Metabolismul placii supragingivale

Pe durata vietii, microorg placii metabolizeaza elem nutritive generand metabolizarea placii. Produsii
finali ai lui contribuie in principal la formarea, ingrosarea si maturizarea PD

→ e influentat de: - regim alimentar

- ph-ul fluidului oral

- competitia microbiana

- raps inflam imun

Prin componenta microbiana, el este influentat de frecventa aportului de glucide (zahar – in special), ce
constituie elem nutritive referential pt microorg: S. mutans, S. sanguis, mitis, salivarius, prin care se
favorizeaza ingrosarea PD => proprietati ce-i confera agresivitate

Prin degradarea → glucidelor se produc - acizi

- polizaharide – intra/ extracel

→ hidrocarbonatelor se prod acizi: piruvic, lactic, acetic, formic, propionic, alcool

etilic si CO2 => produsi ce dovedesc ca microorg component pot uitliza multiple cai de
metabolizare a monozaharidelor.

Proportia acizilor produsi variaza de la o specie la ala:

• unii lactobacilli – transforma peste 90% din glucoza in ac lactic

• alti lactobacilli → transf peste 80% din Glu => ac lactic +ac acetic+alcool etilic+CO 2

Prin producerea acizilor, ac lactic in principal, se favorizeaza virarea pH-ului la interfata placa-dinte spre
cel critic, de demineralizare → smalt: 5-5,5

→ cement: 6-6,7

La nivelul PD pot exista si specii ca: Veilenolla si Neisseria ce metab ac. lactic, creste pH-ul si influenteaza
rezistenta gazdei la carii
 II Polizaharidele extracelulare (glucani, fructani)

Glucanii – o mare parte sunt → f aderenti, prin care se permite fixarea placii si a microorg

→ impermeabili pt sist tampon salivare, ei influenteaza comportamentul

agresiv si cariogen al PD in compoz carora se gasesc

Levanii – (precum si alti glucani solubili) se constituie in sursa de energie pt microorg prezente. Tot ca
surse de E actioneaza si PZ intracel: glicogen, amilopectina, acestea luand nastere din descompunerea
unor zaharuri cu molecula< (maltoza, glucoza). Aceste PZ intracel se constituie in sursa nutritiva pe
durata perioadei de lipsa din consum a subst alim necesare supravietuirii microorg.

La nivelul placii microbiene, microorg supravetuiesc mai usor mediului ostil inconjurator si
realizeaza nise ecologice specific fiecarui individ. Nisa ecologica individuala isi pastreaza neschimbata
component si proportiamicrobiana si pri relatiile de simbioza stabilite intre ele se opun colonizarii cu alte
microorg chiar patogeni majori • Corinebacterium Diferiae

• S. pyogenus

Demineralizarea acida de la nivelul struct dure dent se constituie in fenomen pozitiv pt ca struct
nou create, remineralizate sunt de fiecare data mai rezistente la viitoarele atacuri acide. In plus microorg
isi iau din subst. demineralizata Ca, P necesare supravietuirii. La nivelul PD subging dar si supraging
actioneaza o serie de elem de sist imun (IgG, IgM, IgA), elem ale sist complement, limfocite (trec bariera
insertiei epit cu o v=500cel/min)

III Materia alba (MA)

= reprezinta un depozit moale ce acopera placa dentara neindepartata o lunga perioada de timp

→ se poate indeparta prin clatire viguroasa sau proiectarea jetului de apa a spray-ului unitului dentar.

Clinic - MA se obs ca un depozit dentar moale, gros, alb sau alb-gri ce se obs simplu prin inspectie. Acest
depozit moale il intalnim pe fata V in principal a frontalilor max si mai ales la pacientul cu respiratie orala.
Structural - depozitul reprezinta o acumulare de bacterii vii si moarte, cel epit descuamate, leucocite
dezintegrate, proteine salivare, resturi alimentare.

→ cand MA e prezenta se remarca si inflamatia gingiei la zona de contact si demineralizari accentuate in

cazul suprafetelor dentare dure acoperite.

IV Resturi alimentare

→ se observa adesea in 1/3 cervicala a coletului dentar si in principal in spatiile interdentare.

Acumularea se poate produce prin presare:

- verticala, aspect favorizat de prezenta spatiilor interdentare, mobiliatii dintilor, dezechilibrelor

ocluzale

- orizontal dinspre V/O cand papilele interdentare apar decapitate.

Pe langa mirosurile generate, resturile stagnate favorizeaza aparitia cariei si complicatii

parodontale. Din aceste punct de vedere in cazul pacientilor cu aparate protetice fixe, mobile, aparate
ortodontice, implante este necesar sa instituim un plan individualizat de igienizare pt a adiminua
consecintele generate de asemenea acumulari.

V Tartrul dentar (TD)

= ultima faza de maturizare a PD, cea demineralizare.

☺ Tatrul reprezinta o problema cosmetica, dar obisnuit se constituie in factor secundar de prod a BP

Formarea TD

→ procesul de mineralizare a PD incepe la 24-72h de la constituirea placii microbene, primii centri de

mineralizare aparand obisnuit la interfata dinte-PD.

→ incepe pe durata mometului de alcalinitate orala si de suprasaturare a PD cu Ca 2+ si P

 → este influentat de anumite bacterii filamentoase ce influenteaza formarea lui prin componenta
fosfolipidica a mb cel si indirect prin transformarea fosfatului organic salivar in fosfat anorganic

Viteza de formare – o caracteristica individuala, mineralizarea unui strat realizandu-se in aprox 12 zile.

→ grosimea max → dupa 10 sapt – 6 luni

→ viteza depunerii scade datorita uzurilor mecanice rezultate pe durata masticatiei

O serie de factori influenteaza favorabil/ nefavorabil formarea lui:

Favorabil: • retentivitati anatomice, asperitatile natural sau artificial

• astm bronsic, fibroza chistica

• psihopati

• hraniti prin sondele gastrice

• fumatul

Nefavorabil: • diureticele

• anticolinergice

Factorul etiologic principal in prod BP este PD ce sa gaseste permanent pe suprafata tartrului constituit.
Cand pacientul isi indeparteaza constant intreaga cantitate de placa, nu se va realiza tartru !!!

Odata realizat, el se indeparteaza doar profesional cu instrumental special fabricat

Pe langa efecte pozitive ale detartrajului, acesta poate avea si efecte negative: zgarierea si abraziunea
structurilor dentare dure, pierderile fiind mult mai masive la nivelul cementului radicular moale