cum spunea un
ALMANAHUL Nastratin 2012
marinar), din senin se por-
neºte un vânt nãprasnic, de
zici cã eºti în toiul iernii.
Cerul se face negru ºi în-
cepe sã plouã cu gãleata. Câ-
teva baloane reuºesc sã ate-
rizeze de urgenþã, altele, însã,
sunt purtate de vânt în toate
direcþiile, cãci aparatele astea
de zbor nu prea pot fi contro-
late în condiþii atmosferice
atât de vitrege. Unul dintre
baloane intrã într-un vârtej de
vânt ºi se tot duce, departe-
departe, spre spaima celor doi
ocupanþi ai nacelei, care de
abia reuºesc sã se agaþe de
parâme, ca sã nu fie azvârliþi
peste bord. Sãracii - se gânde-
sc cã le-a sosit sfârºitul ºi nici
mãcar nu-ºi pot da seama
unde se aflã. Vizibilitatea este
aproape nulã, busola nu
funcþioneazã, nu au nici un
reper de orientare. Deodatã,
în toiul furtunii, balonul intrã
într-o spãrturã de nori ºi cei
doi pot privi în jos. Sunt
îngroziþi. Sub ei este oceanul.
O intindere imensã de apã,
fãrã nicio posibilitate de ori-
entare. Tocmai când sunt mai
panicaþi ºi total dezorientaþi,
observã în depãrtare o insuliþã
cu un palmier, iar sub palmier
- un om care citeºte o carte.
Înnebuniþi de fericire, cei
doi fac toate manevrele posi-
bile pentru a se apropia cât
mai mult de insulã ºi reuºesc
sã coboare atât cât se poate
pentru a fi auziþi de omul de
sub palmier. Încep sã strige:
- Domnule, domnule, fiþi
amabil ºi spuneþi-ne unde ne
aflãm!
Omul se uitã la ei ºi rãs-
punde fãrã nici o ezitare:
- Stimaþi domni, vã aflaþi
într-un balon!
Brusc, vântul se porneºte
din nou ºi duce din nou balo-
nul peste ocean. Cei doi se
uitã unul la altul cu stupoare,
iar unul dintre ei spune:
- Ce ghinion! În pusti-
etatea asta am întâlnit un sin-
gur om - ºi ãla era un idiot…
Celãlalt îi rãspunde:
- Nu era un idiot, era un
economist. Cãci, la fel ca toþi
economiºtii, a avut un rãs-
puns imediat ºi corect, dar
care… nu a servit la nimic!
Mircea Coºea
93
 Licuriciul (1
nuarie)
Cãrãbuºul (1-31ã ia
zodie sunt deosebit
Fire între
-28 februari
prin e)
Cei nãscuþi în aceast obþine orice, da zãtoare, licuriciul îþi poate
erseazã strada, nu se cã
sunt camere de în magazinul respectiv nu
-
de suspicioºi. Când trav
ºi în dreapta, ci ºi în sus. supraveghere.
uitã doar în stanga rigorile legii,
dacã judecãto Scapã uºor de
rã, o desfac ºi exami-
Înainte de a fuma o þiga când se întâlnesc
câteva minute
în
rul îl lasã sã ia
sã
neazã calitatea tutu nul ui, iar facã rost de ba tr-o piaþã aglomeratã, ca sã
ne fericitei rec om andãri de la cel ni pentru cauþ
iu
cu o fatã îi cer O caracteristicã:
lui? Nu lãsa pe
mâine ce poþi
ne. Principiul
i ant erio ri.
puþin trei amanþ i atât în bãrbaþi.
ºterpeli azi!
ºi nic
n-au încredere în femei
0 apriîn lie) nia
z a ( 1 -3 compa
Gãrgãunele(1-31 martie) B uburu sã te plictiseºt
i
acest
þi sub
Nu existã imposibil pentru gãrg
ãune, N-ai cum ! Toþi cei nãscu , te accep-
dacã nu el este cel care trebuie u bu ruze cã, to tu ºi
sã rezolve unei b
ã compan
ia! Da ajutorul
problema! Cere-i orice, dar absolut evoie de
orice ºi va semn evit ã cã au urgent n ndat sã-þi uiþi
ºti cum sã te refuze cu maximã mn ma
eleganþã. tã, însea e în care e reco ruzei: oamenii
Doctrina dupã care se cãlãuzeºte? situ aþi b ubu
Oriunde vei tãu , eviza cei care
merge, acolo vei ajunge! l acasã. D tegorii -
portofelu în douã mari ca iu sã numere.
ºt
se împart ere ºi cei care nu
iu sã n u m
ºt

94
ALMANAHUL Nastratin 2012 95
 SCURT PE DOI
Motto: „Câteodatã sunt atât de deºtept,
cã nici chiar eu nu înþeleg ce am spus.” (Oscar Wilde)
M-am gândit sã În fine, dacã mai cauþi gãseºti „Pe scurt
scriu despre… nimic. despre... nimic“ ºi încã un blog numit „câte-
Am crezut cã sunt ceva-despre-nimic“. Acum, eu, ºi dacã aº vrea
original. Vezi de tre- sã scriu, nu mai am cum. Când nu mai poþi sã
abã! Mi-am dat seama scrii despre nimic, ce mai rãmâne? Sã nu mai
cã nu-i chiar aºa. Nu vrei sã scrii niciodatã nimic despre nimic…
poþi sã scrii despre Na, cã m-au zãpãcit!!!
nimic când ai tu chef.
Cineva are postat pe
site un articol intitu-
lat „Cum sã scriem
elaborat despre nimic“. Alþii sunt chiar ei
subiectul în cauzã: gãsim un text cu titlul:
„M.B. sau cum sã scrii despre nimic?”. Avem ºi
varianta „Azi scriu despre… nimic“ sau chiar
blogul „desprenimic“. Continuãm cu un
„Articol despre nimic… sau despre orice”
(mãcar ãsta pare mai optimist!), dar ºi cu o
„Postare despre nimic“ sau simplu „Un articol
despre nimic”. Iatã ºi ceva mai alambicat:
„Misiune Imposibilã (în) 1… articol (interac-
tiv) despre nimic”. Pe un site gãsesc „Sã vor-
bim despre nimic...“, în care autorii amintesc
de un serial celebru de comedie, „Seinfeld“ se
numeºte, serial în care protagoniºtii se luptã
sã câºtige audienþele cu un serial, evident,
despre nimic.

Motto: „Sunt taine între pãmânt ºi cer, Horaþio, / Pe care

mintea-þi nici cã le-a visat.“ (William Shakespeare, „Hamlet“)
Ca provincialu’ aterizat
în Capitalã (vorba vine!),
atunci când toatã lumea
pleacã, mã duc ºi eu, hotãrât,
la chioºc, sã-mi cumpãr bilet
de RATB:
- Cu douã, vã rog.
- Douã ce?
- Douã cãlãtorii.
- Nu mai avem!
- Ce nu aveþi?
- Bilete.
- ªi de unde pot sã-mi iau?
- Pãi, nu mai sunt bilete.
- Deloc?
- Deloc.
- ªi cum sã circul? Fãrã - Bine. Mulþumesc.
bilet? - Cu plãcere.
- Nu, trebuie sã vã faceþi ªi uite aºa, cu plasticu-n
card. mânã, mã urc în autobuz, îl
- Card? validez ºi mã gândesc, ca
- Da. omu’: sã-mi iau leafa - îmi tre-
- Bine, daþi-mi un card! buie card, sã intru în casã -
- Cu câte? îmi trebuie cartelã, sã merg cu
- Câte ce? autobuzul - îmi trebuie card,
- Cãlãtorii. sã pãtrund în redacþie - îmi
- Cu douã. trebuie cartelã... Oare când o
- Puteþi sã-l folosiþi ºi la sã-mi trebuiascã card ca sã
metrou! respir o gurã de aer?! Cu-
- Da? rând… Big Brother veghea-
- Da. zã… Gata. Sfârºit - pe ton
- Sã-l validaþi la urcare. sobru, apolitic.

96
 La Vama Nouã
Motto: „Somnul, vameº vieþii, nu vrea sã-mi eie vamã.“
(Mihai Eminescu)
Aºa, la sfârºitul sezonului estival, Nastratin
a ajuns ºi pe la malul mãrii. Din salba de staþiu-
ni de pe litoralul românesc, a ales Vama Veche,
cã tot e pe trend. Frumos, frumos aici, avem di
tãte... Avem toate felurile posibile ºi imposibile
- strãinul dezorientat care nu ºtie unde a ateri-
zat; punkerul cerºetor care nu ºi-a schimbat
textele de ceva ani rãmânând tot la: „n-aveþi
cumva o þigarã“; noul val rock românesc cu
vârsta cuprinsã între 14-18 ani cu sticloanþa în
mânã evident ºi ascultând Paraziþii; „dinozau-
rul de Vama Veche“ rãmas din vremuri imemo-
riale pe aceste meleaguri ºi acum, cum era de
aºteptat, pe cale de dispariþie; sindicalistul de
Eforie cu nevastã-sa cu tot; piþipoanca pe tocuri mare cu liota de copii, ai lui ºi ai vecinilor, pas-
scufundate în nisip ºi chiloþii-n cur; cocalarul tilatul de plajã care trage pe nas, gurã, urechi ºi
de Mangalia, cocalarul de Costineºti, cocalarul pe alte orificii; localnicul avid de un câºtig bine-
de Limanu, cocalarul de 2 Mai ºi „Cocalari din meritat, de preferat furat dintr-un cort; ungurul
toate þãrile uniþi-vã!“, cã tot e 23 August; ºme- de ªoni care vinde în continuare gulyas, Bibi cu
cherul de Mamaia eºuat printre bãncile Bibi Bistro, Mitocanca ºi alte afaceri de succes
rãblãgite de la Stuf cu ochelarii Dolce & de acum binecunoscute. Jeg, mizerie, preþuri
Gabbana pe nas; cortistul necãjit venit cu bani nesimþite, hoþie la drumul mare, mare, soare…
de-o ºaorma; familionul tradiþional ajuns la Acum, Vama Veche pare salvatã…

Pe aici nu se trece (BAC-ul)!

Motto: „Trãsãturile genului epic sunt: blondã, 90-60-90, ochi albaºtri.
Frumos gen epic.” (din lucrarea unui bacalaureat de toamnã)
Strigãte disperate, de genul: „Dezastrul
naþional de la Bacalaureat s-a repetat ºi la
sesiunea de toamnã”, îmi rãsunã ºi acum în cap.
Vorba cuiva: „La aºa BOC, aºa BAC“. O generaþie
care citeºte mai mult poveºti
nemuritoare de pe reþelele
de socializare decât din cãrþi
nu poate pretinde mai mult.
Aceleaºi generaþii, care nu
ºtie sã articuleze mai mult de
140 de cuvinte, ºi acelea
agramate, prin SMS sau
Messenger, nu-i poþi cere
mai mult. Într-o þarã con-
dusã de niºte analfabeþi, nu
putem avea pretenþia ca ge-
neraþiile urmãtoare sã fie
mai bune. Pe de altã parte,
ALMANAHUL Nastratin 2012
generaþia lor nu este decât o altã victimã a
uriaºului sistem corupt, care a ales sã se mai scu-
ture puþin anul acesta, aºa, doar ca sã arate cã e
viu ºi cã nu s-a înecat de tot în mizeria care l-a
acoperit. Încheiem cu vor-
bele de duh ale unui alt
bacalaureat tomnatic: „Dor
nam, cã nu ºtiu cei aia, dar
când mã doare ceva mulþi
prieteni e prezenþi la mine,
sã majute cu ce pot fiecare.
útia da prieteni fãrã chestii
de dor”... Ne vedem la se-
siunea de iarnã a Bacalau-
reatului 2011. Mã întreb cine
o sã mai culeagã guliile din
Spania?!
Horaþiu ªerb
97
 Licori veseloase ºi bucate
alese, cã de la moftangiu la
chefliul de soi, ne e dor tutu-
ror de vremurile vechi ºi bune.
ªi toþi ne þinem niþel jupâni.
Puþini sunt petrecãreþii
Bucureºtilor care sã nu fi au-
zit deja de cârciuma La Co-
pac. Însã, dacã încã nu i-ai
trecut pragul, ca un muºteriu
consumator „cu nas“ ce eºti,
dacã mergi dinspre Magheru
pe Arthur Verona ºi faci brusc
la stânga pe strada Pitar Moº,
la numãrul 23, vei gãsi locul
sus numit. N-ai cum sã-l ra-
tezi, înainte sã-l vezi din drum
vei fi recunoscut deja semnele
de voie bunã - pe care o ase-
menea instituþie o întreþine ºi
încurajeazã. Atmosfera din alt
veac te cheamã vara la o halbã
cu bere rece pe terasa um-
broasã, chiar sub faimosul co-
pac (de fapt, un dud bãtrân
ce-a vãzut multe sub ramurile alese din Foaia de Mâncãri, mureala cere ceva de dres,
lui în peste suta de ani pe care plinã de bucate gustoase, pre- sunt la îndemânã ciorbe, bor-
i-a trãit) ºi iarna la o pãlincã gãtite dupã reþete de casã tra- ºuri acre, compoturi ºi cafele
galbenã ori o canã cu vin fiert, diþionale, numai din compo- tari. Iar dacã vã dã ghes nu zic
la cãldura teracotelor vechi, nente naturale ºi de înaltã ca- cine ºi vã scãpaþi iarã la o bãu-
ce strãjuiesc pereþii înalþi ai litate. De la gustãri uºoare, pre- turã, cã aºa te îndeamnã vor-
casei boiereºti. cum zacusca de casã, brânzã de ba tihnitã cu prietenii, s-ar
Foaia de Bãuturi are toate oaie sau caprã, slãninuþa cu putea sã nici nu simþiþi vre-
cele trebuincioase unui stabi- ceapã roºie sau cârnaþii uscaþi, mea trecând ºi sã vã treziþi
liment care se respectã: vinuri la felurite ciorbe, grãtare sfâ- spre ceas de noapte, cã mâine
vechi ºi noi, ºi la sticlã ºi la râite acompaniate de diferite iar va trebui sã vã întoarceþi,
cupã, crud, ºpriþ sau fiert cu garnituri ºi murãturi in sare, s-o luaþi de la capãt cu trata-
scorþiºoarã ºi mãr, bere de la toate numa’ bune sã se aºeze mentul.
gheaþã, þuici româneºti ºi alte de podinã pentru bãuturile ce Serviciul e ca pentru prie-
numeroase tãrii streine. sigur vor mai fi cerute. teni ºi preþurile oneste.
Iar când se pune soarele în Lume bunã, muzicã pen- Onor. Public nu trebuie
dreptul stomacului ºi bãutura tru urechile cunoscãtoare ºi sã ne creadã ca pe gazetã, este
stârneºte foamea, chefliii se ambianþã veselã, contagioasã. aºteptat spre a se convinge de
pot ghiftui ºi cu de-ale gurii ªi, dacã a doua zi mah- cele de mai sus.

ALMANAHUL Nastratin 2012 99

 VEDETELE

)
SALUTA
„N ASTRATIN“!
Ce culoare are Fãrã Zahãr: Uãi, da’ ce Daniel Iancu: A mea nu
muzica tânãrã întrebãri inteligente pui tu… ºtiu, dar a lui Fuego sigur este
româneascã? Eºti din ãla care a luat bacul roz.
Þapinarii: Albastru cu o cu zece… Cred cã verde.
dungã mov. FolkFrate!: Depinde
Alina Manole: Verde- foarte mult de „ochii” fetelor
Verde! din primul rând (în care ne
pierdem).
Mihnea Blidariu (Luna
Amarã): E o combinaþie în-
tre culoarea asfaltului ºi cea a
cerului.
Niºte Bãieþi: Depinde
cum o asculþi sau la ce orã o
asculþi. Dar e musai sã fii
„parfumat“.

