Sunteți pe pagina 1din 10

PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC

NOTIUNI DE ANATOMIE:

Aparatul respirator este format din totalitatea organelor care contribuie la


realizarea schimburilor de gaze dintre organism si mediul extern.

Prin partea superioara a cavitatii nazale,la nivelul mucoasei olfactive se percepe


mirosul.

Laringele ,un alt segment al aparatului respirator ,realizeaza fonatia datorita


corzilor vocale inferioare.

Aparatul respirator este format din:

 CAI RESPIRATORII:

-cavitatea nazala

-faringe

-laringe

-trahee

-bronhii

 PLAMANI:-organe pereche situati in cavitatea toracica,intre ei


delimitandu-se mediastinul .

-plamanul drept are 3 lobi

-plamanul stang are 2 lobi

-lobii sunt alcatuiti din segmente si lobuli

-legatura dintre plamani si peretele toracic este realizata


prin pleura ,o seroasa dubla:-parietala-in contact cu peretele toracic

-viscerala –care acopera plamanii ,mulandu-se pe


scizurile interlobare.

Intre cele doua foite se gaseste cavitatea pleurala,cu presiune usor


negativa (mai mica decat presiunea atmosferica )si continand o
cantitate minima de lichid.

AER->ORIFIICILE NAZALE->FARINGE->LARINGE->TRAHEE CARE LA


NIVELUL VERTEBREI T4 SE DIVIDE IN : ->

1
 BR0NHIA DR. ->RAMIFICATII ALE BRONHIILOR ->ACINI
(CONGLOMERAT DE ALVEOLE)

 BRONHIA STG.->RAMIFICATII ALE BRONHIIL0R ->ACINI


(CONGLOMERAT DE ALVEOLE)

ALVEOLA=element functional respirator ,cea mai mica unitate de parenchin ;la


nivelul alveolelor au loc schimbarile de oxigen.

VASCULARIZAREA PLAMANILOR:

1. RETEAUA NUTRITIVA=arterele bronsice

2. RETEAUA FUNCTIONALA = provine din arterele pulmonare ;la nivelul


ultimilor ramuri ale arterelor pulmonare se gasesc capilarele pulmonare; aici
au loc schimburile gazoase.

FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR:

 RESPIRATIA:-functia care asigura eliminarea CO2 si aportul de O2


catre celulele organismului.

-3 timpi:

1. TIMPUL PULMONAR:-la nivelul membranei alveolo-capilare


02 trece din aerul alveolar in sange,iar CO2 in sens invers.

2. TIMPUL SANGUIN:-realizeaza transportul gazelor intre


plamani si tesuturi.

3. TIMPUL TISULAR:-respiratia interna –la nivelul tesuturilor


02 patrunde in celule iar CO2 este eliminat.

TIMPUL PULMONAR: are mai multe etape:

1. VENTILATIA

2. DIFUZIUNEA

3. CIRCULATIA PULMONARA

1)VENTILATIA are 2 timpi:

 INSPIRATIA=patrunderea aerului incarcat cu O2 in plamani =act pasiv

 EXPIRATIA=eliminarea aerului incarcat cu O2=act pasiv

2
2)DIFUZIUNEA:

 procesul prin care O2 din alveolele pulmonare trece in capilarele


perialveolare, iar CO2 din capilare trece in alveolele pulmonare

3)CIRCULATIA:

 pt asigurarea unei respiratii pulmonare este necesara si o circulatie


sanguine ,care sa permita trecerea unei cantitati normale de sange .

