Integrala curbilinie

Maria Joiţa

1 Drumuri parametrizate
De…nitia 1.1 O funcţie continu¼a : [a; b] ! Rn se numeşte drum în Rn .
Drumul este de clas¼a C (k) dac¼a funcţia este de clas¼a C (k) :
2
Drumul este neted dac¼a este de clas¼a C (1) şi k 0 (t)k 6= 0,8t 2 (a; b) :
Punctele (a) ; (b) 2 Rn sunt numite capetele drumului :
Drumul este închis dac¼a (a) = (b) :

Un drum : [a; b] ! Rn poate … parcurs în dou¼a sensuri, de la (a) la (b)

sau de la (b) la (a). Vom nota cu + dac¼ a alegem s¼
a parcurgem drumul
de la (a) la (b) şi dac¼a alegem s¼
a parcurgem drumul în sens invers, de
la (b) la (a) : Drumul e : [a; b] ! Rn ;

e (t) = (a + b t)

se numeşte opusul drumului :

De…nitia 1.2 Fie 1 : [a; b] ! Rn şi 2 : [b; c] ! Rn dou¼a drumuri astfel încât
1 (b) = 2 (b). Drumul : [a; c] ! Rn ;

1 (t) dac¼a t 2 [a; b]

(t) =
2 (t) dac¼a t 2 (b; c]

notat = 1 [ 2 este numit juxtapunerea drumurilor 1 şi 2:

De…nitia 1.3 Spunem c¼a drumul : [a; b] ! Rn este neted pe porţiuni dac¼a
S
n
este juxtapunerea unui num¼ar …nit de drumuri netede, = k ; k ; k = 1; n
k=1
sunt drumuri netede.

De…nitia 1.4 Fie 1 : [a1 ; b1 ] ! Rn şi 2 : [a2 ; b2 ] ! Rn dou¼a drumuri.

Spunem ca drumurile 1 şi 2 sunt echivalente, şi not¼am 1 v 2 , dac¼a exist¼a
' : [a1 ; b1 ] ! [a2 ; b2 ]; o funcţie bijectiv¼a de clas¼a C (1) ; astfel înc¼at 2 ' = 1 :
Drumurile 1 şi 2 sunt echivalente cu aceeaşi orientare dac¼a '0 (t) > 0
oricare ar … t 2 [a1 ; b1 ]. Drumurile 1 şi 2 sunt echivalente cu schimbarea
orient¼arii dac¼a '0 (t) < 0 oricare ar … t 2 [a1 ; b1 ]:

1
Observatia 1.5 1. Un drum echivalent cu un drum închis este un drum
închis.
2. Un drum echivalent cu un drum neted (neted pe porţiuni) este un drum
neted (neted pe porţiuni).

Observatia 1.6 Dou¼a drumuri echivalente au aceeaşi imagine.

Reciproca acestei a…rmaţii este fals¼

a. Exist¼ a drumuri care au aceeaşi imagine
dar care nu sunt echivalente. Într-adev¼ ar, drumurile 1 : [0; 1] ! R2 ; 1 (t) =
(t; t) şi 2 : [ 1; 1] ! R2 ; 2 (t) = (t2 ; t2 ) au aceeaşi imagine, segmentul [OA];
O(0; 0) şi A(1; 1); de pe dreapta y = x; dar nu sunt echivalente. Presupunem
c¼
a exist¼ a ' : [ 1; 1] ! [0; 1]; o funcţie bijectiv¼ a de clas¼a C (1) ; astfel încât
2
1 ' = 2 : Aunci ' (t) = t ; 8t 2 [ 1; 1] şi deci ' nu este bijectiva, contradicţie.

Exemple 1.7 Fie 1 : [0; ] ! R2 ; 1 (t) = (cos t; sin t), 2 : [0; 2 ] ! R2 3 (t) =
(cos 2t; sin 2t) şi 3 : [ 2 ; 32 ] ! R2 ; 3 (t) = ( sin t; cos t) :
Clar, 1 ; 2 ; 3 sunt drumuri netede.
Funcţia '1 : [0; ] ! [0; 2 ]; '1 (t) = 2t este bijectiv¼a şi de clas¼a C (1) , '01 (t) =
1
2 > 0; 8t 2 [0; ] şi 2 '1 = 1 . Prin urmare, drumurile 1 şi 2 sunt
echivalente cu aceeaşi orientare.
Funcţia '2 : [0; ] ! [ 2 ; 32 ]; '2 (t) = 32 t este bijectiv¼a şi de clas¼a C (1) ,
0
'2 (t) = 1 < 0; 8t 2 [0; ] şi 2 '2 = 1 . Prin urmare, drumurile 1 şi 2
sunt echivalente cu orient¼ari diferite.

Propozitia 1.8 Echivalenţa drumurilor este o relaţie de echivalenţ¼a pe mulţimea

drumurilor din Rn .

Fie : [a; b] ! Rn un drum. Vom nota prin ( ) mulţimea tuturor drumurilor

din Rn echivalente cu drumul :

De…nitia 1.9 Se numeşte curb¼a în Rn o clas¼a de drumuri echivalente, notat¼a

( ). Imaginea curbei ( ) este imaginea unui drum din clasa de echivalenţ¼a. Un
drum : [a; b] ! Rn din clasa de echivalenţa este numit parametrizare pe curba
( ).
O curb¼a este închis¼a dac¼a este clasa de echivalenţ¼a a unui drum închis.
O curb¼a este neted¼a (neted¼a pe porţiuni) dac¼a este clasa de echivalenţ¼a a
unui drum neted (neted pe porţiuni).

