RAPORT

de monitorizare a procesului de implementarea a Legii insolvabilităţii nr.149 din 29.06.2012

1. Aspecte introductive

Nr. Sarcina Argumentarea

d/o
1. Titlul actului, data adoptării şi publicării Legea insolvabilităţii nr.149 din 29.06.2012 a fost publicată în Monitorul Oficial al Republici Moldova, 2012,
nr.193-197, art.663.

2. Temeiul elaborării actului Actul legislativ în cauză a fost elaborat în contextul tendinţei generale de creştere a numărului proceselor de
insolvabilitate ca urmare a crizei economice şi necesităţii excluderii din piaţă a subiecţilor economici neviabili
prin :
- instituirea cadrului legal pentru a consolida calitatea actului de justiţie, economia, transparenţa şi
celeritatea efectuării actelor de insolvenţă şi dizolvare a persoanelor juridice;
- modernizarea procedurii de insolvabilitate şi de dizolvare a întreprinderilor şi organizaţiilor;
- relizarea Planului de activitate al Guvernului pe anii 2010-2014;
- realizarea Acordului Memorandum între Guvernul Republicii Moldova şi Fondul Monetar Internaţional.

3. Scopul actului Legea are drept scop asigurarea satisfacerii colective a creanţelor creditorilor din contul patrimoniului
debitorului prin aplicarea faţă de acesta a procedurii de restructurare sau a procedurii falimentului şi prin
distribuirea produsului finit.
Îmbunătăţirea procedurii insolvabilităţii şi ajustării acesteia la bunele practici internaţionale şi evoluţiile
spaţiului economic actual prin:
- Instituirea cadrului juridic privind stabilirea unei proceduri colective pentru satisfacerea creanţelor
creditorilor din contul patrimoniului debitorului prin aplicarea faţă de acesta a procedurii de restructurare sau
a procedurii falimentului şi prin distribuirea produsului finit;
- Înbunătăţirea şi facilitarea aplicării în privinţa întreprinderilor viabile, cu potenţial economic ridicat, însă
ajunse în anumite circumstanţe în incapacitate de plată, a diverselor strategii operaţionale, funcţionale,
financiare şi juridice care ar contribui la redresarea solvabilităţii lor;
- Maximizarea valorii totale distribuite creditorilor, acţionarilor, angajaţilor, şi celorlalte părţi interesate;
- Reabilitarea afacerilor viabile şi lichidarea celor neviabile;
- Prioritizarea cât mai simplă, mai predictibilă, a creanţelor, consolidînd astfel instituţia creditului şi reducînd
semnificativ costurile de creditare;
- Celeritatea procedurii.

1
4. Structura actului Legea este compusă din 15 capitole şi 254 articole, după cum urmează:
 Dispoziţii generale;
 Intentarea procesului de insolvabilitate. Participanţii la proces;
 Efectele intentării procedurii de insolvabilitate
 Falimentul
 Satisfacerea creanţelor creditorilor chirografari. Încetarea procesului de insolvabilitate
 Procedura de restructurare
 Descalificarea şi degrevarea debitorului.
 Unele particularităţi ale insolvabilităţii în agricultură
 Particularităţile insolvabilităţii gospodăriei ţărăneşti (de fermieri)
 Particularităţile Insolvabilităţii societăţilor de asigurări
 Particularităţile insolvabilităţii participanţilor ptofesionişti la piaţa valorilor mobiliare
 Particularităţile insolvabilităţii asociaţiilor de economii şi împrumut
 Răspunderea membrilor organelor de conducere ale debitorului
 Registrul cauzelor de insolvabilitate
 Dispoziţii finale şi tranzitorii

5. Altele Prezenta lege este aplicabilă persoanelor juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de
organizare, întreprinzătorilor individuali, inclusiv titularilor de patentă de întreprinzător, societăţilor de
asigurări, fondurilor de investiţii, companiilor fiduciare, organizaţiilor necomerciale, înregistrate în Republica
Moldova în modul stabilit. Prezenta lege nu se aplică băncilor.

2. Aplicabilitatea actului normativ

Nr. Sarcina Argumentarea

d/o

Efectele juridice ale actului

Capitolul/ articolul Cauza de inaplicabilitate Soluţia
1. Articolul 96 prevede: “În cazul în care contractul Prevederile acestui articol contravin dispoziţiei De expus art.96 alin. 1) din Legea insolvabilităţii nr.149 din
colectiv de muncă prevede anumite acţiuni a căror art. 33, alin. (3) din Codul muncii, care stabileşte 29.06.2012 într-o nouă redacţie, care ar exclude normele
efectuare afectează masa debitoare, că, „în cazul reorganizării unităţii prin fuziune imperative privind modificarea Contractului colectiv, şi ar
administratorul/lichidatorul şi organul reprezentativ al (contopire şi absorbţie), dezmembrare (divizare permite părţilor la dorinţă să iniţieze negocieri pe
angajaţilor trebuie să adopte măsuri de reducere, şi separare) sau transformare ori în cazul marginea modificării acestuia pe principii reciproc
reciproc acceptabilă, a acestor acţiuni. Pentru lichidării unităţii, contractul colectiv de muncă acceptabile.

2
 soluţionarea divergenţelor, părţile pot solicita, de continuă să-şi producă efectele pe toată durata Alin. 2) al art. 96 urmează de exclus.
comun acord, intermediere din partea oficiului procesului de reorganizare sau lichidare”. Acesta
teritorial al forţei de muncă. Contractul prevăzut de asemenea contravine art. 43, alin. (4) din
poate fi desfăcut cu condiţia avizării celeilalte părţi cu Constituţia Republicii Moldova, care statuează că
cel puţin 2 luni înainte, chiar dacă acest contract „dreptul la negocieri în materie de muncă şi
prevede un termen mai lung”. caracterul obligatoriu al convenţiilor colective
sunt garantate”.
Mai mult decît atît, dispoziţia acestei norme (art.
96) poate fi calificată drept intervenţie a statului
în procesul de negocieri colective, dintre
partenerii sociali în sfera muncii, fapt ce
contravine prevederilor art. 8 din Convenţia OIM
nr. 154/1981, care stabileşte că măsurile luate de
către stat în vederea promovării negocierilor
colective nu pot fi concepute şi aplicate de o
manieră prin care să împiedice libertatea
negocierilor colective.

2. Articolul 24 alin.(2) lit.b) prevede: “Pe lîngă măsurile O problemă complicată este obţinerea actelor Elaborarea unor pîrghii eficiente care să constrîngă fosta
de asigurare prevăzute de Codul de procedură civilă, întreprinderii de la fosta conducere a debitorului, conducere la predare actelor de evidenţă contabilă,
instanţa de insolvabilitate aplică următoarele măsuri care în cele mai dese cazuri nu doreşte să ştampila întreprinderii, documente ale activităţii
de asigurare: la cererea motivată a creditorilor sau conlucreze cu administratorul insolvabilităţii. economice şi alte bunuri ale debitorului,
administratorului provizoriu ori din oficiu, dispune Lipsa mecanismelor de constrîngere a fostei
înlăturarea debitorului de la gestionarea conduceri la predarea actelor de evidenţă
patrimoniului”; contabilă, ştampila întreprinderii, documente ale
Articolul 25 alin.(5) lit.k) prevede: “Principalele activităţii economice şi alte bunuri ale debitorului,
atribuţii şi drepturi ale administratorului provizoriu în potrivit art. 24, alin. (2), lit. b), art. 25, alin. (5), lit.
cadrul prezentei legi sînt: accesul în spaţiile de k), art. 27, alin. (3)-(6) din Legea insolvabilităţii.
serviciu ale debitorului şi studierea documentelor
care se află acolo”;
Articolul 27 alin.(3) – (6) prevăd: “Debitorul are
obligaţia de a transmite administratorului provizoriu,
în cel mult 3 zile lucrătoare de la cerere, informaţiile
solicitate de acesta, apreciate ca fiind necesare, cu
privire la activitatea şi la patrimoniul său, precum şi
documentele activităţii economice şi documentele de
evidenţă contabilă, inclusiv ştampila întreprinderii,
care vor fi reţinute de administratorul provizoriu spre
documentare.

3
 În cazul în care informaţiile şi documentele
prevăzute la alin.(3), inclusiv ştampila, nu sînt
prezentate de către membrii organelor de conducere
ale debitorului, aceştia vor fi traşi la răspundere
patrimonială subsidiară şi/sau penală, sau
contravenţională, în modul stabilit de lege, iar
administratorul provizoriu desemnat va reconstitui, în
măsura posibilităţilor, informaţiile şi/sau
documentele, cheltuielile urmînd a fi încasate din
contul persoanelor culpabile.
În cazul opunerii debitorului sau al neprezentării în
termen a ştampilei întreprinderii, administratorul
provizoriu va suspenda valabilitatea ştampilei pe
perioada de observaţie a debitorului, publicînd în
acest sens un aviz în Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, şi va utiliza în exercitarea atribuţiilor sale
ştampila sa, care, din data publicării, va avea
aceeaşi putere juridică.
În cazul înlăturării debitorului de la administrarea
întreprinderii, administratorul provizoriu este obligat
să vîndă bunurile perisabile sau bunurile supuse
deprecierii iminente şi să depună la bancă în contul
debitorului sumele realizate din aceste vînzări,
informînd instanţa de insolvabilitate şi debitorul”.

