Sunteți pe pagina 1din 20

I.

CARCINOMUL DE MUCOASĂ

I 1. Enumeraţi cele trei stadii ale procesului premalign


-Genetic
-Incipient
-Histologic
I 2. Ce este stadiul genetic al procesului premalign?
Stadiul genetic reprezinta alterari decelabile ale AND-ului,
asociate cu o alterare a proliferarii celulare, produse de agenti
carcinogeni externi, fara expresie epigenetica.
I 3. Ce este stadiul incipient al procesului premalign?
Incipient-modificari epigenetice moleculare sau biochimice
detectabile, fara schimbari histologice.
I 4. Ce este stadiul histologic al procesului premalign?
=modificari decelabile la microscopia optica
I 5. Procesul preneoplazic – definiţie
Este definit clasic ca o modificare histologica ce prevesteste o
evolutie maligna ulterioara a leziunii. El se datora atat unei mosteniri
genetice modificate, cat si unor influente cu potential oncogen.
I 6. Ce sunt factorii de creştere?
Totalitatea mediatorilor biochimici care influenteaza cresterea si
diviziunea celulara se numesc factori de crestere. Factorii de crestere
pot actiona atat asupra altor celule(vecine sau situate la distanta) cat si
asupra celulei care ii produce(efect autocrin).
Cei mai importanti factori de crestere cu efect stimulator asupra
celulelor epiteliale sunt:
EGF – epitelial growth factor
TGF α-transforming growth factor
PDGF – plateles derived growth factor
I 7. Receptorii de creştere – definiţie.
Sunt structuri specifice de care se leaga factorii de crestere. O
parte din acesti receptori contin o proteina specifica numita
PROTEINA G iar o parte contin si activeaza o enzima numita tyrozin-
kinaza.
I 8. Ce este transducţia?
Mesajele primite la nivelul receptorilor sunt transmise apoi spre
nucleu printr-un mecanism numit TRANSDUCTIE acest mecanism
cuprinde mai multe cai enzimatice intermediare, endocitoplasmatice,
diferite in functie de receptorii activati.
I 9. Care este primul nivel la care acţionează agenţii oncogeni?
Genetic??
I 10. Enumeraţi factorii mutageni. Exemple.
- Factorii mutageni pot fi :
o Spontani
o Chimici – factorii carcinogeni chimici
o Fizici – Rx ionizante
o Biologici – ex: retrovirusurile purtatoare de oncogene virale

I 11.Ce este ciclul celular?


- Succesiunea proceselor de diviziune si repaus celular poarta numele de
ciclu celular

I 12.Ce factori reglează ciclul celular? Exemple.


- Factorii inhibitori
- Factorii stimulatori
- Desen p 116

I 13. Semnalele inhibitorii celulare. Clasificare, exemple.


Concomitent cu semnalele de crestere exista si importante semnale
inhibitorii ale cresterii celulare
Ele se impart in:
Extracelulare – factori inhibitori : TGF b sau IL-10
Endocelulare – sunt date de produsele genelor supresoare ale cresterii
celulare
 Rb, P53, P16
 Proteina Rb este un puternic inhibitor al ciclului celular
 Proteina P53 poate intrerupe ciclul celular si poate sa
declanseze apoptoza in celulele anormale
I 14. Protooncogenele. Definiţie, funcţii.
- Protooncogenele sunt gene prezente in cell normale, care controleaza :
o Cresterea celulara
o Proliferarea celulara
o Diferentierea celulara
- Proteinele produse de protooncogene actioneaza la niveluri diferite in
secventele de stimulare a cresterii celulare
o Unele sunt peptide care stimuleaza cresterea celulara (factorii de
crestere)
o Altele sunt receptorii pentru factorii de crestere
 Proteine legate de transductia intracelulara
 Factori de transcriptie (nucleari)- fosfoproteinele
o Altele pot regla sinteza de ARN-m la nivelul ADN-ului nuclear
- In momentul in care o cell reia ciclul celular, cel putin 60 de gene sunt
activate
 Unele in reglarea transcriptiei: fos, jun
 Altele in diferentierea finala a celulei : ras

I 15. Oncogenele. Definiţie, funcţii.