100
Un gând bun
pentru
„Nastratin“?
Nastratin: Un gând bun
pentru ºturlubaticul „Nastra-
tin“?
Þapinarii: Hai, frate, la
concertul Þapinarii… Te vei
simþi bine între noi, intelectu-
alii…
***
Nastratin: Un gând bun
pentru ºugubãþul „Nastratin“?
Alina Manole: Cînd
nu-ºi bagã dracul coada, sã-ºi
bage Nastratin hazul!
***
Nastratin: Un gând bun
pentru sprinþarul „Nastratin“?
Fãrã Zahãr: Nu uitaþi sã
hrãniþi maimuþa. Numa’ bine!
folkfrate.blogspot.com
MYSHA - 0721.866.339
JOHNNIE - 0731.434.444
TEDDY - 0730.879.021
ALMANAHUL Nastratin 2012
„Nastratin“ la care sã cânte
toþi artiºtii intervievaþi. Hair-
ola!
***
Nastratin: Un gând bun
pentru nãstruºnicul „Nastra-
tin“?
Mihnea Blidariu (Luna
Amarã): Nastratine, sãnã-
tate, tiraj maxim, cât mai
*** mulþi cititori ºi independenþã
Nastratin: Un gând bun
pentru nãzbâtiosul „Nastra-
tin“?
Daniel Iancu:
Nastratine, Nastratine,
Þinand cont ce vremuri vine…
Mi-aº lua scripca la spinare
ªi-aº porni în lumea mare,
Oriunde, dar nu la noi!
Nici nu m-aº uita ‘napoi!
Sã-mi vând casa ºi maºina, jurnalisticã! ªi sper sã nu te
Sã sting apa ºi lumina, cumpere Vântu...
ªi sa pleeeec… sã mã tot duc, ***
Într-o þarã, singur cuc. Nastratin: Un gând bun
Dar ºtii tu de ce n-o tai pentru ºtrengarul „Nastratin“?
De pe Minunatul Plai?
Nu se râde-aºa de bine
Ca la Noi,
Mãi… Nastratine!
***
Nastratin: Un gând bun
pentru poznaºul “Nastratin”?
FolkFrate!: Sã se gân- Niºte Bãieþi: Hai noroc!
deascã sã facã un festival Roc ºi Rol!
101
 • Culmea tinichige- • Culmea inutilitãþii:
riei: sã înveleºti casa cu tabla sã plantezi în Sahara plãcuþe
înmulþirii. cu „nu cãlcaþi pe iarbã“.
• Culmea ºovãielii: sã • Culmea ºofatului: sã
ezit, sã nu ezit... conduci o maºinã de ras.
• Culmea ghinionului: • Culmea mâncatului:
sã faci pe prostul ºi sã rãmâi aºa! sã mãnânci cu vesta de sal-
• Culmea ciclismului: vare la gât ºi sã te îneci.
sã faci turul pantalonilor. • Culmea somnului: sã
• Culmea fizicii: sã paºti visezi cã dormi.
un cal putere pe un câmp mag-
netic.
• Culmea ceasului deº-
teptãtor: sã sune ocupat...
• Culmea curajului: sã
sari de pe un bloc de desen!
• Culmea melancoliei:
sã cazi pe gânduri ºi sã-þi rupi
mâna.
• Culmea secetei: sã
alerge copacii dupã câini.
• Culmea geografiei:
sã deschizi Porþile de Fier cu
Cheile Bicazului.
• Culmea unui cuþit de
bucãtãrie: sã taie pofta de
mâncare a mesenilor.
• Culmea lãcomiei: sã
mãnânci bãtaie ºi sã nu te sa-
turi!
• Culmea orei exacte:
sã pui ceasul dupã radio ºi
sã-l uiþi acolo.

102
 • Culmea veterinaru-
lui: sã faci injecþie unui cãþel
de usturoi.
• Culmea pedichiurii:
sã faci unghiile unui picior de
pat.
• Culmea culmilor: sã
aibã puricii pãduchi.
• Culmea orbului: sã-ºi
vadã moartea cu ochii.
• Culmea suspiciunii:
o cãlugãriþã care face mãtãnii
într-un câmp de castraveþi.
• Culmea politeþii: sã
stai pe scaunul electric ºi sã
cedezi locul unei doamne.
• Culmea somnului: sã
adormi cu capul pe butucul
cãlãului.
• Culmea ingineriei: sã
scoþi apa cu o pompã funebrã.
• Culmea fotbalului:
sã înceapã meciul ºi sã scrie
pe gazon „nu cãlcaþi spaþiul
verde“.
• Culmea norocului:
sã fi cãlcat de Salvare.
• Culmea slãbirii: sã
slãbeascã un ardei gras.
• Culmea auzului: sã
auzi cum se crapã de ziuã.
ALMANAHUL Nastratin 2012
• Culmea cruzimii: sã-
þi omori timpul.
• Culmea zgârceniei:
sã-þi pui ceasul cu trei ore în
urmã, ca sã faci economie de
timp.
• Culmea consolãrii:
sã consolezi o salcie plângã-
toare.
• Culmea fotbalului:
sã deschizi frigiderul ºi sã
strigi goool!
• Culmea rasismului:
sã bei whisky black&white din
pahare diferite.
• Culmea timiditãþii:
sã dai înapoi în faþa unui ceas
care o ia înainte...
• Culmea culmilor:
mutul îi spune surdului cã or-
bul se uitã la ei.
• Culmea zborului: sã
zbori prin cerul gurii.
• Culmea matemati-
cii: sã stai de unu singur ºi sã
te simþi în plus.
• Culmea strabismu-
lui: sã se uite ciclopul chiorâº...
• Culmea îmblânzitu-
lui: sã îmblânzeºti fiare vechi.
• Culmea tenisului: sã
joci tenis cu racheta nuclearã.
• Culmea chiorilor: sã
vezi dublu cu un singur ochi.
• Culmea croitoriei: sã
întorci pe dos costumul lui
Adam.
• Culmea beþivului: sã
îi lase gura apã.
• Culmea vaccinãrii:
sã vaccinezi Braþele Dunãrii.
• Culmea geografiei:
sã te joci cu cercul polar.
• Culmea gravitaþiei:
sã faci flotãri în spaþiu.
• Culmea habitatului:
sã locuieºti într-un bloc notes!
• Culmea limbii fran-
ceze: sã-þi otrãveºti profa de
francezã cu Verde de Paris.
103
 )
SAPTAMÂN A
NEBUNILOR
 Nastratin se pomeni, a
doua zi consecutiv, cu un in-
trus în casã (deºi nu locuia la
parter, ci la etajul 5!). Cotoiul
din vecini (un British Short
Hair Blue – semãnând leit cu
acela din reclamele la mân-
care pentru pisici) sãrea din
balcon în balcon, intrând apoi
pe uºa de la bucãtãrie (care
rãmânea veºnic deschisã).
Era bine
în-
104
)
grijit ºi cu moralul ridicat, dar
în cãutare de senzaþii tari.
Nastratin încercã (fãrã suc-
ces!) sã-l hrãneascã cu somon
afumat, se jucã cu el, dupã
care îl evacuã pe palier ºi se
puse pe citit presa.
 Aflã dintr-o gazetã de
scandal cã Pepe (vai, nu ºtiþi
cine e Pepe?!) fãcuse o decla-
raþie ºocantã ºi definitivã:
„Îmi e ruºine cã Oana a fost
soþia mea!“. Era vorba, evi-
dent, despre fosta iubitã a lui
Cove ºi actuala pasagerã clan-
destinã pe traseul Tudy –
Mirco Maschio („un patetic cu
puþa micã“, cu care se întreþi-
nuse cordial, douã nopþi la
rând, într-un hotel din Am-
zei) – Manyx (fiul vrãjitoarei
Brãþara, din Mogoºoaia).
 Nastratin strâmbã din
nas ºi trecu la Delia Matache,
care se confesa cã lucrul cel
mai îndrãzneþ pe care îl
fãcuse fusese sã cânte la Stre-
haia. κi imaginã (cu ochii
minþii) scena - dizeuza fal-
sând printre turnuleþe - aºa cã
fu tentat sã treacã rapid la
Andreea Marin, numai cã
aceasta era certatã sever pen-
tru cã „celulita se aflã chiar pe
picioarele Zânei, dându-i pie-
lii un aspect de omletã“. În
plus, sânii vedetei se vãd
„complet aplatizaþi“! Ce trage-
die…
 Nastratin se abþinu sã
nu verse, dar nici urmãtoarea
veste nu fu de naturã sã-i
schimbe starea de spirit: Iulia
Vântur fãcuse o pasiune pen-
tru best-sellerul american
„Eat. Pray. Love“, de Eliza-
beth Gilbert. Nastratin nu
citise cartea, dar vãzuse filmul
(cu Julia Roberts ºi Javier
Bardem), pe care îl calificase
instantaneu drept o porcãrie
sulfuroasã.
 În fine, o revistã glossy
îi aducea la cunoºtinþã cã „An-
dreea Belba, o celebrã fatã de
oraº“ (Nastratin era ºi el
orãºean, dar nu auzise în
viaþa lui de fiinþa asta!),
lansase prima ei carte
– „Epifaniile iubirii“.
Cicã „i-a venit ideea ºi
inspiraþia sã scrie pe o
plajã din Monaco. (…)
Nu a lucrat foarte mult
la carte, fiind destul de
ocupatã ºi cãlãtorind
mai tot timpul. Între
America, Paris, Mila-
no, St. Tropez, An-
dreea s-a gândit sã
arate lumii cã o fatã de
oraº, din România, poate
sã descrie þara asta cu arhi-
tecturã deosebitã, cu muzee
excepþionale ºi clãdiri intere-
sante“. Nastratin se întrebã:
oare câte muzee (excepþionale
sau nu!) vizitase fata asta în
scurtul ei trecut, comparativ
cu numãrul de cluburi ºi
disco-baruri în care îºi fãcea
veacul?!
 Dãdu din cap a dojanã
ºi trecu la un hebdomadar
satiric, în care citi cã exalatat-
ul Csibi Barna (aflat încã în li-
bertate) îl considera „crimi-
nal“ pe Avram Iancu (care,
chipurile, comise un genocid
în timpul revoluþiei paºoptis-
te!): „Existã liste despre victi-
mele masacrelor. (…) E vorba
despre mãcelurile comise de
 Nastratin se puse pe
citit presa, însã fãrã prea
multã tragere de inimã. Dãdu
peste un interviu cam anapo-
da cu Adi Mutu. Râvnitul sex-
simbol al fotbalului românesc
era interogat la sânge de cãtre
un reporter frenetic: „Criza vã
afecteazã, domnule Mutu?“…
La care Briliantul dã o replicã
plinã de candoare: „Criza?
Nu. De ce?“. Ziaristul insistã:
„Cum puteþi trãi fãrã sã ºtiþi
preþul legumelor, fructelor ºi
ALMANAHUL Nastratin 2012
moþi. Avram Iancu are statui
peste tot. (…) E aberant“. Nas-
tratin mai citi o datã, ºi tot nu-i
veni sã-ºi creadã ochilor…
 Ajunse la un raport al
Curþii de Conturi, din care re-
ieºea cã în registrele de evi-
denþã operativã ale Muzeului
Filatelic Naþional nu fuseserã
înregistrate 668 de timbre
foarte valoroase, din faimoa-
sele emisiuni „Cap de Bour“ ºi
„Principatele Unite“. În le-
gãturã cu stocul actual (rezul-
tat prin înlocuirea mãrcilor
poºtale autentice cu altele
contrafãcute), expertul inter-
naþional Fritz Heimbuchler
afirma cã nu mai puþin de 569
mai nimic despre crizã?“…
Dar Mutu (valoare naþionalã
româneascã, de care trebui sã
fim mândri ca de Babele din
Bucegi!), nu-ºi-nu, o þine pe-a
lui: „Nu mã intereseazã. Eu
trãiesc aici, în Italia, destul de
bine ºi pot trãi fãrã sã ºtiu
mare lucru. Italia e un loc al
plãcerilor, care te face sã n-ai
grijã“… Bravo, puiule! Cã bine
zici…
 Ajunse la altã confe-
siune, de data asta a lui Leonard
de timbre „Cap de Bour“ afla-
te în posesia autoritãþilor
române sunt falsuri ordinare!
 În vremea asta, televi-
ziunile de ºtiri titrau de zor
despre revenirea crizei mon-
diale, citându-i pe cei de la
„Wall Street Journal“: „Pro-
blema nu mai este lipsa de
lichiditãþi - companiile ameri-
cane stau cu teancuri record
de bani la saltea. Datoriile
companiilor ºi ale cetãþenilor
nu sunt ieºite din comun.
Problema realã este o lipsã
cronicã de încredere din par-
tea actorilor financiari, atât
între ei, cât ºi faþã de abili-
tatea guvernelor de a reporni
creºterea economicã. Armele
din 2008 nu mai funcþioneazã
acum“.
 În Marea Britanie (la
Londra, Liverpool, Manches-
ter ºi Birmingham) continuau
luptele de stradã, între forþele
de ordine ºi bandele de huli-
gani, infractori ºi anarhiºti.
Plictisit, Nastratin puse ziarele
pe noptierã, închise televizorul
ºi adormi oarecum împãcat cu
sine. Aþipi, dar, peste câteva
minute, îl trezi mieunatul
motanului strãin, întors pe
balconul de la bucãtãrie. Îi
dãdu drumul în casã ºi se culcã
la loc. Adormi cu gândul la
timbrele falsificate ºi la celulita
Andreei Marin.
Doroftei: „Dacã nu gãseam
sala de box, rãmâneam un
bun bãtãuº. Întâmplarea… L-
am bãtut pe unul ºi fratele lui
m-a dus la box“. Dar fratele
aluia bãtut de ce l-o fi dus pe
Moºu la salã?... Hmm…
 Atenþia lui Nastratin fu
atrasã de un pictorial (gen
paparazzi aranjat) cu juna
Dana Rogoz („Abramburica“).
Comentariile redacþiei erau
de-a dreptul elogioase la
adresa fetei: „Punctul forte al
105
acestui corp minunat este
fundul. În pozele în care Dana
face duº, fundul îi iese în evi-
denþã, ca un pepene galben
plin de promisiuni, dar sã nu
insistãm, fiindcã imaginaþia
ar fi capabilã sã treacã dincolo
de suprafeþe ºi sã plonjeze
direct în miezul pepenelui
galben la care tocmai fãceam
referire“…
 Nastratin mâncã 5 clãtite
cu magiun ºi urcã de la
fund la picioare. Aflã
intrigat cã Rosse-Marie
Florescu ºi-a asigurat
picioarele pentru 20.000 de
euro (adicã 10.000 de euro
fiecare), în vreme ce Claudia
Pãtrãºcanu („Sexxy“) – pen-
tru numai 10.000 de euro în
total. Asta ce vrea sã zicã -
membrele inferioare ale
manechinului erau mai va-
loroase decât cele din dotarea
artistei?! κi þuguie buzele ºi
se întoarse la fund: Lavinia
Pârva (ex-“Spicy“) îºi asigura-
106
se poponeaþa pentru 50.000
de euro… Aha, deci tot fundul
e baza!
 De afarã se auzeau
zgomote. Nastratin scoase,
curios, capul pe fereastrã, cre-
zând cã mieunau niºte motani
în cãlduri. Dar nu: dãduse
muzica mai tare un admirator
al cântãreþei Inna, care, într-o
revistã glossy, declarase cã a
moºtenit vocea de la bunica
ei: „ªi ea a fost cântãreaþã.
Cânta în corurile bisericii ºi
era extrem de apreciatã“.
Nastratin nu ºtiu dacã sã râdã
sau sã plângã, gândindu-se la
ce succes avea tânãra în di-
verse medii.
 Dãdu paginile ºi îi sãri
în ochi cel mai în vogã designer
vestimentar din România, care
fãcea reclamã la ceaiuri ºi cap-
sule. Cicã, dacã le îngurgitezi,
slãbeºti vãzând cu ochii. În
plus, aceste leacuri „combat
constipaþia, fãrã iritarea
colonului“. Mãi, sã fie!...
 Nastratin aruncã
gazeta ºi luã alta la studiu. Aflã
cã „Dallas“ va reveni pe micul
ecran, cu episoade nou-nouþe,
în vara lui 2012… Drept pen-
tru care au rãspuns la apelul
de searã: J. R. Ewing (Larry
Hagman, 79 de ani), Sue Ellen
(Linda Gray, 70 de ani),
Bobby (Patrick Duffy, 62 de
ani), Pamela (Victoria Princi-
pal, 61 de ani) ºi „mezina“
Lucy (Charlene Tilton, 52 de
ani). útia, în loc s-o punã de
o ºepticã la azil, îºi aratã
muºchii la bãtrâneþe… Nas-
tratin era îngrijorat: fiind un
fan înrãit al serialului, se te-
mea ca noua serie sã nu îl
dezamãgeascã… Dar, la urma
urmei, Peter Falk îl jucase pe
 Nastratin suporta cu
greu canicula, aºa cã, la adã-
postul unui aparat de aer con-
diþionat semifuncþional, dãdu
iama prin presa mondenã. Îl
oripilã poza Mariei Marinescu
(despre care nu ºtia exact cu
ce se ocupa, dar apãrea frec-
vent în presã). „Vedeta“ (ne-
fardatã ºi gravidã!) era înfo-
folitã într-o ºubã îmblãnitã,
de sub care se iþea un pulover
gri ºobolan, cu motive clasice
(gros, urcat pe gât ºi dublat la
încheieturi!). Þinuta era com-
pletatã de niºte pantaloni de
trening cu buzunarele vraiºte
ºi de niºte cizme cazone - trai-
nice, cu cãptuºealã cãlduroa-
sã. Femeia fusese surprinsã
butonând la un telefon mobil,
în timp ce þinea delicat, cu
douã degeþele, un card bancar
ºi câteva bancnote. Aceastã
fotografie absurdã pentru
ALMANAHUL Nastratin 2012
Columbo pânã la 76 de ani...
Aºa cã: de ce nu?...
 Se întoarse la prospã-
turi. Cicã Kim Kardashian
este plãtitã cu 25.000 de
dolari pentru o simplã men-
þiune a unui brand pe contul
ei de Twitter… Ba, mai mult:
frumuºica îºi umple poºeta
cu câte 250.000 de dolari
sfârºit de august (cum data
coperta revistei) îi fãcea pe
redactori sã conchidã cã Ma-
ria era „hot“, adicã avea o ves-
timentaþie super-adecvatã…
 Iaca ºi un paparazzi, din
care Nastratin reþinu cã An-
dreea Marin „are niºte picioa-
re (…) destul de grãsuþe ºi gro-
suþe, plus câteva kilograme în
plus“, ceea ce conduce la o si-
tuaþie jenantã: „stã cam coco-
ºatã, cu picioarele depãrtate“.
Mai fu informat cã, „înainte
de a urca în maºinã, An-
dreea îi spune ceva celei-
lalte, þuguindu-ºi
buzele, dupã reþe-
ta binecunoscutã“…
Aºa, ºi?!
 Gãsi într-un
cotidian de mare tiraj un
pictorial sexy cu „Amalia, sosia
Monicãi Bellucci“, din Rm.
Vâlcea, care poza goalã în bu-
pentru apariþia la evenimen-
te… Trai, neneacã, pe banii
altora…
 Iar Eva Longoria (ve-
deta serialului „Neveste dis-
perate“, dar ºi „imaginea“
unui balsam de pãr cu miros
de ciocolatã ºi gust de cacao)
s-a despãrþit de baschetbalis-
tul Tony Parker, dupã ce a
descoperit în telefonul lui
peste 200 de mesaje sexuale
pe care le trimisese unei alte
femei (care, pe deasupra, mai
era ºi prietenã cu Eva!).
 Nastratin cãscã ºi se
uitã la ceas. Se fãcuse târziu,
aºa cã fãcu pipi, se spãlã pe
dinþi ºi se bãgã în pat. Adormi
repede, fãrã a se fi lãmurit
dacã Jessica Simpson (blonda
cu forme - acum - generoase,
cãreia i se mãriserã brusc
sânii ºi burtica, în vreme ce
ridurile dispãruserã ca prin
farmec!) rãmãsese sau nu
însãrcinatã. Dacã da – cu
cine?... Dacã nu – de ce?...
cãtãrie. Fata nu semãna nici pe
departe cu superbitatea ita-
lianã, ºi mai avea ºi dinþii
strâmbi, aºa cã lui Nastratin îi
trecu prin minte ce-i spusese
un clasic în viaþã unui ºofer de
taxi: „Dumneata sã-þi rezolvi
dantura, ºi dupã aia mai vor-
bim!“…
 Brusc, Nastratin se
îndreptã spre ziarele
„quality“. Un raport
fãcut de „The Econo-
mist“ avertiza cã, pa-
sãmite, „China, care
are cea mai mare
populaþie de pe glob,
ar mai avea de
trãit doar apro-
ximativ 1500 de
ani, dacã îºi
menþine
tendinþele
demografice
actuale“, iar „þãri
107
precum Japonia, Germania,
Rusia, Italia sau Spania nu
vor reuºi sã iasã din mileniul
urmãtor, pentru cã populaþi-
ile lor ar urma sã disparã
înaintea anului 4000“. Nas-
tratin (care se pregãtea sã
plece în voiaj în America
Centralã) se bucurã când citi
cã „cele mai longevive po-
pulaþii, conform tendinþelor
demografice actuale, sunt
Brazilia (care ar urma sã dis-
parã abia în jurul anului
5000) ºi Canada“. Îi trecu,
însã, cheful, atunci când aflã
cã „populaþia României ar
urma sã îºi atingã finalul
reproducerii în jurul anului
108
3200“, ca urmare a valurilor
de emigrãri ºi a sporului
demografic negativ. Mai
mult: „O datã cu depopula-
rea, România se va confrunta
ºi cu îmbãtrânirea popu-
laþiei. Dacã în 2010 numãrul
persoanelor de peste 65 de
ani reprezenta 14,9% din
populaþia þãrii, în 2060 nu-
mãrul acestora va însemna
34,8% din populaþia totalã“.
 În aceste condiþii, Nas-
tratin îºi aminti de vorbele
ilustrului sãu înaintaº, Mar-
chizul de Sade („Fiind unicul
din specia mea, sunt pe cale
de dispariþie.“), ºi adormi pre-
ocupat ºi confuz.
  Nastratin cãscã, plictisit. Viaþa lui
devenise searbãdã, lipsitã de senzaþii tari, ca
odinioarã. Se duse la toaletã ºi se binoclã în
oglindã. Se îngrãºase din nou, avea ceva riduri
ºi cearcãne, câteva milioane de fire de pãr alb,
dar, peste toate, era încã tânãr ºi, mai ales,
încã viu. Se îndrãgostise (deºi se mai credea,
de mult, capabil de asta!), iar Cristiana îl fãcea
sã se simtã mai bãrbat ca niciodatã. Aºa cã se
mirã când citi ce putuse sã scoatã pe gurã fosta
starletã Dana Sãvuicã: „Cei mai frumoºi bãr-
baþi i-am vãzut în Grecia, în Mykonos, însã
aproape toþi erau gay“.
 Nastratin se mai uitã încã o datã în
oglindã ºi constatã cã ºi el se numãra, totuºi,
printre bãrbaþii frumoºi, cu toate cã nu era gay.
 Dãdu nedumerit din umeri ºi se întoarse
le lecturã, ca sã admire un paparazzi aranjat cu
Laura Cosoi. Teleasta se dusese în Piaþa Mata-
che (unde dãduse iama prin legume, fructe ºi
zarzavaturi) proaspãt coafatã… Vorba lui Con-
stantin Tãnase: „ªi cu asta ce-am fãcut?!“…
 κi clãti ochii cu o pozã în care strãlucea
superba Nicole Scherzinger (despre care aflã
cã era cântãreaþã), dupã care se holbã la Kylie
Minogue, care pupa cu voluptate, în bot, un
porc. Godacul era personaj de musical – nescu. Acesta se destãinuia unui reporter-pis-
„Betty Blue Eyes“, dar lui Nastratin nu i se tol: „Am fost primul care s-a privatizat în Vâl-
pãru un argument suficient de solid ca sã jus- cea. În 1990, am început cu un magazin în
tifice acel gest zoofil. care vindeam dulciuri.
 Trãsnita de Lady Gaga comisese ºi ea o  Îmi aduc aminte cã eram 4 vânzãtori,
perlã de culturã: „Pot sã-mi dãruiesc singurã inclusiv soþia, ºi nu puteam face faþã la guma de
un orgasm doar gândindu-mã la orgasm“. Nici mestecat. Luam Turbo cu 1,75 lei ºi o dãdeam
Carmen Electra nu fu mai prejos: „Nimic nu e cu 3. Era coadã de 50 de persoane non-stop.
mai sexy decât un bãrbat sigur pe el în pat, Seara îmi vâjâia capul la cât dãdeam rest. Mai
care sã vorbeascã murdar“… Nastratin începu târziu, ne-am reprofilat pe pantofi ºi perdele“.
sã vorbeascã murdar, singur în casã, în pijama Nastratin râse, apoi începu sã tuºeascã, sã strã-
ºi în papuci, apoi se opri din bombãnealã, pen- nute ºi, în cele din urmã, sã caºte… Aþipi în fo-
tru cã nu era sexy absolut deloc… toliu… Se trezi pe la 3 dimineaþa, fãcu pipi, apoi
 Se pregãtea de culcare, când îl stimulã se culcã de-a binelea, în pat.
un interviu cu fostul mare arbitru Ion Crãciu- Dormi fãrã vise.