3. Articolul 50 prevede: “Creditorii garantaţi Art. 11 din Convenţia OIM nr. 95 privind protecţia De examinat suplimentar inclusiv prin prisma celor mai
(1) Creditorii cu drept de gaj convenţional sau legal salariului, stabileşte rangului de „creditor bune practici europene, şi a recomandărilor Ghidului
asupra unui bun din masa debitoare sînt îndreptăţiţi privilegiat” şi ordinea de prioritate a creanţei UNCITRAL cu referire la insolvabilitate, temeinicia şi
la satisfacerea prioritară a capitalului împrumutat, a privilegiate constituită din salariu, faţă de justeţea problematicii invocate.
dobînzii şi a cheltuielilor aferente din contul bunului celelalte creanţe privilegiate.
gajat. Art. 144 alin. (1) din Codul muncii, art. 33 alin. (2)
(2) Prevederea alin.(1) se aplică şi: din Legea salarizării, nr. 847 din 14.02.2002,
a) creditorului care deţine un bun sau un titlu în stipulează prioritatea plăţilor salariale în caz de
asigurarea dreptului său; insolvabilitate a unităţii.
b) creditorului care are un drept de retenţie; Astfel, potrivit art. 50 din Legea insolvabilităţii,
c) creanţelor persoanelor fizice, născute din creditorii garantaţi printr-un drept de gaj din masa
contracte de investire în construcţia de locuinţe.” debitoare sînt îndreptăţiţi în mod prioritar la
Articolul 131: “Una dintre posibilităţile de valorificare satisfacerea creanţelor. Totodată, potrivit art. 131
constă în trecerea bunului în proprietate creditorului din Legea dată, bunurile grevate creditorilor

4
 garantat în contul creanţei. Acesta nu îşi poate garantaţi, pot fi transmise acestora pentru
adjudeca bunul afectat garanţiei fără ca, în prealabil, valorificare şi satisfacerea creanţelor sale în mod
să fi dat terţilor posibilitatea de a participa la prioritar, faţă de creanţele salariale, fapt care de
cumpărare. În cazul în care bunul grevat cu garanţie asemenea contravine cu art. 11, alin. (2) din
nu s-a putut vinde la licitaţie publică sau prin Convenţia OIM nr. 95 care stipulează că „salariul
concurs, orice creditor garantat prin bunul în cauză îl constituind o creanţă privilegiată va fi plătit
poate prelua, în condiţiile prezentei legi, în contul integral mai înainte ca creditorii ordinari să poată
creanţei sale la preţul stabilit în publicaţiile sau în revendica cota-parte ce li se cuvine”.
anunţurile de vînzare pentru ultimul termen de În această ordine de idei, se constată că
licitaţie sau de concurs, cu achitarea prealabilă a prevederile menţionate nu corelează cu
cheltuielilor de validare şi de valorificare a bunului, dispoziţiile alin. (2), art. 144 din Codul muncii şi
inclusiv a onorariului de succes stabilit pentru alin. (1) al art. 33 din Legea salarizării, nr.
administratorul insolvabilităţii/lichidator. În cazul în 847/2002, care garantează retribuirea muncii
care acest preţ este mai mare decît valoarea salariaţilor prin venitul şi patrimoniul
creanţei, creditorul garantat poate prelua bunul angajatorului. Or, dimpotrivă, potrivit prevederilor
numai dacă depune suma de bani ce acoperă menţionate din Codul muncii şi Legii salarizării,
diferenţa dintre preţ şi valoarea creanţei garantate, salariatului nu i se poate atribui calitatea de
inclusiv cheltuielile de validare a creanţelor şi de creditor chirografar, inferioară celei de creditor
valorificare a bunului şi remuneraţia administratorului garantat sau „privilegiat”.
insolvabilităţii/lichidatorului. Dacă mai mulţi creditori
garantaţi vor să preia bunul în contul creanţei, acesta
va fi atribuit potrivit ordinii de preferinţă.
Transmiterea cu drept de proprietate către creditorul
garantat a monedei naţionale şi a valutei străine
gajate se efectuează în cazul în care moneda
creanţei nu diferă de moneda mijloacelor băneşti
gajate”.

4. Art.35 prevede: “Dispozitivul hotărîrii de intentare a Publicarea întîrziată a dispozitivelor Deşi este o problemă de respectare a legii şi nu de
procedurii de insolvabilitate se remite spre publicare hotărârilor de intentare a procesului de inaplicabilitate totuşi se propune fie de revăzut termenul
de către administrator în termen de 2 zile lucrătoare insolvabilitate în Monitorul Oficial. Există şi de publicare în sensul extinderii acestuia sau de prevăzut
din data adoptării, conform art.7. hotărâri care sunt publicate după expirarea sancţionarea în cazul nepublicării în termen.
Instanţa de insolvabilitate afişează hotărîrea de termenului de depunerea a cererilor de
intentare a procedurii de insolvabilitate în incinta sa, validare a creanţelor.
iar administratorul insolvabilităţii o expediază în mod
obligatoriu debitorului, registrului de stat al
persoanelor juridice şi registrului de stat al
întreprinzătorilor individuali, inspectoratului fiscal de
stat teritorial, băncilor în care debitorul are conturi şi,

5
 după caz, registrelor în care se înregistrează gajul,
organului cadastral teritorial, Comisiei Naţionale a
Pieţei Financiare, registrelor de stat ale
transporturilor, ministerului de ramură, altor instituţii
şi autorităţi relevante, în fiecare caz concret.
Hotărîrea de intentare a procedurii de insolvabilitate
serveşte drept temei pentru introducerea menţiunilor
în registrele respective. Din data primirii copiei de pe
hotărîrea de intentare a procesului de insolvabilitate,
instituţiile şi organele menţionate la alin.(2) înscriu
consemnările cuvenite la rubrica debitorului sau a
bunurilor debitorului şi sistează orice altă înregistrare
legată de statutul juridic al debitorului sau al
bunurilor lui”

5. Art.24 alin.(2) lit.a) prevede: “Pe lîngă măsurile de S-a constatat lipsa clarităţii conceptului de Prevederile vizate ale Legii urmează a fi luate în
asigurare prevăzute de Codul de procedură civilă, gestiune a patrimoniului (art.24 alin.(2)(a)) şi considerare şi corelat cu conceptul de „activităţi curente a
instanţa de insolvabilitate aplică următoarele măsuri administrare a întreprinderii (art.25 alin.(3)) şi/sau debitorului” din art. 23 alin.(2)
de asigurare numeşte un administrator provizoriu şi clarificarea corelaţiei dintre aceste prevederi.
obligă debitorul ca în perioada de observaţie deciziile
privind gestionarea patrimoniului să fie luate doar cu
acordul prealabil al administratorului provizoriu”.
Art.25 alin.(3) prevede: “În baza cererii şi a condiţiilor
indicate la alin.(2), instanţa de insolvabilitate este în
drept să dispună, printr-o încheiere care poate fi
atacată cu recurs de către debitor, ridicarea totală
sau parţială a dreptului debitorului de a administra
întreprinderea odată cu desemnarea unui
administrator provizoriu, indicînd şi condiţiile de
exercitare a conducerii debitorului de către acesta.
Din momentul înlăturării debitorului de la
administrarea întreprinderii, atribuţiile de
administrare şi de dispoziţie sînt cedate
administratorului provizoriu sub supravegherea
instanţei de insolvabilitate”.