- Oncogenele sunt protooncogene care au sufetit mutatii.
- DEF: sunt gene prezente in cell umane, strans conectate de
protooncogene, care au suferit mutatii ce le fac sa dea nastere la produse
anormale
- Mutatiile intereseaza una din cele 2 gene alele, care capata un caracter
dominant => un “castig de functie”
o Ele vor face ca celula sa se divida
- Uneori, erori genetice sunt induse chiar de enzimele care asigura
duplicarea ADN-ului
o => un ADN modificat, cu portiuni fragile biochimic in zonele de
crestere.
o Aceste segmente pot fi tinta mai usoara a altor factori mutageni
o Acesti factori mutageni pot fi spontani, chimici, fizici sau biologici.

I 16. Enumeraţi tipurile de mutaţii care duc la apariţia oncogenelor.


- Mutatii punctiforme – mutatii “ras”- cancere de colon sau mucoasa
bucala
- Transductie sau mutatii prin insertie – anumite retrovirusuri care pot
produce alterari ale ADN-ului sau se pot integra in vecinatatea
protooncogenelor
- Translocatii sau rearanjari cromozomiale – limfomul Burkitt
- Amplificari ce produc “multiple copii” ale protooncogenelor – c-myc,
erb B

I 17. Oncoproteinele. Definiţie, funcţii.


- Produsele oncogene (oncoproteinele) sunt proteine anormale deseori
foarte asemanatoare cu factorii ce regleaza cresterea celular : factori de
crestere, receptori, factori de transductie
- Spre deosebire de acesteia ele scapa mecanismelor de control al activitatii
si nu necesita o activare extracelulara

I 18. Daţi cel puţin trei exemple de oncogene.


- In cancerele mamare: Erb-B2
- In neoplasmele orale: bcl-1, int-2, k-ras, N-ras, c-myc si N-myc

I 19. Ce sunt genele supresoare?


- Genele supresoare au fost identificate in prezent pe cromozomii 11,13,17
- Ele au o actiune de reglare a oncogenelor sau posibil de producere a unor
proteine cu actiune de anihilare a efectelor oncoproteinelor.
-in mod onisnuit proliferarea celulara este controlata si prin numeroase
sisteme inhibitorii, fie extra- sau endocell ce mentin un echilibru al ciclului
celular. Aceste mesaje inhibitorii sunt transmise prin aceleasi cai ca cele
stimulatorii. Pt ca o cell sa devina maligna ea trebuie sa “scape” de aceste
semnale inhibitorii.

I 20. Cum acţionează mutaţiile la nivelul genelor supresoare?


- Mutatiile sau delectiile in genele onco-supresoare, pot anihila actiunea lor
de control tumoral.
- Exista gene supresoare principale Rb si P53.
- Mutatii ale genei Rb pe cromozomul 13 si inactivarea Rb-proteinei au fost
observate in anumite neoplasme ca: osteosarcomul, carcinomul mamar,
cancerul pulmonar

I 21. Proteina Rb – definiţie, funcţii.


- Definitie: Proteina Rb este un factor cu puternica actiune inhibitorie a
cresterii celulare cu gene codante si tinuta pe cromozomul 13, care
este deseori anihilat de oncogenele virale ale virusurilor papiloma umane,
tipul 16-18 sau adenovirusuri
- Functii:
o inhiba cresterea celulara
o Induce de timpuriu degradarea oncogenelor virale, impiedicand
astfel aparitia mutatiilor
o Rol important in declansarea apoptozei la cell mutante
o Prin mutatie, proprietatile ei supresoare si reglatoare dispar, iar
diviziunea celulara capata un caracter haotic

I 22. Proteina P53 – localizare, definiţie, funcţii.


