Sunteți pe pagina 1din 4

Embriogeneza umana

Curs 1
Primele 42 zile – embriogeneza ( se formeaza toate sistemele)
Dupa 42 zile – organogeneza

Fenomenele pregatitoare:
- Embriogeneza
- Ciclul lunar

Perioadele embriogenezei
1. Fecundatia
2. Segmentatia
3. Perioada – discului embrionar
- timpurie a santului neural
- bronhiala
- dezvoltarii membrelor
- fetala
Embriogeneza incepe odata cu fecundatia, un process prin care spermatozoidul si
ovocitul se unesc formand zigot.
Premergator au loc o serie de fenomene care intereseaza: cromozomii si citoplasma
precum:
1. Reducerea nr de cromozomi de la 46 la 23 ( deviziune meiotica, reductionala),
la ambele categoriiL ovocit si spermatozoid.
2. Modificari ale formei si structurii celulelor.
- Celula germinativa masculine, initial rotunda si voluminoasa, pierde toata citoplasma
si dezvolta un cap (nucleu), git, coada.
- Celula germinativa feminine va acumula citoplasma de nutritive necesara dezvoltarii
in 1 saptamina de sarcina.

In general un cromozom reprezinta o forma de existent a materialului cromatinian


(ADN), a bagajului ereditar, sub forma sa condensate cuaternara.
Un cromozom are 2 brate: cromatide, intersectate in forma X, punctu de intersectie:
centromere.
Ciclul evolutiv a celulei este format din intefaza, caracterizata prin sinteza, anabolice si
diviziunea in urma careia vor lua nastere cele 2 celule fiice, prin injumatatirea materialului
cromatinian. In urma mitozei nr cromozomilor ramane de 46, insa ca urmare a ruperii
centromerului si a deplasarii catre polii opusi ai celulelor, ale celor 2 cromatide, cromozomii
vor devein monocromi.
Dupa mitoza in cele 2 celule fiice, incepe interfaza cu sinteza replicative a ADN-ului,
care va reface materialul cromatinian la formula dicromatidica.
Cromozomii in timpul meiozei, celulele germinative urmeaza in evolutia lor spre
maturizare, diviziunii mitotice si meiotice, ultimele comporta un interes deosebit avind in
vedere caracterul lor de pregatire pentru fertilizatie ale celulelor sexuale.
In geneza gametului matur exista 2 diviziuni meiotice:
- Prima diviziune meiotica porneste de la setul diploid de cromozomi ( cu 4 cromatide)
in cadrul cromozomilor perechi. In metafaza si anafaza, ca urmare a amestecului materialului
cromatinian, intre perechele cromozomiale, rezulta cromozomii cu gene allele amestecate.
Ulterior in urma incheierii diviziunii rezulta 2 celule fiice cu un nr haploid (23 cromozomi)
dicromatidici cu genele amestecate.
- A doua diviziune meiotica se va caracteriza prin absenta sintezei replicative de ADN
in interfaza si prin urmare setul haploid de cromozomi dicromatidici, va genera in urma
diviziunii un set haploid de cromozomi monocromatidici. In aceasta stare gametul masculin
si feminin sunt apti pentru fecundare.

Modificari morfologice in timpul maturizarii

Celulele germinative mature sunt descendente ale celulelor germinative primordial, care
apar la embrionul uman, in peretele endodermal al sacului vitelin, la sfirsitul a 3 saptamini.
Aceaste cellule migreaza de pe crestele genital intraembrionare, medial de mezonefros,
pe care le populeaza in saptamina 4 si 5 si din care si se vor dezvolta.

OVOGENEZA

Maturatia prenatala

Dupa migrarea si popularea crestelor genital feminine, celulele germinative primoridale


se diferentiaza in ovogonii.
Ovogoniile vor efectua un nr de diviziuni mitotice, si la sfirsitul 3 saptamini, se dispun
in insule care vor fi inconjurate de celulele provenite din epiteliul celomic, care au patruns in
gonadele primitive. Ovogoniile vor deveni ovocite primare, dupa care se realizeaza sinteza
replicative de ADN si vor intra in profaza primei diviziuni meiotice.
Un ovocit primar impreuna cu celulel mezoteliale, inconjuratoare din corticala ovarului,
vor forma foliculul primordial ovarian.