6. Art.134 alin.(3) prevede: “Prin hotărîrea de Nu este clar regimul juridic şi efectul „actului de De explicat sensul noţiunii de “act de carenţă”. Astfel, act
deschidere a procedurii, instanţa de insolvabilitate carenţă” în cadrul procedurii falimentului de carenţă este un act de constatare a unei lipse de
obligă lichidatorul să efectueze notificările prevăzute simplificat. (art. 134 alin.(3)). „Actul de carenţă” bunuri.
6
 la art.35 alin.(2) şi (4) şi să prezinte, în termen de 15 nu este reglementat şi în cadrul altor proceduri De asemenea poate fi analizată oportunitatea utilizării
zile lucrătoare de la data consolidării tabelului de insolvabilitate. unei formulări mai accesibile şi mai inteligibile, fără a
definitiv, instanţei de insolvabilitate spre aprobare un În contextul prevederii art.134 alin.(3) se recurge la explicarea acestui termen.
proiect al bilanţului de lichidare care să reflecte menţionează „sau actul de carenţă al acestora” –
valoarea activelor sau actul de carenţă a acestora, care presupune actul ce atestă lipsa bunurilor. În
inclusiv creanţele confirmate şi datoriile care se află măsura în care se constată o dificultate de
pe rol în instanţa de judecată”. percepţie sau înţelegere a sintagmei „actul de
carenţă al bunurilor”,

7. Art.142 alin.(3) prevede: “Termenul de verificare a Practica neuniformă cu privire la stabilirea Se impune necesitatea de respectat un termen unic
creanţelor şi de consemnare în tabelul creanţelor nu termenelor dintre depunerea raportului (maxim de 10 zile) pentru a asigura dreptul la contestaţie
va depăşi 15 zile lucrătoare. În funcţie de administratorului/tabelului definitiv si şedinţa de a participanţilor. (art.142 alin.(3), 143 alin.(5)-(6), art.144
circumstanţele cauzei şi din motive temeinice, validare. Existenţa unui termen rezonabil este o alin.(3)).
instanţa de insolvabilitate poate decide o majorare a precondiţie pentru respectarea dreptului la
termenului prevăzut de pînă la 15 zile”. contestare a tabelului definitiv. Unele hotărâri de
Art.143 alin.(5) şi (6) prevăd: “La expirarea intentare a procesului de insolvabilitate nu oferă
termenului de verificare, administratorul/lichidatorul termen pentru contestare informaţiilor din tabelul
depune imediat tabelul definitiv în instanţa de definitiv.
judecată care examinează cazul de insolvabilitate a
debitorului. Creditorii şi debitorul au acces la tabelul
creanţelor şi pot face contestaţii faţă de creanţele
admise de administrator/lichidator în tabel, precum şi
asupra celor înlăturate.
O creanţă acceptată şi inclusă de administratorul
insolvabilităţii/ lichidator în tabelul definitiv al
creanţelor se consideră validată dacă, cu cel puţin 3
zile lucrătoare înainte de şedinţa de validare, nu a
fost contestată de debitor sau de un creditor ori dacă
contestaţia ridicată a fost înlăturată. Contestaţia
debitorului nu se opune validării creanţei”.
Art.144 alin.(3) prevede: “Instanţa de insolvabilitate
soluţionează contestaţiile în şedinţă de validare sau
în cadrul unei alte şedinţe speciale, cu citarea
contestatorului, a creditorului care deţine creanţa
contestată, dacă acesta nu este chiar contestatorul,
a administratorului insolvabilităţii/lichidatorului şi a
oricărei alte părţi interesate, după caz”.

8. Art.57 prevede: “(1) La adunarea creditorilor unde se Neclaritatea prevederii din art. 57 alin.(3)(b), şi În art.57 alin.(3) lit.b) este necesar să fie făcută referinţa la

7
 soluţionează problemele valorificării masei debitoare anume referinţa la „…alin.(2)”. Este necesar să „alin.(1)”, dar nu la alin.(2).
negrevate cu garanţii, drept de vot au numai fie referinţa la „alin.(1)”. Ultima propoziţie din alin.(1) de trecut la alin.(2).
creditorii chirografari. Hotărîrea de valorificare a
bunurilor afectate cu garanţii se ia numai de creditorii
garantaţi. Creditorii chirografari de rang inferior nu au
drept de vot.
(2) În alte cazuri decît cele prevăzute la alin.(1),
drept de vot au atît creditorii chirografari, cît şi
creditorii garantaţi.
(3) Adunarea creditorilor este deliberativă dacă, la
momentul încheierii înregistrării, au fost înscrişi şi
participă la adunare majoritatea simplă a creditorilor
cu drept de vot care deţin mai mult de:
a) 50% din valoarea totală a creanţelor chirografare
validate – în cazurile prevăzute la alin.(1);
b) 50% din valoarea totală a creanţelor validate – în
alte cazuri decît cele prevăzute la alin.(2)”.

9. Art.90 şi 91 prevăd: Inconsecvenţa prevederii din art.90 cu titlul De comasat într-un articol unic prevederile art.90 şi 91.
“Articolul 90. Menţinerea contractelor cu executare acestuia. Suprapunerea parţială a prevederilor
succesivă din art.90 şi art. 91 – provoacă confuzie şi nu
Contractele debitorului cu privire la chiria şi la arenda corespunde rigorilor de elaborare a actelor
bunurilor imobile se menţin cu efectele respective legislative sub criteriul de claritate, precizie şi
pentru masa debitoare. Se menţin şi raporturile de previzibilitate.
arendă şi de chirie ale debitorului, în calitate de
locator, cu privire la alte bunuri asupra cărora există
un drept de garanţie al unui terţ care a finanţat
cumpărarea sau producerea lor.
Articolul 91. Contractele de locaţiune şi de arendă
(1) Contractele de locaţiune sau de arendă asupra
bunurilor imobile în care debitorul este locatar sau
arendaş pot fi reziliate de către
administrator/lichidator fără a se ţine seama de
termenul pentru care au fost încheiate, ci doar de
termenul legal pentru reziliere. Cealaltă parte poate
cere, în calitate de creditor chirografar, repararea
prejudiciului adus de încetarea înainte de termen a
raporturilor de locaţiune sau de arendă.
(2) Dacă administratorul/lichidatorul înstrăinează un

8
 bun imobil, o încăpere pe care debitorul le dădea în
locaţiune sau în arendă, iar dobînditorul ia locul
debitorului în raporturile de locaţiune şi de arendă,
dobînditorul poate rezilia contractele de locaţiune şi
de arendă, ţinînd cont de termenul legal de reziliere.
(3) Contractul de locaţiune sau de arendă în care
debitorul are calitatea de locatar sau de arendaş nu
poate fi reziliat de cealaltă parte după depunerea
cererii introductive din cauza unei întîrzieri cu plata
chiriei sau arendei care a apărut pînă la depunerea
cererii introductive sau din cauza înrăutăţirii stării
patrimoniale a debitorului”.

10. Art.64 prevede: “Evidenţa administratorilor şi a A fost adoptată Legea nr.161 din 21 iulie 2014 cu De abrogat art.64 şi art.254 alin.(3).
lichidatorilor privire la administratorii autorizaţi, promovată de
(1) Persoanele care întrunesc cerinţele prevăzute la către Ministerul Justiţiei, care reglementează
art.63 pot solicita înregistrarea lor în lista aspecte privind condiţiile de calificare şi obţinere
administratorilor şi a lichidatorilor, întocmită şi a statutului de administrator autorizat şi
actualizată de instanţa de insolvabilitate. înregistrarea administratorilor autorizaţi în
(2) Lista administratorilor şi a lichidatorilor se Registrul administratorilor autorizaţi, ţinut de
afişează spre informare în incinta instanţei de Ministerul Justiţiei şi publicat pe pagina web a
insolvabilitate”. acestuia.
Art.254 alin.(3) prevede: “La data intrării în vigoare a În acest context se prezintă a fi inaplicabile şi
prezentei legi, se abrogă Legea insolvabilităţii urmează a fi abrogate prevederile art.64 (care se
nr.632-XV din 14 noiembrie 2001, cu excepţia art.73 referă la evidenţa şi publicitatea listei
alin.(1)-(4)”. administratorilor şi lichidatorilor) şi art. 254 alin.
(3) din Legea nr. 149 din 29 iunie 2012, în partea
ce ţine de menţinerea în vigoare a art. 73 alin.
(1)-(4) din Legea insolvabilităţii nr. 632-XV din 14
noiembrie 2001.

11. Art.17 lit.c) prevede: “La cererea introductivă a Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007 La art.17 lit.c) sintagma “raport financiar” de substituit cu
debitorului se anexează: bilanţul contabil la data aplică termenul de „situaţii financiare” în loc de sintagma “situaţii financiare”.
ultimului raport financiar”. „raport financiar”.

12. Articolul 95: “Contractele individuale de muncă Art. 95 alin. (1) – „În cazul rezilierii contractelor La art.95 alin. 1), de substituit cuvîntul ”rezilierea” cu
(1) În cazul rezilierii contractelor individuale de individuale de muncă încheiate de debitor cu ”desfacerea”
muncă încheiate de debitor cu angajaţii săi, se aplică angajaţii săi, se aplică prevederile legale privind alin.(2) de exclus sintagma “în cadrul procedurii”, iar
prevederile legale privind lichidarea şi reorganizarea lichidarea şi reorganizarea extrajudiciară a cuvîntul “vîndută” de substituit cu cuvăntul “cumpărată”.
9
 extrajudiciară a întreprinderii. întreprinderii.”. Menţionăm, că art. 81-86 din
(2) Nu se admite disponibilizarea personalului în Codul muncii nu prevăd rezilierea ca modalitate
cadrul procedurii pe motiv că întreprinderea de încetare a contractului individual de muncă.
(afacerea) debitorului este vîndută ca un complex Urmează a se ţine cont de dispoziţia art. 86 alin.
patrimonial unic sau că este preluată de o altă (1) lit. b) din Codul muncii, care dispune:
persoană conform planului procedurii de „Concedierea – desfacerea din iniţiativa
restructurare”. angajatorului a contractului individual de muncă
pe durată nedeterminată, precum şi a celui pe
durată determinată – se admite pentru
următoarele motive: b) lichidarea unităţii sau
încetarea activităţii angajatorului persoană
fizică.”.