Fie : [a; b] ! R3 , (t) = (x(t); y(t); z(t)) un drum. Ecuaţiile parametrice

ale drumului sunt date de
8
< x = x (t)
: y = y (t) ; t 2 [a; b]:
:
z = z (t)

Ecuaţia vectorial¼
a a drumului este dat¼
a de
! ! ! !
: r (t) = x (t) i + y (t) j + z (t) k ; t 2 [a; b]:

2
2 Lungimea unui drum
Fie : [a; b] ! R3 ; (t) = (x(t); y(t); z(t)) un drum neted.
Fie n : (a = t0 < t1 < ::: < tn 1 < tn = b) ; n 2 N o diviziune a intervalului
[a; b] şi k n k = maxftk tk 1 ; k = 1; ng. Punctele Mk (x(tk ); y(tk ); z(tk )) ;
k = 0; 1; 2; :::; n sunt puncte pe gra…cul funcţiei . Pentru orice k 2 f1; 2; :::; ng;
q
2 2 2
Mk 1 Mk = (x(tk ) x(tk 1 )) + (y(tk ) y(tk 1 )) + (z(tk ) z(tk 1 ))

şi conform Teoremei Lagrange, existā k ; k ; k 2 (tk 1 ; tk ) astfel încât

q
2 2 2 2 2 2
Mk 1 Mk = x0 ( k ) (tk tk 1 ) + y 0 ( k ) (tk tk 1 ) + z 0 ( k ) (tk tk 1)
q
2 2 2
= x0 ( k ) + y 0 ( k ) + z 0 ( k ) (tk tk 1 ) :

Atunci
q
P
n P
n
2 2 2
Mk 1 Mk = x0 ( k ) + y 0 ( k) + z0 ( k) (tk tk 1)
k=1 k=1

şi astfel
q
P
n P
n
2 2 2
lim Mk 1 Mk = lim x0 ( k ) + y 0 ( k) + z0 ( k) (tk tk 1)
n!1 k=1 n!1 k=1
q
Rb 2 2 2
= x0 (t) + y 0 (t) + z 0 (t) dt:
a

Propozitia 2.1 Fie : [a; b] ! R3 ; (t) = (x(t); y(t); z(t)) un drum neted.
Lungimea drumului ; l( ); este dat¼a de
q
Rb 2 2 2
l( ) = x0 (t) + y 0 (t) + z 0 (t) dt:
a

S
n
Dac¼
a : [a; b] ! R3 este un drum neted pe porţiuni, = k; k; k = 1; n,
k=1
drumuri netede. Atunci
P
n
l( ) = l( k) :
k=1

Propozitia 2.2 Fie 1 : [a1 ; b1 ] ! R3 ; 1 (t) = (x1 (t); y1 (t); z1 (t)) şi 2 :
[a2 ; b2 ] ! R3 ; 2 (t) = (x2 (t); y2 (t); z2 (t)) dou¼a drumuri netede echivalente.
Atunci l( 1 ) = l( 2 ):

Proof. Întrucât 1 v 2, exist¼

a ' : [a1 ; b1 ] ! [a2 ; b2 ] o funcţie bijectiv¼
a de clas¼
a

3
C (1) astfel înc¼
at 2 '= 1: Atunci

Rb2q 2 2 2
l( 2) = x02 (t) + y20 (t) + z20 (t) dt
a2
(schimbarea de variabil¼
at = ' (s) )
R(b2 )q 0
1
'
2 2 2 0
= x2 (' (s)) + y20 (' (s)) + z20 (' (s)) ' (s) ds
' 1 (a )
2

R(b2 )q 0
1
'
2 2 2 0
= x1 (s) + y10 (s) + z10 (s) sign ' (s) ds
' 1 (a )
2

Rb1q 0 2 2 2
= x1 (s) + y10 (s) + z10 (s) ds = l( 1 ):
a1

De…nitia 2.3 Fie ( ) o curb¼a neted¼a şi : [a; b] ! R3 ; (t) = (x(t); y(t); z(t)) o
reprezentare parametric¼a a curbei. Lungimea curbei ( ) este lungimea drumului
neted :

Pentru un drum neted : [a; b] ! R3 ; (t) = (x(t); y(t); z(t)) ;

q
2 2 2 notat
x0 (t) + y 0 (t) + z 0 (t) dt = ds

este numit elementul de arc. Atunci, lungimea curbei ( );

notat R
l( ) = ds:
( )

S
n
Fie ( ) o curb¼
a neted¼
a pe porţiuni şi : [a; b] ! R3 ; = k o reprezentare
k=1
parametric¼
a a acestei curbe. Lungimea curbei ( ) este dat¼
a de relaţia
P
n P
n R
l( ) = l( k) = ds:
k=1 k=1 ( k)

Exemple 2.4 Calculaţi lungimea urm¼atoarelor curbe:

1. ( ) x2 + y 2 = r2 ( cercul cu centru în O(0; 0) şi raz¼a r);

2. ( ) y = x2 ; 0 x 2:

x = r cos t
Proof. (1) : ; t 2 [0; 2 ]
y = r sin t
Elementul de arc
q q
0 2 0 2 2 2
ds = x (t) + y (t) dt = ( r sin t) + (r cos t) dt = rdt:

4
Atunci
R R
2
l( ) = ds = rdt = 2 r:
( ) 0

x = t
(2) : ; t 2 [0; 2]
y = t2
Elementul de arc
q q p
2 2 2
ds = x0 (t) + y 0 (t) dt = 12 + (2t) dt = 1 + 4t2 dt:

Atunci
R R2 p R2 dt R2 4t2
l( ) = ds = 1 + 4t2 dt = p + p dt
( ) 0 0 1 + 4t2 0 1 + 4t2
1 p 2 p 2 R2 p
= ln 2t + 1 + 4t2 + t 1 + 4t2 1 + 4t2 dt
2 0 0 0
1 p 1 p
= ln 4 + 17 ln 1 + 2 17 l( ):
2 2
Prin urmare
1 p p
l( ) = ln 1 + 17 + 17:
4

3 Integrala curbilinie în raport cu elementul de

arc
Fie D R3 un domeniu ( D este submulţime deschis¼ a şi conex¼
a), f : D ! R şi
: [a; b] ! R; (t) = (x(t); y(t); z(t)) un drum neted cu imaginea în D.