Maturatia postnatala

La nastere aproape toate ovocitele primare isi vor incheia profaza primei diviziuni
meiotice, dar in loc sa urmeze metafaza, ele intra in repaus, diviziunea care va continua la
pubertate vor ramane doar 40 000 foliculi.
Cu ocazia pubertatii, un nr de foliculi premordiali, incep sa evolueze cu fiecare ciclu
ovarian, ovocitele primare cresc in volum in timp ce celulele mezoteliale care inconjaoara
ovocitul devin cuboidale, numindu-se celule foliculare. In acest moment foliculul primordial
care contine ovocitul primar devine folicul primar.
La inceput celulele foliculare vin in contact intim cu ovocitul, ulterior prin acumularea
unei substante mucopolizaharidice, care se va interpune intre ovocit si celulele foliculare, va
da nastere zonei Pellucida.
Mai tirziu sub actiunea gonadotropinelor hipofizare apar intre celulele foliculare si
ovocit lichid, formind antrumul follicular, iar celulele foliculare de linga si din jurul
ovocitului vor forma cumulus ooforus.
La maturitate foliculul primar devine foliculul cavitar. Acesta e inconjurat de 2 straturi
de tesut conjunctiv, unul intern, bogat in vase si glande si altul extern, care treptat se pierde
in stroma ovariana. In acest stadiu, foliculul ajunge la 6-12mm, teaca sa interna fiind
principal sursa de estrogen.
Cu fiecare ciclu ovarian, incep sa se dezvolte un nr de foliculi, insa deobicei doar 1
ajunge la maturitate pe masura ce foliculul devine matur, ovoitul primar incheie diviziunea
meiotica, in urma careia rezulta 2 celule fiice:
- 1 celula mare haploida ( dicromatidica, cu 23 cromozomi), denumita ovocit secundar
- 1 globul polar, celula mica fara citoplasma, tot haploida, localizata intre zona pelucida
si membrane celulelor a ovocitului secundar, spatiu denumit spatiu perivitelin.
Odata cu terminarea 1 diviziuni de maturatie si inainte ca nucleul ovocitului secundar sa
se reintoarca la starea sa de asteptare celula intra in a 2 diviziune meiotica, in urma careia va
rezulta ovocitul haploid monocromatidic apt de fecundare.
Momentul in care ovocitul secundar prezinta fusul de diviziune , corespunde ovulatiei
din ziua a 14-18 a ciclului menstrual, ovocitul fiind expulzat din ovar.
Aceasta a 2 diviziune meiotica se incheie doar daca ovocitul este fertilizat, in caz
contrar, dupa 24 ore de la ovulatie, celula moare, neavind sursa energetica,

SPERMATOGENEZA

Diferentierea celulelor germinative primordial la barbat incep la pubertate in timp ce la


femeie din luna a 3. La nastere ele apar ca niste cellule palide mari inconjurate de celule de
suport si dispuse in cordoane. Celulele de suport, deriva in epiteliul celomic, de la suprafata
gonadei, similar cu aparitia celulelor foliculare la femeie, devenind celule de sustinere
septolica. Putin inainte de pubertate aceste cordoane celulare capata lume, devenind tub
seminifer. Aproximativ in acelasi timp celulele germinative primordiale, dau nastere
spermatogoniilor, care se vor diferentia in spermatocite primare.
Dupa replicarea ADN-ului incepe 1 diviziune meiotica, in urma careia apar
spermatocitele secundare, haploide si dicromatidice. Spermatocitele secundare intra in cea
de a 2 diviziune meiotica, rezultind 2 spermatide, care sunt celule haploide
monocromatidice.

Spermiogeneza

Spermatidele urmeaza o serie de modificari in ruma carora se formeaza spermatozoidul:


- Formarea acrozomului, care contine nucleu
- Condensarea nucleului
- Formarea colului, a piesei intermediare si a cozii
- Pierderea majoritatii citoplasmei

La om timpul necesar spermatogoniei pentru a ajunge spermatozoid matur, este de 61


zile. Ajuns la maturitate, spermatozoidul ajunge in tubii seminiferi, unde ramane depozitat
pina in momentul in care este eliminat pentru ovulatie.

Ciclul ovarian

Dupa pubertate, femeia incepe sa aiba cicluri lunare regulate, controlate de hipotalamus
prin FSH si LH. La inceputul fiecarui ciclu, 5-12 foliculi ovarieni, evolueaza catre foliculi
maturi, din acestia doar 1 e eliminat, restul devin, atretici, astfel incit ovocitul si celulele
foliculare din jurul sau vor fi inlocuite de tesut conjunctiv, formand corpus atreticum.
In timpul cresterii foliculului apar un nr mare de celule foliculare si tecale, secretoare de
estrogeni, care vor stimula secretia hipofizara de LH, acest hormon determinand ovulatia.
In zilele care preced ovulatia sub influenta FSH si LH foliculul de GRAAF creste rapid,
ajungind la 15-20mm; acesti foliculi proemina la suprafata ovarului, formind stigma.
In acest moment au loc 2 fenomene:
- Cresterea progresiva a foliculului de Graaf, duce la slabirea capsulei ovariene
- Sub influenta LH, se rupe membrana foliculului de Graff si capsula ovariana, astfel
incit citoplasma foliculara se pierde iar ovocitul impreuna cu cumulus ooforus, sunt
expulzate in cavitatea peritoniala, este momentul in care se incheie 1 diviziune meiotica.

Corpul luteal

Dupa ovulatie, celulele foliculare restante din foliculul de Graff, se dezvolta sub
actiunea LH-ului, devenind celule luteale, care formeaza corpul galben si care secreta
progesteron.
Acest hormon, impreuna cu estrogenii produsi de celulele tecale, aduc mucoasa uterine
in stadiul secretor, necesar implantarii zigotului.

Corpul alb

Daca fertilizarea nu are loc, corpul galben ( care se dezvolta maxim la 9 zile dupa
ovulatie), degenereaza fiind inlocuit de un tesut fibros, formind corpus albicans. Odata cu
involutia corpului galben, scade si productia de progesteron, grabindu-se astfel hemoragia
menstruala.
Implantarea blastocistului stimuleaza dezvoltarea corpului galben de sarcina care va
secreta progesteron pina in luna a 4 de sarcina.