 Trenul mergea ca mel- „The Ides început sã îi atârne diz-

cul… Tranca-tranca… Iar Nas- of March“… graþios“. Reporteriþa
tratin (cãruia i se terminase Diva italianã completã acest atac (care
bateria la laptop, iar prizele (ajunsã la 43 de se voia devastator!) cu pre-
din tren erau ca ºi scurtcircui- ani) fãcuse impru- cizarea cã, înainte cu câteva
tate!), în disperare de cauzã, îi denþa sã aparã zile, „vedeta s-a certat cu
subtilizã gazetele unui vecin, acolo cu un „ºliþ iubitul ei, Giovanni
care sforãia cu gura deschisã adânc pe pi- Cottone, care a bru-
de când trecuserã de Mizil. cior“, în con- talizat-o în vãzul
 Aflã cã Valeria Marini îi diþiile în care lumii, în mijlo-
oripilase, cu celulita ei, pe cei „a fost nãpãditã cul unui res-
prezenþi la premiera filmului de celulitã, iar pielea a taurant se-

ALMANAHUL Nastratin 2012 109

lect din Milano“. Deºi erau tre-  „Ce bunã e Anca Þurca-
cute sub tãcere motivele agre- ºiu, la 41 de ani!“, titra o revis-
siunii conjugale, se înþelegea tã glossy, care ridica în slãvi
cã acestea trebuiau legate de „silueta impecabilã“ a star-
faptul cã Valeria Marini avea letei de odinioarã, din „Miss
celulitã cât cuprinde, precum Litoral“… Vecinul de tren
ºi pielea fleºcãitã… Nastratin tresãri prin somn ºi începu
se mirã, pentru cã, dacã toate iar sã sforãie, cu un ºuierat
damele „cãzute“ ar fi bãtute în bizar, de ofticos incurabil…
public, s-ar face toatã ziua Era aproape miezul nopþii…
arestãri pe bandã rulantã… Nastratin lãsã pe mãsuþã
Peste toate, articolul i se gazetele subtilizate, îºi luã va-
pãru nedrept: Valeria Ma- liza ºi coborâ în Gara Iaºi.
rini era o dulceaþã (chiar  Îl lãsã în urmã pe cel
dacã, în ultimii ani, se trans- adormit în vagonul pustiu ºi
forma în magiun!), care îl fer- îi fãcu din mânã lui
mecase cu filmele ºi emi- Alin, care îl aºtepta pe
siunile ei de tinereþe… peron, ca un vechi
 Vecinul de ºi devotat prieten
compartiment deschise ce-i era…
ochii (cu un aer absent!), su- Vlad Hogea
ghiþã de 4-5 ori ºi adormi la
loc. Nastratin deschise altã re-
vistã. Într-un interviu lac-
rimogen, Virgil Ianþu relata,
probabil cu lacrimi în ochi: „În
facultate am avut momente
foarte grele. (…) Am stat 10
ani în Titan, în blocul de lângã
Diham, cu benzinãria. (…) Þin
minte un moment în care am
trecut pe lângã un cerºetor
care avea niºte bancnote într-
o cutie ºi mã gândeam: «Uite,
dom’le, ce tare e acesta, eu nu
am niciun leu, el are. Mer-
geam cu cartela de metrou a
gazdei, care era pensionarã ºi
avea cartelã gratuit㻓. Mãi,
sã fie…
 Când trenul intrã în garã
la Tecuci, Nastratin începu sã
se lupte cu somnul. Dintr-un
paparazzi, reieºea cã Iulia
Vântur se dusese sã se roage
la Mãnãstirea Ghighiu, dupã
despãrþirea de Marius Moga.
Strâmbã din nas când dãdu
pagina, unde aceeaºi prezen-
tatoare era fãcutã zob pentru
pãrul „neîngrijit“ ºi poºeta
urâtã. Ziariºtii îi recomandau
sã poarte „una mai mare, de
zi“… Nastratin cãscã de crezu
cã i se rup fãlcile…

110
ALMANAHUL Nastratin 2012 113
114
11 SONETE
MIT OLOGICE
de Nicomah
NARCIS
Rãsfrânt în unda lacului prea clarã,
κi admira, privind cu luare-aminte,
Tot trupul gol, cu coapsa lui fierbinte
ªi netedã ca lemnul de vioarã.
Degeaba Eco, nimfa cea sprinþarã,
Îl îmbia-n desiº cu dulci cuvinte,
Sã-i dea lumeºtile învãþãminte:
El rãmãsese încã… domniºoarã!
ªi prefera sã-ºi vadã chipu-n apã
ªi trupul gol, cu unduiri de plantã…
Dar apãrurã 3 satiri pe-aproape,
Ce-mpinºi de minþiºoara lor cam toantã,
Îl apucarã strâns, sã nu le scape,
ªi-l transformarã iute în bacantã.

ARGONAUTICÃ
Au tras la þãrm, vâslind printre bulboane,
Iason cu cei 50 de-argonauþi,
Însã vâslaºii (fiind ºi cam stãtuþi)
S-au risipit prin sat, pe la vãdane.
Numai Iason, condus de zei tãcuþi,
Fiind gãzduit la casa cu balcoane,
Zãri regina (trup de milioane)
ªi cum sã stai de lemn, sã n-o sãruþi?!
Retraºi în „tete-a-tete“, într-un coclaur,
Cu trupurile strâns îmbrãþiºate,
Ea-l întrebã ce cãutau prin sate?...
La care el, cu vorbe tremurate,
Îi spuse: „- Caut lâna cea de aur…“
ªi-atunci regina îl lãsã s-o cate.

ARGUS
Ciobanul Argus, meºter în cavale,
Simþi pe pielea lui ce e ispita,
Când, într-un grup de 7 nimfe (goale),
El o zãri pe însãºi Afrodita.
În faþa-acelor forme ideale,
În pieptul lui talentul tresãrit-a
ªi, cu acorduri nalte, muzicale,
El din caval slãvi pe Afrodita.
Iar Afrodita cea neîntrecutã
Fãcu pe loc sã-i creascã ochi o sutã,
Ca s-o admire-n voie, fãrã þoale.
Dar, de-ar fi ascultat dorinþa-i mutã,
În loc de ochi ar fi gãsit o cale
Sã-l dãruie c-o sutã de cavale.

116
 PEDEPSIREA LUI ATLAS
De la un chef cu dame muritoare,
Unde s-au ºi fãcut de bãcãnie,
Atlas cãra pe Zeus în spinare,
Fiindcã bãuse-un fluviu de tãrie.
Când însã Hera apãru-n pridvoare,
Atlas fugi, sã n-o ia pe chelie,
Lãsând pe Zeus lângã felinare
ªi descheiat, pardon, la prãvãlie.
Drept care Zeus, pentru-atari pãcate,
Dar nevoind direct ca sã-l inculpe,
Îi porunci sã poarte Terra-n spate!
De-atunci Atlas, trudind pe deºelate,
Pe umeri duce-ntreaga societate,
Iar uneori o þine ºi pe pulpe.

ASCLEPIOS
Olimpia, o vãduvã bogatã,
Ducea o viaþã cam plictisitoare,
Cã nici femeie nu era, nici fatã,
Iar inima-i da ghes, ca-ntr-o vâltoare.
De starea sãnãtãþii-ngrijoratã
(O furnica prin mâini ºi prin picioare),
Se duse la Asclepios pe datã,
Sã-i dea un leac de-al lui spre vinedecare.
Iar el o puse-ntâi sã se dezbrace
(Cã nu era din cei ce fac minuni),
O afumã cu mirtã ºi tãciuni,
Fãcu, ca doctor, tot ceea ce se face
ªi o lãsã sã plece-n bunã pace…
Dar s-o vedem ºi peste nouã luni.

DUPÃ-AMIAZA UNUI FAUN

Dupã o zi întreagã la vânat,
Când bântui pãdurea-ntunecatã,
Diana merse-n grabã la scãldat,
Cãci se simþea puþin cam transpiratã.
Da-n ascunziº de trestii pitulat,
Cu halebarda straºnic încordatã,
Sta Acteon, fecior de împãrat,
Iar câinii sãi fãceau în juru-i roatã.
De pudica zeiþã condamnat,
Chiar câinii lui, în colþi, l-au sfâºiat,
Aºa zeiþa a voit sã-l piardã.
Da-n faþa fetelor a declarat
Cã-i pare sincer rãu de-acel bãiat
ªi rãu îi pare ºi de halebardã.