- Localizare: cromozomul 17
- Definitie: P53 este o proteina codata de o gena situata pe cromozomul 17,
cu o puternica actiune oncosupresoare.
- Functii:
o Joaca un rol crucial in controlul genetic celular, asigurand
integritatea si stabilitatea ADN`ului
o Asigura o buna desfasurare a ciclului celular
o Induce de timpuriu degradarea oncogenelor virale, impiedicand
astfel aparitia mutatiilor

I 23. Enumeraţi citokinele cu efect antitumoral.


- TGF b
- Interferonii
- IL-2
- TNF a si b
- GM/CSF

I 24. Cum influenţează inflamaţia cronică oncogeneza?


- Unele citokine pro-inflamatorii (MIP=Macrophage inhibitory
protein)inhiba gena P53 care controleaza sinteza proteine P53 care are
un efect oncosupresor, este stabilita astfel o legatura de mult
observata intre inflamatie si dezvoltarea tumorilor

I 25. Trăsăturile celulei maligne.


- Autoproducerea si autoperpetuarea semnalelor de crestere celulara sau a
factorilor implicati in caile semnalelor de crestere
- Lipsa de raspuns (de sensibilitate) la semnalele inhibitorii ale cresterii
celulare
- Eludarea apoptozei (sustragerea celulei de la moartea celulara
programata)
- Capacitatea nelimitata de multiplicare (imortalizare celulara)
- Angiogeneza continua
- Invazie tisulara si metastazare
o Aceste 6 caracteristici sunt comune tuturor tipurilor de malignitati,
constituind trasaturi general valabile pentru toate cancerele

I 26. Enumeraţi fazele dezvoltării tumorale.


- M1 – prima mutatie: M1
- M2 – Leziune hiperplazica cu activitate mitotica crescuta, in care mai
survine o noua mutatie, M2
- M3 – leziune cu displazie medie, in care apare o noua celula mutanta,
M3,cel ocupa 1/3 din epiteliu
- M4 – leziune cu grad inalt de displazie sau carcinom in situ, in care apare
o noua mutatie, M4, celule cu capacitati invazive
- M5 – cand noi mutatii, M5, survin in aceasta leziune deja tumorala, cell
rezultate vor avea deja capacitatea de a invada tesuturile vecine si a
metastaza pe cale generala

I 27. Cât la sută din leziunile premaligne pot dispărea după eliminarea
factorilor favorizanţi?
- 40% pag 116 am gasit 60%

I 28. Enumeraţi cauzele generale favorizante ale malignităţii.


- Varsta si sexul
- Ereditatea
- Rasa si statutul socio-economic
- Factorii imunitari =imunosupresia– deficiente imune congenitale,
dobandite sau provocate
- Factorii nutritionali
o Deficitul cronic de fier
o Avitaminoza B???
o Asociere anemie-candidoza cronica
o Alcoolismul cronic
o Disfunctiile hepatice cronice

I 29. Ce rol are deficitul de fier în apariţia carcinomului de mucoasă?


-se asociaza cu un risc crescut de aparitie a carcinomului oral, al
faringelui si esofagului.
-dieta saraca in legume si fructe, dar bogata in carne si peste afumat
duc la un nivel crescut de acumulare de N-nitrozamine ce cresc riscul de
cancer.
- In prezent se considera ca deficitul cronic de fier este o stare
precanceroasa intrucat epiteliul nu poate avea o maturare normala
- In aceste situatii intalnim foarte frecvent un epiteliu atrofic, subtire si
instabil => foarte vulnerabil pentru actiunea altor factori co-carcinogeni
precum fumatul sau infectia cronica cu Candida.

I 30 . Rolul alcoolismului cronic în apariţia carcinomului de mucoasă.


