Sunteți pe pagina 1din 32

LICEUL TEHNOLOGIC “RETEZAT”

URICANI

LUCRARE DE SPECIALITATE PENTRU


EXAMENUL DE CERTIFICARE A
COMPETENŢELOR PROFESIONALE

ÎNDRUMĂTOR CANDIDAT
Prof. URSAN ELENA SILASI GHEORGHE-PETRISOR

DIPLOMA
Aprilie 2018

1
CAMERA VIDEO / STRUCTURA / EXPLOATARE

2
ARGUMENT..........................................................................................................3

PROTECTIA MUNCII...........................................................................................4

CAP.1 NOŢIUNI ELEMENTARE DESPRE DVR ............................................5

CAP.2 DVR ŞI PLACA DE CAPTURĂ .............................................................8

CAP.3 DETECŢIE, RECUNOAŞTERE ŞI IDENTIFICARE ÎN CCTV ...........9

CAP.4 CABLURI UTILIZATE ..........................................................................12

CAP.5 OPERAŢII DE OPTIMIZARE A SISTEMELOR DE ÎNREGISTRARE VIDEO


.................................................................................................................17

CAP.6 GLOSAR DE TERMENI UTILIZAŢI IN CCTV ...................................19

CAP.7 SISTEME DE SUPRAVEGHERE INTEGRATĂ .................................26

CONCLUZIE .......................................................................................................30

BIBLIOGRAFIE ..................................................................................................31

3
ARGUMENT

În această lucrare am decis să vă prezint caracteristici tehnice ale camerelor


video. Această lucrare cuprinde 7 capitole:
În primul capitol „NOŢIUNI ELEMENTARE DESPRE DVR” am vorbit despre
componentele sistemelor de supraveghere (camere de supraveghere video, obiective,
lentile, monitoare, multiplexoare, comutatoare video, transmisie video, carcase pentru
camere de supraveghere).
În al doilea capitol „DVR ŞI PLACA DE CAPTURĂ” am analizat ce parametri
tehnici necesita o placa de captura.
În al treilea capitol „DETECŢIE, RECUNOAŞTERE ŞI IDENTIFICARE ÎN
CCTV” am vorbit despre funcţiile pe care le poate îndeplini o cameră (detectia,
recunoaşterea si identificarea).
În al patrulea capitol „CABLURI UTILIZATE” am vorbit despre tipuri de cabluri
utilizate şi tipuri de mufe.
În al cincilea capitol „OPERAŢII DE OPTIMIZARE A SISTEMELOR DE
ÎNREGISTRARE VIDEO” am vorbit despre cum camerele video pot înregistra cu
ajutorul unor senzori CCD sau CMOS.
În al şaselea capitol „GLOSAR DE TERMENI UTILIZAŢI IN CCTV” am vorbit
despre mai mulţi termeni utilizaţi în CCTV.
În al şaptelea capitol „SISTEME DE SUPRAVEGHERE INTEGRATĂ” am
vorbit despre cum un calculator înregistrează toate funcţiile senzorilor şi cum se mai
pot îmbunătăţi programele folosite pentru sistemele de supraveghere.
Prin aceasta lucrare am încercat să explic cât de importante sunt camerele video
în zilele noastre şi cât de mult ne ajută în viaţa de zi cu zi.

4
PROTECŢIA MUNCII
Normele generale de protecţia muncii cuprind reguli şi măsuri aplicabile în
întreaga economie naţională. Normele de protecţia muncii, stabilite prin Legea
protecţiei muncii din iulie 1996, reprezintă un sistem unitar de măsuri şi reguli
aplicabile tuturor participanţilor la procesul de muncă.
În accepţia cea mai generală, protecţia muncii este un ansamblu de acţiuni având
ca obiect cunoaşterea şi înlăturarea tuturor elementelor care pot apărea în procesul de
muncă, susceptibile de a provoca accidente şi îmbolnăviri profesionale.
În procesul de utilizare a montajelor electronice, personalul de execuţie este supus,
în lipsa unor măsuri de siguranţă, la unele pericole potenţiale, determinate atât de
montajele electronice asupra căruia operează, cât şi sculele, dispozitivele mecanice şi
aparatele electrice şi electronice cu care operează.
Pentru evitarea oricăror accidente se impune respectarea cu stricteţe a normelor de
protecţie şi securitate a muncii.
Cauzele care pot produce accidentarea operatorului pe perioada desfăşurării
activităţii de depanare sau chiar în perioada pregătitoare sunt multiple, depind de
condiţiile locului unde se desfăşoară depanarea, de aparatura sau dispozitivele cu care
lucrează operatorul.
Cauzele posibile de pericol datorate locului de muncă sunt următoarele:
o Existenţa unui grad ridicat de umiditate;
o Lipsa unor covoare izolante de cauciuc sau material plastic, pe care
operatorul să-şi sprijine picioarele;
o Existenţa unei instalaţii de alimentare de la reţea într-un grad
ridicat de degradare (linii electrice dezizolate, piese neizolate);
o Lipsa unor prize de legare la pământ.
Cauze datorate sculelor, dispozitivelor şi aparaturii folosite sunt următoarele:
o Folosirea unor pistoale de lipit supraîncălzite sau cu izolaţie
electrică deteriorată;
o Folosirea unor scule şi dispozitive mecanice improvizate,
neadecvate operaţiilor ce trebuie efectuate;
o Folosirea unor aparate de măsură fără izolarea carcasei exterioare
faţă de tensiunea de reţea;
o Folosirea unor aparate de măsură cu anumite defecte electrice;
o Lipsa izolaţiei la cordoanele de alimentare de la reţea a aparaturii,
cât şi a cordoanelor de legătură cu montajele supuse operaţiei de
depanare.

5
CAPITOLUL I
NOŢIUNI ELEMENTARE DESPRE DVR

Un sistem de supraveghere video are 4 componente principale care funcţionează


interdependent. Deşi unii au tendinţa de a grada importanţa acestora pot spune că
fiecare element este extrem de important deoarece neglijarea unuia dintre ele reduce
eficienţa întregului sistem.
Pentru a înţelege mai bine interdependenţa elementelor sistemului gândiţi-vă că
viteza cu care se circulă pe un drum cu o singură bandă pe sens (presupunem că
depăşirea e imposibilă) este dată de viteza celui mai lent automobil din coloană.Implicit
chiar dacă aveţi camere de rezoluţie mare şi calitate foarte bună, acestea se vor dovedi
inutile în cazul în care înregistratorul digital nu e capabil să stocheze imagini de înaltă
calitate sau la o rezoluţie mai mare sau cel puţin egală cu cea a camerei.
Cele patru componente ale sistemelor de supraveghere sunt următoarele:
1. Dispozitive de preluare imagine (camere CCTV-fig.1)
2. Mediul de transmitere (cabluri, amplificatoare de semnal, protocoale digitale)
3. Dispozitive de înregistrare /vizualizare (video recorder timelapse, digital video
recorder staţionar, placă de captură, monitoare analogice sau digitale)
4. Echipamente de procesare şi control (procesoare de semnal, tastaturi de control,
dispozitive de intrare)
Fiecare element este format la rândul lui dintr-un ansamblu de componente foarte
importante pe care le voi enumera succint revenind cu explicaţii mai detaliate pe
parcursul acestui atestat.

1. Dispozitivele de preluare imagine –reprezentante în general de camerele de


supraveghere video (analogice, digitale sau IP), obiective, motoare pan/tilt ce permit
mişcarea pe verticală sau orizontală a camerei, echipamente de codare semnal, surse de
alimentare etc. Această verigă este responsabilă de preluarea imaginii şi transformarea
ei în impuls electric (în cazul sistemlor analogice sau mixte, sau pachet de informaţie
(biţi) în cazul sistemelor IP.

Fig.1 Camera video

6
2. Mediul de transmitere a semnalului video include totalitatea mijloacelor de
transmisie a semnalului video şi are 2 componente de bază:
a. O componentă fizică (cabluri atât de semnal şi de control, amplificatoare,
izolatoare etc.) – apare atât în sistemele de supraveghere analogice, cât şi în cele
IP.
b. O componentă software ce apare doar în sistemele de supraveghere video
digitale, IP sau mixte. Această componentă este constituită din protocoalele de
transport ale informaţiei între cameră şi dispozitivul/dispozitivele de
înregistrare/vizualizare în cazul camerelor IP sau între dispozitivul de înregistrare
cu posibilităţi de streaming IP şi eventualii clienţi cu acces remote în buclă. Cea
mai cunoscută şi des întâlnită componentă este protocolul de transport TCP/IP
urmată îndeaproape de protocoale cum ar fi hypertext HTTP sau transport fişiere
FTP. Deşi aceste elemente sunt relativ independente ele sunt găsite în versiuni
mixte interacţionând unele cu altele.