13. Articolul 20. “Conţinutul cererii introductive a Condiţia stabilită de art. 20 alin. (2) lit. c) din La art.20 alin.(2) lit.c) de completat lista cu alte acte ce
creditorului. Documentele anexate Legea precitată, de asemenea, este inoportună. confirmă creanţa, precum Încheierea ce confirmă
(1) În cererea introductivă a creditorului trebuie să se Temei care să confirme caracterul incontestabil al tranzacţia de împăcare, Ordonanţa şi altele.
indice: creanţei poate fi nu doar o hotărîre
a) denumirea/numele şi prenumele creditorului şi ale judecătorească irevocabilă, ci şi o tranzacţia de
debitorului, sediul/adresa, alte date de identificare împăcare, confirmată prin încheiere
ale acestora, confirmate prin extrasul din registrul judecătorească, un act juridic de recunoaştere a
public corespunzător; datoriei de către debitor sau un act juridic învestit
b) valoarea creanţelor creditorului, mărimea cu formulă executorie. În acest context,
dobînzilor şi a penalităţilor aferente; propunem de a revedea prevederea respectivă.
c) temeiul creanţelor şi termenul executării lor;
d) menţiuni despre alte probe ce confirmă creanţa
creditorului;
e) propunerea candidaturii la funcţia de administrator
provizoriu pe perioada de observare a debitorului;
f) alte date, considerate de creditor ca fiind necesare
pentru examinarea cererii.
(2) La cererea introductivă a creditorului se
anexează:
a) documentele ce adeveresc obligaţiile debitorului
faţă de creditor, mărimea datoriilor la aceste obligaţii,
temeiul intentării procesului de insolvabilitate, alte
documente care justifică cererea creditorului;
b) dovada notificării prealabile a debitorului de către
creditor;
c) copia de pe hotărîrea irevocabilă a instanţei de

10
 judecată sau copia de pe hotărîrea arbitrală
irevocabilă, ori copia de pe hotărîrea judecătorească
irevocabilă privind recunoaşterea hotărîrii
judecătoreşti sau a hotărîrii arbitrale străine, ori
decizia (hotărîrea) organului abilitat prin legea
executorie la acel moment.”

14. Articolul 188. “Dreptul de a propune planul Cu privire la aspectul avantajării creditorilor în La art.188 alin.(1) de a extinde lista subiecţilor după cum
(1) Următoarele categorii de persoane pot propune aplicarea procedurii de restructurare (inclusiv urmează:
plan al procedurii de restructurare în condiţiile de mai accelerată) a debitorului, menţionăm, că art. 188 “- comitetul creditorilor;
jos: al Legii nr.149 din 29 iulie 2012 nu prevede - creditorii care deţin mai mult de 50% din valoare
a) debitorul poate depune planul odată cu cererea creditorul în calitate de subiect care ar avea creanţelor validate;
introductivă sau cu referinţa la cererea introductivă a dreptul de a propune un plan al procedurii de - autorităţile publice centrale vizate”.
creditorilor, ori într-o cerere expresă adresată restructurare a debitorului.
instanţei de insolvabilitate, dar nu mai tîrziu de Concomitent urmează a se ţine cont de necesitatea
termenul stabilit la adunarea de raportare la care s-a clarificării momentelor:
aprobat restructurarea sa; - referitor la creditorii care deţin mai mult de 50 % din
b) administratorul insolvabilităţii poate propune, la valoarea creanţelor – nu este clar, dacă se are în vedere
cererea adunării creditorilor sau a comitetului doar creditorul care are peste 50 % şi care poate fi doar
creditorilor, ori din proprie iniţiativă, redresarea unul sau se au în vedere creditorii care, împreună, au
debitorului în baza unui plan, de la data desemnării peste 50 % din valoarea creanţelor validate.
sale şi pînă la împlinirea termenului de prezentare a - referitor la autorităţile publice centrale vizate – este
planului, stabilit la adunarea creditorilor de raportare neclar care autorităţi se au în vedere – totodată,
la care s-a aprobat restructurarea debitorului; autorităţile administraţiei publice centrale sunt deja
c) autorităţile administraţiei publice centrale sau prevăzute de art.188 alin.(1) lit. c).
locale pot propune planul în cazul insolvabilităţii
întreprinderilor de importanţă vitală pentru economia
naţională menţionate la art.190 alin.(6).
(2) La elaborarea planului procedurii de restructurare
pot contribui în cumul administratorul insolvabilităţii,
creditorii, comitetul creditorilor, dacă este format,
reprezentanţii angajaţilor şi debitorul.
(3) Nu poate propune plan al procedurii de
restructurare debitorul care, într-un interval de 3 ani
anteriori formulării cererilor introductive, a mai fost
subiect al unei proceduri instituite în baza prezentei
legi şi nici debitorul ai cărui administratori, directori
şi/sau asociaţi (membri, participanţi) au antecedente
penale, precum şi în alte cazuri prevăzute de

11
 prezenta lege.
(4) În cazul în care planul procedurii de restructurare
nu este prezentat instanţei de insolvabilitate în
termenul stabilit de adunarea creditorilor de
raportare, instanţa poate decide intentarea procedurii
falimentului şi lichidarea debitorului.
(5) Dacă au fost exprimate mai multe intenţii de
depunere a unor planuri ale procedurii de
restructurare, instanţa de insolvabilitate va stabili un
termen maxim pentru depunerea lor, astfel încît
votarea planurilor admise să se facă la aceeaşi
adunare a creditorilor. În astfel de circumstanţe,
instanţa de insolvabilitate poate prelungi, la cererea
administratorului insolvabilităţii, a creditorilor sau a
debitorului, termenul de prezentare a planului, dar nu
mai mult decît cu 30 de zile”.

15. Articolul 48: “Separarea şi partajarea patrimoniului La soluţionarea chestiunilor ce reies din Art.48 de completat cu un alineat nou, în următoarea
(5) Dacă pentru formarea loturilor de atribuire sînt prevederile art.48 şi art.11 din Legea redacţie: “În toate cauzele instanţa de judecată se expune
necesare operaţii de măsurare, de evaluare şi altele insolvbilităţii, instanţa de insolvabilitate emite printr-o hotărîre, care poate fi atacată cu recurs”.
asemenea, instanţa de insolvabilitate poate dispune, încheieri. Conform art.8 alin.(1) din Legea La art.104, art.115 şi art.228 de concretizat şi de
prin încheiere, efectuarea unei expertize, care va insolvabilităţii, hotărîrile şi încheierile instanţei de specificat expres posibilitatea de recurs.
evalua, va arăta criteriile de separare sau de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în terment
partajare a masei debitoare şi va constata de 15 zile calendaristice din data pronunţării şi
comoditatea separării sau partajării în natură sau în numai în cazurile prevăzute expres de prezenta
alt mod a bunurilor, formînd loturi ce urmează a fi lege. În art.48 şi art.115 din Legea insolvabilităţii
atribuite. nu se menţionază posibilitatea atacării cu recurs
(6) În cazul în care separarea sau partajarea în a încheierilor adoptate pe asemenea chestiuni.
natură a unui bun nu este posibilă ori ar cauza o Astfel emiterea de către instanţă a unor
scădere importantă a valorii lui, ori i-ar modifica în eventuale încheieri contrare ligislaţieo în vigoare
mod păgubitor destinaţia economică, instanţa de şi lipsa posibilităţii de contestare cu recurs a
insolvabilitate poate, prin încheiere, să raporteze cu acestora, prejudiciază interesele celorlalţi
titlu provizoriu întregul bun la masa debitoare, creditori. În acet context, se evidenţionează
stabilind termenul în care administratorul necesitatea reflectării exprese în lege a
insolvabilităţii/lichidatorul este obligat să achite posibilităţii atacării cu recurs a hotărîrilor emise.
sumele ce reprezintă contravaloarea bunului sau
valoarea unei cote-părţi din el cuvenite solicitantului
separării sau partajării.
(8) În cazul în care solicitantului separării sau

