Capitolul 5:Bilantul de mediu

RAPORT ASUPRA BILANTULUI

DE MEDIU NIVEL II

PENTRU

S.C. OMV Petrom S.A.

BENEFICIAR : S.C. OMV Petrom S.A.

ELABORAT: S.C AUDITECO Global Environmental Services S.R.L., inscris in Registrul National al
elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia nr. 12 pentru intocmirea Bilanturilor
de mediu

CUPRINS

INTRODUCERE
I. IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI ŞI LOCALIZARE

1. Date generale

2. Amplasarea

3. Profilul de activitate

II. DESCRIEREA REZULTATELOR INVESTIGATIILOR REALIZATE

1. Solul

2. Panza freatica
3. Aer

4. Apa

III REZUMATUL ASPECTELOR DE NECONFORMARE SI CUANTIFICARE A ACESTORA

1. INTRODUCERE

Bilanţul de mediu, conform O.U.G. nr. 195/2005, este definit ca procedurã de a obţine
informatii asupra cauzelor şi consecintelor efectelor negative cumulate anterioare, prezente şi
anticipate ale activitatii, in vederea cuantificarii impactului de mediu efectiv de pe un amplasament.

Bilanţul de mediu va identifica şi cuantifica rãspunderea pentru starea mediului în zona de

impact a activitatii analizate, pentru a stabili asumarea unor obligaţii sau acordarea unor
compensatii, potrivit prevederilor legale, pentru refacerea calitatii mediului.

Bilanţul de mediu este întocmit în conformitate cu:

- Ordinul nr.184/1997 al M.A.P.P.M. privind procedurile de realizare a bilanţurilor de mediu,

completata de Ordinul nr. 709/1999

- Ordinul nr. 756/1997 al M.A.P.P.M. pentru aprobarea Reglementãrii privind evaluarea

poluarii mediului, completata de Ordinul nr. 1144/2002 si Ordinul nr. 592/2002

Bilanţul de mediu nivel II a fost cerut întrucât bilanţul de mediu nivel I a indicat calitativ şi
cantitativ un anumit nivel al poluării pe amplasamentul analizat fiind necesare clarificãri privind
confirmarea / infirmarea poluãrii identificate şi nivelul la care acesta se situeazã în raport cu limitele
maxime admise pentru poluanţi prin legislaţia în vigoare.

Bilanţul de mediu nivel II prezintã investigaţiile asupra amplasamentului şi a zonei de impact

pentru a determina intensitatea poluãrii prin prelevãri de probe şi analize fizico-chimice ale factorilor
de mediu apă, aer şi sol.
 I. IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI ŞI LOCALIZARE
1. DATE GENERALE

Denumire: S.C. OMV Petrom S.A.

Adresa : localitatea Bucsani , comuna Bucsani, jud. Dambovita

Telefon: 0245212455/ 0245212446

E-mail: omv-petrom.@petrom.com

Website: https://www.omvpetrom.com/portal/01/petromcom/header/Home

Nr. Reg. Comerţ: J 04/1393/21.01.1998

C.U.I. : RO9018613

Forma de proprietate: societate comercialã pe actiuni, cu capital integral privat

2. AMPLASAREA
In conformitate cu Planul de încadrare în zonă (anexa la BM II), societatea este amplasata in
intravilanul localitatii Bucsani , pe partea stanga a drumului national DJ 720 , în sensul de mers
Bucsani- Adanca , la o distanta de cca. 20 km vest fata de municipiul Targoviste . Conform Planului de
situatie, societatea are urmãtoarele vecinatati:
Nord – S.C. Romarm S.A

Sud – DJ 720 si parc proprietate Primarie

Est - Padurea Bucsani

Vest - pasune proprietate Primarie

Accesul în societate se realizeaza printr-un drum Asfaltat , racordat la drumul judetean Dj 720