De…nitia 3.1 Spunem c¼a funcţia f este integrabi¼a de-a lungul drumului în
raport cu elementul de arc dac¼a exist¼a integrala Riemann
q
Rb 2 2 2
f ( (t)) x0 (t) + y 0 (t) + z 0 (t) dt:
a

Propozitia 3.2 Fie 1 : [a1 ; b1 ] ! R3 ; 1 (t) = (x1 (t); y1 (t); z1 (t)) şi 2 :
[a2 ; b2 ] ! R3 ; 2 (t) = (x2 (t); y2 (t); z2 (t)) dou¼a drumuri netede, echivalente cu
imaginea în D. Dac¼a funcţia f : D ! R este integrabi¼a de-a lungul drumului
1 în raport cu elementul de arc, atunci f este integrabi¼ a de-a lungul drumului
2 în raport cu elementul de arc şi

Rb1 q Rb2 q
2 2 2 2 2 2
f( 1 (t)) x01 (t) + y10 (t) + z10 (t) dt = f ( 2 (t)) x02 (t) + y20 (t) + z20 (t) dt:
a1 a2

5
Proof. Întrucât 1 v 2 , exist¼
a ' : [a2 ; b2 ] ! [a1 ; b1 ] o funcţie bijectiv¼
a de clas¼
a
C (1) astfel înc¼
at 1 ' = 2 : Atunci, cu schimbarea de variabil¼ a t = ' (s)

Rb1 q
0 2 0 2 0 2
f( 1 (t)) x1 (t) + y1 (t) + z1 (t) dt
a1
' 1
R(b1 ) q
2 2 2 0
= f( 1 (' (s))) x01 (' (s)) + y10 (' (s)) + z10 (' (s)) ' (s) ds
' 1 (a )
1

' 1
R(b1 ) q
2 2 2 0
= f( 0 0 0
2 (s)) x2 (s) + y2 (s) + z2 (s) sign ' (s) ds
' 1 (a )
1

Rb2 q
2 2 2
= f( 2 (s)) x02 (s) + y20 (s) + z20 (s) ds:
a2

De…nitia 3.3 Fie ( ) o curb¼a neted¼a cu imaginea în D şi : [a; b] ! R3 ; (t) =

(x(t); y(t); z(t)) o reprezentate parametric¼a a curbei ( ). Funcţie f este integra-
bi¼a de-a lungul curbei ( ) în raport cu elementul de arc, dac¼a f este integrabi¼a
de-a lungul drumului neted în raport cu elementul de arc şi num¼arul
q
Rb 2 2 2 notat R
f ( (t)) x0 (t) + y 0 (t) + z 0 (t) dt = f (x; y; z)ds
a ( )

este numit integrala funcţiei f de-a lungul curbei ( ) în raport cu elementul de

arc.
S
n
Fie ( ) o curb¼a neted¼a pe porţiuni, ( ) = ( k ). Funcţia f este integrabi¼a
k=1
de-a lungul curbei ( ) în raport cu elementul de arc, dac¼a f este integrabi¼a de-a
lungul curbelor ( k ) ; k = 1; n în raport cu elementul de arc şi
R P
n R
f (x; y; z)ds = f (x; y; z) ds:
( ) k=1 ( k)

Propozitia 3.4 Fie ( ) o curb¼a neted¼a pe porţiuni cu imaginea în D şi f :

D ! R. Dac¼a f este continu¼a atunci f este integrabil¼a de-a lungul curbei ( )
în raport cu elementul de arc.

Propozitia 3.5 Fie ( ) o curb¼a neted¼a pe porţiuni cu imaginea în D; f; g :

D ! R şi ; 2 R: Dac¼a funcţiile f şi g sunt integrabile de-a lungul curbei ( )
în raport cu elementul de arc, atunci funcţia f + g este integrabi¼a de-a lungul
curbei ( ) în raport cu elementul de arc şi
R R R
( f + g) (x; y; z)ds = f (x; y; z)ds + g(x; y; z)ds:
( ) ( ) ( )

6
 Aplicaţii. Masa şi coordonatele centrului de greutate, G (xG ; yG; zG ) ; ale
unui …r material cu densitatea (x; y; z) şi care ocup¼
a în spaţiu imaginea curbei
netede pe porţiuni ( ) sunt date de urm¼atoarele relaţii:
R
m= (x; y; z) ds
( )

şi 8 R
>
> xG = 1
x (x; y; z) ds
>
> m
>
> ( )
< 1
R
G (xG ; yG; zG ) : yG = m y (x; y; z) ds
>
> ( )
>
> R
> 1
: zG
> = m z (x; y; z) ds
( )

Exemple 3.6 Calculaţi masa unui …r material cu densitatea (x; y; z) şi care
ocup¼a în spaţiu imaginea curbei ( ) :
1. (x; y; z) = x y + z 2 ; ( ) = [AB]; A(1; 0; 1); B ( 1; 1; 1)
x2 y2
2. (x; y) = xy; ( ) : a2 + b2 = 1; x 0; y 0; a > 0; b > 0; a 6= b:
Proof. (1) O parametrizare pe ( ) este dat¼a de
8
< x = xA + t (xB xA ) = 1 2t
y = yA + t (yB yA ) = t ; t 2 [0; 1]:
:
z = zA + t (zB zA ) = 1
q q
2 2 2 2
Elementul de arc, ds = x0 (t) + y 0 (t) + z 0 (t) dt = ( 2) + 1 + 0dt =
p
5dt: Aunci
p
R 2
R1 p p 3 5
m= x y + z ds = (1 2t t + 1) 5dt = 5 2 = :
( ) 0 2 2

(2) O parametrizare pe ( ) este dat¼

a de
x = a cos t
; t 2 [0; ]:
y = b sin t 2
Elementul de arc,
q q p
2 2 2 2 2
ds = x0 (t) + y 0 (t) + z 0 (t) dt = ( a sin t) + (b cos t) dt = a2 + (b2 a2 ) cos2 tdt:
Aunci
R R2 p
m = xyds = ab cos t sin t a2 + (b2 a2 ) cos2 tdt
( ) 0
q
ab 3
2
= (a2 + (b2 a2 ) cos2 t)
3 (a2 b2 ) 0
ab ab a2 + ab + b2
= a3 b3 = :
3 (a2 b2 ) 3 (a + b)

7
4 Integrala curbilinie în raport cu coordonatele
Fie D R3 un domeniu ( D este submulţime deschis¼ a şi conex¼
a), F = (P; Q; R) :
D ! R3 şi : [a; b] ! R; (t) = (x(t); y(t); z(t)) un drum neted cu imaginea în
D.

