FABIDA KHALAF

ANDB EA C. HOFFMANN

Povestea Faridei
Fata care a ?nvins TSTS

I
tfr
editura rao
 FARIDA KHALAF . ANDREA C. HOFFMANN

catdndra s[ poat6 rlmdnd singur[. Continuim abia cdnd

d[ de veste c[ este din nou in regul6. Ne facem drumpri
amintiri cu rigurozitate, un pas dureros dupd altul.
Nici eu nu scap fbr[ urmdri de teroarea din
ei qi de durerea pe care o provoac6 povestitul:
descrierilor ei detaliate imi pot imagina cu.mult prea CUPRINS
acea lume intunecatd. in cur0nd, sunt qi eu chinuitI pe
de noapte de coqmaruri. Vise in care v[d inaintea
imaginile scenelor pe care ea a hebuit s[ le hdiascl gi si
suporte. Farida simte c[ sufhr al6turi de ea gi am impresia
iqi g[seqte un pic de consolare in mine.
Dup[ cdteva ziLe dispozilia i se schimb[. Povestihrl
rlscolit-o pe interior, dar a qi pus in miscare, in acelagi ti
un proces de curdfire: acum se sh[duieqte s5 iqi ami
din nou hdirile qi s6 le reevalueze. incerc s[ o spriji
mereu in acest sens: subliniez mereu c6, in ochii mei,
o eroind care a dat dovadl de cel mai mare curaj.
Farida radiazd de fericire. ii surOde acest gdnd. ins[ intr.
mediu in care i se sugereazd mereu c[ trebuie sd-i fie ruqi
de ceea ce i s-a fdcut, ii este greu s[-1 accepte.Fata care
invins Statul Islamic se lupt[ cu sine ins[qi. Se lupt6
accepte evenimentele infior[toare ca parte a trecutului ei
sd meargS, in ciuda 1or, cu capul ridicat prin viap.
Va fi nevoie de timp. Dar qtiu cu siguran!5 c[ Farida v
cdqtiga gi aceastd luptd. O voi ajuta s[ o fac5, pentru c[ e
mare onoare pentru mine.
ANonBa C.