3. PROFILUL DE ACTIVITATE

Activitatea principalã desfãşuratã de S.C. OMV Petrom S.A. conform Certificatului de

inregistrare este :
 Cod CAEN 2811 - Extractia de petrol si gaze

II. DESCRIEREA REZULTATELOR INVESTIGATIILOR REALIZATE

1. SOL

11..11 N
NEEC
CEESSIITTA
ATTEEA
A EEFFEEC
CTTU
UÃÃR
RIIII IIN
NVVEESSTTIIG
GAAŢŢIIIILLO
ORR

Din informatiile furnizate de societate, in data de 18.05.2010 a fost un eveniment de poluare a

albiei raului Ialomita pe o lungime de cca. 10 km, in urma antrenarii de apele pluviale a pacurei si
titeiului de pe platforma de depozitare temporara a containerului metalic cu Pacura
In urma evenimentului, societatea a luat urmatoarele masuri:
- s-a executat rebord din beton in jurul spatiului de depozitare;
- s-a acoperit depozitul
- s-a inlaturat urmarile poluarii din raul Ialomita prin utilizare de materiale absorbante
Prin masurile luate a fost stopata posibilitatea de continuare a poluarii.
În vederea stabilirii gradului de poluare a solului in urma evenimentului produs, s-au recoltat
probe de sol de la adancimea de 5 cm si 30 cm de pe malul drept al raului Ialomita , in locul unde a
fost antrenat titeiul si pacura .

In proba de sol prelevata s-a analizat indicatorul “Continutul total de hidrocarburi din
petrol” avand in vedere ca sunt materiale petroliere .

Locul de prelevare a probei de sol este prezentat în Planul de prelevare probe (anexa la BM
II).

11..22 D
DEESSC
CRRIIEER
REEA
A IIN
NVVEESSTTIIG
GAAŢŢIIIILLO
ORR ŞŞII A
A TTEEH
HNNIIC
CIILLO
ORRD
DEE LLU
UCCR
RUU

Tehnicile de prelevare a probelor de sol au respectat recomandãrile anexei A.3 din Ordinul
nr. 184/1997, şi anume:

- vegetaţia a fost complet îndepãrtatã de pe aria de prelevare a probei;

- s-a utilizat un instrument de prelevare care a asigurat prelevarea unui volum de mostrã suficient
analizei;
- prelevarea s-a realizat de la douã adâncimi diferite, reprezentând adâncimile situate la 5 cm şi
respectiv 30 cm de suprafaţa solului;
- conservarea probelor s-a realizat conform procedurilor standard.
Prelevarea probelor de sol a fost efectuata în data de 27.09.2010 de catre responsabil protectia
mediului a S.C. OMV Petrom S.R.L. si in prezenta evaluatorului.

Descrierea locului de prelevare

Locul de prelevare a probei de sol si tipul de teren supus investigaţiilor analitice sunt prezentate în
tabelul urmator:
 Cod probă Amplasare Tip teren

Malul drept al raului Ialomita in imediata apropiere a pamant

Proba 1 si 2 podului

Tehnicile de lucru

- Modul de lucru: conform SR 13511/2007

- Aparatura folosita: conform SR 13511/2007

11..33 IIN
NTTEER
RPPR
REETTA
ARREEA
ARREEZZU
ULLTTA
ATTEELLO
ORR

Interpretarea rezultatelor în stabilirea nivelul de poluare s-a realizat în conformitate cu

reglementãrile în vigoare, şi anume:

- Ordinul nr.184/1997 - Ordin pentru aprobarea procedurii de realizare a bilanţurilor de mediu;

- Ordinul nr. 756/1997 - Ordin pentru aprobarea reglementãrii privind evaluarea poluãrii mediului.

Valorile de referinţã pentru proba de sol prelevata sunt stipulate în Ordinul nr.756/1997.

Conform acestui Ordin, folosinţa terenului este clasificatã astfel:

- folosinţã sensibilã a terenurilor este reprezentatã de utilizarea acestora pentru zone rezidenţiale
şi de agrement, în scopuri agricole, ca arii protejate sau zone sanitare cu regim de restricţii,
precum şi suprafeţele de terenuri prevãzute pentru astfel de utilizãri în viitor;

- folosinţã mai puţin sensibilã a terenurilor include toate utilizãrile industriale şi comerciale
existente, precum şi suprafeţele de terenuri prevãzute pentru astfel de utilizãri în viitor.