SEMNELE SI SIMPTOMELE AFECTIUNILOR APARATULUI


RESPIRATOR:(MANIFESTARI DE DEPENDENTA)

 Tusea

 Expectoratie

 Dispnee

 Ortopnee

 Cianoza

 Junghi toracic

 Modificari toracice

 Febra

EVALUAREA MORFO-FUNCTIONALA A APARATULUI RESPIRATOR SE FACE


PRIN:

a) Examen fizic-inspectie,percutie ,ascultatie

b) Examen radiologic

c) Examene endoscopice(bronho si pleuroscopia)

d) Examene cu izotopi activi

e) Examene functionale

f) Teste cutanate-IDR la PPD(tuberculina)

g) Examene de laborator-sputa

-lichid pleural
-sange
-urina
Alte manifestari clinice ce pot insoti afectiunile respiratorii:
-tahicardie
3
-HTA
-confuzie
-diaforeza
-cefalee
-acidoza
-frisoane
-febra

INGRIJIREA BOLNAVULUI CU INSUFICIENTA RESPIRATORIE ACUTA

DEFINITIE: =incapacitatea plamanilor de a face fata schimburilor fiziologice de


gaze ,in conditii de repaus si efort.

Se produce o hipoxemie ( scaderea O2 din sange),asociata sau nu cu


hipercapnie (cresterea CO2 din sange ).

CAUZE/SURSE DE DIFICULTATE/CULEGEREA DE DATE:

 de origine bronhopulmonara:

o stenoze ale cailor aeriene superioare(laringe,trahee)

o bronhopneumonii ca urmare a aspirarii in caile aeriene a continutului


gastric

o astm bronsic –in criza

o reducerea campului respirator (pneumotorax,pleurezie,emfizem


pulmonar,tuberculoza)

o BPOC –acutizata

 de origine cardiaca:

o astmul cardiac

o IMA

o edemul pulmonar acut

o cord pulmonar acut

 de origine extrapulmonara:

o alterarea functiei centrului respirator (intoxicatii cu barbiturice)

o afectiuni paretice sau spastice ale muschilor


respiratori(tetanus,polimelita,narcoza profunda)

4
o boli ale cutiei toracice

o boli ale sistemului nervos (traumatisme cranio-cerebrale, leziuni


cerebro-medulare, HT intracraniana)

o afectiuni abdominale (ascite, peritonite).

 cauze generale (anemii, obezitate, stare de soc).

SIMPTOMATOLOGIE / MANIFESTARI DE DEPENDENTA:

 dispnee

 cianoza

 tahicardie

 durere toracica

 diaforeza

 anxietate

 confuzie ,delir

OBIECTIVELE ASISTENTULUI MEDICAL:

 permeabilitatea cailor respiratorii

 asigurarea corectei ventilatii pulmonare

 prevenirea complicatiilor

INTERVENTIILE ASISTENTULUI MEDICAL:

 dezobstuarea cailor respiratorii


 oxigenoterapia
 respiratie artificiala daca se impune
 pozitie care sa faciliteze expansiunea pulmonara
 microclimat adecvat
 masurarea functiilor vitale , notarea lor in foaia de observatie si avizarea
medicului in caz de necesitate
 psihoterapia si educarea pacientului
 suplinirea nevoilor fundamentale
 administrarea medicamentelor prescrise:
o Bronhodilatoare
o Mucolitice

5
o Expectorante
o Corticoizi
o Antibiotice
o Spasmolitice
 asistarea medicului in evacuarea revarsatelor pleurale sau peritoniale.

INGRIJIREA PACIENTULUI IN CRIZA DE ASTM BRONŞIC

DEFINITIE : = criză de dispnee paroxistică expiratorie provocată de stenoza


funcţională spastică a bronhiilor.
Bronhospasmul se datorează
 contracţiei musculaturii
 edemului mucoasei bronşice
 hipersecreţiei bronşice

SURSE DE DIFICULTATE / CULEGERE DE DATE/:


Factori alergici :
 praful de casă,
 polenul
 pulberile
 părul de animal
 alergenele alimentare (carne, albuş de ou, lapte, peşte)
 unele medicamente (penicilină, analgetice)
 detergenţi, coloranţi.
Factori nealergici :
 factorii infecţioşi (bronşite cronice, sinuzite etc).
 expuneri la frig, ceaţă, umezeală, trecerea bruscă de la aer cald la aer rece
 factori emoţionali.
Debut:
 survine de regula brusc, mai frecvent noaptea
 este precedata uneori de o stare prodromala ( stranut,rinoree,tuse uscata)