Capitolul I Casa cu un etaj avea cinci inc[peri: o bucdtdrie, o
LUMEA NOASTRA,
ASA CUM A FOST EA CANDVA
Pe atunci locuiam in Kocho, un sat situat in cdmpia
din sudul lanfului muntos irakian Sinjar, cu o populalie de
1 700 de locuitori. Prim[vara, peisajul de acolo str[luceqte
in toate culorile curcubeului: in jurul satului cresc numeroqi
copaci, flori Ei iarb[, prin care pistorii iqi mindcitezlle'Yata,
totul se veqtejeqte din cauza cdldurii, astfel incdt plantele
se ofilesc. De aceea, sdtenii din imprejurimi au amenajat
cdteva iantri, cu ajutorul cdrota irigd cAmpurile' Pdn[ qi
grddina noastr6, care era inconjuratl de un gard inalt, trebuia
udat[ zilnic. Asta faceapatte din sarcinile mele: diminea]a
Ei seara luam un furtun, deschideam
robinetul aflat pe terasl
qi stropeam cu aPd toate Plantele.
Aveam o grldin6 foarte frumoasI, in care creqteau duzi,
migdali gi caiqi, iar in umbra lor erau legumele pe care
mama le planta: zucchini, praz, vinete, cartofi, ceapd, salat[
qi conopid[. in jurul terasei casei noastre, infloreau diverse
soiuri de trandaflri, care emanau, in special seara, un miros
PoVESTIA FARIDEI. FATA CARE e iuvrNs TsTs II
irrrrcbunitor. in anotimpul cald, mama, fralii mei mai mici,
Scrhad, Shivan, Keniwar si cu mine ne petreceam aproape
tot timpul in acest mic paradis, in timp ce tata qi fratele meu
rnai mare, Delan, se bucurau de liniqtea qi de r[coarea de
lici, ori de cdte ori nu erau nevoili sI munceasc[.
camer[ de zi, dormitorul p[rinfilor mei, cel al frafilor mei
5i al meu. Fiind singura fiicd,, aveam dreptul la un mic
rcgat propriu. Cu toate acestea, adesea imi pare r5u c6 nu
am surori * a$ fi imp[rfit cu mare pl[cere cameta cu ele. in
orice caz, aveam voie s6-mi invit prietenele acas[, ori de
cdte ori doream. Prietena mea Evin qi veriqoara mea Nura
veneau deseori invizitd". Nura qi cu mine eram colege de
clas6, iar Evin eramai mare ca noi cu cdliva ani qi terminase
deja Ecoala. O invidiam pentru timpul ei liber, in vreme
ce noi pritoceam indelung, deseori chiar qi dupd-amiezile,
temele pentru acas6. Cu flrea ei liniqtiffi Ei echilibrat[, Evin
era pentru noi ca o sor[ mai mare.
Dintre fralii mei, cel mai mult imi p16cea de Delan. Ne
petreceam mai tot timpul impreunl Ei aveam multe pasiuni
comune. Printre copacii din gr[din[ jucam dupl-amiezile
fbtbal. Fratele meu mai mare m-a inv6lat s[ conduc, pe furiE,
in munfi. Fiindc5, din p[cate, tatal-a inv[fat doar pe el gi
pe fratele nostru mai mic, Serhad. Nu credea cI noi, fetele,
trebuia s[ gtim sd conducem. SI faci un curs de Eofat sau s[
ifi iei permisul nu era ceva obiqnuit la noi in sat.
Inifial, casa noastr[ ar fi trebuit sd aibl doul etaje. AEa
o concepuse tata, atunci cAnd o construise cu ani in urm[,
impreund cu unchiul meu. ins6 banii prevdzuli pentru ea se
terminaser[ foarte repede. Cu solda unui gr[nicer si cu ceva
 povESTEA FARIDEI. FATA CARE e iNvINs Ists t3
12 FARIDA KHALAF . ANDREA C. HOFFMANN
Cis[toria intoe veriEori era considerat5 o leglturd accep-
bani obfinuli din agriculturd nu prea avea multe de frcut'
tabil[ fiindc[ se presupune c5 traiul inke rude se petrece in
in plus, tata insista ca to{i copiii lui si meargd la qcoa16'
tlcplind armonie.
Pe scurt: mereu era cate ceva mai important de platit decAt
in satele din imprejurimi locuiau in cea mai mare parte
ridicarea unui etaj. $i cu timpul ne-am obiqnuit cu barele de
arabi musulmani. Se deosebeau de noi din toate punctele
fler qi cu sArmele ce ieqeau din acoperiq. Multe case aritau
tlo vedere, nu doar din cel religios. Aveau alte deprinderi,
astfel in Kocho: barele de fier ardtau c[ ili puteai construi
irlte tradilii Ei alte obiceiuri. Noi vorbeam kurd6, ei arabd,.
incd un etaj deasupra. $i vara, c0nd era prea cald pentru a
dormi in[untru, scoteam saltelele pe acoperiq pentru a ne $i fiindcd noi, yazidigii, nu ne cdsdtorim dec6t in cadrul
propriului nostru grup religios, nici nu avem vreun fel de
bucura de aerul proasplt al nopfii de acolo, de sus'
lcgitur[ de rudenie in acele localitdfi.
Oricum, mama privea situalia extrem de pragmatic'
ins[ aveam relafii de prietenie qi mai ales de afaceri
Cdndva prinsese sfori de acele bare 9i usca acolo rufele'
cu musulmanii. imi amintesc cI in Kocho veneau mereu
O misurl pe care Delan gi cu mine o consideram, fireqte,
rrcgustori musulmani, pentru a face comer{ cu fructe sau cu
bine-venit[. Totugi, am fost de mai multe ori mugtruluili
tlulciuri. AceEti negustori erau pentru noi, copiii, bine-venili
zdravdn, cand mingea noastrd de fotbal murdard ateriza,in
loc s[ o facd in poartS, printre cearqafurile ctlrate, pe vremea ;i chiar Ei adullii se bucurau de mlrfurile lor.
Fiecare b[iat din sat avea, in plus, un ,paqoo musulman:
cdnd ele mai erau uscate in grddind.
lccsta era cel care linea copilul in bra{e atunci cdnd avea loc