3. Dispozitivele de înregistrare/vizualizare includ totalitatea echipamentelor cu care


interacţionează utilizatorul:
a. DVR-uri stând alone sau plăci de captură instalate pe unul sau mai multe servere
de supraveghere video
b. Softul ce permite înregistrarea/redarea imaginilor
c. Dispozitive de multiplexare
d. Monitoare de supraveghere

4. Echipamentele de procesare şi control – sunt prezente în general în sistemele de


supraveghere avansate şi permit analiza imaginilor şi controlul sistemului. În ceea ce
priveşte partea de control cele mai cunoscute sunt controlerele Pan/Tilt/Zoom ce se
prezintă sub formă de tastatură, telecomandă sau mouse (la unele modele de DVR-uri).
Partea de analiză şi procesare poate fi realizată hardware sau software şi permite
realizarea de operaţiuni pe imaginile live sau înregistrate ( De exemplu numărarea
automată a celor ce trec printr-o uşă sau urmărirea automată pe camere a unui obiect
considerat suspect).
Proiectarea unui sistem de supraveghere video este un proces care deşi la prima
vedere poate părea uşor, are repercursiuni importante asupra rezultatelor obţinute.
Înainte de a vorbi de tehnologie, definiţi-vă mai întâi ţintele . Pentru acest lucru
închipuiţi-vă că în loc de camere de supraveghere video puneţi agenţi de pază în posturi
fixe. Ei îşi pot roti privirea dar nu se pot deplasa. Ei nu pot vedea, cu aceeaşi eficienţă,
două locuri aflate la distanţă, simultan. Ochiul uman este mult mai perfecţionat decât
orice cameră de supraveghere video. Acestea trebuie să supravegheze ceva clar deci
încercaţi să fiţi cât mai explicit în definirea obiectivelor ce vor trebui urmărite, altfel
sistemul va costa extrem de mult.
Altfel mărimea afişată pe monitor poate fi înşelătoare, cu atât mai mult cu cât
camerele privesc sub un anumit unghi. În viaţa de zi cu zi, când doriţi să recunoaşteţi pe
cineva, probabil că veţi avea nevoie să-i vedeţi faţa. Acelaşi lucru se întâmplă şi în

7
supravegherea cu camere video. Pentru a recunoaşte o persoană cel mai bun unghi de
abordare a problemei este plasarea unei camere în faţa acestuia.

Componentele de bază ale unui sistem de supraveghere video CCTV sunt:

* Camere de supraveghere video:  Alb/Negru, Color, Pinhole, Ascunse,


Domuri, Speed Domuri.
* Obiective:  1/3" 1/4"
* Lentile:  Fixe, Varifocale, Iris Manual, Auto Iris
* Posibilităţi de alimentare:  Camere de supraveghere = 220Vca, 24Vca, 12Vcc
Monitoare, Sisteme de înregistrare (Servere cu plăci de captură, DVR-uri stând alone) =
240VAC, 12Vcc, Comutatoare video, multiplexoare etc.
* Monitoare:  ( 9"-60");Monocrom, Color, Înaltă rezoluţie (peste 400 TVL la
color), medie rezoluţie
* Multiplexoare Intrări a mai multe camere TV, ieşire 1-2 monitoare şi 1 ieşire
video înregistrator
* Comutatoare video  Comută de la o cameră la alta.
* Transmisie video  Tip de cablu folosit, distanţa ce trebuie parcursa etc.
* Detecţie video de mişcare  detectează mişcarea în cadru pe baza unui
împărţiri a ecranului în puncte de detecţie.
* Carcase pentru camere de supraveghere  Protecţia la umezeală, îngheţ,
căldura excesivă, praf, vânt etc.

8
CAPITOLUL II
DVR ŞI PLACA DE CAPTURĂ

Deşi pe piaţa exista foarte multe variante de monitorizare/înregistrare pentru


sistemle de supraveghere video în acest capitol voi discuta despre cele mai noi şi
utilizate în ultima perioadă (plăcile de captură şi dvr-urile stând alone). Consider că
variantele vechi care încă mai pot fi găsite în unele locaţii cum ar fi time lapse video
recorderele sunt deja depăşite tehnic şi moral.

Fig.2 Placa de captura

Momentul alegerii unui sistem de înregistrare este crucial în proiectare viitorului


sistem de supraveghere. Importanţa lui este cu atât mai mare cu cât de multe ori
calitatea înregistrărilor poate face diferenţa dintre un sistem cu adevărat util şi unul care
are doar un impact psihologic asupra celor ce sunt monitorizaţi.
Principalii parametri ce trebuie urmăriţi sunt următorii:
1. Numărul de canale (intrări video şi/sau audio)- în general se dimensionează în
funcţie de numărul de camere/microfoane necesare.
2. Rezoluţia de înregistrare (foarte importantă).În general modelel low cost au
rezoluţie de înregistrare CIF. Recomandăm totuşi că înregistrarea să se facă la rezoluţie
VGA (640*480) sau full D1(704*576). De rezoluţia înregistrării depinde cantitatea de
detalii ce pot fi recuperate în cazul unui eveniment.
3. Rezoluţia de vizualizare
4. Framerateul de înregistrare pentru fiecare reolutie în parte (Multe echipamente
au posibilitatea de a înregistra la framerate maxim doar la rezoluţii scăzute, pentru
mărirea rezoluţiei de înregistrare trebuind scăzut numărul de frameuri pe secundă)
5. Framerateul de vizualizare
6. Compresia ( formatul compresiei atât pe parte de înregistrare cât şi pe parte de
streaming web în cazul modelelor cu transmisie prin internet)
7. Tipul şi numărul ieşirilor video (în cazul DVR-urilor stând alone)
8. Posibilitatea de integrare cu un eventual sistem de alarmă preexistent sau ce
urmează a fi instalat
9.Posibilitatea de efectuare de backup-uri
10.Posibilitatea de a funcţiona fără intervenţia utilizatorului

9
CAPITOLUL III
DETECŢIE, RECUNOAŞTERE ŞI
IDENTIFICARE ÎN CCTV

La 80% din clienţii care vor să instaleze o cameră video solicita acelaşi lucru “…
un sistem de supraveghere care să acopere perimetrul în proporţie de 100% şi să permită
identificarea persoanelor şi a numărul de înmatriculare al autovehiculelor din
perimetru…”.
Încă de la început trebuie să precizez că fiecare cameră de supraveghere inclusa într-
un sistem CCTV are un rol precis. Există 3 tipuri principale de funcţii pe care le poate
îndeplini o cameră:

· Detecţie Suprevegherea de detecţie se utilizează în general atunci când


securizăm perimetre. De la o cameră ce are funcţie de detecţie primim informaţii
de genul (În perimetru estic exista mişcare într-o zonă în care la momentul ăsta
nu ar trebui să fie nimeni). De cele mai multe ori putem face distincţia între o
maşină şi o persoană însă nu putem oferi mai multe informaţii.

· Recunoaştere  Acest tip de supraveghere este cel mai des întâlnit şi se foloseşte
atât la interior cât şi în zone exterioare. În supravegherea de recunoaştere putem
aduna informaţii mult mai detaliate decât în supravegherea de detecţie (sexul,
îmbrăcămintea unei persoane, marca unei maşini, culoarea etc.), însă nu putem
identifica cu certitudine subiectul.Acest lucru se face prin vizualizarea cadrelor
video înregistrate (Figura 3) şi depinde de performanţele camerelor video/plăcilor
de captură şi a DVR-ului.

· Identificare  Ultimul tip de supraveghere şi cel mai costisitor dar care oferă şi
cele mai multe şi utile informaţii este identificarea.