ALMANAHUL Nastratin 2012 117

 EROS ªI PSIHEEA
ªtim toþi cã Eros, mare pui de lele,
Când îi cãdea cu trons o junã fatã,
Fãcea el ce fãcea ºi, cu-o sãgeatã,
Un drog de-amor îi infiltra sub piele.
Însã Psiheea nu fu înºelatã
De vorbe dulci ca niºte acadele,
De-nþepãturã se feri pe datã
ªi i-o înfipse lui, adânc, sub piele.
ªi-atunci Eros, rãsturnat pe-o brâncã,
Un far fãcu sã creascã-n noaptea adâncã,
Ce-ºi revãrsa peste talaz amarul.
Iarã Psiheea, tare ca o stâncã,
Se furiºã ºi se ascunse-n luncã,
Lãsându-l ca sã-ºi plimbe-n valuri farul.

PARIS
Venite la Paris sã dea un test,
Trei zeitãþi cu trupul prea frumos
Se pomenirã cã Paris, c-un gest,
Le porunci sã dea chiloþii jos.
Îndemnul lui, desigur ruºinos,
Nu-ntâmpinase, însã, vreun protest,
Cãci fetele s-au lepãdat de lest
ªi s-au expus din faþãºi din dos.
ªi-atunci judecãtorul a decis
(Fiind inspirat, pesemne, de un zeu,
Dar ºi de-acele farmece de vis):
La toate trei le dete un trofeu,
Un sceptru de-aur le-nmânã Paris,
Sã le-ndrumeze calea-n Paradis.

ULISSE
Pe mãri necunoscute vagabond
Înconjurat de mutre interlope,
De mult nu mai iubise trupul blond
Al adoratei sale Penelope.
Adeseori privise în metope
Fecioare cu profilul rubicond,
Cu sâni umflaþi ca niºte anvelope,
Ce-l ispiteau cu ºoldul dur ºi rond.
Dar, dupã 20 de ani pe mare,
Când nici nu mai credea c-o s-o mai vadã,
Zãri Itaca printre arboradã!
Dar sus, în port, cu trupul de zãpadã,
Sta Penelopa – toatã o chemare...
ªi-atunci pãtrunse cu catargu-n radã!

118
 TOTEMUL LUI
MELEAGRU
În vremuri vechi, de zei cutreierate,
Tradiþia cerea ca la rãzbel
Sã meargã-n fruntea vrednicei armate
Totemul sfânt, purtat ca un drapel.

ªi Meleagru a fãcut la fel:

Un cap de porc cu nãri îmbelciugate
ªi, parcã ºi pârlit la foc niþel,
Fu pus sã meargã-n faþã ºi în spate.

Dar ce i-o fi venit ca sã admitã

Un cap de porc? Istoricii ezitã
ªi azi spun una, mâine o întorc.

Noi credem cã nevasta lui iubitã,

Pentru a mia oarã pãcãlitã,
I-ar fi strigat: ”Bã, eºti un porc!”

PERSPICACITATEA
AFRODITEI
Homer nu spune (poate din greºealã)
C-Anchise fu cioban din os regesc
ªi cã-ntâlnind-o pe-Afrodita (goalã)
El o iubi în stilul ciobãnesc.

La îmceput, ce-i drept, mai cu ferealã,

Gândind cã-i vreun tertip vrãjitoresc,
Ori cã imaginaþia-l înºealã,
Nãscând nãluci cu farmec muieresc.

Dar mai apoi, stând ei pe-un bolovan,

El îi mãrturisi cã nu-i cioban,
Ci rege. ªi cã ea-i e cea mai dragã…

Iar Afrodita l-a încredinþat

Cã a ºtiut cã-i neam de împãrat,
Cãci îi simþise sceptrul prin desagã.

ALMANAHUL Nastratin 2012 119

 Ora 3:15 noaptea, în Bu-
cureºti. La Ambasada Federa-
þiei Ruse în România sunã
telefonul. Ofiþerul de serviciu
se trezeºte cu greu ºi rãspunde:
- Alo, Ambasada Rusiei,
ofiþer Karpov la telefon!
- Bunã dimineaþa, dom-
nule Karpov! Puteþi sã-mi
spuneþi cât este ceasul, vã
rog? se aude vocea de la capã-
tul celãlalt al firului.
Karpov se uitã la ceas ºi
rãspunde:
- Este ora 3 ºi 20 noaptea!
- Mulþumesc, spune in-
terlocutorul ºi închide.
„Ah, câþi nebuni au voie sã
120
dea telefon...“ gândeºte ofiþerul
Karpov ºi se culcã la loc. Dupa
vreo zece minute sunã din nou
telefonul. Karpov se trezeºte
din nou ºi, iritat, rãspunde:
- Alo, Ambasada Rusiei,
ofiþer Karpov la telefon!
- Bunã dimineaþa, tot eu
sunt, replicã interlocutorul.
Puteþi sã-mi spuneþi din nou
cât este ceasul?
Karpov se uitã din nou la
ceas:
- Este ora 3 ºi jumãtate
dimineaþa...
- Bine, mulþumesc, spune
celalalt ºi închide. „Ah, ce
noapte infernalã” gândeºte
Karpov ºi se duce din nou în
pat. Dupã încã un sfert de orã,
telefonul sunã din nou insis-
tent. De data asta, Karpov
sare din pat, ridicã nervos re-
ceptorul ºi urlã:
- Alo, Ambasada Rusiei,
Karpov la telefon!
- Bunã dimineaþa, dom-
nule Karpov, tot eu sunt! Mai
spuneþi-mi o datã cât este
ceasul!
- Este ora... da’ stimate
domn, lasã-mã odatã în pace!
Aici e Ambasada Rusiei! Sunã,
domnule, la robot…
- Da’ ce, robotul mi-a luat
mie pendula în 1945?
 TRATAT
DESPRE
PR OSTIE
de George Corbu  Prostia este ca un bloc cu multe etaje:
ascensorul cu care se circulã între ele este,
 Prostiei nu-i poþi fi garant ºi, cu atât mai însã, la fel de netransparent.
puþin, infidel.  Subiect de tezã de doctorat: „Despre impe-
 Prostia artificialã este un non sens. Se va rialismul Prostiei”.
ajunge, însã, ºi acolo.  Dincolo de prostie, binele ºi rãul alcãtuiesc
 Prostia este nemiºcãtoare... dincolo de pro- o magmã pâcloasã, cu relief indefinit.
priul ei cerc.  Prostia nu este sinonimã cu absenþa duhu-
 Prostia te cere activ toatã viaþa, ea nu te lui sau pitoricescului.
lasã nicicum „în rezervã”. Existã însã o  Prostia – punctul de sprijin al inteligenþei.
prostie inactivã a celor loviþi cu leuca. Tristã e, aºadar, soarta celei din urmã.
 Prostia nu cunoaºte obstacole, este ceea ce  Prostia este un punct la care nu te poþi
o apropie de eroism. întoarce, dacã n-ai plecat din el. (Lapalisadã)
 „Frumuseþea” prostiei nu poate rivaliza
decât cu imoralitatea ei.
 Prostia ineficientã nu e demnã de acest
nume.
 Prostia în colaborare e un semn sigur cã
sfârºitul, oricare, nu poate fi departe. O ast-
fel de prostie dureazã, uneori, nemãsurat.
 Prostia! Ce tonic poate fi, adesea, acest
cuvânt!
 Niciodatã prostia nu este mai împipoºatã ca
atunci când primeºte o reverenþã din partea
inteligenþei.
 Nu existã un anotimp al prostiei – ci doar o
eternitate a acesteia.
 Prostia este o rasã – inferioarã sau supe-
rioarã, dupã cum se manifestã în prezenþa
sau absenþa inteligenþei.
 Vai, cerul neînstelat al prostiei!
 Prostia suportã greu concentratul, ea
revãrsându-se în cantitãþi de masã, indifer-
ent de condiþia acesteia: activã sau contem-  Prostia este netransmisibilã; este ceea ce o
plativã. aseamãnã cu inteligenþa.
 Prostia poate atinge sublimul: este ceea ce  Prostia îºi are propria ei culturã.
o apropie de geniu.  Prostia n-are foame sau sete de altceva, în
 Râzi, Prostie! Satisfãcutã de imperiul sãu afarã de ea însãºi.
multimilenar ºi chiar multinaþional!  Prostia are o antichitate, un Ev Mediu ºi o
 Nu poþi dori binele Prostiei, fãrã a cauza epocã modernã. Sã fi cunoscut ºi o Renaºtere?
prin aceasta un rãu inteligenþei.  O nouã Prostie este, oare, duºmanã sau
 Prostia are talent: este ceea ce o apropie de sora celei vechi?
artã.  A nu mai vedea Prostia din cauza proºtilor!
 „Viaþa particularã a Prostiei” sau o carte ce Imposibilitate aparentã.
nu putea fi scrisã niciodatã, Prostia având  Se întâmplã ca Prostia sã fie, iar Inteligenþa
doar viaþã publicã. sã parã.