12
partajării masei debitoare nu i s-au achitat în termen
sumele cuvenite, instanţa de insolvabilitate va
dispune prin încheiere vînzarea întregului bun în
modul prevăzut de prezenta lege”.
Articolul 115. “Condiţiile intrării în faliment
(1) Instanţa de insolvabilitate decide prin încheiere
intrarea imediată în faliment, dar nu mai tîrziu de 5
zile lucrătoare, în următoarele cazuri:
a) debitorul nu şi-a declarat intenţia de a se
restructura sau este decăzut din dreptul de a
propune un plan al procedurii de restructurare, iar
creditorii nu cer restructurarea lui;
b) niciunul dintre participanţii la procedură nu a
propus un plan al procedurii de restructurare, în
condiţiile şi termenele stabilite de prezenta lege, sau
niciunul dintre planurile propuse nu a fost acceptat şi
confirmat;
c) debitorul şi-a declarat intenţia de a se restructura,
dar nu a propus în termen un plan de restructurare
ori planul lui nu a fost acceptat şi confirmat;
d) obligaţiile de plată şi celelalte sarcini asumate nu
sînt îndeplinite în condiţiile stipulate în planul
confirmat sau activitatea debitorului desfăşurată pe
parcursul restructurării aduce pierderi masei
debitoare;
e) adunarea creditorilor a aprobat raportul
administratorului insolvabilităţii în care se propune
intrarea debitorului în faliment.
(2) Instanţa de insolvabilitate va pronunţa, prin
încheierea de intrare în faliment, dizolvarea societăţii
debitoare şi va dispune:
a) desemnarea unui lichidator, stabilirea atribuţiilor
acestuia;
b) valorificarea şi lichidarea masei debitoare”.
Articolul 131. “Procedura de valorificare a bunurilor
grevate cu garanţii
9) Dacă, în termen de 3 luni de la iniţierea procedurii
de vînzare, bunul grevat cu garanţie nu s-a putut
înstrăina, creditorul garantat este în drept să

13
 preavizeze transmiterea bunului în posesia sa pentru
valorificare. Administratorul insolvabilităţii/lichidatorul
transmite efectiv bunul grevat cu garanţie în posesia
creditorului garantat sau consimte în scris în formă
autentică să îl pună la dispoziţia acestuia în
momentul convenit în preaviz. În caz de refuz al
administratorului insolvabilităţii/lichidatorului, bunul
trece în posesia creditorului garantat după expirarea
termenului din preaviz în temeiul unei încheieri
judecătoreşti, care poate fi contestată cu recurs de
persoanele vizate în ea”.

16. Articolul 132. “Distribuirea produsului obţinut în masa Întru evitarea interpretărilor eronate şi La art.132 alin.(1), după sintagma “10% din valoarea
debitoare concretizarea normei legale, necesită a fi bunurilor grevate” de incorporat sintagma “cu prezentarea
(1) Din produsul obţinut din valorificarea bunului reconsiderat art.132 alin.(1) din Lege. calculului”.
grevat cu o garanţie reală se scad cheltuielile de
validare şi de valorificare, rezultate din menţinerea,
conservarea, luarea în posesie, evaluarea şi
vînzarea bunului, care nu pot să depăşească 10%
din valoarea bunurilor grevate şi care sînt incluse în
masa debitoare, iar din rest se acoperă de îndată
creanţa garantată care are primul rang de prioritate.
Dacă valorificarea cauzează aplicarea, în
conformitate cu prevederile Codului fiscal, a unui
impozit asupra masei debitoare, cheltuielile de
valorificare se vor mări cu suma acelui impozit.”

17. Articolul 50 alin. 2 lit.c) „creanţelor persoanelor fizice, Prevederile articolului pot fi interpretate subiectiv, De revăzut redacţia art.50, întru excluderea interpretărilor
născute din contracte de investire în construcţia de deoarece unele persoane fizice (investitori) sînt eronate a cadrului legal.
locuinţe”. validaţi în temeiul Contractelor de investire, pe
cind alţii dispun la momentul intentării procesului
de insolvabilitate, de hotărîri judecătoreşti
irevocabile şi definitive privind rezilierea
contractului de investire şi incasarea sumei
investite cu sau fără penalităţi suplimentare.
Astfel, includerea creanţei investitorilor la
categoria garantată sau la categoria chirografară
ţine de aprecierea subiectivă a administratorului
insolvabilităţii şi poate fi utilizată ca metodă de

14
 constrîngere a investotirilor pentru usţinerea
poziţiei administratorului.

18. Articolul 26. Notificarea aplicării măsurilor de În lista autorităţilor ce urmeză a fi notificate De completat art. 26 alin. 1) cu Inspectoratul Fiscal
asigurare prevăzute la art. 26 alin. 1), lipsesc organelle Principal de Stat.
(1) Prin încheierea de admitere a cererii introductive fiscale, ceea ce face dificil pentru acestea
spre examinare, instanţa de insolvabilitate dispune administrarea fiscal şi gestionarea proceselor
administratorului provizoriu să notifice imediat după intentarea procesului de insolvabilitate.
despre aplicarea măsurilor de asigurare în toate
registrele publice, inclusiv în registrul de stat al
persoanelor juridice şi în registrul de stat al
întreprinzătorilor individuali, în registrul bunurilor
imobile şi în alte registre în care se înscriu gajul,
băncile, organele cadastrale teritoriale, autorităţile
vamale, oficiile poştale, staţiile de cale ferată,
depozitele portuare şi vamale, alte locuri de
înmagazinare din circumscripţia în care debitorul îşi
are sediul ori filiale sau reprezentanţe, pentru a sista
orice operaţiune cu bunurile acestuia, cerîndu-le lor
să îi predea corespondenţa debitorului şi orice alte
comunicări sosite pe adresa lui.

19. Articolul 37. Recursul împotriva hotărîrii de intentare Art. 37 alin. 1) şi 2) utilizează noţiunea ”a ataca” De corelat noţiunile de la art. 37.
a procedurii de insolvabilitate sau de respingere a cu recurs Hotărîrea, în timp ce pe parcursul
cererii introductive textului Legii (spre exemplu art. 117 alin. 9) )
(1) Hotărîrea de intentare a procedurii de utilizează noţiunea ”contestă” cu recurs.
insolvabilitate poate fi atacată cu recurs de către
debitor.
(2) Hotărîrea de respingere a cererii introductive
poate fi atacată cu recurs de către participanţii la
proces.
20. Articolul 48. Separarea şi partajarea patrimoniului Articolul dat nu stabileşte cum urmează a fi De completat art.48 alin.(2) cu norme care să prevadă că
(1) Persoana care, în baza unui drept real sau transmis bunul în cazul în care se acceptă Actul de transmitere şi titlul în baza căruia s-a cerut
personal, poate demonstra că bunul nu poate fi separarea, fapt care crează deficienţe în aplicare separarea bunului din masa debitoare servesc ca temei
inclus în masa debitoare nu este creditor chirografar. la efectuarea operaţiunilor juridice la Cadastru de înregistrare a dreptului de proprietate a persoanei în
În acest caz, persoana înaintează administratorului De asemenea subiectul separării fiind unul toate registrele de evidenţă a bunurilor separate.”
insolvabilităţii/lichidatorului o cerere de separare a afferent dreptului de proprietate asupra bunurilor,
bunului din masa debitoare sau de partajare a poate crea premise de abuzuri, inclusive din De completat art. 48 cu un alineat nou care să prevadă că
patrimoniului din proprietatea comună deţinută partea instanţei de insolvabilitate. În acest caz a în toate cazurile de separare instanţa se expune printr-o
15
 împreună cu debitorul.
(2) Persoana este obligată să indice în cererea necesar.
indicată la alin.(1) titlul în a cărui bază cere
separarea sau partajarea masei debitoare, bunurile
care urmează a fi separate sau partajate, evaluarea
lor, locul unde se află, persoana care le deţine sau le
administrează.
prevedea dreptul de contestare este imperios Hotărîre, care poate fi contestată cu recurs.
Totodată urmează de determinat actul ce va constitui
temei pentru înregistrarea definitivă a dreptului de
proprietate: fie actul de transmitere, fie hotărîrea instanţei
de judecată.
În situaţia în care bunul a fost separat, a fost semnat actul
de transmitere, în temeiul căruia a fost înregistrat dreptul
de proprietate, iar între timp, instanţa constată
netemeinicia şi ilegalitatea separării.
De asemnea urmează a se ţine cont ca actul de
transmitere să servească temei pentru înscrierea
provizorie a dreptului de proprietate asupra bunului
separat, pînă la data pronunţării hotărîrii de către instanţa
de judecată, care se va pronunţa asupra separării şi va
decide definitiv, iar hotărîrea acesteia va servi ca temei
pentru înregistrarea definitivă a dreptului de proprietate (a
se vedea art. 27 şi 28 din Legea nr.1543 cadastrului
bunurilor imobile).