Zona amplasamentului societatii este încadrata în zonă de teren cu folosinţă mai puţin
sensibilă
 Nivelul poluãrii funcţie de concentraţiile poluanţilor evacuati în mediu este dat de Ordinul
nr.756/1997, şi este definit astfel:

“Poluarea potenţial semnificativã - concentraţii de poluanţi în mediu, ce depãşesc pragurile

de alertã prevãzute în reglementãrile privind evaluarea poluãrii mediului. Aceste valori definesc
nivelul poluãrii la care autoritãţile competente considerã cã un amplasament poate avea un impact
asupra mediului şi stabilesc necesitatea unor studii suplimentare şi a mãsurilor de reducere a
concentraţiilor de poluanţi în emisii/evacuãri.”

Prag de alertã - concentraţii de poluaţi în sol , care au rolul de a avertiza autoritãţile

competente asupra unui impact potenţial asupra mediului şi care determinã declanşarea unei
monitorizãri suplimentare şi / sau reducerea concentraţiilor de poluanţi din emisii/evacuãri.

“Poluarea semnificativã - concentraţii de poluanţi în mediu, ce depãşesc pragurile de

intervenţie prevãzute în reglementãrile privind evaluarea poluãrii mediului”.

Prag de intervenţie - concentraţii de poluanţi în sol, la care autoritãţile competente vor

dispune executarea studiilor de evaluare a riscului şi reducerea concentraţiilor de poluanţi din
emisii/evacuãri.

Valorile de referinţă normate de Ordinul nr. 756 / 1997 pentru indicatorul analizat “ Total
hidrocarburi din petrol” sunt prezentate în tabelul urmator:

Prag de alertã Prag de intervenţie

Valori (mg/kg subst. usc.) (mg/kg subst. usc.)

Indicator normale folosinţă

folosinţă folosinţă mai folosinţă
(mg/kg s.u.) mai puţin sensibilă a puţin sensibilă sensibilă a
sensibilă a terenului a terenului terenului
terenului

Total hidrocarburi < 100 1000 200 2000 500

din petrol (THP)

Analiza asupra investigaţiilor analitice realizate a urmărit stabilirea gradului de poluare al

solului, datorat poluarii accidentale din data de 18.06.2009.

Analizele la probele de sol recoltate au fost efectuate in perioada 20.09 – 05.10.2009 si au

fost efectuate de Laboratoarele TONNIE Ploiesti, care a eliberat Raport de incercare
nr.1617/05.10.2009 (anexa la BM II).
 In tabelul urmator se prezintă valorile măsurate la cele două adâncimi de prelevare, pentru
indicatorul analizat în probele de sol prelevate

Indicatori Sol recoltat de la 5 Sol recoltat de la 30 cm

cm adancime adancime

Total hidrocarburi din petrol (THP), 20 40

mg/kg s.u.

Caracterizare nivel de poluare al solului de pe amplasamentul statiei

Valorile obtinute pentru cele doua probe de sol se incadreaza in valorile normale, conform
Ordinul 756/1997.

CONCLUZII

Conţinutul de “Total hidrocarburi din petrol” din arealul investigat încadrează poluarea la
un nivel nesemnificativ.

Rezultatele analizei indica faptul ca titeiul fiind un produs petrolier greu nu a percolat
stratul de sol din zona afectata, acesta fiind preluat de materialele absorbante, iar o parte fiind
antrenat de apele raului Ialomita .
2. PANZA FREATICA

2.1 NECESITATE EFECTUĂRII INVESTIGAŢIILOR

În vederea stabilirii influenţei activitatii desfasurate de societate asupra panzei freatice, in

cadrul Bilanţului de mediu nivel II s-au realizat investigaţii analitice asupra calitatii apei dintr-o
fantana situata in imediata vecinatate, in aval de societate.

Investigaţiile analitice s-au efectuat pentru a confirma / infirma nivelul de poluare a panzei
freatice.