Fig.3 Exemple de cadre video înregistrate de DVR


10
Problema care se pune în general atunci când potenţialii clienţi vin cu o cerinţă
asemănătoare celei enunţate mai sus este în general legată de bugetul alocat, pentru că
deşi identificarea la nivelul întregului perimetru monitorizat este posibilă, costurile de
implementare sunt extrem de mari.
Înainte de a discuta despre o soluţie la această problemă trebuie făcute câteva
consideraţii teoretice.Rezoluţia unei camere de supraveghere fie ea analogica măsurată
în Linii TV (LTV/TVL) sau digitală măsurată în pixeli efectivi este o mărime ce rămâne
constantă. Raportarea unor rezoluţii diferite pentru aceeaşi cameră (spre exemplu
650LTV color/ 700 LTV monocrom) este un procedeu de marketing fundamentat pe
calcule incorecte similar cu raportarea unor iluminări minime de 0,0001 Lux spre
exemplu. Pornind de la premisa că rezoluţia camerei rămâne constantă, singurele lucruri
pe care le putem modifica sunt deschiderea care variază invers proporţional cu un
parametru denumit distanta focala a lentilei şi distanţa la care se afla subiectul.
Lentilele şi poziţionarea camerei joacă astfel un rol foarte important în definirea
rolului echipamentului în cadrul sistemului de supraveghere.
Folosirea unei lentile cu distanţa focala mai mare aproprie subiectul şi micşorează
unghiul de deschidere aşa cum poate fi observat şi în tabelul de mai jos (tabelul 1).
Tabel 1

Revenind la problema iniţială, soluţia optimă este combinarea celor 3 tipuri de


supraveghere în sistem. Optaţi pentru identificare doar la nivelul cailor de acces posibile
sau la nivelul obiectivelor de importanţă deosebită. În restul perimetrului monitorizat o
supraveghere de recunoaştere este suficientă.
Trebuie reţinut faptul că supravegherea de identificare este strâns legată de
modelul de cameră şi de obiectivul ales. Este adevărat că o cameră de înaltă rezoluţie va
oferi imagini de calitate mai bună, însă pentru identificare rezoluţia joacă un rol
secundar.În practică supraveghere video de identificare se împarte în trei categorii:

1.Facial Recognition (Identificare facială) – Identificarea facială este cea mai


uşoară, putând fi realizată cu orice tip de cameră, atât timp cât obiectivul camerei este
corect ales. În general se poate vorbi despre identificare facială atunci când fata
subiectului compune cel puţin 25% – 30% din imagine în cazul în care înregistrarea se
11
face la rezoluţie D1 704x576. License Plate Recognition (Identificare număr de
inamtriculare auto) Identificarea numărului de înmatriculare al unui autovehicul exclude
din start camere cu leduri infraroşii. Suprafaţa plăcuţei de înmatriculare este acoperită
cu o vopsea hiper reflectorizantă ce are ca efect supraexpunerea zonei respective în
cazul în care este xpusa iluminării puternice IR. De asemenea pentru recunoaştere
numere se recomanda folosirea de camere cu funcţie eclipse, care elimină lumina
farurilor ( figura 4).

Fig.4 Exemplu de atenuare a luminii farurilor pentru creşterea performanţelor de


identificare

2.Currency Exchange Monitoring (Identificare schimburi monetare, de multe ori


combinate cu funcţionalităţi de integrare POS). Se realizează în general cu camere de
tip box şi necesită DVR-uri capabile să primească date de la POS pe interfaţa RS
485/ RS 232. Ca şi setări de imagine se va folosi suprasaturarea culorilor şi
îmbunătăţirea contrastului.

Fig.5 Monitorizarea extragerii de bancnota/ schimb valutar

3.Casino Surveillance (Identificarea aspectelor legate de jocurile din cazinouri).În


general se folosesc camere cu profile optimizate pentru redare culoare (până la
denaturare uneori) şi îmbunătăţire contrast.

12
CAPITOLUL IV
CABLURI UTILIZATE

Unul dintre elementele care influenţează major calitatea imaginii într-un sistem
de supraveghere video, este mediul de transmisie al semnalului. În multe cazuri, chiar
dacă se folosesc echipamente de foarte bună calitate, rezultatele obţinute nu sunt
satisfăcătoare tocmai din cauza unui cablaj defectuos.Vom trata în cele ce urmează căile
de transmisie pentru sistemele de supraveghere video convenţionale (analogice).
Principalele tipuri de cablu ce pot fi folosite pentru transmiterea semnalului în
supravegherea video analogica sunt:

1.Cablurile coaxiale cu impedanţa de 75 de Ohmi denumite şi cabluri BNC

Fig.6 Detaliu structura cablu coaxial

Cel mai utilizat mediu de transmitere al semnalului camerelor de supraveghre


video analogice este cablul coaxial. Fiind şi primul tip de cablu utilizat în sistemele
CCTV are ca avantaj atât preţul scăzut cât şi pierderile reduse de semnal.
Spre deosebire de micorcoaxial, coaxialul permite transmiterea semnalului pe
distanţe medii şi lungi, fiind o soluţie folosită la scară largă şi de providerii de internet/
televiziune prin cablu. Un cablu coaxial este alcătuit din 4 componente (miezul,
izolatorul dielectric, scutul denumit şi ecranaj şi mantaua).

Constructiv exista mulţi paramtri care diferenţiază cablurile coaxiale între ele însă ne
vom raporta doar la cei mai importanţi:

· Grosimea cablului, cu cât un coaxial (în special miezul)este mai gros cu atât
pierderile de semnal sunt mai mici şi respingerea interferentelor este mai
puternic. În practică se folosesc trei tipuri de cablu coaxial:

a. RG 59 Acesta elimina unul dintre principalele dezavantaje ale cablului BNC fiind
mult mai subţire şi mai flexibil decât alte tipuri de cablu coaxial. Pricipalul dezavantaj
al cablului coaxial RG59 este pierderea de semnal mai mare în special la frecvenţe
înalte.
13
b. RG 60 sau RG 6 este mult mai gros decât RG 59 şi poate transmite imaginile pe
distanţe mult mai lungi fără pierderi de semnal. Deoarece este destul de rigid şi nu poate
fi îndoit la unghiuri sub 90 de grade fără a-l deteriora, este mai dificil de utilizat în
instalaţii CCTV, necesitând mai mult efort. Cu toate acestea instalatorii profesionişti
prefera acest tip de cablu.
c. RG 11 este un coaxial foarte gros, extrem de inflexibil, utilizat în special în
telecomunicaţii şi CATV (Servicii de furrnizare de programe de televiciune prin cablu)
pentru cablaj la nivel de infrastructură. Permite transmiterea unei game largi de
frecvenţe cu pierderi minime.

· Metalul folosit în construcţia scutului şi a miezului central ,datorită faptului că


semnalul video compozit al unei camere de supraveghere video este de fapt un
curent electric, este evident că cele mai bune cabluri sunt cele construite din aliaje
de cupru (cuprul pur are rezistenta mecanică prea mică). Pentru reducerea
costurilor au apărut însă şi variante mai ieftine care sunt însă şi mult mai puţin
calitative putând fi folosite doar pe distanţe mici. Astfel vom avea 3 tipuri de
cabluri:
a) Coaxiale cu miezul şi tresa din cupru
b) Coaxiale cu miezul din cupru şi tresa din aluminiu sau diverse aliaje
c) Coaxiale cu miezul din aliaj (Cel mai întâlnit CS) şi tresa din aluminiu sau
diverse alte aliaje.

Fig.7 Cablu Coaxial special

· Modelul constructiv al scutului ,scutul joacă un rol foarte important în


respingerea interferenţelor. Cele mai simple coaxiale folosesc un ecranaj format
dintr-o ţesătură de conductori subţiri. există însă şi modele care utlizeaza unul sau
mai multe straturi alternative de folie şi ţesătura de fire denumite coaxiale cu scut
multiplu precum cel din imaginea alăturată.
Pe baza acestor parametri cablurile coaxiale vor avea distanţe maxime de
transmitere a semnalului video fără folosirea de amplificatoare după cum urmează:

14
Tabel 2 (distanţe de transmitere)
Distanţă maximă fără
Tip cablu (Miez şi Ecranaj)
amplificare
RG 59 Cupru Aluminiu 20-25 m
RG 59 Cupru Cupru 50-60 m
RG 60/6U Cupru Aluminiu 30-40 m
RG 60/6U Cupru Cupru 80-100 m

În cazul în care soluţia constructivă nu permite utilizarea unui alt tip de cablu,
însă distanta necesară este mai mare decât maximă admisă pentru acel tip de coaxial se
pot instala amplificatoare de linie. Distanţă de instalare a aplificatoarelor este egală cu
20% mai mică decât distanţa maximă de transmisie pentru respectivul cablu. Trebuie
reţinut însă că de multe ori este mai ieftină înlocuirea cablajului decât folosirea de astfel
de amplificatoare.
În general se recomanda folosirea unui coaxial RG 60 sau RG 6 cu miez, folie şi
tresa din cupru, în instalaţii mici se poate folosi cu succes şi cablu RG 59.