De…nitia 4.1 Spunem c¼a funcţie F este integrabi¼a de-a lungul drumului în
raport cu coordonatele dac¼a exist¼a integrala Riemann

Rb 0 0 0
P ( (t)) x (t) + Q ( (t)) y (t) + R ( (t)) z (t) dt:
a

Propozitia 4.2 Fie 1 : [a1 ; b1 ] ! R3 ; 1 (t) = (x1 (t); y1 (t); z1 (t)) şi 2 :
[a2 ; b2 ] ! R3 ; 2 (t) = (x2 (t); y2 (t); z2 (t)) dou¼a drumuri netede, echivalente, cu
imaginea în D. Dac¼a funcţia F = (P; Q; R) : D ! R3 este integrabi¼a de-a lun-
gul drumului 1 în raport cu coordonatele, atunci F = (P; Q; R) este integrabi¼a
de-a lungul drumului 2 în raport cu coordonatele,

Rb2 0 0 0
P( 2 (t)) x2 (t) + Q ( 2 (t)) y2 (t) + R ( 2 (t)) z2 (t) dt
a2
Rb1 0 0 0
= P( 1 (t)) x1 (t) + Q ( 1 (t)) y1 (t) + R ( 1 (t)) z1 (t) dt
a1
dac¼a 1 v 2 cu aceeaşi orientare

şi

Rb2 0 0 0
P( 2 (t)) x2 (t) + Q ( 2 (t)) y2 (t) + R ( 2 (t)) z2 (t) dt
a2
Rb1 0 0 0
= P( 1 (t)) x1 (t) + Q ( 1 (t)) y1 (t) + R ( 1 (t)) z1 (t) dt
a1
dac¼a 1 v 2 cu schimbarea orient¼arii.

8
Proof. Întrucât 1 v 2 , exist¼
a ' : [a2 ; b2 ] ! [a1 ; b1 ] o funcţie bijectiv¼
a de clas¼
a
C (1) astfel înc¼
at 1 ' = 2 : Atunci cu schimbarea de variabil¼ a t = ' (s) ;

Rb1 0 0 0
P( 1 (t)) x1 (t) + Q ( 1 (t)) y1 (t) + R ( 1 (t)) z1 (t) dt
a1
1
' R(b1 ) 0 0 0
= P( 1 (' (s))) x1 (' (s)) + Q ( 1 (' (s))) y1 (' (s)) + R ( 1 (' (s))) z1 (' (s)) '0 (s) ds
' 1 (a )
1

1
' R(b1 ) 0 0 0
= P( 2 (s)) x2 (s) + Q ( 2 (s)) y2 (s) + R ( 2 (s)) z2 (s) ds
' 1 (a )
1
8
>
> Rb2 0 0 0
>
< P( 2 (s)) x2 (s) + Q ( 2 (s)) y2 (s) + R ( 2 a '0 (s) > 0
(s)) z2 (s) ds dac¼
a2
= :
>
> Rb2 0 0 0
>
: P( 2 (s)) x2 (s) + Q ( 2 (s)) y2 (s) + R ( a '0 (s) < 0
2 (s)) z2 (s) ds dac¼
a2

De…nitia 4.3 Fie ( ) o curb¼a neted¼a cu imaginea în D şi : [a; b] ! R3 ; (t) =

(x(t); y(t); z(t)) o reprezentare parametric¼a a acesteia cu pastrarea orient¼arii de
pe curb¼a. Funcţia F = (P; Q; R) : D ! R3 este integrabi¼a de-a lungul curbei
( ) în raport cu coordonatele, dac¼a F = (P; Q; R) este integrabi¼a de-a lungul
drumului neted în raport cu coordonatele şi num¼arul

Rb 0 0 0 notat R
P ( (t)) x (t) + Q ( (t)) y (t) + R ( (t)) z (t) dt = P dx + Qdy + Rdz
a ( )

este numit integrala funcţiei F = (P; Q; R) de-a lungul curbei ( ) în raport cu

coordonatele.
S
n
Fie ( ) o curb¼a neted¼a pe porţiuni, ( ) = ( k ) : Funcţia F = (P; Q; R)
k=1
este integrabi¼a de-a lungul curbei ( ) în raport cu coordonatele, dac¼a f este
integrabi¼a de-a lungul curbelor netede ( k ) ; k = 1; n; în raport cu coordonatele
şi
R Pn R
P dx + Qdy + Rdz = P dx + Qdy + Rdz:
( ) k=1 ( k)

Propozitia 4.4 Fie ( ) o curb¼a neted¼a pe porţiuni cu imaginea în D şi F =

(P; Q; R) : D ! R3 . Dac¼a F este continu¼a atunci F este integrabil¼a de-a lungul
curbei ( ) în raport cu coordonatele.

Propozitia 4.5 Fie ( ) o curb¼a neted¼a pe porţiuni cu imaginea în D; Fi =

(Pi ; Qi ; Ri ) ; F = (P; Q; R) : D ! R3 ; i = 1; 2 şi ; 2 R:

1. Dac¼a funcţiile Fi = (Pi ; Qi ; Ri ) ; i = 1; 2 sunt integrabile de-a lungul curbei

( ) în raport cu coordonatele, atunci funcţia F1 + F2 este integrabi¼a de-

9
 a lungul drumului ( ) în raport cu coordonatele şi
R
( P1 + P2 ) dx + ( Q1 + Q2 ) dy + ( R1 + R2 ) dz
( )
R R
= P1 dx + Q1 dy + R1 dz + P2 dx + Q2 dy + R2 dz:
( ) ( )

2. Dac¼a funcţia F este integrabil¼a de-a lungul curbei ( ) în raport cu coor-

donatele, atunci
R R
P dx + Qdy + Rdz = P dx + Qdy + Rdz:
( )+ ( )