Intrucat potentiali poluanti pot fi: titeiul si pacura depozitate s-a stabilit ca indicatorul
analizat in apa din fantana sa fie “ substante extractibile “

Analiza probei de apă prelevata din fantana s-a realizat de către Laboratorul de calitate a
apelor, A.N. “Apele Romane”.

Amplasarea locului de prelevare a probei de apa este prezentat în Planul de amplasare

(anexa la BM II).

5.2 DESCRIEREA INVESTIGAŢIILOR ŞI A TEHNICILOR DE LUCRU

Tehnicile de prelevare probe ape au respectat reglementările în vigoare

 luarea probelor:
In data de 28.09.2009 s-a prelevat o proba de apa, din fantana sapata in imediata vecinatate
a societatii, in aval.

 conservarea probelor:
Proba a fost conservata în vederea determinãrii indicatorilor chimici.

Metodele de analize utilizate:

- Substanţe extractibile cu solventi organici SR 7587 / 96
5.3 INTERPRETAREA REZULTATELOR

Interpretarea rezultatelor s-a făcut pe baza urmãtoarelor reglementãri şi normative:

- Ordinul nr. 184/1997 - Ordin pentru aprobarea procedurii de realizare a bilanţurilor de mediu;

- Ordinul nr. 756/1997 - Ordin pentru aprobarea reglementãrii privind evaluarea poluãrii mediului;

- H.G. nr. 352 / 2005 - Hotărâre privind modificarea si completarea HG nr. 188/2002 pentru
aprobarea unor norme privind conditiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, intrucat
in Legea 311/2004 privind calitatea apei potabile nu este prevazut indicatorul “substante
extractibile” si nici indicatoprul “produs petrolier”.

Valorile de referinta conform NTPA 001 din H.G. nr. 352 / 2005 sunt prezentate in tabelul
urmator:

Nr. Crt Indicator de calitate U.M. Valori max. admise

1 Substante extractibile cu solventi organici mg/dm3 20

RReezzuullttaatteellee iinnvveessttiiggaattiieeii
Laboratorul de Calitatea apelor – A.N. “Apele Romane”, Administratia Bazinala de Apa SIRET
a efectuat analize la proba de apa prelevata din fantana aflata in aval de societate, valorile obtinute
in urma analizelor fiind consemnate in Raport de Incercare nr. 2072/29.09.2010 (anexa la BM II).

Indicatorul analizat si valorile obtinute sunt prezentate in tabelul urmator:

Nr. U.M. Rezultatele incercarii Valoare

Crt.
Indicator de calitate informativa

1. Substante extractibile cu solventi mg/dm3 < 20 2,6

organici

Conform Ordinului 756/1997 – Ordin pentru aprobarea reglementãrii privind evaluarea

poluãrii mediului, impactul produs de apele epurate evacuate in emisar – paraul Ghertu este
prezentat in tabelul urmator:
 Concentratii Prag de Prag de alertã
realizate intervenţie 70% CMA
Indicatori U.M. CMA Nivel al poluãrii

chimici analizaţi

Substante extractibile cu mg/l 2,6 20 14 Poluare

solventi organici nesemnificativã

CONCLUZII

Valoarea obtinuta la indicatorul analizat “Substante extractibile “ in apa prelevata din

fantana situata in aval de societate nu depaseste limitele prevazute de NTPA 001/ HG 352/2005,
ceea ce indica o poluare nesemnificativa a acesteia.

3. AER

În cadrul Bilanţului de mediu nivel I, s-a reliefat ca din activitãtile desfãsurate în cadrul
societatii emisiile rezultate sunt nesemnificative.

4. APA

4.1 NECESITATE EFECTUĂRII INVESTIGAŢIILOR

În cadrul Bilanţului de mediu nivel I, s-a relevat:
- apele uzate menajere rezultate de la grupurile sanitare sunt preluate de sistemele de
canalizare interioare ale halei de productie, evacuate in canalizarea exterioara cu deversare in statia
de epurare. Apele epurate sunt evacuate in emisar – paraul Ghertu.
- apele pluviale de pe acoperisul halei si de pe o parte din aleile de acces betonate sunt
preluate prin guri de scurgere de reteaua de canalizare pluviala, si impreuna cu apele epurate sunt
deversate printr-o gura de varsare in paraul Ghertu.