- Alcoolismul cronic este frecvent asociat cu deficiente nutritive grave
- Alcoolicii pot consuma pe zi ~ 900 Kcal numai din alcool => restul dietei
este insuficient pentru a le furniza un aport de microelemente si vitamine
necesare
- Consumul de alcool duce la un deficit de absortie al vitaminelor si a unor
microelemente
- Dintre tipurile de alcool cele mai nocive sunt cele distilate, a caror actiune
generala este asociata cu o actiune locala iritanta

I 31. Enumeraţi cauzele favorizante de ordin local ale carcinomului.


- Tutunul si alcoolul
- Traumatismele cronice
- Infectiile cronice specifice (sifilis tertiar, Candida)
- Radiatiile
- Virusi (herpetici, papilomavirus)
- Marijuana
- Lipsa igiena si focarele dentare
- Produsele medicamentoase(apa de gura,produse de albire a
dintilor)
- Radiatii ultraviolete si lumina solara

I 32. Ce este cancerizarea multicentrică? Daţi exemple de epitelii unde


aceasta poate apărea.
- Cancerizarea multicentrica = tentinta unor zone de mucoasa de a suferi
degenerari maligne
- Epitelii unde aceasta poate sa apara:
o Epiteliul genito-urinar
o Gastro-intestinal
o Epiteliul cailor aero-digestive superioare (din care face parte si
mucoasa bucala)
La nivelul cavitatii bucale acest proces se refera la aparitia
leziunilor premaligne si la tendinta lor de recidiva

I 33. Factorii etiologici ai carcinomului după McCarthy şi Shklar -


enumerare.
- Predispozitia legata de ereditate si sex
- Prezenta unor factori favorizanti de ordin general
- Diferite modificari , alterari sau leziuni ale mucoasei bucale, care
pregatesc un sol fertil degenerarilor
- Factori iritativi cronici si igiena bucala proasta
- Substante chimice cariogene, care actioneaza sinergic cu spinele iritative
cronice care joaca un rol co-carcinogenetic
- Virusuri care pot produce modificari ale genomului celular

I 34. Aspectul clinic al leziunilor foarte timpurii de carcinom.


- Leziunile foarte timpurii pot aparea ca:
o O zona eritematoaza restransa – cu suprafata neteda sau granulara
o O zona de mucoasa putin reliefata, neregulara, ingrosata
 Fie ca un mic placard de eritro-leucoplazie
 Fie ca o masa polipoasa restransa
 Fie ca o mica ulceratie stearsa, nereliefata
- De cele mai multe ori aceste leziuni sunt complet asimptomatice
- Ele se pot dezvolta fie dintr`o leziune existenta anterior, fie pe o zona de
mucoasa aparent normala.

I 35. Descrieţi forma ulcerativă de debut a carcinomului de mucoasă.


- La inspectie
o Ulceratii discrete, de dimensiuni reduse
o In anumite zone ale CB (sant paralingual, fund de sac vestibular)
pot aparea sub forma de fisuri, greu de observat datorita sediului,
dimensiunii reduse si simptomatologiei sterse
- Pe masura ce se dezvolta
o Marginile ulceratiilor devin proeminente cu tendinta de rulare
spre interior (aspect crateriform) sau cu aspect proliferativ
neregulat
o Fundul ulceratiilor maligne are un aspect granular sau burjonat
acoperit sau nu cu depozite de fibrina sau resturi necrotice acest
aspect apare la leziunile ceva mai evoluate
o La nivelul rosului de buza suprafata ulceratiilor poate fi acoperita
cu cruste sero-hematice
La palpare
ulceratie este de consistenta mai crescuta decat a leziunilor inflamtorii si
este relativ fixa pe tesuturile vecine, chiar la dimensiuni mici.

I 36. Diagnosticul diferenţial al formei ulcerative de debut a


carcinomului de mucoasă - enumerare.
- Ulceratia traumatica
- Aftele bucale
- Ulceratiile luetice sau TBC, histoplasmoza

I 37 Descrieţi forma exofitică de debut a carcinomului de mucoasă.