21. Articolul 63. Desemnarea administratorului Prezentul articol creează premize ca la etapa De modificat art. 63 alin. 4) astfel încît să fie stability că
insolvabilităţii intentării procedurii insolvabilităţii să apară în administratorul provizoriu, va fi numit administrator al
(4) La etapa intentării procedurii, instanţa de mod nejustificat un alt administrator decît cel procedurii, cu excepţia cazurilor cînd sînd sînt prezente
insolvabilitate desemnează candidatura care şi-a exercitat atribuţiile în perioada condiţiile de la art. 71 alin. 1). În caz de numire a unui alt
administratorului provizoriu, administratorului provizorie. Acest fapt pune sub pericol atît administrator, instanţa să fie obligată să motiveze decizia
insolvabilităţii sau a lichidatorului, propusă de debitor continuitatea procesului, cît şi celeritatea prin prisma Legii.
sau de creditorul care a iniţiat procedura. În cazul în acestuia.
care debitorul sau creditorul nu prezintă candidatura
administratorului/lichidatorului pînă la intentarea
procedurii, instanţa este în drept să numească în
mod aleatoriu orice persoană din lista
administratorilor şi a lichidatorilor. În situaţia în care
numirea administratorului sau a lichidatorului s-a
efectuat contrar procedurii stabilite, desemnarea
este susceptibilă de anulare la cererea oricărui
participant la proces. Sarcina probaţiunii revine părţii
care s-a opus desemnării.

22. Articolul 66. Atribuţiile principale şi drepturile Conţinutul articolului nu corelează cu titlul şi De exclus din titlul art. 66 cuvînul ”drepturile”

16
 administratorului şi lichidatorului anume cu cuvîntul ”drepturile”

23. Articolul 70. Remunerarea Conform prevederilor legii, bunul din masa De revizuit mecanismul de remunerare cu onorariu de
administratorului/lichidatorului. Compensarea debitoare poate fi valorificat şi însuşi de catre success al administratorului/lichidatorului insolvabilităţii,
cheltuielilor creditor. De asemenea în anumite cazuri cînd Prevăzut la art.70 alin. 7) şi 8).
(7) Onorariul de succes sub formă procentuală se administratorul se opune, stingerea creanţei prin
plăteşte din contul creditorilor, în funcţie de volumul compensare are loc prin Hotărîrea instanţei de
şi de complexitatea administrării, în cuantum de cel insolvabilitate. În aceste situaţii aportul
mult 5% din sumele distribuite creditorilor în urma administratorului la stingerea creanţei este
valorificării masei debitoare şi/sau din suma minim, iar achitarea onorariului de success în
creanţelor stinse prin compensare, cu transmiterea mărimea maximă este inechitabilă.
în natură în contul datoriei a bunurilor din masa
debitoare. În cazul în care statul este creditor
majoritar, onorariul de succes sub formă procentuală
se stabileşte în baza unei grile aprobate prin hotărîre
de Guvern.
(8) Onorariul de succes se reţine de
administrator/lichidator, la data distribuirii masei
debitoare, din sumele repartizate creditorilor în
contul stingerii creanţelor validate, iar în cazul
stingerii creanţelor prin compensare, se achită de
creditor cu 5 zile înainte de data transmiterii în
natură a bunurilor din masa debitoare.

24. Articolul 86. Restricţia de a ocupa anumite funcţii Se consideră inechitabil şi disproporţionată în De a examina posibilitatea şi oportunitatea reducerii listei
În procesul de insolvabilitate intentat la cererea anumite cazuri răsfrîngerea restricţiei de a ocupa subiecţilor asupra cărora urmează a fi aplicată restricţia
creditorilor, persoanele indicate la art.247 nu pot fi: anumite funcţii asupra tuturor persoanelor de la art. 86.
membru al unui organ de conducere sau de indicate la art. 247.
supraveghere a unei persoane juridice, lichidator al
unei persoane juridice, manager al unei întreprinderi
individuale ori administrator/lichidator într-un proces
de insolvabilitate.
Articolul 247. Membrii organelor de conducere ale
debitorului
(1) În sensul prezentei legi, membri ai organelor de
conducere ale debitorului pot fi: debitorul persoană
fizică ce desfăşoară activitate individuală de
întreprinzător, fondatorul întreprinderii individuale
sau al gospodăriei ţărăneşti (de fermier),

17
 administratorii societăţilor comerciale, membrii
organelor executive, membrii consiliilor de
supraveghere (de observatori), lichidatorii şi membrii
comisiilor de lichidare, contabilii.

25. Articolul 59. Anularea hotărîrii adunării creditorilor Ţinînd cont de faptul că creditorii sînt principalele De prevăzut la art 59 alin. 1) o sancţiune, inclusive
(1) Hotărîrea adunării creditorilor poate fi anulată de persoane vizate de starea de insolvabilitate al destituirea, pentru administrator/lichidator în cazul în care
instanţa de insolvabilitate pentru încălcări de debitorului, deciziile Adunării urmează să fie contestaţia depusă de acesta va fi respinsă de către
procedură, la cererea administratorului executorii pentru administrator/lichidator, iar instanţa de insolvabilitate ca neîntemeiată.
insolvabilităţii/lichidatorului sau a reprezentantului acesta urmează să fie limitat în posibilitatea de a
debitorului, precum şi pentru motive de ilegalitate, la contesta Hotărîrile Adunării. Altfel, s-a putea crea
cererea creditorilor care (…) situaţia cînd administratorul/lichidatorul
reprezintă o barieră în calea realizării de către
creditori a drepturilor lor la recuperarea
creanţelor.

26. Articolul 57. Cvorumul adunării creditorilor Din ultima propoziţie a alin. 1) art. 57 nu este clar De a exclude ultima propoziţie de la alin. 1) art. 57 şi a o
(1) La adunarea creditorilor unde se soluţionează dacă Creditorii chirografari de rang inferior nu au include la alin. 2).
problemele valorificării masei debitoare negrevate cu drept de vot în general la Adunarea creditorilor
garanţii, drept de vot au numai creditorii chirografari. sau doar la luarea hotărîrii de valorificare a
Hotărîrea de valorificare a bunurilor afectate cu bunurilor, ceea ce crează interpretări şi confuzii.
garanţii se ia numai de creditorii garantaţi. Creditorii
chirografari de rang inferior nu au drept.

27. Articolul 248. Răspunderea membrilor organelor de Nu este judicious limitarea subiecţilor cu drept de De completat art.248 alin. 1) în sensul lărgirii subiecţilor
conducere ale debitorului sesizare doar la administrator/lichidator. Acest cu drept de sesizare asupra atragerii la răspundere
(1) Dacă în cadrul procesului sînt identificate fapt reprezintă o barieră în aplicarea instituţiei subsidiară.
persoane cărora le-ar fi imputabilă apariţia stării de subsidiarităţii.
insolvabilitate a debitorului, la cererea
administratorului insolvabilităţii/lichidatorului instanţa
de insolvabilitate poate dispune ca o parte din
datoriile debitorului insolvabil să fie suportate de
membrii organelor lui de conducere.

28. Articolul 104. Anularea unor acte juridice Faptul că nu este prevăzut dreptul de recurs De completat art.104 şi 105 cu un alineat care să prevadă
Pe tot parcursul perioadei de observaţie, al asupra unei Hotărîri de admitere a unor astfel de dreptul de contestare cu recurs a Hotărîrilor prin care s-a
procedurii de insolvabilitate, al procedurii falimentului cereri în anulare precum sînt stipulate în art.104 admis cererea de anulare, în termenul stabilit de Legea
şi/sau al procedurii de restructurare, administratorul/ şi 105, ar putea ave impact negativ, atît asupra insolvabilităţii.
18
 lichidatorul poate introduce în instanţa de dreptului de proprietate a dobînditorului de bună-
insolvabilitate acţiuni în vederea anulării credinţă, cît şi asupra celerităţii procesului,
următoarelor acte juridice dacă ele afectează existînd posibilitatatea aplicării termenului
bunurile debitorului: (…) general de contestare prevăzut de Codul de
Articolul 105. Anularea unor acte juridice încheiate în procedură Civilă.
ultimele 24 de luni
(1) Pe tot parcursul perioadei de observaţie, al
procedurii de insolvabilitate, al procedurii falimentului
şi/sau al procedurii de restructurare, administratorul/
lichidatorul poate introduce în instanţa de
insolvabilitate acţiuni în vederea anulării tranzacţiilor
încheiate de debitor în ultimele 24 de luni precedente
înaintării cererii introductive, dacă acestea sînt în
dauna intereselor creditorilor, cu următoarele
persoane: (…)

29. Articolul 115. Condiţiile intrării în faliment Art.115 nu dă posibilitatea contestării cu recurs a De examinat suplimentar oportunitatea completării art.
(1) Instanţa de insolvabilitate decide prin încheiere încheierii prin care s-a dispus intrarea în faliment, 115 cu prevederi privind contestarea cu recurs a încheierii
intrarea imediată în faliment, dar nu mai tîrziu de 5 ceea ce poate adduce atingeri dreptului la de intrare în faliment.
zile lucrătoare. apărare, inclusiv dreptului de proprietate al
debitorului asupra bunurilor sale.