! ! ! ! !
Aplicaţii. Fie F : D ! R3 un câmp de forţe, F = P i + Q j + R k ;
P; Q; R : D ! R continue pe D şi ( ) o curb¼a neted¼
a reprezentat¼
a de drumul
! ! !
parametrizat : r (t) = x(t) i + y(t) j + z(t) k ; t 2 [a; b]. Atunci d!
! r =
! ! ! !
dx i + dy j + dz k şi F d!
r = P dx + Qdy + Rdz.
! ! ! !
Lucru mecanic efectuat de câmpul de forţe F = P i + Q j + R k ; P; Q; R :
D ! R continue pe D, cu punctul de aplicaţie pe curba neted¼a ( ) este dat de
R ! ! R
L= F d r = P dx + Qdy + Rdz:
( ) ( )

!
Exercitii 4.6 Calculaţi lucrul mecanic efectuat de câmpul de forţe F (x; yz) =
! ! !
x i + xy j + xyx k ; (x; y; z) 2 R3 cu punctul de aplicaţie pe curba
x2 + y 2 = 1
( ): :
x+z = 3

Proof. O parametrizare pe curba ( ) este dat¼

a de
8
< x = cos t
: y = sin t t 2 [0; 2 ]:
:
z = 3 cos t

Atunci
R ! ! R
L = F d r = xdx + xydy + xyzdz
( ) ( )

R
2
= (cos t ( sin t) + cos t sin t cos t + cos t sin t (3 cos t) sin t) dt
0
R
2
= cos t sin t + cos2 t sin t + 3 cos t sin2 t cos2 t sin2 t dt
0
1 2R 1 2R 1 cos 4t
= sin2 2tdt = dt = :
40 40 2 4

10
5 Independenţa de drum a integralei curbilinii
în raport cu coordonatele
Teorema 5.1 Fie D R3 un domeniu şi F = (P; Q; R) : D ! R3 continu¼a.
Atunci urm¼atoarele a…rmaţii sunt echivalente.
H
1. P dx + Qdy + Rdz = 0 pentru orice curb¼a închis¼a, netedā pe porţiuni
( )
( ) cu imaginea în D:
R R
2. P dx + Qdy + Rdz = P dx + Qdy + Rdz pentru orice doua curbe
( 1) ( 2)
netede pe porţiuni cu imaginea în D, ( 1) şi ( 2) cu aceleaşi extremit¼aţi.
3. Exist¼a o funcţie f : D ! R de clas¼a C (1) astfel încât df = P dx + Qdy +
Rdz:
+
Proof. (1) ) (2) Fie ( ) = ( 1 ) [ ( 2 ) . Atunci ( ) este o curb¼a închis¼
a,
H
neted¼
a pe porţiuni cu imaginea în D şi deci P dx + Qdy + Rdz = 0: Dar
( )

H R R
0 = P dx + Qdy + Rdz = P dx + Qdy + Rdz + P dx + Qdy + Rdz
( ) +
( 1) ( 2)
R R
= P dx + Qdy + Rdz P dx + Qdy + Rdz:
( 1) ( 2)

R R
Prin urmare, P dx + Qdy + Rdz = P dx + Qdy + Rdz:
( 1) ( 2)
(2) ) (3): Fie (x1 ; y1 ; z1 ) 2 D oarecare …xat. Pentru orice punct (x; y; z) 2
D; exist¼a o curb¼
a neted¼ a pe porţiuni ( ) cu imaginea în D; originea în (x1 ; y1 ; z1 )
şi extremitatea …nal¼a în (x; y; z). Consider¼ am f : D ! R;
R
f (x; y; z) = P dx + Qdy + Rdz:
( )

Pentru (x0 ; y0 ; z0 ) 2 D exist¼ a Br (x0 ; y0 ; z0 ) D şi (x0 + h; y0 ; z0 ) 2 Br (x0 ; y0 ; z0 )

D pentru orice h 2 ( r; r) : Astfel, segmentul de dreapt¼ a [M0 M ] care uneşte
punctele (x0 ; y0 ; z0 ) şi (x0 + h; y0 ; z0 ) este în D: Atunci

f (x0 + h; y0 ; z0 ) f (x0 ; y0 ; z0 ) 1 R
= P dx + Qdy + Rdz
h h[M0 M ]
1 x0R+h
= P (t; y0 ; z0 ) dt
h x0
(Teorema de medie)
= P ( ; y0 ; z0 ) ; pentru între x0 şi x0 + h;

11
şi

f (x0 + h; y0 ; z0 ) f (x0 ; y0 ; z0 )
lim = lim P ( ; y0 ; z0 ) = P (x0 ; y0 ; z0 ) :
h!0 h h!0

Prin urmare, exist¼ a @f

@x (x0 ; y0 ; z0 ) = P (x0 ; y0 ; z0 ) : În mod asem¼ an¼ator obţinem
c¼
a exist¼a @y (x0 ; y0 ; z0 ) = Q (x0 ; y0 ; z0 ) şi @f
@f
@z (x ; y
0 0 0 ; z ) = R (x 0 ; y0 ; z0 ) : În-
trucât funcţiile P; Q; R sunt continue, funcţia f este de clas¼ a C (1) pe D şi
df = P dx + Qdy + Rdz:
(3) ) (1): Fie ( ) o curb¼ a, neted¼ a cu imaginea în D şi : [a; b] ! R3 ; (t) =
(x(t); y(t); z(t)) o parametrizare pentru ( ). Consider¼ am funcţia g : [a; b] !
R; g = f . Funcţia g este de clas¼ a C (1) şi
@f @f @f
g 0 (t) = ( (t)) x0 (t) + ( (t)) y 0 (t) + ( (t)) z 0 (t)
@x @y @z
= P ( (t)) x0 (t) + Q ( (t)) y 0 (t) + R ( (t)) z 0 (t) :

Atunci
R Rb
P dx + Qdy + Rdz = (P ( (t)) x0 (t) + Q ( (t)) y 0 (t) + R ( (t)) z 0 (t)) dt
( ) a

Rb
= g 0 (t)dt = g (b) g (a) = f ( (b)) f ( (a)) :
a

S
n
Fie ( ) = ( k) o curb¼
a închis¼
a, neted¼
a pe porţiuni cu imaginea în D. Atunci
k=1