În vederea stabilirii influenţei poluantilor in apele evacuate, in cadrul Bilanţului de mediu

nivel II s-au realizat investigaţii analitice asupra apelor epurate evacuate in emisar, paraul Ghertu.
 Investigaţiile analitice pentru factorul de mediu apă au urmărit confirmarea / infirmarea
nivelului de poluare a apelor epurate evacuate in emisar.

Analiza probei de apă s-a realizat de către Laboratorul de calitate a apelor, A.N. “Apele
Romane”.

Amplasarea locului de prelevare a probei de apa este prezentat în Planul de amplasare

(anexa la BM II).

4.2 DESCRIEREA INVESTIGAŢIILOR ŞI A TEHNICILOR DE LUCRU

Tehnicile de prelevare probe ape au respectat reglementările în vigoare

 luarea probelor:
In data de 09.09.2009 s-a prelevat o proba de apa, de la gura de evacuare in Raul ialomita ,
conform SR ISO 5767

 conservarea probelor:
Proba a fost conservata în vederea determinãrii indicatorilor chimici.

Analizele s-au realizat în conformitate cu H.G. nr. 352 / 2005 - Hotărâre privind modificarea si
completarea HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descărcare în
mediul acvatic a apelor uzate.

Metodele de analize utilizate:

- pH SR ISO 10523 / 97

- Suspensii STAS 6953 / 81

- Substanţe extractibile cu eter de petrol SR 7587 / 96

- CCO Cr SR ISO 6060 / 96

- CBO5 STAS 6560 / 82

- Detergenti anionici SR ISO 7875/1-96; SR ISO 7875/2-96;

4.3 INTERPRETAREA REZULTATELOR

 Interpretarea rezultatelor s-a făcut pe baza urmãtoarelor reglementãri şi normative:

- Ordinul nr. 184/1997 - Ordin pentru aprobarea procedurii de realizare a bilanţurilor de mediu;
- Ordinul nr. 756/1997 - Ordin pentru aprobarea reglementãrii privind evaluarea poluãrii mediului;
- H.G. nr. 352 / 2005 - Hotărâre privind modificarea si completarea HG nr. 188/2002 pentru
aprobarea unor norme privind conditiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate.

Valorile de referinta conform NTPA 001 din H.G. nr. 352 / 2005 sunt prezentate in tabelul
urmator:

Nr. Crt Indicator de calitate U.M. Valori max. admise

1 pH unitati pH 6,5 – 8,5

2 Materii in suspensie mg/dm3 35

3 Substante extractibile cu solventi organici mg/dm3 20

4 Consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5) mgO2/dm3 25

5. Consum chimic de oxigen –CCOCr mgO2/dm3 125

6. Detergenti anionici mg/dm3 0,5

RReezzuullttaatteellee iinnvveessttiiggaattiieeii
Laboratorul de Calitatea apelor – A.N. “Apele Romane”, a efectuat analize la proba de apa
epurata prelevata de la gura de evacuare.

Valorile obtinute in urma analizelor au fost consemnate in Raport de Incercare Nr.

1997/20.09.2010 (anexa la BM II).
Indicatorii analizati si valorile determinate sunt prezentate in tabelul urmator:

Nr. U.M. Valori

Crt.
Indicator de calitate determinate

1. pH unitati pH 7,582

2. Materii totale in suspensie mg/dm3 9,0

3. CBO5 mg/dm3 3,42

4. CCOCr mg/dm3 38,7

5. Substante extractibile cu eter de petrol mg/dm3 8,8

6. Detergenti anionici mg/dm3 < 0,3

 Conform Ordinului 756/1997 – Ordin pentru aprobarea reglementãrii privind evaluarea
poluãrii mediului, impactul produs de apele epurate evacuate in emisar – Raul Ialomita este
prezentat in tabelul urmator:

Concentratii Prag de Prag de alertã

realizate intervenţie 70% CMA
Indicatori U.M. CMA Nivel al poluãrii

chimici analizaţi

pH mg/l 7,582 6,5 – 8,5 <6,5 Poluare

nesemnificativã
>8,5

Materii in suspensie mg/l 9,0 35 24,5 Poluare

nesemnificativã

Substante extractibile cu mg/l 8,8 20 14 Poluare

solventi organici nesemnificativã

Consum chimic de oxigen mgO2/dm3 38,7 125 87,5 Poluare

– CCO- Cr nesemnificativã

Consum biochimic de mgO2/dm3 3,42 25 17,5 Poluare

oxigen la 5 zile (CBO5) nesemnificativã

Detergenti anionici mg/l < 0,3 0,5 0,35 Poluare

nesemnificativã

CONCLUZII

Valorile obtinute la impurificatorii analizati in apele evacuate in emisar – paraul Ghertu nu

depasesc limitele prevazute de NTPA 001/ HG 352/2005.

Apele evacuate de pe amplasament produc o poluare nesemnificativa asupra apelor raului

Ialomita .
III. REZUMATUL ASPECTELOR DE NECONFORMARE ŞI CUANTIFICARE A ACESTORA

1. FACTORUL DE MEDIU SOL

Conţinutul de “ Total hidrocarburi din petrol “ din solul arealului investigat încadrează
poluarea la un nivel nesemnificativ.

Rezultatele analizei indica faptul ca uleiul mineral fiind un produs petrolier greu nu a
percolat stratul de sol din zona afectata, acesta fiind preluat de materialele absorbante, iar o parte
fiind antrenat de apele paraului Ghertu.

2. PANZA FREATICA

Valoarea obtinuta la indicatorul analizat “Substante extractibile “ in apa prelevata din

fantana situata in aval de societate nu depaseste limitele prevazute de NTPA 001/ HG 352/2005,
ceea ce indica o poluare nesemnificativa a acesteia.

3. FACTORUL DE MEDIU AER

Emisiile rezultate din activitatea desfasurata produc o poluare nesemnificativa poluare

nesemnificativa.

4. FACTORUL DE MEDIU APA

Valorile obtinute la impurificatorii analizati in apele evacuate in emisar – paraul Ghertu nu

depasesc limitele prevazute de NTPA 001/ HG 352/2005.

Apele evacuate de pe amplasament produc o poluare nesemnificativa asupra apelor

paraului Ghertu.
 CAPITOLUL 6
Elaborarea unui model de organizaţie ecotehnologica

1.Iniţierea implementării modelului organizaţiei ecotehnologice

Fiecare tip de organizaţie are specificul ei de organizare şi funcţionare şi din acest
punct de vedere, este dificil să se recomande o metodologie comună, aplicabilă oriunde şi
oricând şi al cărei succes este garantat Întotdeauna. Deşi consultanţii dispun adeseori de
metodologii vproprii, uneori chiar foarte performante, bazate pe o bogată experienţă
profesională, totuşi nu se poate spune că există o singură cale de reuşită. în continuare se vor
preciza câteva idei şi indicaţii care să folosească celor ce doresc să implementeze sau să
menţină un astfel de sistem.
Crearea unui climat al schimbării. în cadrul organizaţiilor au loc o serie de schimbări;
unele sunt de mică anvergură, influenţând un individ sau un grup restrâns de indivizi, ca de
exemplu schimbări mici În organizarea muncii la un loc de muncă; altele sunt de amploare
mare, influenţând organizaţia În ansamblu ei sau domenii majore ale acesteia, (ca de exemplu
asimilarea unui nou produs sau implementarea unui nou sistem de management)
Schematic, procesul schimbării se prezintă În figura 12 o organizaţie trebuie să fie conştientă
de presiunile existente pe piaţă şi să dezvolte strategii corespunzătoare pentru a câştiga clienţi
pe baza criteriilor de competitivitate existente pe piaţă în acel moment.
Realitatea este că, doar criteriile de competitivitate conduc piaţa. Organizaţia nu poate
modifica aceste criterii, iar mediul care creează presiunile exteme nu se va modifica. De
aceea, schimbarea trebuie să vină din partea organizaţiei. În figura 13 se ilustrează
consecinţele rezultate în urma ignorării forţelor prezente pe piaţă şi a evitării acţiunilor de
schimbare.
Există nenumărate exemple de organizaţii care au plătit scump ignorarea
modificării condiţiilor pieţelor ezitând sau refuzând să se adapteze la aceste
schimbări. Schimbările sunt modificări reale care se aplică în orice parte
componentă a organizaţiei: planuri şi programe de activitate, domeniul de actiune al
managementului, maşini şi utilaje, echipamente, structura de organizare oamenii înşişi etc.

