Sunteți pe pagina 1din 5

TIMISOARA IN 1 DAY!

1. CATEDRALA MITROPOLITANA ORTODOXA


Catedrala Mitropolitană din Timișoara este cel mai mare edificiu religios
din Timișoara,Mitropoliei Banatului.
A fost construită între 1936 și 1941 și este un simbol al orașului. Este în prezent cea mai
înaltă biserică din România (90,5 m), și cea mai înaltă biserică ortodoxă din lume din afara
Rusiei (Dacă luăm în considerare Rusia și Georgia, Catedrala din Timișoara este pe locul al
optulea în lume).
Proiectul prevedea un edificiu cu o capacitate de 5.000 de persoane.
Catedrala are 11 turle, dintre care cea principală are o înălţime de 83,70 m (de la sol), fiind
astfel a treia dintre cele mai înalte clădiri din România (după „Casa Scânteii” din București,
104 m şi Palatul Parlamentului, 87 m).
Are un turn înzestrat cu şapte clopote în greutate totală de 8000 kg. Compozitorul Sabin
Drăgoi a fost cel ce s-a ocupat de armonizarea acestor clopote. Sunetul lor impresionează prin
rezonanţa neobişnuită, care se aude pe tot cuprinsul Timişoarei.
Fundaţia catedralei este constituită dintr-o placă masivă de beton armat, susținută de peste
1000 de piloni de beton armat, înfipți sub această placa de beton până la 20 m adâncime.
Suprafaţa construită este de 1542 m2, în timp ce volumul total al construcţiei este de circa
50.000 m3.
2. PIATA VICTORIEI ( fosta OPEREI )
Piața Victoriei, fostă Piața Operei, este una din piețele centrale ale municipiului Timișoara,
locul în care Timișoara a fost proclamată în 20 decembrie 1989 primul oraș liber
din România. La polii opuși ai pieței se găsesc la nord Opera, iar la sud Catedrala
Mitropolitană. Dinspre Operă spre Catedrală promenada de pe dreapta se numește "Corso",
iar cea de pe stânga "Surogat". Ambele au ansambluri arhitecturale de importanță istorică.
În jurul pieței se găsesc importante instituții cum ar fi: Opera Română, Teatrul
Național, Teatrul Maghiar de Stat, Teatrul German de Stat, Catedrala Mitropolitană Ortodoxă,
Cinematografele Timiș, Capitol și Studio, Muzeul Banatului, Galeriile de artă precum și multe
magazine.

Piața Victoriei a fost concepută la începutul secolului XX când zidurile vechii cetăți erau în
curs de demolare, iar centrul Timișoarei era reproiectat pentru a permite dezvoltarea orașului.

Inițial pe teritoriul actualei piețe se găseau fortificațiile vechii cetăți.

Teatrul Național a fost construit încă din 1872. Crescând importanța lui s-a ridicat și
necesitatea de a remodela spațiul înconjurător, așa că la început a fost conceput încă
din 1906 ca pe un vast bulevard.

In 1988-1989, odată cu scoaterea liniilor de tramvai, a devenit complet pietonală.


PIATA LIBERTATII
În anul 1848, odată cu izbucnirea revoluției maghiare, numele pieței se schimba în Piața
Libertății. După ce armata austriacă a recucerit orașul, piața s-a numit din nou Piața Prințul
Eugen. Piața mai este numită în mod colocvial ca "Piața Primăriei vechi". Clădirea respectivă
a fost construită în stil baroc între anii 1731-1734.

Amplasată în centrul pieței Libertații, Statuia sfântului Ioan Nepomuk este opera a doi
sculptori vienezi, Blim si Wasswerburger. Pe cele trei laturi ale monumentului sunt
reprezentate scene din ultima perioadă a vieții sfântului Ioan Nepomuk. În centrul acestuia se
află Sfântul Nepomuk iar în partea superioară se afla Sfânta Maria cu o coroană de stele în
jurul capului și având în mână flori de crin, simbolul purității.
Monumentul se înscrie în tipologia coloanelor ciumei.

PARCUL BOTANIC
În 1995 a fost pentru prima dată declarat rezervație științifică, cu scopul de a proteja flora
locală și exotică, iar timișorenii speră că vor putea declara arie protejată într-o zi....
Primul plan al Gradinii Botanice a fost elaborat in 1966, de catre arhitectul Silvia Grumeza.
In perioada 1986 - 1990 s-au plantat in acest parc 1.650 de specii de plante, pe criterii
fitogeografice si estetice, aduse din parcuri din tara, provenite din colectii particulare sau din
schimburi internationale de seminte.
Pe o suprafata de 9,8 ha au fost amenajate sectorul ornamental, sectorul flora Romaniei – cu
subsectoarele fitogeografice flora si vegetatia forestiera, flora Banatului si flora Dobrogei –,
sectorul florei mediteraneene, sectorul flora Americii de Nord, sectorul flora Asiei (cu
subsectorul gradina japoneza), sectorul sistematica plantelor, sectorul plante medicinale si
sectorul flora tropicala .