Cablul coaxial foloseşte conectori denumiţi mufe BNC. Mufele BNC folosite pentru
cablare sunt de patru tipuri :

a. Mufe BNC cu lipire , sunt cele mai sigure din punct devedere al contactului
electric însă nu oferă rezistenta mecanică foarte mare. În plus sunt destul
de greu de utilizat corect la înălţime.
b. Mufele BNC mecanice (prin infiletare, cu element de conexiune F sau pe
bază de compresie) Mufele BNC mecanice sunt cele mai uşor de utilizat.
Pentru utilizare este nevoie de un cutter sau un cable stripper şi un cleşte e
tăiere. Cu toate că prezintă rezisteanta mecanica destul de bună calitatea
conexiunii se deteriorează în timp datorită oxidării mai ales în cazul celor
aflate la exterior.Sunt recomandate mai ales pentru instalaţii de tipul DIY
(Do it Youself)

Fig 8. Tipuri de conectori BNC

c. Mufele BNC cu sertizare sunt cele utilizate în general de profesionişti.


Pentru mufare este nevoie de un cleşte special. Acestea oferă rezistenta
mecanică mare şi contact electric destul de bun.

2. Cablurile microcoaxiale cu impedanţa de 75 de Ohmi senumite şi cablu de


microfon. Acest tip de cabluri au structura identică cu cea a cablurilor coaxiale însă sunt
mult mai subţiri. În general miezul este litat. Aceste cabluir pot fi folosite pe distanţe

15
foarte mici fiind extrem de maleabile. Singurul tip de mufe ce poate fi folosit împreună
cu cabluri microcoaxiale sunte cele cu lipire.

3. Cablurile Twisted Pair UTP/FTP/STP/SFTP au început să fie folosite în


supraveghere videon destul de recent. Cel mai important avantaj consta în faptul că
permit transmisia semnalului pe distanţe mult mai lungi şi datorită structurii torsadate
resping mult mai bine interferentele decât cablurile coaxiale. Totodată pe cele 4 perechi
de fire pot fi transmise 4 semnale video distincte.
Principalul inconvenient al acestora provine din impedanţa (100 –110 Ohm)
diferită de cea a semnalului de la o cameră de supraveghere video (75 Ohm). De aceea
ele se utilizează alături de adaptoare de impedanţa.

Există două tipuri de adaptoare de impedanţa denumite şi amplificatoare:

a. Amplificatoare pasive (balunuri) ,acestea nu fac o amplificare propriu-zisă, ci


mai curând o transformare din semnal video balance în semnal unbalanced şi
invers precum şi o adaptare de impedanţa. Astfel pentru fiecare canal video se va
folosi un dispozitiv cu functie de emisie şi unul cu funcţie de recepţie.
b. Distanţă maximă recomandată pentru acest mod de transmitere a semnalului este
de 200m pentru semnal color şi de 300m pentru cel provenit de la camere alb
negru.

a.Balunurile sunt destul de mici (de dimensiunea unui ruj). Acelaşi dispozitiv poate
fi folosit atât ca emiţător cât şi ca receptor.

Fig 9. Exemplu de balun

b. Amplificatoare active – Aceste echipamente fac amplificare propriuzisa a


semnalului la nivel de emiţător respectiv receptor. În plus, receptorul are de multe ori
inclusiv funcţii de filtrare interferenţe şi reglaje de luminozitate şi
contrast.Amplificatoarele active pot fi folosite inclusiv în tandem cu balunuri (spre
exemplu Emisie activa şi recepţie pasivă).Folosindu-se acest tip de amplificatoare
semnalul video poate fi transmis pe distanţe de până la 1000m pentru semnal color şi
până la 1500 m pentru semnal alb negru.Pe piaţa sunt disponibile atât emiţătoare cât şi
receptoare active 1,4,8, 9 şi 16 canale.

16
Fig 10. Exemplu de conectori

În continuare am făcut un tabel cu distanţele maxime acceptate pentru diferitele


tipuri de cabluri. Aceste distanţe pot varia în funcţie de calitatea conexiunilor şi sursele
de interferenţe existente.

Tabel 3(parametri cabluri)


Distanţă maximă Distanţă maximă
Tip de cablu Emisie Recepţie
color alb negru
Cat 5E Pasivă Pasivă 150m 200m
Cat 5E Activă Pasivă 600m 800m
Cat 5E Pasivă Activă 500m 600m
Cat 5E Activă Activă 800m 1200m
Cat 6E Pasivă Pasivă 200m 300m
Cat 6E Activă Pasivă 800m 1000m
Cat 6E Pasivă Activă 700m 900m
Cat 6E Activă Activă 1000m 1500m

4. Fibra optică, odată cu evoluţia tehnicii de securitate, au apărut şi soluţii bazate


pe fibră optică, care, deşi scumpe transmit semnalul video cu pierderi minime pe
distanţe extrem de mari (20-50km) în funcţie de fibră optică folosită şi de
exhipamentele de emisie-repectie.Principiul de funcţionare al acestor soluţii este similar
amplificatoarelor de semnal fiind nevoie de un emiţător şi un receptor.Totodată se pot
transmite semnale provenite de la mai multe camere de supraveghere video folosindu-se
un dispozitiv cu funcţi de multiplexare.

CAPITOLUL V
17
OPERAŢII DE OPTIMIZARE A SISTEMELOR DE ÎNREGISTRARE VIDEO

Nu de puţine ori se întâmplă să vedem camere de supraveghere video cu


aproximativă aceleaşi specificaţii dar cu preţuri foarte diferite. E adevărat... cel puţin la
noi în ţara se poate că preţul cel mai mare să nu reflecte calitatea produsului ci doar un
adaos exorbitant. Cu toate acestea există situaţii în care produse cu specificaţii
prescurtate identice să apară în oferta aceluiaşi furnizor de tehnică de securitate cu
preţuri diferite. Un cumpărător neavizat va tinde cu siguranţă să compare specificaţiile
prescurtate şi să ia decizia corectă de altfel din punct de vedere economic de a
achiztiona cameră mai ieftină. Acest lucru este datorat în mare parte furnizorului care de
multe ori din neştiinţă sau poate neatenţie omite amănunte cum ar fi modelul
procesorului DSP al camerei. DSP ( Digital signal processing) reprezintă totalitatea
operaţiilor de prelucrare digitală prin diverşi algoritmi a semnalului provenit de la un
senzor de imagine CCD sau CMOS. Toate aceste operaţii au loc în interiorul camerei şi
de cele mai multe ori sunt trecute cu vederea cu toate că mare parte din calitatea
imaginii sau din capacitatea camerei de a funcţiona în medii care mai de care mai
diverse se datorează chiar acestor operaţii. Printre cele mai importante funcţii ale
procesorului DSP al unei camere se numără:
· compensarea luminii de fond (BLC)
· auto white balance (AWB)
· electronic iris (EI)
· şamd.
Faptul că un furnizor anunţa că o cameră are de exemplu BLC nu înseamnă că
acel echipament chiar face compensare a luminii de fond foarte bine.Totul depinde în
general de marcă şi tipul procesorului.
În ceea ce priveşte producătorii de procesoare DSP pentru camere de
supraveghere pe primele locuri se afla şi cei mai mari producători de senzori CCD Sony
şi Sharp. Camerele de supraveghere video utilizate în CCTV sunt echipate în general cu
senzori de imagine proiectaţi pentru piaţa de consumer pentru camcorder (există şi
excepţii şi astea de obicei sunt mai scumpe). La origine, camerele aveau senzorii de
imagine de mărimea unui dreptunghi cu diagoanala de ½ inch, dar tendinţa de
miniaturizare a condus la dezvoltarea senzoriilor de 1/3” inch şi mai nou chiar de ¼
inch. Cu cât un senzor este mai mare ( implicit 2/3” > ½” >1/3” >1/4” ) cu atât
sensibilitatea luminoasă şi rezoluţia creşte întrucât cantitatea de informaţii luminoasă
captată este direct proporţională cu suprafaţa senzorului.
Piaţa camerelor de supraveghere cu senzor de 1/3” s-a dezvoltat puternic în
ultimii ani cu performanţe din ce în ce mai apropiate de cele ale fraţilor mai mari (şi mai
scumpi). Chip-urile de ¼” sunt relativ recente şi sunt larg utilizate pe piaţa camerelor
consumer. Dezvoltarea lor pe piaţa CCTV se datorează în special preţului mult mai mic
decât al celor de 1/3”.
Ca regulă generală camerele de ¼’ au un cost mai mic decât al variantelor
constructive mai mari. În principiu marele dezavantaj al camerelor cu senzor de ¼” este
imaginea mai slabă în condiţii de iluminare scăzută.
Camerele de supraveghere video de 1/3” sunt camere cu performanţe medii şi
constituie eşalonul cel mai mare de camere care se instalează astăzi pe piaţă.