30. Articolul 135. Lichidarea debitorului Ţinînd cont de prevederile art.135 alin. 6) şi art. De completat art art.135 alin. 6) şi art. 181 alin. 2)-4) cu
(6) Prin încetarea procesului, debitorul se descarcă 181 alin. 2)-4) conform cărora debitorul se prevederi exprese privind răsfrîngerea acestora şi asupra
de obligaţiile pe care le avea înainte de intrare în degrevează de obligaţiile sale anterioare, în debitorului gajist.
procedura falimentului, cu excepţia cazului cînd este condiţiile menţionate de articolele citate, este
tras la răspundere subsidiară în modul prevăzut de necesar ca această degrevare să se răsfrîngă şi
lege. asupra debitorului gajist.
Articolul 181. Degrevarea de obligaţii
(2) Prin încetarea procedurii falimentului, debitorul
va fi degrevat de obligaţiile pe care le avea înainte
de intrarea în faliment, însă sub rezerva de a nu fi
găsit culpabil conform art.14, 15 şi 248. În astfel de
situaţii, el va fi degrevat de obligaţii numai în măsura
în care ele au fost plătite în cadrul procesului de
insolvabilitate.
(3) La data confirmării unui plan în cadrul procedurii
de restructurare, debitorul este degrevat de diferenţa
dintre valoarea pe care obligaţiile le aveau înainte de

19
 confirmarea planului şi cea prevăzută în plan.
(4) Degrevarea de obligaţii a debitorului nu atrage
degrevarea de obligaţii a fidejusorului sau a
codebitorului principal.

31. Articolul 248. Răspunderea membrilor organelor de Formularea cu privire la termenul de prescripţie De expus într-o formulă mai clară alin. 5) al art. 248.
conducere ale debitorului este ambiguă şi ar putea crea confuzii şi
(5) Măsura prevăzută la alin.(1) se prescrie în dificultăţi în aplicare, în mod special în privinţa
termen de 3 ani de la data la care a fost cunoscută sintagmei dar nu mai devreme de 2 ani de la
sau trebuia să fie cunoscută persoana care a cauzat data hotărîrii de intentare a procedurii de
starea de insolvabilitate, dar nu mai devreme de 2 insolvabilitate.
ani de la data hotărîrii de intentare a procedurii de
insolvabilitate.

32. Articolul 5. Competenţa instanţei de judecată Deşi prevederile art. 5 alin. 1) şi 2) se respectă, De completat art. 5 cu prevederi care ar stabili că toate
(1) Cererea de intentare a procesului de totuşi se întîmpină anumite dificultăţi, atunci cînd litigiile cu privire la masa debitoare se examinează în
insolvabilitate se examinează de către instanţa de cererea de examinare a unui litigiu poate fi pus acelaşii complet al instanţei de insolvabilitate în care se
judecată (instanţa de insolvabilitate) în conformitate pe rol în alt complet al instanţei de insolvabilitate. examinează cererea de intentare a insolvabilităţii.
cu competenţa jurisdicţională stabilită în CPC şi în
prezenta lege.
(2) Instanţa de insolvabilitate dispune de competenţă
exclusivă la judecarea, în cadrul procesului de
insolvabilitate, a litigiilor ce ţin de masa debitoare.
Dacă partea interesată invocă existenţa unui litigiu
de drept referitor la masa debitoare, instanţa de
insolvabilitate va judeca această cauză într-un
proces separat, în procedură contencioasă, conform
Codului de procedură civilă.

33. Pe tot parcursul textului legii. Pe tot parcursul textului legii se utilizează noţiuni De uniformizat noţiunile.
precum ”şedinţa de validare a creanţelor”,
”Adunarea de validare a creanţelor”,
”Examinarea valabilităţii creanţelor”.

3. Gradul de îndeplinire a obiectivelor şi a scopului actului normativ

Nr. Sarcina Argumentarea

d/o

20
 1. Gradul de îndeplinire a obiectivelor Scopul Legii este instituirea cadrului juridic privind stabilirea unei proceduri colective pentru satisfacerea
creanţelor creditorilor din contul patrimoniului debitorului prin aplicarea faţă de acesta a procedurii de
restructurare sau a procedurii falimentului şi prin distribuirea produsului finit.
Luînd în consideraţie informaţia relatată la capitolele precedente din prezentul raport putem menţiona că
obiectivul şi scopul actului vizat sînt îndeplinite.
Ca urmare a examinării opiniilor actorilor de resort, societăţii civile implicate în procesul de monitorizare,
putem remarca că obiectivul şi scopul actului legislativ sînt îndeplinite în proporţie de aproximativ 90 %.

2. Cauzele generatoare de neîndeplinire a obiectivelor Anumite obiective ale legii nu au fost indeplinite în intregime doar din cauza termenului relativ scurt de la
actului întrarea în vigoare a Legii, precum şi necesitatea însuşirii detaliate de către actorii interesaţi a
particularităţilor acesteia.

3. Soluţia Consolidarea procedurii de insolvabilitate, îmbunătăţirea segmentelor de percepere şi însuşire a normelor

legale, precum şi amendarea parţială a Legii vizate prin operarea modificărilor şi completărilor reliefate la
capitolul doi al prezentului raport de monitorizare.

4. Modificările operate în actul normativ

Nr. Sarcina Argumentarea

d/o
1. Modificările şi completările actului legisltiv Pe parcursul perioadei de la întrarea în vigoare a Legii nu au fost introduse modificări şi completări. Însă,
luînd în consideraţie propunerile parvenite de la subiecţii implicaţi în implementarea actului normativ
monitorizat, precum şi urmare a dezbaterilor organizate în cadrul Ministerului Economiei la acest subiect,
Legea necesită o îmbunătăţire neesenţială, dar totuşi determinantă sub anumite aspecte.

2. Efectele modificărilor şi completărilor actului Amendamentele/soluţiile înaintate în prezentul raport de monitorizare, cu certitudine vor îmbunătăţi
aspectele tehnice de aplicare a Legii insolvabilităţii.

5. Gradul de punere în aplicare a cadrului juridic secundar

Actul ce urmează a fi elaborat / modificat
1. Legea cu privire la administratorii autorizaţi
Actul secundar
Cauza de elaborare/aprobare Redacţia propusă
Necesitatea elaborării cadrului legal care ar A fost adoptată Legea nr.161 din 21 iulie 2014 cu privire la
reglementa aspecte privind reglementarea administratorii autorizaţi şi publicată în Monitorul Oficial al
activităţii de administrator autorizat (condiţiile de Republicii Moldova, 2014, nr.293-296, art.605)
calificare şi obţinere a statutului de administrator
autorizat, înregistrarea administratorilor autorizaţi
21
 în Registrul administratorilor autorizaţi,
răspunderea disciplinară, sancţionarea
administratorilor autorizaţi, etc.)

Concluzii
Legea nr.161 din 21 iulie 2014 cu privire la administratorii autorizaţi a format cadrul juridic general (ca continuitate la Legea insolvabilităţii) pentru autorizarea,
suspendarea şi încetarea activităţii profesionale a administratorilor desemnaţi potrivit legii să exercite atribuţii în procesele de insolvabilitate sau de dizolvare a
persoanelor juridice de drept privat ori a întreprinzătorilor individuali. Sub incidenţa acestei legi intră activitatea administratorilor desemnaţi în procesele de
insolvabilitate sau de dizolvare a persoanelor juridice de drept privat ori a întreprinzătorilor individuali, cu excepţia instituţiilor financiare. În acest sens, prin elaborarea
de către Ministerul Justiţiei a Legii nr.161 din 21 iulie 2014, s-a detaliat cadrul legal stabilit de Legea isolvabilităţii şi s-a transparentizat procedura accederii în profesie
şi alte aspecte relevante subiectului abordat.

6. Coerenţa şi consecvenţa actului normativ

Nr. Sarcina Argumentarea

d/o
1. Stabilirea contradicţiilor şi prevederilor ambigui În rezultatul procesului monitorizării actului legislativ, s-a constatat existenţa unor prevederi care nu sunt
corelate cu cadrul legal relevant în vigoare. În particularitate:
- Art.17 lit.c) din Legea insolvabilităţii nu corelează cu prevederile Legii contabilităţii nr.113-XVI din
27.04.2007;
- Art.254 alin.(3) al Legii insolvabilităţii nu corelează cu prevederile Legii nr.161 din 21 iulie 2014 cu privire la
administratorii autorizaţi;
- Art.95 al Legii insolvabilităţii nu corelează cu prevederile art.81-86 din Codul muncii;
- Art.96 al Legii insolvabilităţii nu este corelat cu prevederile art.33 alin.(1) al Codului Muncii şi art. 43, alin.
(4) din Constituţia Republicii Moldova.