H P
n R P
n
P dx+Qdy+Rdz = P dx+Qdy+Rdz = (f ( k (bk ) f( k (ak ))) =0
( ) k=1 ( k)
k=1

deoarece ( k (bk ) =f k+1 (ak+1 ) ; k = 1; n 1 şi f ( n (bn ) =f( 1 (a1 )) :

Observatia 5.2 Fie D R3 un domeniu şi F = (P; Q; R) : D ! R3 continu¼a

şi ( ) o curb¼a neted¼a pe porţiuni cu imaginea în D; originea în (x1 ; y1 ; z1 ) şi
extremitatea …nal¼a în (x2 ; y2 ; z2 ). Dac¼a exist¼a o funcţie f : D ! R de clas¼a
C (1) astfel încât df = P dx + Qdy + Rdz; atunci
R R
P dx + Qdy + Rdz = df = f (x2 ; y2 ; z2 ) f (x1 ; y1 ; z1 )
( ) ( )
(x2 ;y
R2 ;z2 )
notam
= P dx + Qdy + Rdz:
(x1 ;y1 ;z1 )

R
Integrala P dx + Qdy + Rdz nu depinde de drumul din D care uneşte punctele
( )
(x1 ; y1 ; z1 ) şi (x2 ; y2 ; z2 ), depinde doar de punctele (x1 ; y1 ; z1 ) şi (x2 ; y2 ; z2 ) :

12
Observatia 5.3 Pentru a calcula
(x2 ;y
R2 ;z2 )
P dx + Qdy + Rdz
(x1 ;y1 ;z1 )

alegem o curb¼a neted¼a pe porţiuni ( ) cu imaginea în D; originea în (x1 ; y1 ; z1 )

şi extremitatea …nal¼a în (x2 ; y2 ; z2 ). Exemple:

1.
(x2 ;y
R2 ;z2 ) R
P dx + Qdy + Rdz = P dx + Qdy + Rdz
(x1 ;y1 ;z1 ) [M1 M2 ]

unde M1 (x1 ; y1 ; z1 ) şi M2 (x2 ; y2 ; z2 ) ; dac¼a [M1 M2 ] D:

2.
(x2 ;y
R2 ;z2 )
P dx + Qdy + Rdz
(x1 ;y1 ;z1 )
R R R
= P dx + Qdy + Rdz + P dx + Qdy + Rdz + P dx + Qdy + Rdz
[M1 A] [AB] [BM2 ]

(A (x2 ; y1 ; z1 ) ; B (x2 ; y2 ; z1 ) )
Rx2 Ry2 Rz2
= P (t; y1 ; z1 ) dt + Q (x2 ; t; z1 ) dt + R (x2 ; y2 ; t) dt:
x1 y1 z1

dac¼a segmentele de dreapt¼a [M1 A] ; [AB] şi [BM2 ] sunt în D.

Fie D R3 un domeniu şi P; Q; R : D ! R funcţii continue.

Expresia ! = P dx + Qdy + Rdz se numeşte form¼ a diferenţial¼
a de ordinul
întâi. Spunem c¼ a C (k) dac¼
a ! este de clas¼ a funcţiile sunt de clas¼a C (k) :

De…nitia 5.4 Form¼a diferenţial¼a de ordinul întâi ! = P dx + Qdy + Rdz pe D

este exact¼a dac¼a exist¼a f : D ! R de clas¼a C (1) astfel încât df = !:
Funcţia f este numit¼a funcţie potenţial scalar sau primitiv¼a.
! ! ! !
Observatia 5.5 Un câmp de vectori V = P i + Q j + R k pentru care ! =
P dx + Qdy + Rdz este form¼a diferenţial¼a exact¼a este numit câmp de gradienţi.

Observatia 5.6 Fie ! = P dx+Qdy +Rdz = df o form¼a diferenţial¼a de ordinul

întâi, exact¼a pe D: Atunci:

1. Pentru orice curb¼a neted¼a pe porţiuni ( ) cu imaginea în D, originea în

punctul (x1 ; y1 ; z1 ) şi extremitatea …nal¼a în punctul (x2 ; y2 ; z2 ) ;
R
P dx + Qdy + Rdz = f (x2 ; y2 ; z2 ) f (x1 ; y1 ; z1 ) :
( )

13
 2. Pentru orice curb¼a închis¼a, netedā pe porţiuni ( ) cu imaginea în D;
H
P dx + Qdy + Rdz = 0:
( )

De…nitia 5.7 O form¼a diferenţial¼a de ordinul întâi pe D este închis¼a, dac¼a

@Q @Q
este de clas¼a C (1) , @P @R @R @P
@y = @x ; @z = @y şi @x = @z .
! ! ! !
Observatia 5.8 Un câmp de vectori V = P i + Q j + R k pentru care ! =
P dx + Qdy + Rdz este form¼a diferenţial¼a închis¼a este numit câmp de vectori
irotaţional.
Propozitia 5.9 Fie ! = P dx+Qdy +Rdz o form¼a diferenţial¼a de ordinul întâi
pe D, de clas¼a C (1) . Dac¼a ! este exact¼a, atunci ! este închis¼a.
a C (1) astfel încât df = !: Din Criteriul lui
Proof. Fie f : D ! R; f de clas¼
Schwarz, avem c¼
a
@P @ @f @ @f @Q
= = = ;
@y @y @x @x @y @x
@Q @ @f @ @f @R
= = = ;
@z @z @y @y @z @y
@R @ @f @ @f @P
= = = :
@x @x @z @z @x @z
Prin urmare, form¼
a diferenţial¼
a ! este închis¼
a.
Observatia 5.10 Reciproca Propoziţiei anterioare este fals¼a.
y x 2
Exemple 5.11 Forma diferenţial¼a ! = x2 +y 2 dx + x2 +y 2 dy pe R nf(0; 0)g este

închis¼a dar nu este exact¼a.