Acum ins6, printre bare, se gdseau depozitate de o vreme
betonierS c:cremonia circumciziei, s[rb[toare lacarc se aduna de obicei
incoace mai multe materiale qiutilaje, printre care o
intregul sat pentru a asista. De exemplu, atunci cdnd fratele
qi c0fiva saci de ciment, pe care Delan le cumplrase din
rrrcu cel mai mic, Keniwar, a kecut prin aceast[ ceremonie,
leafa lui de muncitor. Acesta intenfiona s[ se clsltoreasca,
iar penffu asta avea nevoie, flregte, de o locuinld in care s5
l lbst purtat in bra{e de un prieten musulman de-al tatei.
Astfel, el a devenit oarecum,,unchiul" lui Keniwar, p[rintele
se mute cu viitoarea lui sofie.
Iui spiritual. $i chiar dacd nu exista nicio legdtur5 de rudenie
1ns6 mai avea nevoie gi de o solie. intr-una dintre ieqirile
irrtre familiile noastre, naqul musulman qia luat angajamentul
noastre cu maqina la munte, mi-a m[rturisit c[ o fat[, de care
tlc a-l ajuta in viitor pe copil qi mai tdrzitpebdrbat, ori de
el se indrdgostise inifial, a fost nevoitl s[-1 tefuze' Pdrin]ii
ciite ori ya ayeael nevoie. in acelaqi timp, se pecetluia astfel
ei o promisesera, din nefericire, unui alt b[rbat gi situalia nu
;i legdtura dintre familia yazidirn qi cea musulmand, in spe![
putea fi schimbata. Acum, Delan se str[duia sE o cucereasca
pe Zevin,o veriqoari de-a noastr6, care imi eratare dtagd'
intre tata qi prietenul lui de altl religie.
ins[ in ciuda unor astfel de alian]e, noi, yazidi\Li, nu ne
- MI voi ruga cap6rinfii ei s[ te accepte, i-am promis
hucuram de o reputafie bund in rdndurile musulmanilor.
fratelui meu.
14 FARIDA KHALAF . ANDREA C. HOFFMANN
$i o gtiam foarte bine. Mulli dintre ei nu se ascundeau s[
ne arate tot ce simfeau pentru noi: atunci cdnd veneau in
satul nostru, refizau s[ mlndnce din mdnc[rurile noastre.
Se temeau cd ar putea fl ,,murd6rite". Fiindc[ noi punem
insd mare pre! pe ospitalitate, luam acest comportament ca
pe un afront teribil. De ce aveau ei aceast[ plrere despre noi
este lucrul care imi fusese in copildrie, de cele mai multe
ori, de neinleles.
Dar b[tr6nii din sat povesteau cd aqa era dintotdeauna.
- Istoria noastr6 este una a perseculiei qi a suferinfei, imi
povestea bunicul.
Bunicul din partea tat6lui meu locuia, aqa cum se
obiqnuieqte la noi, in casa de vizavi. Era un om in v6rst[,
demn, cu o musta![ c6runt[, care purta mereu haine albe
tradilionale simbolizdnd puritatea.
- Cu tolii ne-au persecutat: kurzii musulmani, guverna-
torii qahului iranian qi sultanii osmani. Ne-au masacrat de
zeci de ori. De nenumdrate ori ne-au r[pit femeile, ne-au
alungat din !ar[ qi ne-au ameninlat cu sabia scoas6 s[ ne
dezicem de credinfa noastrl.
Bunicul iqi trecu mdna peste fruntea lui mare, aspr[, in
timp ce eu ascultam, pdtruns[ de un fior pldcut, aceste istorii
terifiante din trecut.
- Ai grij[, micu]a mea, spuse el, fiindcl ei ne spun
obadat al-sheitan:,,Cei care se roagd la st[p0nul iadului".
- Acum m-am speriat, totuEi. Dar de ce?
- Fiindc[ a existat cineva care a inventat, cu mult[ vreme
in urm[, aceasti minciun[, r[spunse el.
Bunicul m[ privi. La fel ca Ei p[ru], sprOncenele lui erau
cErunte. Pdrea cdvrea s5 cdntlreasc[ dac6 sunt suficient de
matur[, pentru a infelege toate aceste lucruri'
PoVESTEA FARIDEI. FATA CARE A iNVINS ISIS 15
- Este o poveste foarte complicatl.
[,'5cu un semn spre sanjak-ul aflat pe scrinul lui: o statuie
rlc bronz a unei pdsdri, cu un trup destul de mare.
$tii cine-i Ssta?
Bineinleles cI qtiu, am rdspuns eu contrariatl. Este
Alalek Taus.
Oare c6t de proast[ mE credea bunicul? La urma urmei,
orice copil de la noi avea idee despre ingerul-pf,un.
Bunicul dldu din cap mullumit.
- Corect, confirm5 el gi frcu o micl plec[ciune in direclia
;rirunului. Melek Taus este, dupl cum qtii, ingerul sublim
rrl l)omnului. Este cea mai frumoas[ dintre toate fEpturile
Iuninii, cea deslvArqitd. lns6, din plcate, mulli musulmani
t'r'ccl tocmai contrariul.
Ce?! am intrebat pe c6t de disperat[, pe atdt de uimitl.
De la oamenii din jur auzisem mereu doar ce flin{6
rrr inunatd qi divinl e ingerul nostru plun.
$i acum, dintr-odati,
lllam c[ existau gi oameni care credeau contrariul. Cum de
rrjunseser5 la o idee atdt de absurd[?
- Totul este o neinfelegere, imi explicl bunicul. Se
bivzeazd pe o int6mplare de demult. Pe atunci, la incepuful
tirnpurilor, pe cAnd Dumnezeu a creat p6mdntul qi lumea,
k:-a poruncit ingerilor sd ingenuncheze in fala lui Adam.
$i
l:c-au frcut ingerii?
M[ privi iscoditor.
- Au urmat indicafiile lui Dumnezeu, am ghicit eu.
- Corect. Aga au frcut. To{i inafardde unul: Melek Taus.
lil a fost singurul care nu a ingenuncheat inaintea
lui Adam.
- Asta inseamnd cd, el a fost cel care a refuzat sd I se
supun6 lui Dumnezeu.
16 FARIDA KHALAF . ANDREA C. HOFFMANN PoVESTEA FARIDEI. FATA CARE a INvTNS TsTs 17

