Unitatea de învăţare nr.

2
Linii si plane

Cuprins

Plane de referinţă
Linii principale
Direcţii şi zone la bordul navei
Mişcările navei
Bibliografie

OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 2

• Înţelegerea noţiunilor de plane si

linii de referinta
• Familiarizarea cu miscarile navei
 PLANE ŞI LINII DE REFERINŢĂ

Nava este o construcţie specială destinată transportului pe apă, în condiţii de

plutire şi nescufundabilitate. Conform legii lui Arhimede, orice corp scufundat
într-un lichid este împins la suprafaţa cu o forţă egală cu greutatea volumului de
lichid dezlocuit. De aceea s-a calculat ca acest corp să poată transporta, deci
greutatea să fie limitată pentru a nu se scufunda.
În construirea unui asemenea corp etanş care să poată transporta şi să se
poată deplasa pe o direcţie dorită, trebuie să se ţină seama de anumite linii şi
plane de referinţă care, după cum arată şi numele lor, direcţionează
dimensiunile caracteristice acestuia.
Planele de referinţă sunt elementele fizice sau teoretice ale navei faţă de care
se măsoară dimensiunile caracteristice acesteia:

a) Planul diametral, este planul longitudinal de simetrie al navei care o împarte

în două părţi numite borduri. Aceste borduri, ţinând cont de direcţia de
deplasare a navei, observatorul fiind orientat cu faţa spre sensul de
deplasare, sunt numite bordul de Tribord cel din dreapta (Td) şi bordul
Babord cel din stânga (Bd). Intersecţia planului diametral cu planul orizontal,
care trece prin centrul de greutate al navei se numeşte axa longitudinală a
navei, mai simplu axa navei.
b)
 PD PT

W L

LB

Planul diametral longitudinal al navei

c) Planul de plutire este planul orizontal definit de suprafaţa apei calme pe care
pluteşte nava. Acest plan împarte nava in două părţi: - partea emersă
(deasupra apei), numita opera moartă; - partea imersă (sub apă), numită
opera vie sau carena navei. Linia de plutire este intersecţia suprafeţei
carenei cu planul de plutire. După fiecare încărcare sau descărcare a navei
există diferite plane şi linii de plutire, cea maximă fiind la situaţia de plină
încărcare.

d) Planul cuplului maestru este secţiunea transversală cu lăţimea maximă a

corpului navei obţinută prin intersecţia cu un plan perpendicular pe linia de
bază. La navele având la partea centrală aceeaşi lăţime maximă, secţiunea
maestră se găseşte la jumătatea lungimii între perpendiculare. Partea din
faţă se numeşte prova, cea din spate se numeşte pupa. Linia de bază (linia
fundului) este dreapta care tangentează chila la partea sa superioară.
 PT O
PD

W L

PB LB

Planul cuplului maestru

Aceste trei plane constituie principalele plane de proiecţie cu ajutorul cărora

se poate prezenta forma geometrică a suprafeţei exterioare a corpului navei.
Prin intersecţia suprafeţei corpului navei cu planele paralele cu cele trei plane
de proiecţie se obţin trei sisteme de secţiuni:
a) Secţiuni longitudinale sunt curbele obţinute prin intersecţia corpului navei
cu plane paralele cu planul diametral.

b) Secţiuni transversale sau cupluri sunt curbele obţinute prin intersecţia

corpului navei cu plane paralele cu planul secţiunii maestre.

c) Secţiuni orizontale sunt curbele obţinute prin intersecţia corpului navei cu

plane paralele cu planul de plutire, acestea numindu-se şi linii de plutire.
 BIBLIOGRAFIE

[1] IMO Vega database, International Maritime Organization, DNV, 2013.

[2] SOLAS, International Convention for the Safety of Life at Sea, Adoption: 1
November 1974; Entry into force: 25 May 1980.
[3] MARPOL, International Convention for the Prevention of Pollution from
Ships, Adoption: 1973 (Convention), 1978 (1978 Protocol), 1997 (Protocol
- Annex VI); Entry into force: 2 October 1983 (Annexes I and II).
[4] Load Line, International Load Line Convention, Adoption 5 April 1966, Entry
into Force 21 July 1968.
[5] Tonnage 1969, International Convention on Tonnage Measurement of
Ships, Adoption 23 June 1969, entry into force 18 July 1982.
[6] STCW Convention and Code, International Convention on Standards of
Training, Certification and Watchkeeping for Seafarers (STCW), Adoption:
7 July 1978; Entry into force: 28 April 1984; Major revisions in 1995 and
2010.
Test de autoevaluare

1. Cand se spune despre o nava ca are asieta dreapta?

a) daca o nava inclinata longitudinal are pescajul
prova mai mare decat pescajul pupa;
b) daca o nava inclinata longitudinal are pescajul pupa
mai mare decat pescajul prova;
c) daca o nava inclinata longitudinal are pescajul pupa
egal cu pescajul prova;
d) daca o nava inclinata transversal are pescajul
prova egal cu pescajul pupa.

2. Cand se spune despre o nava ca este canarisita?

a) daca o nava ramane inclinata longitudinal si
continua sa navige inclinata;
b) daca o nava are pescajul prova egal cu pescajul
pupa;
c) daca o nava bandata nu revine la pozitia initiala
si continua sa navige inclinata;
d) daca o nava inclinata longitudinal are pescajul pupa
egal cu pescajul prova.

3. Inclinarea navei in jurul axei longitudinale se

numeste :
a) ruliu sau bandare ;
b) ruliu sau tangaj ;
c) tangaj sau bandare ;
d) ruliu prova sau ruliu pupa.

15. Planurile de referinta care stau la baza definirii

principalelor dimensiuni ale navei sunt :
a) planul cuplului maestru, planul diametral, planul de
forme ;
b) planul diametral, planul plutirii, planul cuplului
maestru ;
c) planul diametral, planul cuplului maestru, planul
longitudinal ;
d) planul cuplului maestru, planul plutirii, planul paralel
cu puntea principala.