122

 Cine îi va mai da Prostiei mãreþie, dacã
Inteligenþa va fi abolitã?
 Niciodatã nu cred cã vom auzi inteligenþa
spunându-i prostiei: „ªi acum, între noi douã!”
 De dragul Prostiei, faci ºi pe prostul!
 Prostia are, oare, legea ei moralã?
 A raþionaliza sau a rentabiliza prostia,
aceasta e-ntrebarea?!
 Sã-i mulþumim prostiei cã ne permite ºi
infidelitãþi prin care ne putem manifesta,
din când în când, inteligenþa!
 Prostia nu corupe; acesta este apanajul
inteligenþei.
 Drepturile prostiei nu sunt ºi obligaþiile
inteligenþei.
 Prostia nu va fi nicicând comemoratã, ci
doar aniversatã.
 Stilul prostiei – în cazul în care existã ºi aºa
ceva – este revelat de inteligenþã.
 Prostia este de naturã organicã.
 Cameleonismul prostiei – o
imposibilitate!
 Prostia penduleazã între
expresia pe care o desem-
neazã ºi cea la care nici nu
s-ar putea nãzui.
 Nu supãraþi Prostia! In-
teligenþa vã ordo-
nã!...
 Inteligenþa dez-
nãdãjduieºte,
Prostia nu!
 Fenomenologia pros-
tiei – un tratat inacheve!
 Prostia e vulgarã, dar ce
tradiþie nobilã are!
ALMANAHUL Nastratin 2012
 Nemuritoare Prostie, muritorii te salutã!
 Prostia ca artã – un eseu care ar merita sã
fie scris
 Prostia – o teroristã în sfera moralei curente.
 Între prostul prost ºi prostul care face pe
deºteptul, ultimul este detestabil.
 Poate cã prostia nu este atât de imoralã pe
cât pare; în definitiv, ea ajutã la selecþia
indivizilor.
 Chiar de s-ar gãsi remediul prostiei, ea n-ar
trebui total eradiatã; unele eºantioane s-ar
cuveni pãstrate ca un memento.
 Pe ipoteticul monument funerar înãlþat
prostiei s-ar putea aºeza inscripþia: „Te
vom slãvi de-a pururi!”
 Uneori simþã adierea prostiei, alteori ura-
ganele ei.
 Prostia – una dintre minunile neomologate
ale lumii.
 S-au vãzut cazuri când inteligenþa a sãrit în
ajutorul prostiei; viceversa, nu.
 Naºterea ºi moartea Prostiei nu ne vor fi,
probabil, cunoscute. În schimb, nunþile ei
strãlucitoare stârnesc, de fiecare datã,
uimirea. (Era sã scriu „invidia“!)
 Odatã cu Prostia începe un nou capitol în
existenþa atât de zbuciumatã a Inteligenþei.
 Fatalitate sau blestem, prostia este o vir-
tute; pentru a fi viciu este necesar ºi avizul
inteligenþei.
 Prostia nu este simetricã cu Inteligenþa ci,
cel mult, complementarã.
 Regulamentul Prostiei se constituie, în
fapt, dintr-un articol unic: eºti prost o datã
pentru totdeauna!
 Titlu de roman: „Privirea eroticã a Prostiei“.
 Prostia comunicã, cu
ea nu se comu-
nicã!
 Prostia nu se
ia, cu ea te poþi,
însã, însura!
 Nici chiar pros-
tia nu se poate
dispensa de
bunul-simþ.
 Prostia
fãrã pers-
pectivã
n-are nici
o ºansã.
 Prostia
curge,
inteligenþa
picurã.
123
 Poþi fi prost total sau parþial.
 Prostia în coproducþie? Este de urmãrit.
 Ce bine cã nu m-a cocoloºit prostia!
 „Norocul” prostului nu este favoarea, ci o
compensaþie.
 Dacã s-ar fi produs, ca în cazul nebuniei,
elogiul erasmic al prostiei ar fi fost o
capodoperã, fãrã complicitatea spiritului?
 Prostia se cere slujitã cu urã? Cu milã?
 Prostia este exclusivã ºi exclusivistã, ca o
amantã.
 Un prost bun ºi un prost rãu nu este tot una
cu un om bun ºi un om rãu.
 Prostia este cu atât de bunã cã nici n-ar tre-
bui schimbatã. (Lapalisadã)
 Celebritatea Prostiei nu este egalatã decât
de permanenþa ei. (Lapalisadã)
 Prostia duce o viaþã de vedetã, permiþându-ºi
uneori sã debiteze spirite elaborate de alþii.
 Sinonimele prostiei sunt variante psiholo-
gice ale acesteia.
 Prostia e, uneori, atât de desãvârºitã, încât
provoacã o bunã dispoziþie generalã.
 Nimic mai comic decât prostia meditând.
 Nu reclamaþi prostia, sesizaþi-i doar prezenþa!
 Nu economisi prostia, fii fiul ei risipitor!
 Despre costumele prostiei sau de la zdrenþe
la hlamida regalã.
 Prostia nu-ºi refuzã nimic, nici chiar impo-
sibilul.
124
 Prostia penduleazã între douã fronturi –
unul inferior, celãlalt exterior.
 „Aici odihneºte Prostia. Lipsa ei de spirit a
ucis-o.” (Epitaf)
 Prostia îºi genereazã propriul cult, pe care
apoi îl întreþine cu o pasiune ce nu cunoaºte
eclipse.
 Pragmaticã sau idealistã, prostia nu-ºi
depãºeºte propria condiþie.
 Prostia n-are hotare, ci numai borne.
 Între prostie ºi inteligenþã se cãlãtoreºte
când cu diligenþa, când cu racheta.
 De la inteligenþã la prostie nu e decât un
pas, ce-i drept gigantic... înapoi!
 Nu ºtiu ce este de preferat: prostia dinãun-
tru sau cea de dinafarã?
 Prostia nu sufocã, inteligenþa da!
 Economie la prostie? Încã un non sens.
 Pe cât este inteligenþa de penetrantã ºi de
vioaie, pe atât este prostia candidã.
 Prostia nu poate fi decât totalã, copleºitoa-
re ºi, în plus, impunãtoare.
 Prostia schimbã erele, fãrã a-ºi schimba,
însã, ºi înfãþiºarea.
 Inteligenþa se zbate între remuºcãri ºi
regrete, prostia e scutitã de acest risc.
 Când prostia nu cunoaºte mila, a o trata cu
blândeþe este o crimã contra naturii.
 Natura se relaxeazã, îngãduind prostiei sã
rãmânã mereu þeapãnã.
 Prostia nu ºi-a spus încã ultimul cuvânt.
 Prostia este o forþã – singura în stare sã
opreascã din rotirea ei planeta.
 Prostia este un balon care-ºi ia zborul pe
orice vreme.
 Prostia nu este o artã, ºi cu atât mai pu-
þin o ºtiinþã. Ea seamãnã mai degrabã
cu o constipaþie.
 Când prostia dã în clocot, e foarte greu
sã-i pui capac.
 Prostia bântuie sau miºunã,
dupã toane.
 Prostia nu este nici incolorã,
nici inodorã, nici invizibilã.
 Maestrã în arta disimulãrii, prostia
e veche, dar ne apare pururea nouã.
 De acord sã extirpãm prostia, dar
ce punem în locul ei?
 Orgoliul prostiei este sã-
ºi vadã statutul, de-
venind din virtute, viciu.
 Bibliografia prostiei este
invers proporþionalã cu omniprezenþa ei.
 Prostia n-are afluenþi, ceea ce o face sã
uzeze de multe pseudonime.
 Poþi sã faci prostii, fãrã a fi totuºi prost.
 ªi prostia uzeazã de liberul arbitru. Mai
ales ea!
 Pentru prostie nimic nu este imposibil,
exceptând, desigur, inteligenþa.
 În faþa prostiei, inteligenþa ori se scuzã, ori
se amuzã.
 Sã te fereascã Dumnezeu de prostia liricã! E
singurul ei mod de a se manifesta onorabil.
 Prostia este un capital sau un capitol? ªi
una ºi alta!
ALMANAHUL Nastratin 2012
 Miliardarii prostiei – o noþiune fabuloasã.
 Sunt eroi ai prostiei, aºa cum existã ºi o
prostie eroicã.
 Prostia fãrã har este o contrafacere!
 „Aºa-i rostul!/Nu-s poveºti/Faci pe pros-
tul/Pânã eºti!”
 Prostia nu poate avea de-a face cu
absurdul, poate doar cu grotescul.
 De câte ori a fost pusã
la stâlpul infamiei
prostia! κi mai adu-
ce cineva aminte de
succesivii cãlãi?
 Am ajuns sã
cred cã uneori,
prostia este un
dar divin.
 Prostia
merge înainte ºi
atunci când dã înapoi.
 Prostia nu este atât de mare
pe cât îºi imagineazã inteli-
genþa, de ce atunci puterea ei
este supraapreciatã constant?
 Despre universalitatea pros-
tiei nu este neapãrat necesar sã ne în-
treþinã un uomo universale!
 Pe proºti nu-i uiþi uºor, tot astfel cum pe cei
inteligenþi nu-i poþi invidia doar în
aparenþã.
 Prostia – unde am mai auzit acest cuvânt?!
 Nu existã proºti, ci doar repinºi de
inteligenþã!
 Prostia este tragicomedie la scarã umanã.
 Prostia – fenomen simplu sau simplu fizio-
logic?
 Costul prostiei, cine s-ar încumeta sã-l cal-
culeze?
 Proprietar ºi producãtor de prostie poate fi
orice indifiv; „beneficiar” al ei, însã, întot-
deauna colectivitatea.
 A trata prostia drept inteligenþã (ºi vicever-
sa) înseamnã diplomaþie la nivel înalt.
 Fizica, dar mai ales chimia prostiei, ar
putea face notorietatea oricãrui cercetãtor.
 Despre invulnerabilitatea prostiei nu se
poate glosa cu folos ºi, mai ales, fãrã.
 Viaþa publicã a prostiei þine de esenþa aces-
teia; în cazul în care ar exista viaþa ei partic-
ularã – oricâte extravaganþe ar încorpora –
nu reprezintã nici un interes.
 Prostia are un perigeu ºi un apogeu; ceea
ce-i lipseºte nu are de a face cu astronomia,
ci cu istoria ºi cu mentalitatea.
 Prostia emite mesaje, în general, descifrabile.
125
 Neputând fi un foc de artificii, ca inte-
ligenþa, prostia oferã, cel mai adesea,
spectacolul unui incendiu devastator.
 Devotament, fidelitate, sinceritate –
sunt tot atâtea cercuri cãrora prostia
se strãduieºte sã le fie, cu infinitã tan-
dreþe, tangentã.
 E atât de greu de ales între sãrutul
prostiei ºi înþepãtura inteligenþei.
 Despre forþa gravitaþionalã a pros-
tiei mã voi pronunþa cu alt prilej.
 Prostia este unul dintre reperele
umane fundamentale ºi, totodatã,
printre cele mai pitoreºti cu pu-
tinþã.
 Prostia este ºi ea un punct de
sprijin – ºi pentru câþi!
 Universalitatea prostiei ºi cazu-
rile ei particulare alcãtuiesc un tot.
 Între cele douã feþe ale prostiei – teloricã ºi
cosmicã - cu siguranþã este invizibilã, dar
care?
 Între a fi aforistul sau secretarul Prostiei,
am ales, dupã cum se vede, cea de a treia
cale – exegetul ei aproximativ!
 Pentru descifrarea mecanismelor prostiei
sunt în stare sã convoc toate ºtiinþele. Chiar
ºi pe cele inexistente încã.
 Prostia – un ritual de esenþã teluricã, însã
de nãzuinþã cosmicã.
 Prostia – un destin onorat cu prisosinþã.
 Statistica prostiei este, oare, un document
strict secret?
 A trecut frumoasa iarnã, a venit splendida
primãvarã, vom avea o varã minunatã ºi o
toamnã magnificã... ºi cu toate acestea se
126
zonul prostiei nu va trece, nefiind
legat de climat.
 Prostia nu poate
fi falsã, ca modes-
tia (evident, cea
neînnãscutã), de
exemplu: este, de
altfel, singurul ei
punct de asemãnare
cu inteligenþa.
 Cu timpul, îmi place sã
cred, ºi prostia se spiritua-
lizeazã, dar cine va putea
descrie traiectul ei spiritu-
al? Devenirea ei este pro-
gres sau regres - aceasta e-
ntrebarea?
 Rãspunsul prostiei: Desigur!
Al inteligenþei: Poate!
 Uneori navighezi, adesea, însã, faci un ade-
vãrat slalom printre proºti.
 Nimic mai demoralizant decât prostia com-
pãtimind inteligenþa!
 Un munte de inteligenþã, ameþitor de înalt
având în creºtet o patã veºnic albã, semn cã
prostia nu îl va întina vreodatã...
 Prostia, de regulã, nu comunicã, dicteazã!
 Prostia face deliciul, dar nu ºi compã-
timirea inteligenþei.
 Prostia – cuvânt peiorativ? Mai curând,
adversativ.
 Prostia îmi face impresia unei planete
suprapopulate.
 Se simte nevoia unei metodici a predãrii
prostiei.
 Prostia nu circulã niciodatã incognito.
 În timp ce moartea spiritului ar trece
aproape neobservatã de cãtre prostie,
moartea prostiei ar însemna o grea loviturã
pentru spirit, lipsindu-l de furnizorul ideal.
 Prostiei nu i se dã un rendez-vous, inteli-
genþei, da!
 Prostia n-a nãscocit nimic inteligent în
afarã de ea însãºi.
 Suficientã sieºi, insuficientã altora – iatã
drama prostiei.
 Nu contraria prostul pentru cã te va lovi cu
acele rudimente de inteligenþã de care nici
mãcar nu ºtia cã le posedã.
 Am spus o prostie, am fãcut una sau mai
multe, ºi cu toate acestea calitatea mea de
om inteligent nu este întru nimic periclitatã.
 Logica prostiei – o enigmã pentru spirit?
 Sã-i aducem din când în când, omagii pu-
blice prostiei, dacã vrem sã evitãm o con-
 fruntare deschisã cu ea. Cât priveºte apela-
tivele, pseudonimele sunt de rigoare.
 Prostia ne înalþã în ochii noºtri ºi ne
coboarã în ai altora.
 Prostia este asemenea unui cer fãrã stele.
 Prostia are un rol cu adevãrat istoric – acela
de a-i da brânci spiritului.
 Nu de prostie mã cutremur, ci de-atotpu-
ternicia ei.
 Prostia nu este necunoscutã, recunoscutã
cel mai adesea ca fiind insuficient de cunos-
cutã.
 Logica prostiei este dinte cele mai simple:
exist ca sã nu gândesc!
 Uneori, mi se pare ca n-ar strica niºte exer-
ciþii de prostie. Pascal îºi îndeamnã
semenii: „Abetissez-vous!”
 Ce date interesante ar furniza un control al
circulaþiei prostiei.
ALMANAHUL Nastratin 2012
 La banchetul prostiei, inteligenþa a rãmas –
ca din întâmplare? -neinvitatã.
 Ce-i lipseºte prostiei spre a se transforma în
contrariul ei? Poate, memoria!
 Prostia n-are gust, n-are formã, n-are culoare.
Are, însã, miros ºi încã insuportabil.
 Oare Prostia ar putea oferi o Cinã de Tainã?
 Nicãieri nu duc mai multe ramnificaþiile
prostiei ca în societate, iar consecinþele ei
ca în sfera moralei.
 Peisajul prostiei este monoton, sterp,
dezolant, de-ai putea crede cã e un peisaj
lunar.
 Prostia nu este o simplã întâmplare
 Posibilul ºi necesarul – cei doi poli ai
prostiei...
 Limbajul cel necodificat al prostiei...
 Prostia nu jertfeºte, dar face în schimb
multe ºi nenumãrate victime.
127
 Poate, cu vremea, se va ajunge ca fiecare sã
poarte asupra sa – pe lângã actele de iden-
titate, stilou ºi ceas – ºi caseta de prostie.
 Prostia intrã în toate combinaþiile posibile,
fãrã teama cã va fi dezmoºtenitã pentru
mezalianþã.
 Când se va face un inventar complet al cti-
torilor prostiei, sã nu vã miraþi cã inchiziþia
va figura pe ultimul loc.
 Prostia este un vid al eului care se socoteºte
plin de sine.
 Idealul prostiei: sã se vadã promovatã la
rangul de principiu.
 Prostia nu poate inaugura un regn sau erã,
cu toate cã nu este o himerã.
 Prostia – un spectacol de sunet fãrã luminã.
 Prostia face prea mult zgomot, dar la ce
folos!
 În stadiul actual al ºtiinþei ºi tehnicii, cine
ar putea capta prostia existentã în univers?
 Deºi nu neaparat recognoscibil, existã,
totuºi, un ritm al prostiei.
 O sintagmã cum este „beþia de prostie” este
mai mult decât o parafrazã.
128
 Umorul i-a acordat prostiei clauza noþiunii
celei mai favorizate.
 Despre mãrirea prostiei am auzit, despre
decãderea ei nu cred cã apuc.
 Pentru prost nu existã mai mare pericol
decât acela de a te naºte deºtept.
 Prostie atotputernicã, fã-mã servitorul tãu!
 Toate sunt deºertãciune, în afarã de prostie!
 Prostia nu oboseºte niciodatã. Desigur, se
dopeazã!
 Deºteaptã-te, Prostie! Bineînteles, dacã eºti
în stare.
 Prostia mãrºãluieºte, inteligenþa aleargã.
 Evoluþia umanitãþii: de la uraganele pros-
tiei la vârtejurile aceleiaºi.
 Respiraþia prostiei n-ar trebui ajutatã,
pare-se, nici în cele mai vitrege condiþii, re-
curgându-se la masca de gaze.
 Validarea prostiei n-ar trebui sã intervinã
înainte de a se detecta stilul acesteia.
 Viciul cel mai degradant al unui prost este
râsul.
 Cine va elucida esenþa metafizicã a prostiei?
 Prostia ºi Inteligenþa – douã personalitãþi
 prin excelenþã.
 Prostia: o aberaþie a intelectului.
 Filosofia prostiei abia de-i egalizeazã imorali-
tatea.
 Prostia colectivã este sinonimã cu crima.
 Prostia nu este, vai!, melancolicã.
 Prostia e propria ei prizonierã.
 Câþi nu stau în lanþurile aurite ale prostiei,
încântaþi de strãlucirea lor!
 Roadele prostiei nu se coc niciodatã.
 Testamentul prostiei: „Doamne, asemeni
unei suverane, dispun de o armatã imensã,
inteligenþa mã slujeºte, sunt nemuritoare.
Ce mi-aº mai putea dori?”. Codicil: „Toate
acestea le-a scris în deplinãtatea facultã-
þilor mintale”.
 Prostia e prea tânãrã pentru o umanitate
atât de bãtrânã. ªi totuºi...
 Am avut unul dintre acele vise care nu se
uitã uºor: se fãcea cã fusesem promovat la
rangul de vasal al prostiei.
 Sãgeþile prostiei nu aleg.
 Prostia este un pãcat a cãrui dezlegare mai
este aºteptatã încã.
 Recunosc: mã tem ºi de umbra prostiei!
 Prostia – neant înfiorãtor.
 De câte ori n-am capitulat: „Facã-se voia ta,
Prostie!”
 Dacã se mai argumenteazã cã prostia este
necesarã în viaþã, aºa cum este sarea în bucate,
îmi voi prescrie un drastic regim dietetic.
 Nu mã mai satur ascultând isprãvile prostiei!
 Prostia n-are carnet de identitate.
 Prostiei îî este proprie starea de entuziasm.
 Oricât de paradoxal ar pãrea, prostia este ºi
ea o stare de spirit.
 Nimeni n-a revendicat pânã acum calitatea
de veteral al prostiei.
 Prostia este o stare conflictualã-tip.
 Prostia nu poate depãºi prpriul handicap.
 Ce lucru temeinic: sã fii Prostie ºi sã te
numeºti ca atare!
 Prostiei i se permite totul, pânã ºi incompe-
tenþa.
 Mi-e teamã de cel de-al doilea eu al Prostiei.
 Dintre cei care au preyidat la naºterea
prostiei n-a mai rãmas decât... ea.
 O singurã prostie, genialã însã, valoreazã
cât un snop de inteligenþe.
 Deºi n-a rãmas strãinã de fenomenul biro-
craþiei, îmi este total indiferent dacã prostia
va fi vreodatã debirocratizatã.
 Proiect de afiº pentru reprezentarea pros-
tiei: o muscã trãgând de piciorul elefantului
spre a-l ridica ºi a se vârî sub el.
ALMANAHUL Nastratin 2012
 Prostia este neºovãitoare.
 Zelul cu care prostia îºi întreþine cultul este
de-a dreptul impresionant.
 Inteligenþa ar trebui sã-i lase prostiei mai
mult timp de odihnã.
 Existã un drept al prostiei – dreptul de a fi
ea însãºi!
 În atenþia celor care studiazã prostia: inter-
pretaþi-o cât mai autentic.
 Alãturate, Prostia ºi Inteligenþa oferã tete-
a-tete insolit.
 Prostia reclamã cu necesitate o deturnare a
sensului în non-sens.
 Condiþia prostiei penduleazã între meta-
forã ºi model.
 E nevoie de o neistovitã inteligenþã pentru
a imita prostul.
 Prostia nu-ºi asumã riscuri, ci roluri.
 Nu era chiar lipsit de calitãþi, de vreme ce-
ºi comercializeazã prostia.
 Dialog: „- Ce faci?“ „- Execut o existenþã în
care nu mi s-a dat dreptul de a fi prost!“
 Prostia este propria ei providenþã.
 Prostia ºi Inteligenþa – cuplu antonimic
longeviv ºi nimic mai mult!
 Om de vastã inculturã, de profesiune prost!
 Un laborator experimental nu mi se pare a
fi chiar o utopie.
 Deziderat beningn: o hartã a prostiei.
 Prostia nu admite decât douã posibilitãþi:
sã i te supui sau sã te domine.
 Sunt reglat pentru a face faþã, cu aceeaºi
solicitudine, ºi la Inteligenþã ºi la Prostie.
 Paradoxul prostiei constã în ignorarea pro-
priei abisalitãþi.
129
 MINCIUNI

)
ADEVARATE

130
ALMANAHUL Nastratin 2012 131
132
ALMANAHUL Nastratin 2012 133
134
ALMANAHUL Nastratin 2012 135
 POEZII DE
TINERETE
,
de Vlad Hogea
STRÃINUL Prin moartea mea, va rãsãri iar Soare,
Plecarea mea deschide un alt drum;
Eu sunt doar un strãin în viaþa ta, E prea târziu sã lãcrimezi acum:
Persoana mea – o ºtiu – îþi e vulgarã Un om (un om întreg!) e trist ºi moare.
ªi-atât de des mã dai din tine-afarã,
Încât m-am resemnat ºi voi pleca! Nevrut de tine, singur ºi uitat
Strãinul a-nþeles ºi a plecat.

***
DRAGOSTE ªI URÃ
Aº prefera, iubito, sã-mi spui cã mã urãºti
ªi m-aº retrage tainic, aºa cum am venit;
Aº prefera ca ura s-o vãd în ochii tãi
Mai bine niciodatã sã nu te fi-ntâlnit!

Aº renunþa la toate, la tot ce-am construit

De-aº ºti cã mãcar ura eu o trezesc în tine
Indiferenþa asta o simt ca pe-un stigmat -
Nu mai disting, iubito, ce-i rãu ºi ce e bine.

Aº face pact cu dracul, pe tine sã te am,

Rãmâne fila scrisã pe o parte Sã-mi fii mereu alãturi, sã mã priveºti cu urã –
ªi amintirea unui vis pierdut Mãcar cu-atâta lucru din viaþã sã m-aleg,
Ia totul, cât e timp, de la-nceput Din fericirea lumii sã sorb o picãturã.
ªi lasã-mã sã mã grãbesc spre moarte.

Þi-am fost un lest nesemnificativ,

Dar mã apostolesc ºi-mi pare bine -
Ca sclavul din plantaþii fug de tine,
Mã regãseºti într-un tablou, definitiv.

În cartea vieþii tale mã socot

O ignoratã notã de subsol;
În ochii tãi mã oglindesc ºi pot
Sã-þi spun „Adio!“ sec, concret ºi gol.

Iar telefonul meu nu mai rãspunde,

Oricâte noi apeluri ar primi;
ªi noaptea morþii pentru mine-i zi -
Luntrea lui Caron trece printre unde…

Cerber deja e treaz când eu sosesc,

Iar Styxul - mai frumos ca totdeauna
ªi îndãrãtul meu apune… Luna,
Peste întreg pãmântul românesc.

136
 Greºelile trecute eu vãd cã se rãzbunã,
Pãcatele eterne le ispãºesc, în fine,
Mã pedepseºte soarta cu cea mai grea osândã
ªi mã îndepãrteazã azi tot mai mult de tine.