y x
Într-adevar, P; Q : R2 nf(0; 0)g ! R; P (x; y; z) = x2 +y 2 ; Q(x; y; z) = x2 +y 2

sunt funcţii de clas¼a C (1) pe R2 nf(0; 0)g şi

@P y 2 x2 @Q
= 2 = :
@y (x2 + y 2 ) @x
Prin urmare, ! este închis¼a.
H y x
Presupunem c¼a ! este exact¼a. Atunci x2 +y 2 dx + x2 +y 2 dy = 0; unde
( )
( ) este cercul unitate.
Pe de alt¼a parte, dac¼a consider¼am o parametrizare pe ( ) ;
x = cos t
: ; t 2 [0; 2 ]
y = sin t
atunci
H y x R
2 sin t cos t
2 + y2
dx+ 2 + y2
dy = ( sin t) + cos t dt = 2 ; contradicţie.
( ) x x 0 1 1

14
De…nitia 5.12 Un domeniu D R3 este stelat în raport cu un punct (x0 ; y0 ; z0 )
dac¼a pentru orice punct (x; y; z) 2 D segmentul [M0 M ] ; unde M0 (x0 ; y0 ; z0 ) şi
M (x; y; z) ; care uneşte aceste puncte este în D:
Teorema 5.13 Fie D un domeniu stelat în raport un punctul (x0 ; y0 ; z0 ) şi
! = P dx + Qdy + Rdz o form¼a diferenţial¼a de ordinul întâi pe D; de clas¼a
C (1) . Atunci ! este exact¼a dac¼a şi numai dac¼a ! este închis¼a.
Proof. Conform Propoziţiei „„dac¼ a ! este exact¼ a, atunci ! este închis¼
a.
Reciproc, presupunem c¼ a atunci ! este închis¼ a. Întrucât domeniul D este
stelat în raport cu punctul (x0 ; y0 ; z0 ), pentru orice punct (u; v; u) 2 D, putem
de…ni funcţia f : D ! R;
R
f (u; v; w) = P dx + Qdy + Rdz;
[M0 M ]

unde M0 (x0 ; y0 ; z0 ) şi M (u; v; w). O parametrizare pe segmentul [M0 M ] este

dat¼
a de 8
< x = x0 + t (u x0 )
: y = y0 + t (v y0 ) t 2 [0; 1]:
:
z = z0 + t (w z0 )
Atunci
R R1
P dx+Qdy+Rdz = (P ( (t)) (u x0 ) + Q ( (t)) (v y0 ) + R ( (t)) (w z0 )) dt:
[M0 M ] 0

Prin urmare,
R1
f (u; v; w) = (P ( (t)) (u x0 ) + Q ( (t)) (v y0 ) + R ( (t)) (w z0 )) dt:
0

Din Teorema de derivare a integralelor cu parametri rezult¼ a c¼

a f are derivate
parţiale în raport cu toate variabilele şi acestea sunt funcţii continue. Mai mult,
@f
(u; v; w)
@u
R1 @P @Q @R
= ( (t)) t (u x0 ) + P ( (t)) + ( (t)) t (v y0 ) + ( (t)) t (w z0 ) dt
0 @x @x @x
@Q @P @R @P
( = şi = )
@x @y @x @z
R1 @P @P @P
= ( (t)) t (u x0 ) + P ( (t)) + ( (t)) t (v y0 ) + ( (t)) t (w z0 ) dt
0 @x @y @z
R1 d 1
= (tP ( (t))) dt = tP ( (t))j0 = P ( (1)) = P (u; v; w):
0 dt

Într-un mod asem¼

an¼
ator obţinem c¼
a
@f @f
(u; v; w) = Q (u; v; w) şi (u; v; w) = R(u; v; w):
@v @w

15
Prin urmare, f este de clas¼ a C (1) şi df = P dx + Qdy + Rdz. Astfel am ar¼
atat
c¼
a forma diferenţial¼
a ! este exact¼a.

Observatia 5.14 Teorema anterioar¼a este valabil¼a local pe orice domeniu. Într-
adev¼ar, presupunem c¼a ! = P dx + Qdy + Rdz este o form¼a diferenţial¼a de
ordinul întâi de clas¼a C (1) pe D. Deoarece, pentru orice punct (x0 ; y0 ; z0 ) 2 D,
exist¼a Br0 (x0 ; y0 ; z0 ) D şi Br0 (x0 ; y0 ; z0 ) este stelat în raport cu (x0 ; y0 ; z0 ), !
este exact¼a pe Br0 (x0 ; y0 ; z0 ) dac¼a şi numai dac¼a ! este închis¼a pe Br0 (x0 ; y0 ; z0 ).

Observatia 5.15 Teorema anterioar¼a r¼amâne valabil¼a într-un caz mai gen-
erale, pentru domenii simplu conexe.

De…nitia 5.16 Un domeniu D R3 este simplu conex dac¼a pentru orice dou¼a
curbe ( 1 ) şi ( 2 ) cu imaginea în D având aceleaşi capete exist¼a o deformare
continu¼a, în D; a curbei ( 1 ) în curba ( 2 ) :
Fie ( 1 ) şi ( 2 ) curbe cu imaginea în D având capetele în punctele (x1 ; y1 )
şi (x2 ; y2 ). O funcţie continu¼a : [a; b] [0; 1] ! D este o deformare continu¼a,
în D, a curbei ( 1 ) în curba ( 2 ), dac¼a

1 (t) = (t; 0) ; 8t 2 [a; b];

2 (t) = (t; 1) ; 8t 2 [a; b];

Pentru orice 2 [0; 1]; (a; ) = (x1 ; y1 ) şi (b; ) = (x2 ; y2 ).

Intuitiv, un domeniu simplu conex este un domeniu far¼

a "g¼
auri".

Exemple 5.17 Domeniul D = f(x; y; z) 2 R3 ; 1 < x2 + y 2 + z 2 < 9g nu este

simplu conex.