MANIFESTARI DE DEPENDENTA /SIMPTOMATOLOGIE:


 dispnee cu bradipnee ,cu caracter expirator (wizing= expir suierator)
 tuse si expectoratie mucoasa, eliberatoare
 bolnavul este găsit în poziţie şezând (ortopnee), cu capul înclinat spre spate
şi sprijinit în mâini
 faciesul exprimă spaimă şi sete de aer: exoftalmie, gură întredeschisă.
 tegumente palide-cenuşii acoperit de transpiraţii reci
 cianoza perioronazala
 hipersonoritate pulmonară ( la ascultatia pulmonara)

6
CONDUITA DE URGENTA:
 pozitie comoda care sa favorizeze respiratia
 oxigenoterapie
 chemarea medicului
 la presciptia medicului :
o bronhorelaxante (miofilin)
o bronhodilatatoare (Salbutamol spray)
o preparate cortizonice (HSHC)
o mucolitice ( acetilcisteina )

STAREA DE RĂU ASTMATIC


DEFINITIE = stadiul clinic cel mai sever al astmului bronşic. Poate să dureze
chiar peste 24 de ore.
SURSE DE DIFICULTATE /CULEGERE DE DATE /CAUZE :
 Infecţia bronşică difuză (bacteriană, virotică)
 Reacţii alergice imediate, provocate de medicamente, de prafuri alergizante
din atmosferă etc
 Abuzul de simpaticomimetice, bronhodilatatoare.
 Medicamente sedative, opiacee, tranchilizante, prin deprimarea centrului
respirator.
 Suprimarea brutală a corticoterapiei.
 Utilizarea necorespunzătoare a oxigenului.

MANIFESTARI DE DEPENDENTA/ SIMPTOMATOLOGIE:


 Bolnavul stă în poziţie şezândă, cu toracele împins înainte, cu faţa anxioasă
şi semne de insuficienţă respiratorie accentuată.
 Polipnee, cu expiraţie prelungită şi tiraj.
 Cianoză.
 Transpiraţiile profuze chinuiesc bolnavul, care este „lac de apă".
 Absenţa tusei şi expectoraţiei.
 Diminuarea extremă a murmurului vezicular, raluri bronşice (la ascultaţie).

CONDUITA DE URGENTA:
 orice bolnav în stare de rău astmatic trebuie internat de urgenţă în spital
 în cazurile de gravitate extremă, se transferă în secţia de terapie intensivă,
unde pot fi practicate
 intubaţia traheală, aspiraţia bronşică şi ventilaţia mecanică.
 medicatia-aceeasi ca in criza de astm bronsic

Tratamentul de fond (între crize) indicat de medic, cuprinde:


 înlăturarea cauzei care a determinat
 prevenirea şi tratamentul infecţiei bronşice;
 viaţă liniştită în aer uscat, gimnastică respiratorie;
 cure balneoclimaterice în staţiunile recomandate de medic.

7
INGRIJIREA PACIENTULUI CU HEMOPTIZIE

DEFINITIE: = expectorarea unei cantităţi variabile de sânge provenind din căile


respiratorii.
SURSE DE DIFICULTATE / CULEGERE DE DATE/CAUZE:
 tuberculoza pulmonară.
 Bronşiectazia(= cresterea calibrului si deformarea bronsiolelor datorita
distrugerii componentelor elastice din peretele bronsic, consecinta fiind
inflamatie supurativa si hemoptizie)
 cancerul bronhopulmonar.
 stenoza mitrală (datorita faptului ca sangele refluiaza in atriul stang si apoi
in venele pulmonare creste presiunea si apar hemoragii care sunt apoi
exteriorizate prin tuse.
 anevrismul aortic (prin erodarea unei bronhii)
 traumatisme toracice şi pulmonare

MANIFESTARI DE DEPENDENTA /SIMPTOMATOLOGIE:


 Senzaţie de gâdilare a laringelui.
 Căldură retrosternală.
 Gust de sânge în gură.
 Tuse iritativă care expulzează expectoratie cu sange.
 Aspect roşu-aprins, aerat, spumos al sângelui expectorat.
 Hemoptiziile mari şi mijlocii determină paloare, anxietate, transpiraţii,
tahipnee, tahicardie, scăderea tensiunii arteriale.