Ce importanþã are cã tu nu mã iubeºti?!

Eu te iubesc de-a pururi ºi-mi pare suficient;
Mã simt ca marinarii în mijloc de ocean,
Tot încercând sã vadã un drum spre continent.

Ai spus cã niciodatã tu nu vrei sã te schimbi

Am spus cã niciodatã eu nu vreau sã mã schimb;
Urãºte-mã, iubito, aºa cum te iubesc,
ªi pune-mi azi pe frunte al urii tale nimb.

Sãrutul tãu de gheaþã pe mine mã-ncãlzeºte

ªi, când priveºti la mine cu ochi strãini ºi goi,
Eu vãd lumina lumii prin tine reflectatã
ªi Dumnezeu surâde, uitându-se la noi.

Doar ura ta, iubito, mã þine azi în viaþã –

E ca un drog din care eu iau câte o dozã
ªi, dacã eu pe tine azi te iubesc în versuri, Iar o rãmãºiþã dintr-un vechi tumult
M-aºtept ca tu, de mâine, sã mã urãºti în prozã… Sã-þi confirme: blestematã fii!

*** Du-þi blestemul tragic; asta þi-este dat

BLESTEM
Sfântã este ura dintre noi,
Lacrimile-n care eu învii
Se prefac pe chipu-þi în noroi –
Blestematã fii!
Tot trecutul meu nemeritat
Noaptea lungã transformatã-n zi
De-ndoiala cã m-am înºelat –
Te condamnã: blestematã fii!
În genunchi de-a pururi ºi-n zadar
Fãrã dreptul de-a nu suferi,
Chinul se rãzbunã iar ºi iar:
Blestematã fii!
Sã te rogi ca moartea sã te ia,
Sã-þi doreºti, dogmatic, a muri,
Dumnezeu sã uite a ierta,
Iar eu sã ºoptesc: blestematã fii!
Nu prin rãul negru ºi banal
Ci prin rãzbunarea de a fi,
Peste toate, om, nu animal,
Blestematã fii!
Sã-þi contempli chipul în oglindã, mult,
ªi sã vezi pierdutã setea de-a iubi
Singurã ºi tristã – remuºcãri târzii…
Patima ºi crucea s-au îndepãrtat
ªi, de nicãierea (parcã!), un bãrbat
ªuierã în noapte: blestematã fii!
***
DESTIN
Iubito, paºii mei acum coboarã
Cãtre strãfundul ultimei genuni
Dacã tot plec, sã fie într-o luni,
Cã doar ne despãrþim… ultima oarã!
Mã urc în avion senin, dar rece
(Nu vreau sã merg spre moarte-mbujorat) -
Va scrie mâine-n ziar cã am picat
ªi oamenii din urmã m-or petrece.
ªi dacã eu, cãzând, nu voi pieri,
Un ucigaº þinti-va, de departe,
Sã mã trimitã, negreºit, în moarte,
Cu glonþul lui tenace, cald ºi gri.
ªi, chiar de plumbul s-ar opri-n cãmaºã,
O mânã blândã lin mã trage-n jos
ªi glasul mamei (trist, melodios)
Mã înveleºte-n moarte ca-ntr-o faºã.

ALMANAHUL Nastratin 2012 137

 Purtând povara unei lumi damnate -
Altarul meu, ºi-al ei, ºi-al nimãnui.

ªi suntem singuri ºi rãmânem singuri

ªi plângem singuri pânã când vom ºti
Cã, prin vitralii, a surâs icoana,
Cu fermitatea punctului pe i.

Un zâmbet purtãtor de certitudini

Icoana mea va afiºa, cândva,
Dar, vai, nu a sosit aceastã clipã,
Iar eu mã sting încet, visând la ea...

Eu mã golesc încet-încet de viaþã
Doar ochii îmi mai scapãrã în noapte -
Îmi pare c-aud voci, apoi doar ºoapte
ªi Moartea îmi rãsare, clar, în faþã.
Eu îi zâmbesc – în faþa ei stau gol
ªi las în urmã doar o-nmormântare;
Iubita mea, sã nu mã plângi prea tare,
Iar bonul de servicii funerare
Sã-l treci la cheltuieli de protocol…
***
ICOANA BLONDÃ
Biserica în care am zãrit-o
Era de mult uitatã ºi pustie -
ªi nimãnui nu-i trebuia icoana,
Atâta doar: lui Dumnezeu ºi mie.
***
SCRISOARE
Nici nu disting: e-un câine care latrã
Sau trece o maºinã de gunoi
Pe când la zidul urii dintre noi
Punem prosteºte piatrã peste piatrã?
Nu-þi scriu nici sã te cert, nici sã-þi cer scuze,
Aºa cum am fãcut-o-n alte dãþi;
Nu vreau nici sã te-ascunzi, nici sã te-arãþi,
N-am timp nici de iertãri, nici de acuze.
Rãmâi sau nu cum eºti (tu ºtii mai bine!),
Fã ce-ai ales ori ia-o pe-un alt drum -
E prea târziu sau prea devreme acum
Sã mã asculþi o datã ºi pe mine.
Dar vreau ca tu sã ºtii cã-n casa noastrã
Miroase a-sãrbãtoare ºi a brad,
Deºi toþi fulgii despãrþirii cad
Când te aºtept fanatic la fereastrã.

Pãrintele m-a dojenit cam aspru

Cã vreau icoana blondã („Ce-i cu tine?!”),
Sã-i fac ferecãturã auritã
ªi s-o ascund în Dumnezeu ºi-n mine.

Dar nu mã las - în post ºi rugãciune

O priveghez în ceasul cel mai greu;
ªi suntem doi ce facem lucru-acesta:
Rãmânem treji ºi Dumnezeu, ºi eu.

Nici nu mai ºtiu de este zi ori noapte,

Cãci nu mai pot gândi cum se cuvine,
Dar pot sã jur cã e un râu de lacrimi
ªi în icoanã, ºi în Dumnezeu, ºi-n mine.

Icoana blondã care lãcrimeazã,

Cu ochii ei când verzi ºi când cãprui,

138
 Poate nu vii (deja mi-ai precizat-o Cãci eu mã simt blestemul ce þi-a venit în viaþã:
Într-un mesaj pe care nu-l doream!); De mine n-ai nevoie ºi, totuºi, mã iubeºti,
Dar ochii mei rãmâne-vor la geam, Iar tu îmi vei rãmâne ca tragica prefaþã
Cãci sufletu-i la tine, adorato. La ultima-mi lucrare – o carte cu poveºti.

Iubita mea, profundã ºi frumoasã, ªi când va fi sã fie, ne-om întâlni în moarte –

Pierdutã...regãsitã...ieri ºi azi... E tot ce-þi pot promite ºi tot ce îmi poþi da,
Din ceruri parcã te aºtept sã cazi Cãci ºtiu cã azi prezentul, iubito, ne desparte
În seara sfânt-a-ntoarcerii acasã. De clipa fericirii, în care-ai fost a mea.

Acum te las...rãmâi cu Dumnezeu... Îþi scriu aceste versuri ca testament al nopþii,

Chiar dacã nu vii de acest Crãciun, Pe care îl vei arde dupã ce-l vei citi;
Tot n-am puterea sã-þi urez „Drum bun!” Tu uitã-mã degrabã ºi lasã-n voia sorþii
Cãtre o lume-n care nu-s ºi eu. Aceastã încheiere fãrã un punct pe i.

***
CHEIA
Cândva m-am oglindit în ochii tãi
Dar noaptea îmi aratã perna goalã
ªi n-am cui cere, Doamne, socotealã,
Deºi nu-s cel mai rãu din cei mai rãi...

ªi patul gol îmi e pe jumãtate

Deºi cearºaful e întins deplin -
ªi visele doar dintr-o parte vin,
Pânã s-or risipi, spre ziuã, toate.

Mi-e dor de tine cum mi-e dor de mine,

De carnea-þi ca de carnea-mi îmi e dor
ªi în sãrutul tãu mã nasc ºi mor
Atunci când mi-e mai rãu
Existã un mic bine-n orice rãu: sau mi-e mai bine.
Poþi sã spui „Nu!” (cum poþi sã spui ºi „Da!”),
Dar fãrã mine, tu eºti tot a mea -
Chiar fãrã tine, eu sunt tot al tãu...

ªi-atât aº vrea: scrisoarea-mi de departe

Sã te gãseascã-n viaþã, nu în moarte.

***
TESTAMENTUL
NOPÞII
În noaptea asta lungã nu te baza pe mine –
Sunt doar un ins din mulþii ce trec prin patul tãu,
Dar lasã-ntredeschisã ºi poarta spre ruine
ªi, când voi fi departe, sã mã vorbeºti de rãu.

Nu-mi þine amintirea în suflet ºi în minte

C-atunci, inevitabil, vei plânge iar ºi iar;
Privind în ochii-mi negri, pãºeºti peste morminte
ªi proaspete sunt toate (þi le-am adus în dar)...

ALMANAHUL Nastratin 2012 139

 Mã pierd în pãrul tãu, deºi rãmâne
O amintire - cum rãmâi ºi tu,
Dar nu îþi spun nici „Vino!”, nici „Te du!” -
În vremea despãrþirilor pãgâne.
Eu n-am plecat niciunde, sunt loial:
Singurãtãþii mele brav oºtean -
Mai trist ºi mai bãtrân din an în an,
Prezent doar la apelul nominal.
Nu ºtiu a cui e vina, cine face
Cã luna ne rânjeºte sus, din cer,
Iar în uitarea stelelor ce pier
Ne regãsim ºi eu, ºi tu, tenace.
Doar nume scrijelite pe-un copac,
Hrisov al soartei noastre blestemate,
Ca un jungher ce ni se-nfige-n spate,
Iar toþi din jur îi sunt complici ºi tac.
De-ajuns cu sâmbãta schimbãrilor la faþã:
Acum, când scriu, duminica apare,
Cu bruma-i de speranþã ºi de soare
Care sã-þi intre ºi sã-mi intre-n viaþã.
ªi-atunci când chiar ºi-n plapumã mi-e frig,
ªi, da, acest poem e pentru tine,
Scris chiar cu lacrima acestei nopþi
ªi cu rugina de la multe porþi
Care-þi închid cãrarea cãtre mine...
Poate-i puþin, poate-i stupid, poate nu-i bine;
Morala (sau povaþa, sau ideea):
Descuie lacãtul ºi-aruncã cheia!
140
***
DOR DE TINE
Atunci când mi-este rãu, ori mi-este bine
Atunci când ºtiu ºi-atunci când nu mai ºtiu
Atunci când e devreme sau târziu,
Mi-e dor de tine, cumplit de dor de tine.
Atunci când uit, ori amintirea îmi revine,
Atunci când pot ºi-atunci când nu mai pot,
Atunci când cer ºi-atunci când arunc tot,
Mi-e dor de tine; doar atât: de tine.
Atunci când las ºi-atunci când sunt lãsat,
Atunci când sper ºi-atunci când mã reþine
Un gând fugar cã iar m-am înºelat -
Un lucru-i sigur: dorul meu de tine.
Atunci când tac, dar ºi atunci când strig,
Atunci când mantia mi se cuvine,
Mã zvârcoleºte dorul crud de tine.
ªi-aº vrea sã plec spre tine ca un vis,
S-ajung, sã vãd, sã simt, sã mã aline
Iar mâna ta, iar glasul tãu ucis
De urã, de orgoliu, deci: de mine.
Sunt încã treaz, sunt încã eu, sunt încã viu
Dar nu te am ºi nu mi-e bine -
Rãmân mai trist, mai singur, mai pustiu
ªi plâng, ºi-n plânsul meu mi-e dor de tine.
Aº vrea sã þip, dar gura mi-este mutã,
De ce a fost, sau n-a fost, sau mai vine,
ªi mã întreb ce ursitoare slutã
Mi-a hãrãzit durerea pentru tine.
Þi-am scris în noapte (stelele pãlesc!) -
Voiam sã ºtii doar cã te mai iubesc
ªi cã mi-e foarte, foarte dor de tine…
 COLTUL
,
MISOGINULUI
 Care e cel  portbagajul ºi vezi cine se bu-
mai inteligent lu-  - Eºti fata visu- curã cã te vede...
cru care a ieºit rilor mele! Frumoasã, 
din gura unei spiritualã, amuzantã...  În supermarket o fe-
femei? Penisul - Spui toate astea, meie face cumpãrãturi. Alege
lui Albert Ein- doar ca sã te culci cu lapte, ouã, portocale, cafea,
stein. mine! salatã ºi costiþã. La casã, un
 - ªi incredibil de tip beat din spatele ei se uitã
 Cine cautã inteligentã! la produse ºi spune:
o femeie bunã, în-  - Tu eºti mai mult ca sigur
þelegãtoare ºi fru-  - Bunã singurã!
moasã - nu cautã ziua, daþi-mi Femeia, contrariatã:
o femeie, ci cel zece pachete - Ai perfectã dreptate,
puþin douã. de prezerva- sunt singurã, dar de unde þi-ai
 tive, vã rog. dat seama?
 Celibatar - Da, dom- Beþivul, clãtinându-se:
convins - doreº- nule, imediat! Doriþi - Pentru cã eºti urâtã!
te sã facã cunoº- ºi pungã? - Sunteþi ginecolog?
tinþã cu o femeie morocãnoa- - A, nu, fata e chiar drãguþã... - Nu, dar pot sã arunc o
sã, neglijentã ºi lipsitã de cul-  privire!
turã, pentru a-ºi consolida  Test de dragoste ne- 
convingerile. condiþionatã:  Agitaþie mare la scu-
 1. Încui nevasta (sau iubi- fundarea Titanicului. Un bãr-
 Doresc sã fac cunoº- ta, dupã caz) ºi câinele în bat mai în putere, îºi face loc
tinþã cu trei-patru domniºoa- portbagajul maºinii. prin mulþime ºi ajunge la o
re, pentru relaþii serioase! 2. Dupã douã ore deschizi barcã, o lasã la apã, se urcã în

ALMANAHUL Nastratin 2012 141

ea ºi începe sã vâsleascã. Un
altul de sus:
- Unde te grãbeºti, dom’le,
aºa?... Mai sunt femei aici...
- Lasã-mã, omule, de sex
îmi arde mie acum?!

 Seara, soþul ºi soþia vi-
zioneazã un film de groazã.
Dintr-o datã, apare pe ecran
un monstru. Soþia:
- Oh, mama!
Soþul:
- Da, aºa pare…

 Un tip dupã ce face sex
cu o gagicã, fuge repede la car-
neþelul lui ºi începe sã noteze
ceva. Tipa, supãratã, îi spune:
- Ce nesimþit eºti, ce, eu
142
sunt din alea sã mã treci în ºtiut cã sunteþi tatãl fetei,
carnet? spuse primul.
- Nu te trec, îi rãspunde - Nu sunt tatãl, sunt mama!
tipul, te ºterg! 
  - Domnule, de un sfert
 Într-un magazin intrã de orã staþi cu telefonul la
o doamnã foarte grasã: ureche ºi nu vorbiþi nimic!
- Aº dori sã vãd un cos- - Ba da, vorbesc cu soþia
tum de baie care mi-ar veni... mea!
Vânzãtorul: 
- ªi eu!  - Dragã, grãbeºte-te
 sau vom întârzia! spune el.
 Doi nuntaºi la masã. - Stai dragã, ce þipi aºa!?
Unul cãtre celãlalt: Þi-am spus de acum un sfert
- Asta e cea mai hidoasã de ceas cã sunt gata într-un
mireasã pe care am vãzut-o la minut!
o nuntã! 
Celãlalt rãspunde sec:  - Dintre douã schelete
- E fata mea! cum îþi dai seama care e
- Vai, mã scuzaþi, nu am femeie?
 -Ãla care se plânge cã e
gras.

 În fiecare femeie grasã
e o femeie slabã ºi multã
multã ciocolatã... În fiecare
femeie slabã e o femeie grasã
care aºteaptã sã se mãrite...

 - Domniºoarã aveþi
studii medicale?
- Sigur cã da, am trei se-
zoane de Grey’s Anatomy!

 Doctorul:
- Domniºoarã, unde vã
înþeapã?
Blonda:
- În maºinã, da’ mi-a
promis cã în curând închiri-
azã o garsonierã!