18
O comparaţie între CCD Sharp şi cele CCD Sony în funcţie de senzorii de
imagine este ilustrată mai jos:
1. Sony ExView – net superior oricărui alt senzor dar şi foarte scump. Snsibilitate
luminoasă foarte mare, imagine color cu puţin noise chiar şi în condiţii de
iluminare scăzută
2. Sony Super HÂD (Cam cel mai bun raport calitate preţ pe gama medium uşer)
3. Sharp (foarte ok – dacă e nevoie de iluminare scăzută neapărat cu leduri IR la ¼”)
4. Interline – rezultate bune doar pe camerele brand BOSCH
5. LG ( foarte bun la camere alb negru)

a. Camerele de supraveghere video cu senzor 960H şi DSP Effio E se încadrează în


bugetul de achiziţii pe care îl aveţi;
b. Sunteţi dispuşi să plătiţi destul de mult în plus pentru o diferenţă marginală de
calitate faţă de modelele de 540/600 LTV existente la momentul actual pe piaţă;
c. Sunteţi sigur de seriozitatea şi cunoştinţele furnizorului ales (mulţi furnizori
greşesc în specificaţiile tehnice pentru că nu au know-how-ul necesar, transmiţând mai
departe ceea ce primesc de la producători/importatori fără nici o verificare);
Atunci achiziţia acestor camere este o idee bună.
În schimb, dacă vreţi să achiztionati camere 960H pentru că vă aşteptaţi la o
calitate mult mai mare a imaginii sau pentru că planificaţi pe viitor achizita unui DVR
960H, analizaţi din nou decizia de achiziţie.
Deşi în monetul de fata toţi marii furnizori au anunţat că dezvoltă DVR-uri 960H
(Rezoluţie de vizualizare/înregistrare) D1(704x576)), iar procesoarele grafice sunt
lansate de ceva timp, cu siguranţă o să mai dureze până ce o să achiziţionaţi astfel de
echipamente.Ca orice nouă tehnologie şi DVR-uri 960H o să treacă prin etapele clasice
de după lansare (instabilitate, preţ extrem de piperat etc.).

CAPITOLUL VI
19
GLOSAR DE TERMENI UTILIZAŢI ÎN CCTV

Aberaţie optică  orice deficientă inerenta a unei lentile sau sistem optic.
Aberaţiile sunt responsabile de imperfecţiunile de forma şi claritate ale imaginii.
Unghi vizual  unghiul de vizualizare al unei lentile. Poate fi exprimat în
dimensiunea diagonalei, orizontalei sau verticalei imaginii. Lentilele cu distanţele focale
mai mici au un unghi mai larg.
Apertura  deschiderea lentilei care controlează cantitatea de lumină care ajunge
la suprafaţa dispozitivului de procesare a imaginii. Mărimea aperturii este controlată
prin ajustarea irisului.
Mărime apertura  poartă denumirea de număr F. Valori în variana internaţională
sunt: F1, F1.4, F2, F2.8, F4, F4.6, F8, F11, F16
Lentila asferica  o lentilă ale cărei componente au o suprafaţă non-sferica.
Suprafeţele nonsferice sunt modelate pentru a reduce aberaţiile sferice precum şi alte
aberaţii.
Lentila autoiris  lentilele cu această caracteristică au capacitatea de a compensa
variaţiile mari ale intensităţii luminii. În mod particular este util la camerele care au
nevoie să compenseze schimbările de la lumina soarelui la umbre intuneacoase.
Circuitul autoirisului este în mod obişnuit legat la un iris motorizat care deschide şi
închide în mod fizic irisul lentilei. Închiderea unui iris în mod fizic protejează mai bine
camera să nu fie deteriorată de lumină puternică a soarelui decât utilizarea
dispozitivelor electronice care reduc intensitatea semnalului
Intrare de alarmă  unele camere şi servere video au capacitatea de a accepta
intrările de alarmă. Acestea sunt intrări de la senzori standard cum ar fi detectori PIR,
contacte pe uşi, raze active, etc sau ieşiri retransmise de la panoul de alarmă a unei
centrale de efracţie sau panoul de control al accesului.
Nivel lumina ambientală (Ambine Light Level )  cantatea de lumină de fundal
într-o situaţie dată.
Semnal analog  cele mai multe camere CCTV, chiar dacă conţin componenete
digitale, produc un semnal analogic standard. Acesta este când imaginea este
reprezentată printr-un nivel de voltaj variabil şi sincronizări de frecvenţe. În Marea
Britanie şi Europa, standardul pentru semnalul de ieşire analog este numit PAL. În SUA
standardul este numit NTSC
Format imagine (Aspect Raţio)  raportul între înălţimea şi lăţimea unei imagini
Automatic Level Control (ALC)  aceasta este o caracteristică a unor camere,
care le permite fie să clarifice detalii în zonele luminoase ale imaginii, sau să clarifice
mai multe detalii în zonele întunecoase, în funcţie de cum a fost făcută setarea. Aceasta
este utilă atunci când perspectiva are o fereastră în spate, prin care intra lumina soarelui
şi care face camera să fie mult mai intuneacoasa decât este necesar.
Auto gain control (AGC)  este o caracteristică a multor camere CCTV care
ajuta la menţinerea constantă a intensităţii semnalului de ieşire, chiar şi când nivelul
luminii se schimbă. Altfel spus, ridică intensitatea semnalului la nivelele scăzute de
lumină şi îl limitează la nivelele crescute.
Automatic White Balance (AWB) caracteristică a unor camere care ajustează
automat setările de culoare pentru a menţine calitatea zonelor albe ale imaginii

