Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Valoarea Nivelul
banilor 1/P Oferta de bani preţurilor, P
(Mare) 1 1 (Mic)
3/4 1.3
A
1/2 2
Valoarea Preţ de
de echilibru echilibru
a banilor 1/4 4
Cererea
de bani
(Mică) (Mare)
Cantitate fixată Cantitatea
de BNR de bani
Banii şi inflaţia
Valoarea Nivelul
banilor, 1/P O1 O2 preţurilor, P
(Mare) 1 1 (Mic)
1. O creştere a
ofertei de
3/4 bani… 1.3
2. scăderea A
valorii 1/2 2
banilor… 3. şi
creşterea
B nivelului
1/4 4
Cererea de preţurilor.
bani
(Mică)
(Mare)
M1 M2 Cantitatea de
bani
Exemplu: Într-un an se vând 600 de pâini, iar preţul unei pâini este
3000 lei.
În acest caz, T = 600 pâini/an
P = 3000 lei
Numărul de lei schimbaţi este:
PT = 3000 lei/1 pâine x 600 pâini/an = 1.800.000 lei/an
Banii şi inflaţia
Tranzacţii şi venituri
M x V = P x Y
Funcţia cererii de bani este o ecuaţie care arată ce determină cantitatea reală
de bani pe care oamenii doresc să o deţină. O formă simplă a acestei funcţii
este:
−
M x V = P x Y, unde V este constantă.
Cei care deţin bani plătesc un „impozit prin inflaţie”. Pe măsură ce preţurile
cresc, valoarea banilor scade. Atunci când autorităţile „tipăresc” mai mulţi
bani pentru atingerea propriilor scopuri, banii deţinuţi de public devin mai
puţin valoroşi.
Efectul Fisher
cele două rate ale dobânzii diferă atunci când π este diferită de πe.
Efectul Fisher devine: i = r + πe.
Macroeconomie
Oferta
de bani
Nivelul Rata Rata nominală
preţurilor inflaţiei a dobânzii
Cererea
de bani
Banii şi inflaţia
M/P = L(i,Y)
Inflaţie anticipată
Costuri meniu
Aceste costuri apar datorită faptului că, în condiţii de inflaţie mare, firmele
sunt obligate să modifice deseori preţurile afişate. Schimbarea preţurilor
afişate este, de multe ori, costisitoare – de exemplu, în cazul în care este
necesară retipărirea cataloagelor de preţuri şi expedierea lor către clienţi.
Cu cât rata inflaţiei este mai mare, cu atât mai mare este variabilitatea
preţurilor relative.
Dacă nu există inflaţie, nu există obligaţii fiscale pentru acest individ. Dar,
dacă rata inflaţiei este 12%, iar preţul plătit iniţial pentru cumpărarea
acţiunilor a fost 10 milioane lei, pentru ca preţul în termeni reali ai
acţiunilor să fie acelaşi după un an, el trebuie să fie 11,2 milioane lei.
Grilele de impozitare nu ţin, însă, pasul cu inflaţia. De aceea, după vânzarea
acţiunilor cu 11,2 milioane lei va trebui plătit un impozit asupra câştigului
nominal de 1,2 milioane lei (diferenţa dintre 11,2 milioane lei – preţul de
vânzare – şi 10 milioane lei – preţul de cumpărare). Problema provine din
faptul că legislaţia fiscală se adresează venitului nominal şi nu câştigurilor
reale.
Incertitudine sporită
Inflaţie neanticipată
Hiperinflaţia este situaţia în care rata inflaţiei depăşeşte 50% pe lună sau,
altfel spus, mai mult de 1% pe zi.