CONDUITA DE URGENTA :
 repaus absolut, în poziţie semişezândă, în cameră bine aerisită.
 repaus vocal
 se dă bolnavului să bea lichide reci în cantităţi mici şi repetate.
 se aplică pungă cu gheaţă pe regiunea sternală sau asupra zonei presupus
sângerândă, ca şi pe zona genitală (testicule sau vulvă - reflex vaso-
constrictor).
 se combate tusea medicamentos, la indicatia medicului
 medicaţie hemostatică
 transfuzii mici de sânge proaspăt
 igiena corporală se vor face reducând la minimum mobilizarea bolnavului.
 tratamentul chirurgical este indicat in: traumatisme toraco-pulmonare,
eroziuni arteriale, varice bronşice, tuberculoză pulmonară, chist hidatic,
cancer bronşic.

8
PNEUMOTORAXUL SPONTAN (ACCIDENTAL)

DEFINITIE = afecţiune caracterizată prin prezenţa unei colecţii gazoase în


cavitatea pleurală. Aerul pătrunde în pleură printr-o perforaţie patologică a
seroasei.

SURSE DE DIFICULTATE / CULEGERE DE DATE /CAUZE:


 Tuberculoză pulmonară 60-70%
 Emfizem pulmonar (= afectiune caracterizata prin distensia alveolelor,
atrofia septurilor alveolare si cresterea continutului aerian pulmonar)
 Chisturi aeriene pulmonare
 Bronşiectazii
 Bronşite cronice
 Tuse convulsivă
 Pneumotoraxul idiopatic benign (cu etiologic necunoscută, apare mai ales la
tineri de 18-35 ani).
 Pneumotoraxul traumatic (uneori hemopneumotorax)
o plăgi penetrante (se însoţeşte de hemotorax),
o fracturi costale (un fragment osos ascuţit poate patrunde pleura)

MANIFESTARI DE DEPENDENTA/ SIMPTOMATOLOGIE:


 junghi toracic violent (apare brusc, adesea după un efort, chintă de tuse,
durere comparată cu o „lovitură de pumnal");
 dispnee foarte accentuată şi polipnee;
 anxietate, cianoza;
 tuse chintoasă
 colaps sau soc pleural
 semne fizice:
o bombare şi imobilizare a hemitoracelui interesat;
o abolirea murmurului vezicular

CONDUITA DE URGENTA :
 aşezarea bolnavului în poziţie semişezândă
 repaus complet
 combaterea durerii
 combaterea tusei
 psihoterapie si terapie anxiolitica
 oxigenoterapie
 transporul bolnavului se va face cu menajamente deosebite.

INGRIJIREA PACIENTULUI CU BRONHOPNEUMOPATIA OBSTRUCTIVĂ


CRONICĂ ACUTIZATĂ (BPOC ACUTIZATĂ)
9
DEFINITIE: = termen generic pentru un grup de boli ale tractului respirator care
sunt caracterizate prin limitarea fluxului de aer. Principalele boli raspunzatoare
sunt:bronsita cronica si emfizemul pulmonar

MANIFESTARI DE DEPENDENTA /SIMPTOME:


 Dispnee cu polipnee, uneori bradipnee expiratorie.
 Cianoză intensă şi difuză, predominând la buze, unghii.
 Transpiraţii .
 Cefalee
 Anxietate sau somnolenţă, stare confuzională, uneori stare precomatoasă.

CONDUITA DE URGENTA:
 Oxigenoterapie
 Drenaj postural
 Aspiratie bronsica
 Tapotaj
 Corticoterapie
 Bronhodilatatoare
 Mucolitice.
BPOC se întâlneşte mai ales la fumători, la cei supuşi noxelor (pulberi şi vapori
iritanţi).

10