20
Back focus - termen folosit pentru a descrie relaţia distanţei dintre lentila şi
procesorul de imagine. Această distanţă este critică pentru a menţine adâncimea
corespunzătoare a câmpului atunci când variază distanta focala şi intensitatea luminii.
Back light compensation (BLC)  o funcţie a camerei care compensează lumina
excesivă îndreptată către cameră, din cauza căreia, imaginea video din faţa luminii nu
poate fi observată decât sub formă de silueta închisă la culoare.
Reglare backfocus  Presupune alinierea lentilei cu dispozitivul de formare a
imaginii.
Balanced Signal  Este o metodă de transmitere a semnalelor audio şi video
printr-o pereche de fire, adesea răsucite în pereche. Trimiţând doua semnale egale dar
opuse, sistemul reduce interferentele externe şi menţine calitatea semnalului
Balun  Vine de la Balanced-Unbalnaced. Este un dispozitiv care face corelaţia
între linii echilibrate şi linii neechilibrate, de exemplu între cablul UTP şi coaxial
BNC Connector  BNC este un conector stil baioneta pentru cablu coaxial
folosit frecvent în instalaţiile CCTV
Format senzor  Dimensiunea aproximativă a dispozitivului de captare a
imaginii al camerei. Aceasta măsurătoare derivă din diagonală chip-ului sau diametrul
tubului. În acest moment sunt cinci astfel de formate în industria CCTV: 1”, 2/3”, 1/2”,
1/3” şi 1/4"”
Charge Coupled Device (CCD)  Unul din cele două tipuri principale de
dispozitive de processare a imaginii utilizate la camere de supraveghere. Funcţionează
prin transformarea energiei luminii în încărcătura electrică.
Lentile C Mount Lens & CS Mount  Sunt 2 tipuri principale de lentile utilizate
în CCTV.
Lentilele C-mount au un filet de 17.5 mm. Lentilele CS-mount au un filet de 12.5 mm.
De aceea lentilele C-mount au o distanţă focala mai mare. CS-mount au devenit folosite
pe scară largă deoarece este mai practic pentru multe dintre camerele compacte de azi.
Lentilele sunt dotate şi cu un adaptor de 5 mm (uneori este numit inel C) care permite
unei lentile C mount să fie montată pe o cameră CS.
Cablu coaxial  Cablu care are un conductor central, înconjurat de un înveliş cu
aceeaşi axă. Învelişul poate fi făcut din diverse materiale inclusiv din fire de cupru sau
foiţa de metal. Există diverse standarde pentru tipurile specificate de cablu coaxial.
Cablul folosit de regulă cu instalaţiile CCTV este RG60/6U sau RG59.
Composite Video  Un semnal video care combina semnalul de imagine şi
pulsurile de sincronizare.
Compresie  Imaginile video digitale pot fi comprimate prin diverse tehnici.
Acestea includ JPEG şi JPEG –2000 (pentru imaginile statice) şi M-JPEG sau MPEG
(pentru imaginile în mişcare)
DC Type Auto-iris  Lentile auto-iris la care irisul este controlat prin circuitele
camerei.
Digital Video Recorder (DVR)  Dispozitive ce înregistrează digital semnalul
video. În general se găseşte pe un hard disk în aparat. De aceea mai este şi cunoscut ca
HDR (hard disk recorder)
Direct Drive (DD)  Unele lentile cu autoiris cer un semnal DC de la cameră.
Aceste lentile sunt cunoscute ca DD.
Depth of field  Adâncimea câmpului se referă la intervalul de distanţe de la
camera în care imaginea este bine focalizată. Cu cât apertura lentilei este mai mică, cu
21
atât adâncimea câmpului este mai mare. Totuşi mai puţină lumină care intră în lentilă
face că imaginea să fie neclară, de aceea camera va trebui să compenseze prin creşterea
captării luminii. De exemplu cea mai bună (lungă) adâncime a câmpului se va obţine
într-o zi însorită cu o cameră cu apertura foarte mică. În acest caz procesorul de imagine
primeşte o cantitate suficientă de lumină chiar şi cu o apertură mică. Cea mai scăzută
(scurtă) adâncime a câmpului va fi într-o cameră întunecoasă, cu o apertură mare.
Pentru a îmbunătăţii adâncimea câmpului, cea mai bună abordare este creşterea
cantităţii de lumină pe subiect, şi folosirea unei camere mai sensibile.
Decibel (db)  Este o scară logaritmică. În contextul CCTV se referă la voltaj
sau la intensitatea semnalului. O creştere de 6db este echivalentă cu dublarea intensităţii
semnalului.
Distribution Amplifier Un dispozitiv care acceptă o intrare video şi o trimite la
2 sau mai multe dispozitive. Este des utilizat atunci când semnalul trebuie împărţit între
un număr crescut de monitoare şi dispozitive de înregistrare. 2-3 dispozitive pot fi
legate de obicei (dar nu întotdeauna) împărţind semnalul printr-un conector tip T, dar
pentru mai multe este nevoie de un amplificatoru distribuitor pentru a transmite un
semnal de o calitate acceptabilă.
Digital Verstatile Disck (DVD)  Uneori este numit şi Digital Video Disk. Un
disc optic de aceeaşi dimensiune ca şi un CD folosind pentru stocarea datelor în diverse
formate, inclusiv video şi date computerizate.
Extension tubes  Distantatoare de diverse mărimi folosite între camera şi lentila
pentru a reduce distanţa minimă până la obiect (Minimum Object Distance). Nu se
recomandă a se folosi la lentilele cu zoom deoarece pot determina pierderea abilităţii de
vizualizare clară.
Electronic Iris (EI)  O variantă electronică a autoirisului, Foloseşte un semnal
electric pentru a simula efectul de deschidere şi închidere a irisului, prin creşterea sau
descreşterea efectivă a diafragmei camerei.
External Sync  Permite unei echipament să se sincronizeze cu un alt dispozitiv,
astfel încât să se poată alinia sistemului şi să formeze un întreg
F  Apertura/ deschiderea lentile
F-stop  Un termen folosit pentru a indica mărimea aperturii lentilei. Cu cât F
este mai mic cu atât mai mare este cantitatea de lumină care trece prin lentilă.
Field of View (câmp vizual)  Dimensiunea orizontală şi verticală a scenei la o
distanţă dată, a camerei faţă de subiect.
Focal lenght (distanţa focala)  Distanţa dintre centrul lentilei, sau cel de-al
doilea punct principal şi senzorul de imagine. Lentile cu distanţa focala mică au un
câmp vizual mai mare şi zoom mai mic. Lentilele cu distanţa focala mai mare au un
câmp vizual mai îngust şi zoom mai mare. Tabelul de mai jos da valori aproximative ale
unghiului câmpului vizual pentru lentile cu diverse distanţe focale. 30’ este imaginea
normală. Lentielele telephoto (cu distanţa focala mare) au cele mai înguste unghiuri.
Frame (Cadru)  Se referă la o imagine TV întreagă. Semnalul Pal transmite 50
de imagini pe secundă respectiv 25 frame-uri pe secundă
Gama Correction/Corecţie Gama  O ajustare care asigura că variantiile
semnalului luminos la intrare să producă o variaţie corespunzature a intensităţii luminii
la ieşire.
Ghost  O imagine slabă, în care semnalul primar este slab şi permite
semnalului secundar să interfere cu imaginea.
22
Hunting  Un termen industrial folosit pentru a descrie incapacitatea lentilelor
cu auto-iris de a se stabiliza în anumite condiţii de luminozitate.
Hertz(HZ)  Cicluri pe secundă
IRIS  O diafragmă mecanică care poate fi controlată manual sau automat
pentru a controla apertura lentilei.
Impedance/Impedanţa  Rezistenta totatala a unui dispozitiv la un flux de
curent alternativ. Se măsoară în Ohms
Interlacing  Semnalul video transmite lini pare şi impare alternativ. Acesta este
2:1. Cele 2 tipuri de linii sunt combinate pentru a alcătui fiecare cadru.
Internal Sync  Dispozitivele au un cristal intern care furnizează frecvenţa de
sincronizare, fără a avea nevoie de un dispozitiv extern ca referinţă.
Infra Red (IR)  Luminia de frecvenţă scăzută sub spectrul vizibil. Este deseori
folosită pentru supravegherea ascunsă pentru a furniza o sursă de lumină camerelor
astfel încât să se poată înregistra imagini în zone întunecate sau lipsite total de lumină
IP Waterproof Rating (IP66-IP68)  Ratele IP sunt măsurători standard BSi
pentru cât de rezistent la apa este ceva. Multe camere sunt utilizate în exterior şi de
aceea trebuie să prezinte un grad de rezistenţă la apă. Detaliile rezultatelor testelor sunt
definite de standardul BS EN 60529:1192. Numărul IP are 2 cifre şi litere opţionale
după aceste 2 cifre. Acestea au următoarele semnificaţii:
Prima cifră
0,1,2,3,4,5,6,
Protecţie împotriva accesului obiectelor străine
• 0 presupune protecţie foarte scăzută
• 6 presupune protecţie împotriva accesului prafului sau a unui fir sau cablu
A doua cifră
0,1,2,3,4,5,6,7,8
Protecţie împotriva accesului apei :
• 0 presupune protecţie aproape nulă
• 8 presupune protecţie chiar şi în cazul imersiei complete şi continue în apă
Prima literă
A,B,C,D
• A presupune protecţie împotriva accesului cu palma
• B presupune protecţie împotriva accesului cu degetul
• C presupune protecţie împotriva accesului cu o unealtă
• D presupune protecţie împotriva accesului cu un cablu (o sârmă)
Litere suplimentare
H,M,S,W Vezi BS EN 60529
Pentru mai multe informaţii sau pentru o copie a standardului accesaţi siteul BSi la
www.bsiglobal.
com sau www.bsi.org.uk
JPEG  Standard pentru compresia imaginilor fixe. Este folosit în sistemele
CCTV pentru a comprima şi păstra cadrele individuale. JPEG a fost dezvolat de Joint
Photographic Experts Group.
Lens format (format lentilă)  Dimensiunea aproximativă a unei imagini
proiectate de lentilă. În cele mai multe cazuri lentilele proiectează imagini uşor mai
mari decât mărimea desemnată, pentru a asigura că procesorul de imagine este complet
acoperit. Se recomandă ca lentilele şi camerele să aibă acelaşi format. O lentilă cu un
23
format mai mare poate fi folosită pe o cameră cu un format mai mic, dar invers e
nerecomandat.
Level Control (control nivel)  Folosit pentru a seta circuitul autoirisului la
nivelul imaginii dorit de utilizator. Îndreptând potenţiometrul către poziţia HIGH se va
deschide irisul şi va permite unei cantităţi mai mari de lumină să pătrundă prin lentila,
îndreptând potenţiometrul către LOW se va închide irisul iar cantiatea de lumină care va
traversa lentila va fi mai scăzută.
Liquid Crystal Display (LCD)  Tehnologie utilizată pentru display-urile cu
ecran plat. Pe lângă faptul că au un volum mai mic şi sunt mai uşoare, au şi avantajul că
folosesc mai puţină energie decât ecranele tradiţionale cu tub catodic.
Line Amplifier (amplificator de linie)  Acest dispozitiv transforma un semnal
video slab în intrări şi ieşiri cu o intensitate mult mai mare a aceluiaşi semnal. Sunt utile
(chiar necesare) când se transmite semnal video de-a lungul unei linii foarte lungi. Mai
este şi cunoscut ca video line corrector.
Line Fed Camera  Se referă la folosirea unui echipament ce poate să alimenteze
camera şi să preia semnalul video prin acelaşi cablu. De obicei presupune existenţa unui
unităţi de codificare la un capăt şi a unui decodor la celălalt capăt. Aceste unititati
combina pentru că apoi să despartă semnalul video de cel electric la oricare dintre
capetele cablului.
Looping  Conectarea unui dispozitiv adiţional în paralel cu un cablu video
existent, de exemplu când se duce acelaşi semnal video şi la un video recorder la un
monitor prin folosirea unei mufe T.
Lux  Unitate de măsură a cantităţii de lumină care loveşte o suprafaţă. Un lux
este egal cu un lumen pe metru pătrat. Nu este posibil să se obţină o bună definire a
culorii în condiţii scăzute de lumină de aceea aceste camere sunt în general
monocromatice. Totuşi camerele zi/noapte folosesc sisteme electronice care schimba de
la color în timpul zilei la monocrom în timpul nopţii sau a condiţiilor scăzute de lumină.
Multe camere pentru lumina scăzută sunt şi sensibile IR, astfel încât să poată folosi şi
lumina IR. Acestea sunt utile mai ales în condiţii de luminozitate zero.
Manual iris lens (lentila cu rirs manual)  O lentilă la care deschiderea irisului se
ajustează manual. Acest tip de lentile se folosesc în general în condiţii de luminozitate
constantă.
Minimum object distance(M.O.D.) Cea mai mică distanţă la care o lentilă poate să
focalizeze un obiect. În general cu cât distanţa focala e mai mică cu atât MOD e mai
scurtă. Această distanţă poate fi modificată prin utilizarea de distanţiere.
Matrix Switcher  Dispozitiv ce permite ca oricare dintre intrările camerei să fie
comutate la una sau mai multe ieşiri video (monitoare, video recordere, etc.)
Mechanichal Focus (Facus manual/mecanic)  Reglarea manuală pentru a
focaliza o lentilă
Monitor Dispozitiv folosit pentru a viziona imaginile video. În mod normal nu au
receptoare de frecvenţă RF (pentru TV). De obicei au intrări video compuse.
Monochrome  (monocrom) Imagine alb/negru.
MPEG  Standard de compresie pentru imaginile în mişcare. A fost dezvoltată
de Moving Pictures Experts Group. Este folosită acum la scară largă pentru compresia
imaginilor video. Totuşi MPEG nu este un singur standard. Există mai multe standarde
cu mai multe utilizări. MPEG-2 este folosti pentru DVD-uri, MPEG-4 a fost dezvoltat
pentru aplicaţii multimedia web pentru telefonie fixă şi mobila.
24
Multiplexer  Dispozitiv care ia intrările din 2 sau mai multe canale video şi le
combină într-un singur semnal. Adesea se foloseşte TDM (time division Multiplexing)
care intercalează cadre ale fiecărui canal astfel încât să poată fi separate la final. FDM
(frequency division multiplexering) foloseşte diferite frecvenţe pentru a separa
semnalul.
Network camera (camera IP)  Camera desemnată să înregistreze imaginile şi să
le transimta direct la un calculator din reţea sau la o legătură la internet. De obicei
acestea nu au şi ieşire video analogica Imaginile sunt codate direct cu una dintre
tehnicile de compresie cum ar fi JPEG, H.264 sau MPEG.
NTSC  Semnal TV standard dezvoltat de Naţional Television Standards
Committtee în SUA. Europa şi Marea Britanie folosesc un standar similar dar diferit ca
şi componentă de sincronizare şi croma numit PAL.
Pinhole  Tip de lentilă cu apertura foarte mică. De cele mai multe ori utilizate
pentru aplicaţii secrete deoarece poate fi uşor ascunsă în spatele său în interiorul unui
obiect.
Lentile Pre-Pozitionate  Sunt lentile create special cu componente mecanice
sau electrice suplimentare ce permit legătura la computer. Aceste funcţii permit
lentilelor (prin utilizarea unui mecanism de comandă corespunzător) să transmită înapoi
unităţii de control informaţii relevante despre zoom şi focus, permiţându-i acesteia să
scaneze rapid o zonă preselectată pentru a focaliza la un anumit punct fără intervenţia
unui operator.
PAL  Semnal TV standard folosit în Europa şi Marea Britanie. Este
prescurtarea de la Phase Alternating Line
Pixel Arie individuală pe suprafaţa unui procesor de imagine, de obicei CCD.
Este făcut din material fotosensibil care transforma lumina în energie electrică. În
contextul unui display un pixel se referă la o arie individuală pe suprafaţa ecranului care
transforma energia electrică în lumină vizibilă.
Peak to Peak (P-P)  Măsurarea voltajului unui semnal între punctul cel mai
negativ şi cel mai pozitiv.
Roll  Eroare a unei semnal video care se manifesta prin lipsa sincronizării
verticale. Datorită ei imaginea se mişca continuu în sus sau în jos.
SECAM  Sistem folosit pentru semnalul TV în Franţa
SCART  Standard folosit în Europa pentru un conector cu 20 de pini folosit
pentru semnal video şi audio. Cel mai mult este folosit în dispozitivele TV domestice.
Shutter  Diafragma este dispozitivul care controlează perioada de timp în care
lumina este strânsă de către procesorul de imagine. Camerele vechi foloseau diafragme
mecanice. Acum camerele
moderne folosesc componente electronice care îndeplinesc aceleaşi funcţii fără a avea
părţi
mobile.
Signal to Noise Raţio (S/N Raţio – raport semnal/zgomot)  Raportul între
intensitatea semnalului şi nivelul zgomotului la un semnal video sau audio ce se
măsoară în decibeli(db).
Termination O rezistenţă finală de 75 ohmi folosită pentru a închide fiecare capăt al unei
semnal video.