 Bãrbatul vine acasã:
- Iubito, am o problemã…
- De câte ori sã-þi spun?
Acum suntem casãtoriþi, nu  Apoi îi verificã tensiunea
mai vorbim la singular, ce e al  Soþul ºi soþia, seara în ºi-i spune:
meu e ºi al tãu. pat. - Sã ºtiþi cã tensiunea e
- Bine… Secretara noastrã Soþul: cam ridicatã!
a rãmas însãrcinatã cu noi… - Aº vrea sã facem dra- - Normal cã e ridicatã! se
 goste acum. Acum, te doresc rãsteºte femeia. Când am ve-
 - Tatã, de ce te-ai cãsã- atât de mult! nit aici eram înaltã ºi slabã,
torit cu mama? Soþia buimãcitã de somn: acum sunt scundã ºi grasã!
Soþul se întoarce cãtre - Te rog, nu acum. Mi-e 
soþie ºi-i spune: foarte somn ºi mã doare ca-  Secretara îl întreabã pe
- Vezi? Pânã ºi copilul se pul. Mâine… îþi promit! ºef:
mirã! Soþul: - Dragul meu, de ce soþia
 - Sssssst! Vorbesc la tele- ta se uitã la mine cu o privire
 Femeia este fon!!! atât de suspectã?
precum supermarke-  - Pentru cã ºi ea cândva a
turile! La început  O femeie fost secretara mea!
este ca Real, are un merge la doctor 
gust „Fãrã Egal“. pentru un control  O blondã la volan. La
Dupã o perioadã, e de rutinã. Doc- radio se aude:
precum Cora - „ªtii torul întreabã: - Ascultaþi Europa FM.
de ce revii“. Vine tim- - Câte kilo- Blonda:
pul în care descoperi cã grame aveþi? -Doamne, de unde ºtiu
e precum Kaufland - - 65! ãºtia totul?
„Nu gãseºti alta mai O urcã pe 
ieftinã“. La sfârºit cântar ºi cântarul indicã  Doar o femeie poate fi
realizezi cã e precum 80 de kilograme. atât de insistentã:
Carrefour - „Dacã - Ce înãlþime aveþi? - Sã introduci o parolã
gãseºti alta mai ieft- - 1,70 cm! greºitã pânã când calculatorul
inã, îþi returnãm de O mãsoarã ºi de îºi va da seama cã el e, de fapt,
10 ori diferenþa“. fapt are 1,60 cm. cel care a greºit!

ALMANAHUL Nastratin 2012 143

În dragoste o singurã regulã e valabilã:
sã faci femeia fericitã. Faci ceva pe
placul ei, câºtigi puncte. Faci ceva ce
nu îi place, pierzi puncte. Nu primeºti
nici un punct pentru ceva la care se
aºteaptã. Cu pãrere de rãu, astea sunt
regulile. Iatã un scurt ghid al
sistemului de punctare:
ÎNDATORIRI OBIªNUITE
 Faci patul. (+1)
 Faci patul, dar uiþi pernuþa decorativã. (-1)
 Aºezi pãtura peste cearºeaful mototolit. (-2)
 Ieºi sã cumperi ceva pentru ea. (+5)
144
 … Pe ploaie. (+8)
 … Dar te întorci cu bere. (-5)
 Te scoli din cauza unui zgomot suspect
noaptea. (+1)
 Te scoli din cauza unui zgomot suspect
noaptea, dar nu era nimic. (0)
 Te scoli din cauza unui zgomot suspect
noaptea ºi era ceva. (+5)
 … Îi tragi una cu fãcãleþul. (+10)
 … Era cãþelul ei. (-20)
EVENIMENTE SOCIALE
 Stai alãturi de ea tot timpul petrecerii. (0)
 Stai alãturi de ea un timp, dupã care mergi
 la o vorbã cu colega. (-2)
 … Pe colega o cheamã Tina. (-10)
 … Tina, dansatoarea. (-20)
 … Tina are silicoane. (-80)
ANIVERSÃRI
 O scoþi la cinã. (+2)
 O scoþi la cinã ºi nu este un club sport. (+3)
 Ok, e un club sport. (-2)
 ªi e noaptea cu bufet suedez. (-3)
 E un club sport, noaptea cu bufet suedez,
iar pe faþa ta sunt pictate culorile echipei
preferate. (-10)
SEARA ÎN ORAª
 O scoþi la film. (+1)
 O scoþi la un film care îi place ei. (+3)
 O scoþi la un film care nu-þi place. (+6)
 O scoþi la un film care îþi place þie. (-2)
 … Se numeºte „Robocop“. (-3)
 … Ai minþit cã era un film despre orfani.
(-15)
ALMANAHUL Nastratin 2012
CONDIÞIA FIZICÃ
 Ai fãcut burtã. (-15)
 Ai fãcut burtã, dar te antrenezi sã îþi revii. (+10)
 Ai fãcut burtã ºi treci la cãmãºi ºi
pantaloni mai largi. (-30)
 Spui: „Nu conteazã, ºi tu ai!“ (-8000)
MAREA ÎNTREBARE
 Ea întreabã: „M-am îngrãºat?“ (-5)
[Da, pierzi puncte indiferent de rãspuns.]
 Eziþi cu rãspunsul. (-10)
 Rãspunzi: „.. Unde?“ (-35)
 Orice alt rãspuns. (-20)
COMUNICARE
 Când vorbeºte despre problemele ei, te
arãþi interesat. (0)
 Asculþi, peste 30 minute. (+50)
 Asculþi, peste 30 minute, fãrã sã te uiþi
la TV. (+500)
 Ea îºi dã seama cã de fapt ai adormit.
(-4000)
145
 Ziua idealã
a unei femei
08:15 - Trezire prin sãruturi ºi gâdilarea
cu ajutorul unei petale de trandafir din import.
08:30 - Mãsurare pe cântar – 2 kg mai
puþin decât ieri.
08:45 - Micul dejun în pat (croissant, suc
de portocale proaspete). Deschiderea cadoului
(inel cu diamant de 5 karate, ales de parte-
nerul atent).
08:50 - ªtiri la „Shopping Channel“ (mari
reduceri la „Gucci“).
09:15 - Baie fierbinte în uleiuri mirositoare.
10:15 - Relaxare uºoarã prin fitness, cu
ajutorul unui antrenor personal amuzant ºi
bine clãdit.
10:30 - Îngrijirea tenului, manichiura,
spãlarea pãrului, coafatul.
12:00 - Prânzul cu cea mai bunã prietenã
într-un restaurant.
12:45 - Întâlnirea fostei prietene a parte-
nerului ºi constatarea cã s-a îngrãºat 7 kg.
13:00 - Shopping cu cea mai bunã pri-
etenã (carte de credit nelimitatã).
15:00 - Somnul de dupã-amiazã.
16:00 - Primirea a 35 de trandafiri de la
un admirator secret.
16:15 - Masajul cu ajutorul unui maseur
privat, puternic, dar tandru, care exclamã cã
niciodatã pânã acum nu a masat un corp atât
de delicat.
17:30 - Alegerea ºi încercarea îmbrãcã-
minþii scumpe ºi unicat. O micã paradã de
modã în faþa oglinzii.
19:30 - Cinã cu lumânãri. Dans ºi compli-
mente.
22:00 - Duº fierbinte (singurã).
22:50 - Purtatã în braþe pânã în pat.
Cearºafurile proaspãt spãlate ºi parfumate.
23:00 - Giugiulire.
23:15 - Adormirea în braþele partenerului.

146
Ziua idealã a unui bãrbat
06:00 Trezirea. 19:30 Cina: caviar pen- gat pe câine afarã din camerã.
06:15 Sex oral. tru aperitiv, Dom Perignon 00:00 Adormirea.
06:30 O lungã distracþie (1953), un biftec mare, înghe-
satisfãcãtoare în WC, cu zia- þatã servitã pe sâni goi.
rul sportiv. 21:00 Coniac ºi trabuc în
07:00 Micul dejun: ºni- faþa unui televizor mare.
þel parizian ºi ouã, cafea ºi 21:30 Sex cu 3
toast, pregãtite ºi servite de femei (toate trei cu în-
sclave goale ºi blonde. clinaþii lesbiene).
07:30 Soseºte limuzina. 23:00 Masaj ºi scãl-
07:45 Câteva pahare de dat în jacuzzi, cu pizza ºi
whisky, în drum spre aero- bere.
port. 23:30 Sex oral pen-
09:15 Zborul în avionul tru noapte bunã.
particular. 23:45 Întins singur
09:30 Limuzinã cu într-un pat imens.
ºofer, pânã la clubul de golf 23:50 Tragerea a 4
(sex oral pe timpul cãlãtoriei). pârþuri, care au schimbat
09:45 Golf. 4 tonalitãþi ºi l-au alun-
11:45 Prânz: fast food, 3
beri, sticlã Dom Perignon.
12:15 Fumatul trabucului.
12:30 Golf.
14:15 Limuzinã înapoi
pânã la aeroport (câteva
pahare de whisky).
14:15 Zborul spre Monte
Carlo.
15:30 Plecarea la pes-
cuit. Toate fetele de companie
sunt goale.
17:00 Zborul acasã.
18:45 Relaxare la WC,
duº, bãrbierit.
19:00 ªtiri: Michael Jack-
son asasinat; marihuana ºi
filmele porno sunt legalizate.

ALMANAHUL Nastratin 2012 147

 Ecuaþia 1
Omul = mâncat + dormit + muncã + dis-
tracþie
Mãgar = mâncat + dormit
Atunci:
Omul = mãgar + muncã + distracþie
Deci:
Omul - distracþie = mãgar + muncã
Cu alte cuvinte:
Omul care nu ºtie sã se distreze = Mãgar
la muncã

Ecuaþia 2
Bãrbat = mâncat + dormit + câºtig bani
Mãgar = mâncat + dormit
Atunci:
Bãrbat = Mãgar + câºtig bani
Deci:
Bãrbat - câºtig bani = Mãgar
Cu alte cuvinte:
Bãrbatul care nu câºtigã bani = Mãgar

Ecuaþia 3
Femeia = mâncat + dormit + cheltuialã
Mãgarul = mâncat + dormit
Atunci:
Femeia = Mãgar + cheltuialã
Deci:
Femeia - cheltuialã = Mãgar
Cu alte cuvinte:
Femeia care nu cheltuie = Mãgar

Dacã includem ecuaþia 2 în ecuaþia 3

Bãrbatul care nu câºtigã bani = Femeia
care nu cheltuie
Deci:
Bãrbatul câºtigã pentru a nu lasã Feme-
ia sã devinã Mãgar.
(Postulatul 1)
ªi:
Femeia cheltuie pentru a nu lãsa Bãrba-
tul sã devinã Mãgar.
(Postulatul 2)
Deci avem:
Bãrbat + Femeie = Mãgar + câºtig bani
+ Mãgar + cheltuialã
Atunci, din Postulatele 1 ºi 2 putem trage con-
cluzia:
Bãrbatul + Femeia = 2 Mãgari care trã-
iesc fericiþi împreunã!

148
 Rugãciunea
unei femei
Doamne, acum, înainte de a merge la
culcare, mã rog cu multã credinþã sã-mi
dãruieºti un bãrbat frumos, inteligent, pu-
ternic, drãgãstos ºi supus. Sã fie com-
pozitor, poet, sã aibã mult umor, din acela
pe care eu îl inþeleg. Sã-i placã familia ºi
prietenii mei, ºi nu fotbalul. Sã nu sforãie ºi
sã urineze aºezat, fãrã sã stropeascã prin
baie. Sã nu mã facã sã aºtept atunci când
spune cã mã va suna. Sã ajungã la timp aca-
sã, fãrã sã miroasã a sãpun necunoscut. Sã
ºtiu mereu unde este, mai puþin când îmi
cumpãrã flori ºi cadouri, sau sã-mi facã se-
renade. Sã-mi dea 3 ore sã mã aranjez,
atunci când spune cã vom ieºi, sã leºine de
emoþie când mã vede, sã danseze mai bine
decât Fred Astaire. Sã aibã un serviciu
foarte bine remunerat. Sã fie generos ºi sã
nu se supere când cheltuiesc banii. Sã ºtie
sã gãteascã ºi sã-i placã sã ajute la treburile
casei. Sã-i placã sã rãmânã ore întregi
ascultându-mã. Sã gândeascã înainte de a
vorbi ºi sã spunã adevãrul, numai adevãrul
ºi nimic altceva decât adevãrul. Sã-mi tragã
scaunul când mã aºez la masã, sã-mi des-
chidã portiera la maºinã ºi sã ºtie sã-mi
facã masaj pe spate. Sã mã vadã slabã
mereu, mereu. Sã înþeleagã durerile mele
de cap ºi sã-mi aducã micul dejun la pat.
Dã-mi, Doamne, un bãrbat fidel, drã-
gãstos, care sã mã iubeascã cu respect ºi cu
pasiune, numai pentru mine, ºi nu pentru
mãrimea sânilor mei. Sã nu aibã ochi pen-
tru nici o altã femeie ºi sã-mi spunã mereu
ce frumoasã mã vede ºi ce noroc a avut sã
mã întâlneascã.
Te rog, Doamne, dã-mi bãrbatul care
mã va iubi pânã la moarte! AMIN.

Rugãciunea
unui bãrbat
Doamne, te rog, dãruieºte-mi o blon-
dã, surdo-mutã ºi nimfomanã, cu niºte þâþe
enorme, ºi sã fie fiica unui distribuitor
naþional de bere. AMIN.

ALMANAHUL Nastratin 2012 149

Un afiº la intrarea unei bãnci: Vã in- 11. Introduceþi PIN-ul.
formãm cã banca noastrã va instala 12. Apãsaþi tasta „Anulare“ ºi introduceþi
Bancomate noi, ce vor permite clien- PIN-ul corect.
þilor sã efectueze tranzacþii fãrã a se 13. Tastaþi suma doritã.
mai da jos din maºinã. Dacã doriþi sã 14. Verificaþi-vã machiajul în oglinda
utilizaþi acest nou serviciu, vã rugãm retrovizoare.
sã urmaþi paºii din procedurile de mai 15. Luaþi banii ºi chitanþa.
jos. Dupã mai multe luni de verificãri 16. Goliþi din nou poºeta, pentru a gãsi
am elaborat proceduri diferite pentru portofelul pentru bani.
bãrbaþi ºi femei, pe care vã rugãm sã le
aplicaþi dupã caz.

PROCEDURA „BÃRBAÞI“
1. Opriþi maºina în dreptul Bancomatului.
2. Coborâþi geamul portierei.
3. Introduceþi cardul în fanta Banco-
matului ºi tastaþi PIN-ul.
4. Tastaþi suma doritã.
5. Recuperaþi cardul, luaþi banii ºi chi-
tanþa.
6. Ridicaþi geamul portierei.
7. Continuaþi-vã drumul.

PROCEDURA „FEMEI“
1. Opriþi maºina în dreptul Bancomatului.
2. Treceþi schimbãtorul de viteze în
marºarier ºi încercaþi sã reveniþi în dreptul
Bancomatului. Repetaþi, dacã este nevoie.
3. Trageþi frâna de mânã ºi coborâþi gea-
mul portierei.
4. Cãutaþi poºeta. Dupã ce o gãsiþi, goliþi
tot conþinutul pe scaunul din dreapta. Lo-
calizaþi ºi extrageþi cardul dintre celelalte
lucruri din poºetã. Puneþi lucrurile la loc în
poºetã.
5. Avertizaþi persoana cu care vorbiþi pe
mobil cã veþi reveni. Închideþi mobilul.
6. Încercaþi sã introduceþi cardul în fanta
Bancomatului.
7. Deschideþi portiera maºinii ºi aplecaþi-
vã, dacã poziþia în care aþi oprit este prea mare
ºi nu vã permite sã ajungeþi la Bancomat.
8. Introduceþi cardul în fanta Bancomatului.
9. Reintroduceþi cardul în poziþia corectã.
10. Cãutaþi în poºetã carneþelul în care aþi
notat PIN-ul, probabil pe ultima paginã.
17. Notaþi suma retrasã în carneþel ºi
puneþi banii în portofel.
18. Verificaþi-vã încã o datã machiajul.
19. Avansaþi doi metri cu maºina. Opriþi.
20. Daþi înapoi pânã în dreptul Banco-
matului.
21. Recuperaþi cardul din Bancomat.
22. Goliþi din nou poºeta ºi cãutaþi port-
cardul. Introduceþi cardul în port-card.
23. Faceþi semnul cu degetul ºoferului dis-
perat care aºteaptã în spatele dumneavoastrã.
24. Demaraþi ºi continuaþi-vã drumul.
25. Sunaþi persoana cu care vorbeaþi pe
mobil ºi reluaþi convorbirea.
26. Conduceþi maºina aproximativ 2-3
kilometri.
27. Deblocaþi frâna de mânã.