PARCUL ROZELOR
Parcul a fost înființat în 1891, odată cu cu Parcul Copiilor, cu ocazia Expoziției Universale
(industrială, comercială și agrară), când aici au fost realizate aranjamente florale de către
grădinarii Wilhelm Mühle, Franz Niemetz și Beno Agatsy. Florile au fost admirate de Franz
Joseph, care a vizitat expoziția. Amenajarea peisagistică a parcului a început în 1929 de către
arhitecții peisagiști Árpád Mühle, fiul lui Wilhelm Mühle, și Mihai Demetrovici, șeful
serviciului de horticultură din perioada respectivă. Parcul a fost amenajat în stil englezesc, cu
alei, baldachine și rondouri de trandafiri. În perioada interbelică numele parcului era
Rosarium și aici existau peste 1200 de varietăți de trandafiri, etichetate. Tot în această
perioadă a fost amenajat teatrul în aer liber.
În 1944 parcul a fost distrus în urma bombardamentelor. După al Doilea Război Mondial
parcul a fost refăcut, în el organizându-se diverse spectacole în aer liber.[2][4] Tot în parc
exista o bază sportivă, amenajată iarna ca patinoar, iar vara ca teren de tenis.[5]
În 2012 parcul a fost reamenajat.[6] Imediat lângă intrarea principală, din str. Academician
Alexandru Borza, se află busturile lui Wilhelm Mühle (1844–1908), dezvelit la 2 august
2013[7] și Árpád Mühle (1870–1930), dezvelit la 1 august 2014.[1]

BEGA
Canalul Bega (în maghiară Béga-csatorna) este un canal navigabil din România și Serbia.
Are o lungime de 114 km și se întinde între Timișoara și orașul sârbesc Titel. Din totalul
lungimii, 44 km sunt pe teritoriul României, iar restul de 70 km pe teritoriul Serbiei.
Istoria Canalului Bega începe în anul 1728 când contele Claudius Mercy dispune săparea unui
canal care să contribuie la asanarea terenurilor inundabile din jurul Timișoarei. Atunci începe
canalizarea râului Bega (Begheului) în amonte de Timișoara, până la Făget. Patru ani mai
târziu, în 1732, pe noul canal circulă primul vapor pâna la Pancevo.
În 1869 se fac primele curse de pasageri. Timișoara devine astfel primul oraș de pe teritoriul
actual al României care utilizează acest mijloc de transport în comun.
La 3 Mai 1910 este pusă în funcțiune Centrala hidroelectrică din cartierul Fabric din
Timișoara. Aceasta utilizează energia apelor Canalului Bega pentru producerea de curent
electric. Este una dintre cele mai vechi hidrocentrale din România.
Transportul de pasageri pe Bega cunoaște un vârf de circa 500.000 pasageri în anul 1944.
În 1945 sunt scoase din albia canalului podurile din Timișoara și Otelec, distruse de
bombardamentele din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Traficul suferă grav din
cauza celui de-al doilea război mondial iar în 1958 transportul de marfuri încetează.
În 1967 sunt retrase și navele de pasageri.
Portul Timișoara se află pe malul stâng al canalului Bega, pe tronsonul aflat între Podul
Muncii și Pasarela Gelu. Distanța malului unde acostau șlepurile este de 450 m. Pe malul
drept, undeva la mijlocul acestui tronson se înalță Turnul de Apă din Josefin. Astăzi se mai
poate observa pavajul vechi, din piatră cubică, caracteristic începutului de secol XX. Lățimea
canalului în acea zonă este de 25 m. Pe harta oficială a Timișoarei, elaborată la Budapesta, în
anul 1912, în zona portului este menționată Agenția de Navigație pe Dunăre
(în maghiară Dunagőzhajózási ügynökség). Cu toate acestea, atestarea documentară a portului
datează din 1860. Clădirea Căpitaniei se afla pe locul în care astăzi se găsește Palatul Ancher.
Exista 14 poduri peste Bega ( in Timisoara ).
Fabrici: Spirt Blau; Țesătoria de Bumbac; Fabrica de Textile; Fabrica de Pălării; Fabrica de
Furnir; Moara Timișoara; Fabrica de Tutun; Fabrica de Spirt; Prima Rafinărie de Spirt;
Fabrica de Chibrituri.

PIATA UNIRII
Piața Unirii este cea mai veche piață din Timișoara, amenajată în stil baroc. Numele i-a fost
dat în 1919, pentru că aici s-au oprit trupele române care au intrat în Timișoara.
Obiectivul găzduiește importante obiective turistice, precum Domul romano-catolic, Palatul
baroc, Catedrala ortodoxă sârbă, Monumentul Sfintei Treimi, fântâna cu apă minerală și alte
monumente arhitecturale. Are o suprafață mare, dimensiunile fiind de 150 x 110 m.
Coloana Ciumei, Monumentul Sfintei Treimi – cunoscut și ca Statuia Ciumei, este înălțat în
mijlocul pieței și amintește de încetarea epidemiei de ciumă care a devastat Banatul
între 1731 și 1738.

PARCUL COPIILOR

Parcul a fost amenajat pentru joacă în 1986 și a funcționat până în 2004, apoi inchis pentru
restaurare pana in 2012.

BASTIONUL THEREZIA

Bastionul Theresia este singurul bastion care mai există din cetatea Timișoarei din perioada
apartenenței Banatului la Imperiul Austriac.Fiind singurul bastion din Timișoara, mai este
cunoscut de timișoreni sub numele de Bastionul Cetății. Bastionul a fost reabilitat în
perioada 2008–2010.
Bastionul este format din două flancuri, cel de nord și cel de sud, lungi de c. 142 m
(75 stânjeni), care formează spre est un unghi ascuțit de 72°.
Bastionul a fost conceput ca ultim punct de rezistență.