Fie ! = P dx+Qdy +Rdz o form¼ a diferenţial¼

a închis¼
a pe domeniul D stelat
în raport cu (x0 ; y0 ; z0 ). Funcţia potenţial scalar f poate … determinat¼
a astfel:
M etoda I: Pentru orice (u; v; w) 2 D,
(u;v;w)
R
f (u; v; w) = P dx + Qdy + Rdz:
(x0 ;y0 ;z0 )

M etoda II: Putem s¼

a determin¼ am funcţia f prin integrarea sistemului
8
> @f
< @x (x; y; z) = P (x; y; z)
@f
> @y (x; y; z) = Q (x; y; z) :
: @f (x; y; z) = R (x; y; z)
@z

Integrând în raport cu x prima relaţie, obţinem

R
f (x; y; z) = P (x; y; z) dx = h (x; y; z) + c(y; z);

16
unde funcţia h : D ! R este cunoscut¼ a iar funcţia de dou¼
a variabile c este
necunoscut¼a. Atunci
(
@f @h @c
@y (x; y; z) = @y (x; y; z) + @y (y; z) = Q(x; y; z)
@f @h @c
@z (x; y; z) = @z (x; y; z) + @z (y; z) = R(x; y; z)

de unde rezult¼
a c¼
a
@c
@y (y; z) = g1 (y; z)
@c
@z (y; z) = g2 (y; z)
funcţiile g1 şi g2 …ind cunoscute. Integrând în raport cu x prima relaţie,
obţinem R
c(y; z) = g1 (y; z) dy = h1 (y; z) + k(z);
unde funcţia h1 este cunoscut¼
a iar funcţia k este necunoscut¼
a. Atunci
@c @h1
(y; z) = (y; z) + k 0 (z) = g2 (y; z)
@z @z
de unde rezult¼
a c¼
a
k 0 (z) = g (z)
R
funcţia g …ind cunoscut¼a. Prin integrare obţinem c¼
a k(z) = g (z) dz. Astfel
funcţia f este determinat¼
a.

Exemple 5.18 Fie forma diferenţiabil¼a ! = x2 + 6y + z dx + (6x 4y) dy +

xdz pe R3 . Ar¼ataţi c¼a ! este exact¼a, apoi determinaţi funcţia potenţial scalar.

Proof. Fie P; Q; R : R3 ! R; P (x; y; z) = x2 + 6y + z; Q (x; y; z) = 6x 4y şi

@Q @Q
R (x; y; z) = x: Funcţiile P; Q; R sunt de clas¼ a C (1) ; @P
@y = 6 = @x ; @z = 0 =
@R @R @P
@y şi @x = 1 = @z : Prin urmare, forma diferenţiabil¼ a ! este închis¼
a, şi întrucât
3
R este simplu conex, ! este exact¼ a.
R3 este stelat în raport cu orice punct. Pentru a simpli…ca calculele consid-
er¼
am c¼ a R3 este stelat în raport cu (0; 0; 0) : Atunci
(u;v;w)
R
f (u; v; w) = x2 + 6y + z dx + (6x 4y) dy + xdz
(x0 ;y0 ;z0 )
R
= x2 + 6y + z dx + (6x 4y) dy + xdz;
[M0 M ]

unde M0 (x0 ; y0 ; z0 ) şi M (u; v; w) : O parametrizare pe [M0 M ] este dat¼

a de
8
< x = x0 + t (u x0 )
: y = y0 + t (v y0 ) t 2 [0; 1]:
:
z = z0 + t (w z0 )

17
Atunci

f (u; v; w)
R1 2
= (x0 + t (u x0 )) + 6 (y0 + t (v y0 )) + z0 + t (w z0 ) udt
0
R1
+ (6 (x0 + t (u x0 )) 4 (y0 + t (v y0 ))) vdt
0
R1
+ (x0 + t (u x0 )) wdt
0
1 3 1 3
= u + 6uv + uw 2v 2 x + 6x0 y0 + x0 z0 2y02 :
3 3 0

Prin urmare, f (u; v; w) = 31 u3 + 6uv + uw 2v 2 + c; c 2 R:

Sau, întrucât [M0 M1 ][ [M1 M2 ] [ [M2 M ] D = R3 ; unde M1 (u; y0 ; z0 ) şi
M2 (u; v; z0 ) ;
(u;v;w)
R
f (u; v; w) = x2 + 6y + z dx + (6x 4y) dy + xdz
(x0 ;y0 ;z0 )
R
= x2 + 6y + z dx + (6x 4y) dy + xdz
[M0 M1 ]
R
+ x2 + 6y + z dx + (6x 4y) dy + xdz
[M1 M2 ]
R
+ x2 + 6y + z dx + (6x 4y) dy + xdz
[M2 M ]
Ru Rv Rw
= P (t; y0 ; z0 ) dt + Q (u; t; z0 ) dt + R (u; v; t) dt
x0 y0 z0
Ru Rv Rw
= t2 + 6y0 + z0 dt + (6u 4t) dt + udt
x0 y0 z0
3
u x30
= + 6y0 u 6y0 x0 + z0 u z0 x0 + 6uv 6uy0 2v 2 + 2y02 + uw uz0
3 3
u3 x30
= + 6uv 2v 2 + uw + 6y0 x0 + z0 x0 2y02 :
3 3

Sau, din df = !; avem c¼

a
8
> @f
< @x (x; y; z) = x2 + 6y + z
@f
> @y (x; y; z) = 6x 4y :
: @f (x; y; z) = x
@z

Integr¼
am ultima relaţie în raport cu z;
R
f (x; y; z) = xdz = xz + c(x; y):

18
Derivând aceast¼
a relaţie în raport cu x şi y, obţinem urm¼
atoarele relaţii
(
@f @c 2
@x (x; y; z) = z + @x (x; y) = x + 6y + z
@f @c
@y (x; y; z) = @y (x; y) = 6x 4y

de unde
@c
@x (y; z) = x2 + 6y
@c :
@y (y; z) = 6x 4y
Integr¼
am prima relaţie în raport cu x; obţinem c¼
a
R x3
c (x; y) = x2 + 6y dz = + 6xy + k(y):
3
Derivând aceast¼
a relaţie în raport cu y, obţinem urm¼
atoarea relaţie
@c
(y; z) = 6x + k 0 (y) = 6x 4y
@y
de unde R
k 0 (y) = 4y ) k(y) = ( 4y) dy = 2y 2 + c; c 2 R:
Prin urmare,
x3
c(x; y) = + 6xy 2y 2 + c
3
şi
x3
f (x; y; z) = xz + + 6xy 2y 2 + c:
3

19