25
Television Lines (TVL)  Este un indicator al mărimii rezoluţiei unui dispozitiv
video. Numere mari presupun rezoluţii mari. 420 TVL este considerată o rezoluţie
medie, 480 TVL sau mai mult este considerat o rezoluţie mare.
Video Type Lens/Drive (VDD)  O lentilă auto-iris cu circuite interne care
procesează semnalul video şi cotroleaza mişcările irisului
Varifocal (Zoom)  Tip de lentile care au posibilitatea de a-şi schimba distanta
focala. Acesta permite ajustarea zoom-ului şi a câmpului camerei. Schimbarea se poate
face manual sau automat(zoom motorizat).
Video Motion Detection (Detecţie de mişcare)  Caracteristică care detectează
mişcarea în interiorul unui semnal video. În general este utilizată pentru a declanşa
înregistrarea imaginilor. Sistemele de detectare a mişcării avansate au posibilitatea de
setare a sensibilităţii şi a mărimii obiectelor care vor declanşa sistemul. Acestea permit
şi că imaginea să fie segmentata astfel încât să se ţină cont numai de anumite zone ale
acesteia atunci când se scanează pentru detectarea mişcării.
Video Server (Network Video Server)  Dispozitiv care acceptă intrări de la
camere CCTV folosind semnalul video compus PAL. El digitalizează semnalul şi apoi
transmite imaginea în reţea, prin internet sau conexiuni GSM. Aparatura modernă are şi
un senzor de mişcare inclus, şi poate proteja imaginile în timp ce acestea sunt încărcate
pe un server îndepărtat unde sunt înregistrate.
Wavelets  Tehnica de compresie folosită pentru a comprima imaginile într-un
grad crescut fără a le degrada calitatea.
Zoom Lens  O lentilă ce are capacitatea de a-şi schimba distanta focala manual
sau prin intermediul unei unităţi de control pentru a acoperi o arie mai largă.
Zoom raţio Raportul între distanta focala iniţială (wide) şi cea finală
(telephoto) a unei lentile zoom. O rată de 10x va mări imaginea wide de 10 ori.
Exemple de lentile cu zoom 10x:8mm~80mm, 12mm~120mm