-se prezinta ca o mica masa verucoasa, cu aspect vegetant, avand in general o
baza larga de implantare(sesila)
-la inceput leziunea poate simula un papilom sau o veruca
-pe masura ce creste, baza se indureaza, isi pierde mobilitatea, iar suprafata ei
se poate ulcera.
-o atentie particulara trebuie acordata LEZIUNILOR GINGIVALE CRONICE CU
ASPECT HIPERPLAZIC VEGETANT, faptul ca nu retrocedeaza dupa detartraj si
tratament antiinflamator trebuie sa ne sugereze o posibila forma de debut
malign.
I 38. Diagnosticul diferenţial al formei de debut exofitică a carcinomului
de mucoasă.
-leucoplazie verucos-proliferativa
-condiloamele acuminate
-papiloame
-veruci
-forme hiperplazice de candidoza
I 39. Carcinomul verucos - aspect clinic.
- O forma particulara de carcinom cu aspect exoftilic este carcinomul
verucos
- Debuteaza uneori printr-o leziune leucoplazica
- Pe masura ce creste se extinde predominant in suprafata, capatand
un aspect verucos intins de culoare alb-cenusie, atorita keratinizarii
suprafetei
- este un carcinom mai putin invaziv cu evolutie mai lenta dar cu
tendinta de recidiva

I 40. Carcinomul verucos - diagnostic diferenţial.


- Trebuie diferentiat de :
o Papiloame sau veruci
o Formele hiperplazice de candidoza
- leucoplazie verucos-proliferativa
- -condiloamele acuminate
- -papiloame
- -veruci
- -forme hiperplazice de candidoza

I 41. Descrieţi forma de debut nodulară a carcinomului de mucoasă.


- Forma nodulara = endoftilica, cu infiltrare in profunzime
- Aceasta leziune se prezinta ca un mic nodul sub mucoasa de aspect
dormal
- Este ferm la palpare, nedureros, cu limite neprecise in profunzime
- Adera la mucoasa acoperitoare
- Este o forma de debut rara, apare in special in grosimea partilor moi:
limba, obraz, buze
- Pe masura ce creste:
o Invadeaza mucoasa acoperitoare, se poate ulcera => aspect ulcero-
proliferativ, endoftilic

I 42. Diagnosticul diferenţial al formei nodulare de debut de carcinom -


enumerare.
- Forma nodulara trebuie diferentiata de:
o Tumorile benigne submucoase
o Fibrom, abces cronic, tumori ale glandelor salivare mici
o Tumori ale tesutului muscular din profunzime
o Carcinoamele glandelor salivare mici

I 43. Ce sunt formele de debut în suprafaţă de carcinom de mucoasă.


- Formele de debut in suprafata sunt forme de debut atipice ale
carcinomului de mucoasa, care sunt de fapt la fel de intalnite ca si cele
tipice.
- La inceput leziunea nu are un caracter invaziv in profunzime
- Caracterul lor eset aparent bening, sunt asimptomatice si scapa deseori
examenului clinic
- In aceste categorii se pot descrie:
o Forma eritroplazica
o Forma leucoplazica

I 44. Descrieţi forma de debut eritroplazică a carcinomului de mucoasă.


- Este cea mai frecventa forma de debut asimptomatica a carcinomului de
mucoasa
- Apare mai frecvent in zonele de maxim risc al CB
- Clinic:
leziune eritroplazica de tip atrofic, granular sau de eritroleucoplazie,
de dimensiuni foarte reduse
-simptomatologie: usturimi, arsuri, apare cand dimensiunile sale cresc
-la inceput leziunea este supla, dar treptat zone din ea devin indurate si
capata un aspect ulcero-proliferativ
I 45. Diagnosticul diferenţial al formei de debut eritroplazice de
carcinom de mucoasă.
-leziuni traumatice
-leziuni atrofice din candidoza sau lichen

- Arsurile banale cu alimente, substante chimice


- Leziuni atrofice din candidoza sau lichen plan

I 46. Descrieţi forma de debut leucoplazică a carcinomulul de mucoasă.