Eram qi mai contrariati. O, Dumnezeul meu, Tu eqti ingerul, stlpdnul lumii; o,

Da, aga a frcut, recunoscu bunicul' Dar avea un motiv l)unrnezeul meu, Tu eqti ingerul, regele m[rinimos; Tu eqti
- Ei

pentru asta. Fiindca solicitarea a fost o incercare din partea rrrgcrul mdrefuluitron; o, Dumnezeul meu, de lainceputurile

lui Dumnezeu. Prin ea, a vrut vad[ loialitatea ingerilor:

s6 ve:rcurilor ai fost mereu Unul.

voia s6 gtie dacd ei il iubeau intr-adevdr doar pe El qi dacd I)up[ care zdmbi in cele din urm[.
nu se vor pleca in fala niciunei altei viet[1i' in1elegi, acum? Melek Taus e bun gi indurltor, Farida, zise el. Si nu ui{i

Melek Taus nu a ingenuncheat inaintea lui Adam flindcl ;rsta. Indiferent ce spun allii despre el. $i s5 nu ai incredere
rrr ci niciodat6!
intreaga lui iubire era indreptatl numai spre Dumnezeu'
Niciodat6! am repetat eu qi am strdns hot[rAt[ mdna
- Deci a trecut Proba?
s[u' rlrcapt6 in pumn.
- Da. Singurul inger care I-a r6mas loial Domnului
De aceea, Dumnezeu a fost foarte mulfumit de el' in acea clipd, am priceput intreaga dimensiune a exis-
l-am intrerupt eu neribdltoare' Atunci
-Dar,bunicule!
It'rr[ei noastre: musulmanii ne considerau yazidi{i. qi slugile

care e problema? 1
r ri nc ipelui iadului ! Iar din cauza acestei neinlelegeri tragice,

Problema e cd musulmanii inleleg aceastd poveste com- ci ne urau.

-
plet greqit! zise bdtrdnul agitat. Ei se gdndesc c[ Dumnezeu
e sup6rat pe Melek Taus. De aceea ii spun ,,ingerul cdzut"
qi l{itualurile religioase din satul nostru erau inseparabil
el ar fl intruchiparea rlului' lcgate de mersul naturii. in fiecare diminea!6, inainte de a
sunt de pdrere cd,
sr, lumina de ziuL, md, cdtdram cu pdrinlii qi fralii mei pe
Am deschis larg ochii.
rrtroperiq, pentru a saluta primele ruze ale soarelui. Uneori,
- Ei il consider[...
t'ind era rece, rdmdneam in cas[ - exact in locul in care
- Pssst! zise bunicul gi-mi puse degetul pe buze' Nu ai
rr jungeau primele sclipiri ale zorilor. Ne intorceam chipurile
voie s[ rosteqti niciodata acest nume. Altminteri, ar trebui
s[ te ucid.
sprc el qi ne deschideam in acelaqi timp palmele,
aqa cum

M-am uitat, speriatd, spre chipul bunicului qi am cdutat o lac musulmanii qi cregtinii atunci cdnd se roag5. Apoi ne

semnul ironic pe care il frcea de obicei cu ochiul. ins6

irnpreunam mdinile gi spuneam:

trlslturile lui r6maserl aspre; nu glumea' - Amin, amin, amin. BinecuvAntat6 fie religia noastrl.
imi promili c[ nu o vei face niciodat[? l)umnezeu va ajuta religia noastrl s[ supraviefuiascd.
-
Niciodatd, bunicule, am jurat eu strdng0nd din buze ca insl noi, yazidilii, nu ne rug[m nicidecum la soare: in
-
gi cum aq fi vrut s[ o demonstrez. rugdciunile noastre ne adres[m mereu lui Dumnezeu insugi.

Bunicul incepu si cdnte incet cu vocea lui de bas, iar eu Soarele il venerlm doar in m[sura in care venerlm qi Luna,

m-am aldturatcu vocea mea inalt5: 1i planeta Venus, flindc[ prin ele curge energie divin[.