7. Neutralitatea actului normativ

Proporţionalitatea între interesele publice şi cele private

Opinia autorităţii publice Opinia sectorului privat Concluzii

Analizînd prevederile Legii şi în rezultatul consultărilor cu În rezultatul consultării sectorului privat, Analizînd prevederile Legii insovabilităţii şi în rezultatul
instituţiile publice, constatăm că nu există reglementări în constatăm lipsa reglementărilor în exces consultării sectorului privat,s-a constat că Legea nu
exces încalcă principiul proporţionalităţii dintre interesele publice
şi cele private şi nu conţine reglementări în exces sub
22
 pretextul atingerii sau ocrotirii intereselor publice sau a
unor interese private.

8. Stabilitatea şi predictibilitatea actului normativ

Nr. Acţiunea Argumentarea

d/o
1. Frecvenţa revizuirii actului Legea insolvabilităţii nu a fost supusă revizuirii de la momentul intrării acesteia în vigoare.

2. Cum a fost afectat scopul actului după Scopul şi obiectivele Legii insolvabilităţii nu au fost influenţate, deoarece în perioada de implementare nu au
modificare/completare fost operate modificări.

9. Eficienţa actului normativ

Nr. Sarcina Argumentarea

d/o
1. Eficienţa actului Legea insolvabilităţii nr.149 din 29.06.2012 optează pentru soluţia celui mai mic cost pentru atingerea
obiectivului. Aceasta Lege este utilă la moment şi constituie o bază legala de restructurare a solvabilităţii
debitorului în termeni restrîns.

10. Modul de consultanţă

Modalitatea de consultanţă
Opinia sectorului public Opinia sectorului privat
În procesul monitorizării Legii insolvabilităţii au fost În procesul monitorizării Legii insolvabilităţii au fost consultate:
consultate următoarele instituţii publice: 1. Asociaţia Băncilor
1. Ministerul Justiţiei; 2. Asociaţia administratorilor şi lichidatorilor din Moldova
2. Ministerul Finanţelor; 3. Biroul de avocati Ţurcan&Cazac
3. Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei; 4. Biroul de avocati Bondarciuc& Partners LLC
4. Banca Naţională;
5. Confederaţia Naţională a Sindicatelor;
6. Curtea de Apel Chişinău;
7. Curtea Supremă de Justiţie.

23
 Concluzii
1. În procesul monitorizării Legii au fost identificate părţile cointeresate şi aprobat Ordinului Ministerului Economiei nr.72 din 11.04.2014 prin care a fost instituit
Grupul de lucru pentru identificarea gradului de implementare a Legii insolvabilităţii nr.149 din 29.06.2012, determinării faprtului dacă obiectivele şi/sau scopul
actului legislativ au fost îndeplinite, precum şi în scopul identificării eventualelor recomandări privind perfecatarea cadrului legal. În componenţa Grupului de lucru
au fost incluşi reprezentanţi ai tuturor actorilor interesaţi: Banca Naţională a Moldovei, Ministerul Economiei, Ministerul Justiţiei, Ministerul Finanţelor, Ministerul
Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru, Curtea Supremă de Justiţie, Curtea de Apel Chişinău, Confederaţia Naţională a
Sindicatelor, Asociaţia Băncilor din Moldova, Asociaţia Lichidatorilor şi Administratorilor din Moldova,.Biroul de avocaţi Ţurcan & Cazac, Biroul de avocaţi
Bondarciuc & Partners LLC, etc.
A fost plasat pe pagina web a Ministerului Economiei anunţul privind iniţierea consultărilor publice privind monitorizarea Legii nominalizate.Pentru a facilita
procesul de consultanţă cu părţile interesate a fost plasat pe sait Chestionarul privind evaluarea procesului de implementare a Legii insolvabilităţii.

2. Comentariile, obiecţiile şi propunerile părţilor consultate au fost analizate şi sistematizate. Majoritatea obiecţiilor şi propunerilor au avut drept scop îmbunătăţirea
tehnică a Legii.

3. Interacţiunea între reprezentanţii subiecţilor interesaţi a fost asigurată prin intermediul întrunirilor în şedinţe de lucru ( per total, au avut loc cinci şedinţe de lucru),
precum şi prin intermediul mijloacelor de comunicare (poştă electronică, etc.).
De asemenea, în procesul de consultare, s-a efectuat anchetarea actorilor interesaţi, prin intermediul chestionarilor elaborate în acest scop.

11. Concluzii
1. Reieşind din cele relatate mai sus, putem formula următoarele concluzii:
Legea este funcţionala iar normele sale sînt aplicate. Scopurile propuse la elaborarea acestui act legislativ sînt atinse. În procesul de implementare a actului
normativ nu au apărut efecte negative care să împiedice acţiunea sa în viitor. Legea nu a suferit modificări ce ar influenţa scopul şi obiectivele Legii.

Urmare consultării opiniilor autorităţilor publice, instanţelor de judecată, agenţii economici, precum şi administratorilor autorrizaţi (actorilor interesaţi), s-a constatat
că:
- Legea insolvabilităţii reflectă prevederi clare privind asigurarea respectării principiului celerităţii procedurii, protecţiei creditorilor şi desfăşurării adecvate a
activităţii administratorilor şi lichidatorilor în procesul de insolvabilitate;
- Legea în cauză, pe lîngă procedura generală de restructurare a solvabilităţii debitorului prevede şi procedura accelerată de reorganizare judiciară a acestuia,
care are menirea de a urgenta redresarea solvabilităţii debitorului, chiar de la etapa cînd acesta prevede intrarea sa în incapacitate de plată şi apelarea
imediată la instanţa de judecată pentru pornirea reorganizării. Această procedură are scopul de a salva debitorul chiar de la momentul apariţiei pericolului de
incapacitate de plată. Totodată, Legea stipulează termeni foarte restrînşi atît pentru administratorul provizoriu referitor la notificarea creditorilor, acumularea
informaţiei despre debitor şi formarea concluziilor, cît şi pentru creditori în privinţa formulării referinţelor, înaintării creanţelor, contestaţiilor şi votării planului de
restructurare;
- Spre deosebire de restul procedurilor de depăşire a solvabilităţii întreprinderii, prevăzute de legea insolvabilităţii, procedura reorganzării judiciare are
destinaţia de a contribui la menţinerea activităţii economice a întreprinderii, restabilirea potenţialului economic afectat de supraîndatorarea acestora şi
menţinerea locurilor de muncă a angajaţilor, iar ca rezultat asigurînd creşterea economiei naţionale în general;
- Legea insolvabilităţii prevede expres şi clar atribuţiile administratorului insolvabilităţii (supraveghetor), drepturile şi obligaţiile acestuia, precum şi pîrghiile de
influienţă asupra organului executiv al debitorului, în cazul în care acesta acţionează în detrimentul creditorilor sau nu respectă planul;

24
 - Prin stabilirea termenilor limită concreţi de înaintare a propunerilor de reorganizare judiciară Legea insolvabilităţii contribuie la mobilizarea şi luarea mai
rapidă a deciziilor de alegere a procedurii de depăşire a solvabilităţii debitorului, iar ca urmare valorificarea mai rapidă, mai oportună şi mai efectivă a masei
debitoare cu stingerea în termeni cît mai restrînşi a creanţelor creditorilor.

12. Recomandări
Nr. Recomandări Argumentarea
d/o
1. Modificarea şi completarea Legii insolvabilităţii prin Amendamentele înaintate vor eficientiza la maxim prevederile Legii inlsovabilităţii şi vor diminua
prisma soluţiilor propuse la capitolul doi al ambiguităţile identificate în procesul de monitorizare a aplicării Legii.
prezentului raport.

2. Măsuri de modificare şi completare a actelor Elaborarea actelor legislative cu privire la insolvabilitatea persoanelor fizice şi privind cazurile de
normative şi aspectele ce trebuie îmbunătăţite: insolvabilitate transfrontalieră, va consolida cadrul legislativ per ansambblu, şi ramura insolvabilităţii, în
1) Elaborarea unui cadru legal cu privire la particularitate.
insolvabilitatea persoanelor fizice;
2) Crearea cadrului normativ privind cazurile de
insolvabilitate transfrontalieră.

3. Crearea cadrului instituţional pentru asigurarea Cadrul instituţional formalizat va asigura aspectele tehnice de activitate a administratorilor autorizaţi şi va
activităţii administratorilor autorizaţi, prevăzut de asigura continuitatea reformelor urmărite de către Legea insolvabilităţii în redacţie nouă, precum şi Legea cu
Legea nr.161 din 21 iulie 2014 cu privire la privire la administratorii autorizaţi.
administratorii autorizaţi

25