26
CAPITOLUL VII
SISTEME DE SUPRAVEGHERE INTEGRATĂ

Maxim de asistenta din partea unui PC se poate obţine dacă acesta este folosit
pentru gestionarea tuturor informaţiilor de la senzori (antiefracţie, antiincendiu şi
admitere acces) împreuna cu informaţiile culese de la camerele video dispuse în
obiectiv.Aplicaţia integrată combina capacitatea sistemului de supraveghere cu
scalabilitatea unei aplicaţii distribuite în reţea care poate beneficia de cele mai noi
programe de aplicaţie.

În continuare, sunt prezentate funcţii principale care pot fi realizate de un altfel de


program de aplicaţie:
· integrarea sistemelor de supraveghere;
· gestionarea alarmelor tsi evenimentelor;
· elemente de configurare;
· conectarea cu baze de date externe;
· sistemul de comunicaţii;
· securitatea aplicaţiei;
· controlul sistemului de admitere al accesului;
· controlul sistemelor antiincendiu tsi antiefracţie;
· integrarea cu sistemul video.

Facilitatile oferite de modulul de integrare a informaţiilor constau în:

· este capabil să primească informaţii de la sistemele de detecţie perimetrale,


dispozitivele pentru detectarea intruziunilor, sistemul video, centrală de alarmă
antiincendiu, sistemul de control acces etc., fiindcapabil să ofere în timp real o
imagine globală şi coerentă a obiectivului supravegheat;
· mecanismul de interconectare între sisteme eterogene este bazat pe un model în
buclă închisa, eveniment-reactie;
· utilizatorul dispune de o interfaţă grafică, fapt ce îi permite configurarea
protocoalelor de comunicaţie cu diversele echipamente conectate la sistem,
acţiunile implicite necesare la detectarea unui eveniment (funcţie de politica de
securitate specifică a instituţiei), precum tsi a ferestrelor care sunt afitsate, a
elementelor de control (butoane, casete de validare,liste de opţiuni etc.);
· sistemul este tolerant la erori, rămânând operaţional chiar dacă unele din staţiile
de lucru pe care rulează aplicaţia sunt defecte;
· afitsarea situaţiei operative este făcută în stil GIS, pe planul obiectivului fiind
indicate şi poziţiile elementelor active ale sistemului de supraveghere.

Gestionarea alarmelor şi evenimentelor asigura următoarele funcţiuni;

27
· sistemul integrat creează o bază de date în care se memorează toate evenimentele
survenite, împreuna cu caracteristicile acestuia (oră şi data detectării,dispozitivul
care a sesizato etc.);
· apariţia unei alarme produce comutarea automată a ferestrei principale, astfel
încât pe aceasta este afitsat planul zonei unde se gasetste senzorul care a
declantsat evenimentul (11)

Figura 11. Editorul sistemului expert

· pentru fiecare senzor sau grup de senzori, aplicaţia dispune de un sistem expert
care oferă asistenţă operatorului pentru luarea deciziei optime;
· setarea sistemul expert de asistenta este realizabilă prin intermediul unor ferestre
specializate (figura 11);
· dispune de facilităţi de management ale crizelor, cum ar fi: sistemul expert,
afitsarea de informaţii despre eveniment, schimba aspectul grafic al elementului
care a declantsat alarma, mecanism de reacţie automată la recepţionarea unei
alarme, generarea automată a rapoartelor (figura 12)

Figura 12. Fereastra de generare a rapoartelor

28
Elementele de configurare permit fie setarea interfeţe utilizator, în stilul general al
aplicatiior vizuale, fie starea protocoalelor de comunicaţie cu dispozitivele externe
stabilirea activitasilor care trebuie efectuate la detectareaunui eveniment.Conectarea cu
baze de date externe este o facilitate necesară pentru a asigura migrarea facilă a
informaţiilor de securitate pe alte platforme de calcul dotate cu alte sisteme de operare
şi de gestiune a bazelor de date.

Sistemul de comunicaţii are următoarele funcţiuni:

· asigura legăturile de date între calculatoarele pe care rulează aplicaţia de


management si centralele de alarmare tsi celelalte sisteme externe;
· este tolerant la defectări, în sensul că dacă o legătură este defectă, incidentul este
semnalat tsi tratat ca un eveniment, informaţiile care trebuiau transmise fiind
memorate până la refacerea conexiunii
· este capabil să funcţioneze cu reţele, protocoale şi medii de transmisie eterogene;
· asigura legătura cu sistemele de comunicaţii externe: trimiterea de SMS, mesaje
radiopaging ori iniţierea de apeluri voce în reţeaua telefonică standard.
Securitatea aplicaţiei asigura protejarea programului împotriva acceselor
utilizatorilor neautorizaţi. Ea este structurata pe trei nivele ierarhice
(administrator, operator şi utilizator), fiecare operaţiune fiind memorata într-un
jurnal. Nivelul ierarhic validează sau invalidează accesul la diversele facilităţi ale
programului, fiind posibile setări, reconfigurări, anulari alarme etc.

Controlul sistemului de admitere al accesului permite fie afişarea informaţiilor


despre persoana care foloseşte o cartelă de acces împreuna cu poziţia cititorului
decartele activat (figura 13), fie crearea unei fise de pontaj cu conţinut divers:

Figura 13. Fereastra pentru controlul accesului

29
· listele de acces, pe zile, pentru fiecare zi, persoană sau departament (figura 14);
· listele cu persoanele care au intrat în obiectiv înainte sau după timpul planificat;
· listele cu persoanele care au stat în obiectiv mai puţin decât timpul planificat;
· timpul total petrecut de cineva, într-o perioadă dată, în obiectiv;
· lista persoanelor care s-au găsit în obiectiv, la un moment specificat.

Figura 14. Fisa de pontaj

Accesul cu cartele poate fi făcut diferenţiat, pentru anumite zone sau încăperi
critice. Împreuna cu sistemul de acces pe bază de cartele, se pot adăuga şi dispozitive
biometrice utile pentru creşterea siguranţei. Sistemul de management fiind un sistem
deschis, permite interfaţarea simplă cu dispozitivele biometrice cu ajutorul unor interfe
se seriale standard sau Ethernet.
Sisteme de supraveghere video, sistemul de management având disponibile
următoarele facilităţi:
· controlul camerelor video PTZ (direcţie, unghi de deschidere, focalizare,
luminozitate);
· dispozitivelor de concentrare a informaţiei video (quad-uri, multiplexoare, mătrici
video etc.);

30
CONCLUZIE

Am ales această temă deoarece camerele video sunt foarte importante şi foarte
des utilizate în ultimul timp în multe locuri cum ar fi:
- magazine
- bănci
- farmacii
- locuri publice
- întreprinderi şi fabrici
- si multe alte locuri
În primul rând cred că în viitor multe alte locuri vor fi obligate să-şi monteze
camere video pentru siguranţa celor care lucrează acolo, deoarece se întâmplă multe
lucruri care trebuie prevenite.Camerele video ajuta foarte mult în unele cazuri şi poliţia
deoarece de pe înregistrările pe care le fac, pot afla multe lucruri in diferite situatii şi pot
surprinde multe lucruri importante.
În concluzie pot spune că în viitor camerele video vor fi foarte folositoare chiar
şi în viaţa de zi cu zi.

31
BIBLIOGRAFIE

[1] www.tntcomputers.ro/echipamente-supraveghere-si-pontaj.html
[2]http://camere-de-supraveghere-video.blogspot.com/2008/03/ce-trebuie-sa-caut-la-un-
sistem-de.html
[3] http://www.icansee.ro/explicatii-supraveghere

32