Forte pentru schimbare Forte care se opun schimnbarii

Figura 20. Procesul schimbarii organizationale

Figura 21. Consecintele ignorarii schimbarii

Figura 22. Factorii interni si externi ai schimbarii

În figura 22 se reprezintă schemele factorilor interni şi externi care pot
produce schimbări într-o organizaţie .
Factorii externi ai schimbării derivă din factorii mediului organizaţional
extern: general şi specifici.

2.Conştientizarea necesităţii implementării managementului mediului.

Managerii din diverse organizaţii recunosc, în general, nevoia pentru schimbare, ca pe o

modalitate de a face faţă presiunilor cornpetitive, dar mulţi nu înţeleg cum trebuie să fie
implementată schimbarea.
Cheia către succes este de a integra angajaţii, rolurile şi responsabilităţile acestora din
cadrul organizaţiei, în cadrul unei structuri de procese. O abordare bazată pe procese şi
începând cu declararea viziunii şi misiunii, analizând factorii critici de succes şi identificând
procesele de bază, este cel mai eficient mod de angajare a personalului în procesul schimbării
(tabel 1).
Tabelul 1. Actiunile necesare schimbarii

Managementul superior trebuie să înceapă dezvoltarea noii structuri

orientate pe proces prin angajamentul la toate nivelurile respectând anumite etape. Punctul de
start trebuie să fie o analiză generală a organizaţiei şi a transformărilor solicitate de echipa
managerială, Prin realizarea acestei analize diagnostic asupra schimbărilor impuse, asupra
problemelor care există şi asupra domeniilor care trebuie imbunătăţite, se obţine un
angajament iniţial, vital pentru începerea procesului de transformare.

Figura 23. Arhitectura de procese

Procesele de bază descriu ce se realizează sau ce trebuie să fie tacut astfel
încât organizaţia să realizeze factorii de succes. Prima etapă în înţelegerea
proceselor de bază este de a identifica o reţea, arhitectură de procese de acelaşi ordin de
importanţă (figura 23).
Odată procesele de bază definite, este necesar ca pentru noua structură de procese să fie
stabilite obiectivele, ţintele şi indicatorii de performanţă.
Este necesară; de asemenea, descompunerea proceselor de bază în subprocese, activităţi şi
sarcini. O imagine asupra modului în care trebuie realizată structura de procese, se prezintă în
figura 24.
Sarcinile sunt realizate de către indivizi. Angajatul trebuie să înţeleagă sarcina şi poziţia lui în
ierarhia proceselor.

Figura 24. Identificarea proceselor principale si descompunerea lor

Un program efficient de prevenire a poluarii trebuie:
-sa reduca riscul de raspundere civila sau penala
-sa reduca costurile de functionare
-sa protejeze sanatatea umana si mediu
-sa sporeasca imaginea companiei in cadrul comunitatii
-sa imbunatateasca morale si participarea angajatilor
 CAPITOLUL 7
BIBLIOGRAFIE

-Gh.Amza, Ecotehnologie si dezvoltare durabila vol II

-www.dempozitmaculatura.ro
-www.spms.pub.ro/fisiere/depoluare/curs.pdf
-http://www.georemediation.ro/index.php/servicii-mi/bilantul-de-mediu
-http://www.calitateaer.ro/
-http://www.caaries.ro/index.php?Itemid=69&id=61&option=com_content&view=article