150
 Feisbuc
Aºa ar putea arãta satul românesc când
toatã lumea va avea cont pe Facebook (adicã
Feisbuc!)… Nu ºtim cine e autorul, dar, fiind
folclor virtual, îl luãm ca atare, ºi, aºa, de la
om la om, îl mai prelucrãm pe ici, pe acolo,
prin pãrþile (ne)esenþiale, transformându-l
într-un text clasic! (Horaþiu ªerb)
[Saturday]
Ion is in a relationship with Mãrie.
Mãrie is now in a relationship with Ion and
other 26 people. (Prostul Satului and other 24
people like this.)
Mãrie is attending the event „Mulsul
vacii“. (Vaca lui Mãrie and Ion like this.)
[Mãrie is not really attending the event
„Mulsul vacii“. She is actually attending Vasi-
le in the barn. Ion comes to see Mãrie atten-
ding the „Mulsul vacii“ event and finds out
what is she actually attending.]
Ion is now single.
Ion was invited to join group „Beþivanii
satului“.
Ion and other 20 people are attending the
event „Beþie la crâºmã“. (Crâºmarul likes this.)
Ion set his status to: „Supãrat sunt doam-
ne, iarãºi supãrat“.
Ion is now drunk and pissed on Mãrie’s
Wall.
Mãrie finished attending Vasile.
Mãrie set her status to: „Foarte obositã.
Sper sã mã pot trezi mâine sã merg la bisericã“.
Vasile commented to Mãrie’s status „Eu
nici nu cred cã vin. Poate duminica viitoare“.
[Sunday]
Babele din sat are attending the event
„Slujba de duminicã“. (Pãrintele Iosif, Can-
toru’ and Clopotaru’ like this.)
Beþivanii satului missed the event „Slujba
de duminicã“ because of it’s interference with
the event „Beþia de duminicã“ (The Devil 666
Satana likes this.)
[Monday]
Mãrie set her status to: „La spovedit...“
Ion commented on Mãrie’s status: „Ce-i
Mãrie, te-o prins ruºinea?“
Mãrie also commented on her status:
„Taci, Ioane cã eºti prost“.
ALMANAHUL Nastratin 2012
Prostul Satului also commented on Mãrie’s
status:“ :)) :))“ (Primarul satului likes this.)
Vaca lu’ Mãrie set her status to „Muuuuu...“
Mãrie commented to Vaca lu’ Mãrie sta-
tus: „Ioi, ce proastã îs, am uitat sã te mulg.
Dupã spovedit vin ºi la tine. Paºte pânã atunci“.
(Vaca lu’ Mãrie likes this.)
Primarul Satului added „ºpagã“ and „corrup-
tion“ to his activities (Prostul Satului likes this.)
ªefu de Post set his status to: „La pri-
mãrie, la o vorbã cu primarul“.
Primarul Satului is now attending „Puºcãria“.
(Bebiþã Sãpunaru’ and all his friends like this)
[Tuesday]
Mãrie set her status to „Watching „fermi-
er caut mireasã“, so fuck off“ .
Vaca lu’ Mãrie exploded. (Ion likes this)
Mãrie commented: „Vaaii... o murit vaca...
am uitat s-o mulg... mã omoarã tata când se
întoarce de la crâºmã“.
[Wednesday]
Tata lu Mãrie posted on Mãrie’s Wall: „Ce
ai fãcut cu vaca? Te omor“.
Tata lu Mãrie killed Mãrie. (Ion and
Prostul Satului likes this. Vasile and other 25
people dislike this.)
Tata lu Mãrie is now attending „Puºcãria“,
along with Primarul Satului.
Mãrie is attending Hell (The Devil 666 Sa-
tana, Hitler, Stalin and other 75 bilion dead
people like this)
Vaca lu’ Mãrie is attending Heaven. (Saint
Peter likes this.)
(Sursa: Neuronu via Beranger)
151
 SUNTEM, OARE,
NEBUNI?!
• Apa platã este la acelaºi preþ cu • Muzica bunã este mai ieftinã
berea. decât muzica proastã.
• Brânza este mai scumpã decât • Mãslinele umplute cu gogoºari
carnea. sunt mai ieftine decât mãslinele um-
• Carnea de pui este mai ieftinã plute cu propriul sâmbure.
decât ciupercile. • Ceasurile mici sunt mai scumpe
• Nucile noastre sunt mai scumpe decât ceasurile mari.
decât nuca de cocos. • Hârtia nescrisã (A4) este mai
• Laptele simplu este mai scump scumpã decât hârtia gata tipãritã.
decât laptele bãtut. • Vinul este mai ieftin decât
• Portocalele sunt mai ieftine strugurii.
decât merele. • Pixul cu minã este mai ieftin
• Cãrþile sunt mai ieftine decât decât mina de pix fãrã pix.
revistele. ªi se mai presupune cã omul este
• Biscuiþii fãrã ciocolatã sunt mai o fiinþã raþionalã...
scumpi decât ciocolata.

Bãrbatul ºi femeia
Într-o viaþã, aproape nor- piþã, pupãzã, bufniþã ºi buhã, vea, cloºcã, gâscã, hienã, cã-
malã, bãrbatul trece – în vizi- ajungând la viespe, viperã, þea, balenã ºi, evident, Vaca
unea femeii – printr-o serie lipitoare, ciocãnitoare, cucu- Domnului…
de transformãri zoologice,
unele complet ilogice. La în-
ceput e puiºor, puiuþ, pui, ie-
puraº, gândãcel, motãnel,
mieluºel, cocoºel, ursuleþ,
bursuc ºi mânz. Apoi devine
armãsar, taur, leu, leopard,
tigru, iepuroi, dulãu, cârlan,
cintezoi ºi cocoº. Uºor-uºor,
se transformã în popândãu,
mãgãruº, þap, berbec ºi viþel.
Spre final, ajunge guzgan, pa-
pagal, sconcs, gorilã, urang-
utan, dinozur, caºalot, mas-
todont, mãgar, porc ºi, ine-
vitabil, Boul Dracului…
Cu totul altfel se pune
problema, când e vorba de
femeie: porneºte de la privi-
ghetoare, mierlã, ciocârlie,
vrãbiuþã, ºoricel, pisicuþã,
broscuþã, furnicuþã, albinuþã,
libelulã ºi trece spre porum-
biþã, maimuþicã, fâþã, vul-

152
ALMANAHUL Nastratin 2012 153
 reveni, cât de cât, cu picioare-
le pe pãmânt.
FELICIA, Bucureºti –
Ne trimiteþi copii xerox dupã
niºte desene inepte, undeva în-
tre cariocã ºi creion chimic, de-
spre care pretindeþi cã ar fi niº-
te opere de tinereþe ale lui Ni-
colae Grigorescu. Avem dubiile
noastre întemeiate cã lucrurile
ar sta chiar aºa. Oricum, pe
vremea aia nu existau carioci.
Iar suma pe care ne-o cereþi în
schimbul acestor „creaþii ine-
dite“ rivalizeazã cu datoria

DORU, Caracal – Ceea

ce scrieþi ni se pare de-a drep-
tul ireal. Rar ne-a fost dat sã
contorizãm o ditamai grãma-
da de imbecilitãþi, platitudini
ºi greºeli de ortografie într-un
text atât de scurt. Vã morfi-
naþi cã aveþi talent, cã meritaþi
sã vã bãgãm în seamã, ba sã
vã mai ºi publicãm. Dragã
domnule, aveþi tupeu cât în-
cape ºi, mai mult ca sigur,
sunteþi ºi bolnav de nervi. Iar
stupiditatea compunerilor
dvs. ºcolãreºti, pe care le con-
sideraþi „prozã umoristicã“,
depãºeºte orice imaginaþie.
Vã sfãtuim sã faceþi un duº
rece ºi sã spargeþi toate oglin-
zile din casã. Poate aºa veþi

ALMANAHUL Nastratin 2012 157


publicã a Greciei ºi a Italiei la
un loc! Drept cine ne luaþi?!
158
COSTACHE, Braºov –
Materialele pe care ni le-aþi
expediat prin poºtã sunt real-
mente excelente. Colegiul de
Onoare al revistei „NAS-
TRATIN“ vã felicitã cãlduros
pentru harul deosebit, pe care
îl aveþi atât la scris, cât ºi la
desenat. Umorul dvs. de cea
mai bunã calitate (chiar geni-
al, am zice!) meritã sã fie po-
pularizat pe scarã largã. Din
pãcate, vã comunicãm cã nu
avem cum sã vã debutãm.
Spaþiul editorial al publicaþiei
noastre este, în acest numãr,
extrem de restrâns; abia au
încãput câteva poezii îndoiel-
nice, provenite de la un nepot
de-al patronului, precum ºi
niºte caricaturi fãrã sare ºi
piper, mâzgâlite de amanta
directorului. Dvs. ºtiaþi cum
merge treaba în mass media,
aºa cã, la o adicã, nu înþele-
gem cum de v-aþi fãcut iluzii.
MATILDA, Buzãu –
Pretindeþi cã publicaþia noas-
trã prolifereazã sexul ºi vio-
lenþa. Mda, n-aveaþi altceva
mai bun de fãcut decât sã ne
împroºcaþi cu noroi. Probabil
nu erau telenovele la televizor
ºi vi se terminase ºi creditul
pe cartele de mobil. Vã rea-
mintim faptul cã dvs. faceþi,
probabil, mai mult sex decât o
revistã (fie ea ºi „NASTRA-
TIN“!), iar dacã nu faceþi –
chiar aveþi o problemã… Cât
despre violenþã, s-au împlinit
13 zile de când n-am omorât
în bãtaie pe cineva. Dupã ce
daþi ture pe la psihanalist ºi
ghicitoare în palmã, vã reco-
mandãm plimbãri lungi ºi o
curã de nãmol.
PETRICÃ, Timiºoara
– Cum v-a trecut prin cap cã
dvs. aþi putea, vreodatã, sã fiþi
„coleg“ de revistã cu Caragia-
le, Macedonski ºi Cincinat Pa-
velescu? Când a auzit o ase-
menea blasfemie, maestrul
Nicomah ne-a transmis toc-
mai de la Sinaia o notã tele-
fonicã revoltatã, iar Adrian
Mãrãcineanu i-a þinut isonul,
îndemnând Colegiul de Onoa-
re sã-i aplice pãcãtosului o
pedeapsã corporalã exempla-
rã. Aþi scãpat de cele 25 de
ALMANAHUL Nastratin 2012
lovituri la palmã doar pentru dinainte de rãzboi, gãsiþi una
cã aþi avut inspiraþia (laºã!) sã care vã face cu ochiul, tãiaþi cu
nu indicaþi adresa unde pu- foarfeca un colþ de paginã ºi
teaþi fi contactat. Nu-i nimic, lipiþi în loc creaþiile dvs. nemu-
mai vorbim. ritoare. Adãugaþi scorþiºoarã ºi
zahãr candel ºi apoi puneþi
totul la cuptor, la foc potrivit.
Veþi obþine efectul scontat.
LIVACHE, Fãlticeni –
Aþi primit un exemplar din
„NASTRATIN“ de la un vãr
de-al doilea, din Dorohoi. V-a
plãcut la nebunie revista noas-
trã, de care v-aþi îndrãgostit
GEORGIANA, Bucu-
reºti – Ne trimiteþi poezii la-
crimogene ºi aveþi pretenþia
absurdã sã fie tipãrite întocmai
într-o revistã de umor. Fiind
versuri de-alea nocive, de tãiat
venele, vã recomandãm douã
variante: 1) sã le publicaþi într-
un ziar de micã publicitate, la
pagina de anunþuri matrimoni-
ale pentru necrofili sau 2) sã le
inseraþi într-o revistã dispãrutã
de pe piaþã. În acest ultim caz,
mergeþi frumuºel la Arhivele
Statului, luaþi la mânã gazetele
159
lulea. Sã vã fie de bine. Ne
propuneþi nici mai mult, nici
mai puþin decât sã vã facem
abonament, pe minim 2 ani
de zile, urmând sã primim, în
schimb, produse pomicole ºi
viticole de pe pãmânturile fa-
milionului dvs. Propunerea ni
se pare indecentã. Cine cre-
deþi cã se saturã cu mere
pãdureþe ºi cu vin de butu-
rugã? Dacã nu ne furnizaþi
ceva cârnaþi de casã ºi afumã-
turã, nici vorbã de barter!
Aºteptãm confirmarea fermã,
în cel mai scurt timp (cã toc-
mai am avut o crizã biliarã ºi
nu ºtim când vine urmã-
toarea!).
GHIOCEL, Tecuci –
Nu publicãm poezii de dra-
goste, decât dacã sunt la miº-
to. Ceea ce nu e cazul cãrã-
mizii legate în piele de porc pe
care ne-aþi expediat-o prin
curier rapid. Am citit doar
160
fabrica de împachetat fum,
unde tãiaþi frunzã la câini toa-
tã ziua. Iar în week-end mer-
geþi la cinema, sã vedeþi filme
cu cowboy. Sintagma „Româ-
nul e nãscut poet“ nu vi se
aplicã. Daþi la reciclat toate
manuscrisele. Poate reuºesc
ãia sã le transforme în hârtie
igienicã calitatea B.
primele pagini, dupã care am
fãcut un grãtar (din coperþi) ºi
cornete pentru seminþe (din
interior). E ridicol sã trimiþi
creaþii plângãcioase la o re-
vistã de umor. Ce credeaþi –
cã o sã ne solidarizãm cu ha-
lucinaþiile dvs. erotice? Ve-
deþi-vã de treabã, acolo, la
ARIELA, Slatina –
Aveþi nume de spãlãtoreasã ºi
ifose de Monte Carlo. Ne
ameninþaþi cu Parchetul, dacã
mai publicãm caricaturi de-
ocheate. Hai-hai! În primul
rând, desenele sunt ultra-de-
cente. În al doilea rând - îna-
poi la ºmotru, cã acuºica se
întoarce acasã stãpâna ºi ter-
mopanele sunt pline de jeg…
Iar dacã vã mai vin idei, dilu-
aþi-le cu balsam de rufe ºi cu
apã oxigenatã.
REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA EDITOR COORDONATOR: SENIOR EDITORI: FOTO:
Theodor Speranþia nr. 14, HORAÞIU ªERB MARIUS C. ROMAªCANU CELUSH
Sector 3, Bucureºti serb@mediabloc.eu romascanu@mediabloc.eu
celush@gmail.com
DANIEL NEGUÞ
www.nastratin.ro COLEGIUL DE ONOARE: negut@b-a.ro 0728CELUSH
office@nastratin.ro HORAÞIU MÃLÃELE CLAUDIA DANILIUC TIPAR:
GRUPUL DE PRESÃ MIRCEA COªEA claudia@b-a.ro FED PRINT / UNITED PRINT
MEDIA BLOC cosea@b-a.ro COLABORATORI SPECIALI: DISTRIBUÞIE
GEORGE IVAªCU DR. TEES, ADRIAN BIGHEI
FONDATOR: NAÞIONALÃ:
OLIMPIAN UNGHEREA OSTAP MARDARE
IOAN SORIN ROªU ungherea@b-a.ro ªTEFAN SUCITU MEDIA GAMMA PUBLISHERS
MARIN CREÞU 021/202.82.06
DIRECTOR GENERAL: NICOLAE-PAUL MIHAIL MIRCEA ILIESCU difuzare@medienholding.ro
VLAD HOGEA nicomah@mediabloc.eu ERWIN MICU SPIN MEDIA
0742.303.623 ELIS RÂPEANU SECRETARIAT office@spinmedia.ro
hogea@mediabloc.eu elis@mediabloc.eu DE REDACÞIE:
DANK MEDIA
GEORGE CORBU RALUCA IOSIFIDIS
ART DIRECTOR: corbu@mediabloc.eu raluca@b-a.ro GREEN TREE ADVERTISING
MIHAI MATEI ADRIAN MÃRÃCINEANU DTP: PROTOCOL & ABONAMENTE:
matei@mediabloc.eu maracineanu@mediabloc.eu www.OPD.ro ZIRKON MEDIA, MANPRES
PROIECT EDITORIAL SUSÞINUT DE

Hipermarket Imobiliar
Platforma imobiliara Hipermarketimobiliar incorporeaza site-ul www.hipermarketimobiliar.ro
si revista „ANUNT EXCLUSIV“ (www.anuntexclusiv.ro). Platforma imobilara este specia-
lizata in anunturi de inchirieri si vanzari imobiliare la nivel national. Descoperiti o gama vari-
ata de oferte imobiliare, provenite exclusiv de la proprietari, prin intermediul platformei imo-
biliare www.hipermarketimobiliar.ro, continand peste 15.000 de anunturi imobiliare. Am
reusit ca in cei 5 ani de activitate sa ajutam peste 5.000 de clienti sa isi vanda proprietatile
FARA COMISION. Prin prezenta activa pe piata imobiliara din Romania, participarea in
cadrul targurilor imobiliare si distribuirea la nivel national a revistei „Anunt Exclusiv“,
Hipermarketimobiliar iti ofera o gama de servicii complete si eficiente pentru tranzac-
tionarea proprietatilor tale.
ALMANAHUL Nastratin 2012