Bancile viitorului

Istoria sistemului bancar îsi gãseste originile în trecutul îndepãrtat, existând mãrturii foarte
vechi ce atestã practica unor activitãti care, într-o formã mai mult sau mai putin evoluatã, se pot
constitui ca primii pasi pe tãrâmuri bancare.

Existã diferite pãreri cu privire la originea bãncilor. Unii cercetãtori apreciazã cã primii
bancheri au fost cei ce efectuau schimbul de bani, moment asociat aparitiei si circulatiei monedei
metalice.

Dupã alti cercetãtori, notiunea de bancã este asociatã momentului în care un grup de
persoane a avut ideea sã primeascã disponibilitãti bãnesti, sub formã de depuneri de la cei ce
doreau sã facã economii si în baza acestor depozite, sã ofere împrumuturi celor care aveau
nevoie de fonduri suplimentare.

'' Istoria sistemului bancar îsi gãseste originile în trecutul îndepãrtat, existând mãrturii foarte
vechi ce atestã practica unor activitãti care, într-o formã mai mult sau mai putin evoluatã, se pot
constitui ca primii pasi pe tãrâmuri bancare.

Existã diferite pãreri cu privire la originea bãncilor. Unii cercetãtori apreciazã cã primii
bancheri au fost cei ce efectuau schimbul de bani, moment asociat aparitiei si circulatiei monedei
metalice.

Dupã alti cercetãtori, notiunea de bancã este asociatã momentului în care un grup de
persoane a avut ideea sã primeascã disponibilitãti bãnesti, sub formã de depuneri de la cei ce
doreau sã facã economii si în baza acestor depozite, sã ofere împrumuturi celor care aveau
nevoie de fonduri suplimentare.

Băncile viitorului sunt cele care vor exploata la maximum tehnologia pentru a satisface astfel de
cerințe. Apelurile video online oferă posibilitatea consolidării relației personale între clienți și
consilierii băncii, fiind o alternativă facilă a contactului uman direct, având ca beneficii
optimizarea timpului și a resurselor alocate în acest sens. Aceste tehnologii există deja pe piața
locală, iar specialiștii noștri au toate competențele necesare derulării unor astfel de proiecte“,
afirmă Dragoș Stroescu, Director executiv al companiei Datanet Systems.
Sistemele moderne de plata:
Telefonul mobil sau ceasul pot înlocui fără probleme banii “cash” ori cardul bancar, apropiem
gadgetul de POS şi...plata e făcută.

Samsung are și el o metodă de plată cu telefonul care visează să îți înlocuiască toate cardurile din
portofel. Noua invenție nu se aplică pentru Europa, cel puțin nu la scară largă. Mai mult, este o
modalitate de plată care vine ca un bonus, pentru Statele Unite și Coreea. Nici măcar nu e
gândită să revoluționeze ceva, ci doar să fie compatibilă cu ce există pe piață, și, eventual, cu ce
vom vedea în viitor.
Cardul cu cip este introdus de câțiva ani la noi în țară, ca urmare a cerințelor mai riguroase de
autentificare. Și la noi au existat o perioadă lungă de timp cardurile cu bandă magnetică. Banda
respectivă mai există și acum pe toate cardurile, însă doar așa, pentru compatibilitate. Poate ai
observat că la aproape toate magazinele cardul este introdus cu cip-ul în POS. Ți se cere și PIN-
ul la orice tranzacție, oricât de mică ar fi ea. Dacă ajungi însă la o benzinărie din deal, sau la
vreun magazin într-un sătuc uitat de lume poți să întâlnești un POS unde cardul e trecut prin
cititorul magnetic. Bine, mai sunt multe astfel de benzinării sau magazine și prin Europa.

Cardul cu bandă magnetică se folosește cel mai mult în Statele Unite. Acolo încă nu e nici o
problemă pentru cumpărăturile sub 100 de dolari, aproximativ. Asta depinde de stat. Ba mai
mult, peste suma respectivă ți se cere și un act de identitate pe care trebuie desigur să scrie
numele de pe card.

Acum trei ani de zile, într-un aeroport din USA, trona un banner mare care îi motiva pe
americani să treacă la cardurile cu cip, pentru că europenii au deja. Anul acesta banner-ul e tot
acolo, dovada că e destul de util. Și Statele Unite vor trece la cardurile cu cip, în câțiva ani.

Apple Pay este gândit pentru viitor. Folosește NFC-ul din iPhone 6 și iPhone 6 Plus și cam atât.
Pleiada de iPhone-uri lansate mai demult nu dețin NFC, și implicit nici Apple Pay. Ele vor
funcționa cu serviciul de plată dacă sunt conectate la un Apple Watch, care va costa probabil cât
telefonul respectiv.

Sistemele de plată prin NFC le putem recunoaște prin sigla PayPass de la MasterCard și
PayWave de la VISA. La noi sunt mai vizibile decât la americani. POS-urile există, băncile
muncesc să le schimbe pe cele vechi cu cele de ultimă generație cu NFC. La noi nu funcționează
însă Apple Pay, Samsung Pay sau Google Wallet. Bine, nu oficial, se poate face orice cu un cont
și o adresă de SUA.

Mai mult, Apple Pay intenționează să profite de pe urma serviciului în mod direct. Există un
comision de 0.15% din fiecare tranzacție, comision luat direct de la procesatorii plății.

Spre deosebire de Apple, Samsung are integrată pe S6 și S6 Edge atât tehnologia NFC cât și pe
cea veche cu bandă magnetică. Astfel, va fi compatibil atât cu POS-urile NFC, cât și cu cele cu
bandă magnetică. Nu funcționează însă cu POS-urile cu cip. Nici Apple Pay nu merge cu acelea.
Samsung Pay a anunțat că nu are comisioane. De nici un fel. Sistemul lor de plată e gratuit.