- Deseori carcinomul de mucoasa poate debuta sub forma unei leucoplazii
de orice tip.
- Placardele lezionare prezinta un aspect neomogen cu arii keratozice
alternand cu zone atrofice sau granulare
- Uneori anumite portiuni ale leziunii capata un aspect proliferativ limitat,
discret indurat
- Leziunile pot avea dimensiuni variabile, pot fi multiple, in diferite zone
ale cavitatii bucale (leziuni multifocale)
- Se situeaza cel mai frecvent in zonele de maxim risc ale mucoasei
Caracterul displazic sau malign al unor astefl de leziuni leucoplazice este
sugerat de :
-aspectul patat sau verucos
-sediul in zonele de maxim risc
-absenta unor factori iritativi locali
-prezenta unor leziuni multiple cu dispozitie atipica
-simptomatologie subiectiva redusa
LA NIVELUL ROSULUI DE BUZA formele de debut de carcinom apar
deseori in suprafata sub forma unei leucoplazii neomogene, arii keratozice
alternand cu arii atrofice sau erozive. Suprafata leziunii este acoperita cu
cruste sero-hematice. Sunt situatii in care se pot obs si forme de debut
ulcerative foarte reduse care cresc treptat in suprafata, prezentand tendinta
de rulare a marginilor.
I 47. Cum se manifestă tendinţa de malignizare a formei leucoplazice a
carcinomului de mucoasă?
- Cand tendinta de malignizare se accentueaza:
o Leziunea capata un aspect proliferativ sau ulcerativ si tendinta de
extindere in suprafata si profunzime

I 48. Prin ce se manifestă caracterul malign al formelor leucoplazice de


debut ale carcinomulul de mucoasă?
- Caracterul displazic sau malign al formelor leucoplazice este sugerat de:
o Aspectul patat sau verucos
o Sediul in zonele de maxim risc
o Absenta unor factori iritativi locali
o Prezenta unor leziuni multiple cu dispozitie atipica
o Lipsa simptomatologiei subiective (sau tulburari reduse la
inceput)

I 49. Diagnosticul diferenţial al formel de debut leucoplazice de


carcinom.
- Leucoplazia idiopatica omogena sau patata
- Leucoplaziile ca manifestari ale altor afectiuni de mucoasa
- Lichen plan
- Lupus eritematos cronic discoid
- Candidoza cronica hiperplazica
- Genodermatoze
I 50. Enumeraţi semnele clinice ale malignzării.
- Caracterul trenant, fara tendinta de vindecare cu toate tratamentele
aplicate
- Tendinta de proliferare a leziunii tradusa prin ulcerarea suprafetei,
accelerarea ritmului de crestere atat in suprafata cat si in profunzime,
aparitia de muguri granulativi pe suprafata
- Pierderea elasticitatii, supletei mucoasei, cu indurarea bazei si marginilor
leziunii
- Fixarea leziunii pe planurile profunde, tendinta de infiltrare a tesuturilor
vecine
- Aparitia durerii si tendintei la sangerare spntana a unor leziuni pana
atunci asimptomatice

I 51. Enumeraţi tipurile de forme de debut tipice ale carcinomulul de


mucoasă.
o Forma ulcerativa
o Forma proliferativa (exoftilica)
o Forma nodulara (endoftilica, cu infiltrare in profunzime)

I 52. Enumeraţi formele de debut atipice ale carcinomului de mucoasă.


o Forma eritroplazica
o Forma leucoplazica

I 53. Ce este citologia exfoliativă - tehnica de prelevare, metode de


colorare.
- Citologia exfoliativa foloseste examenul produsului reziltat prin raclarea
superficiala a leziunilor etalat pe lama, fixat si colorat dupa diferite
tehnici:
o Papanicolau
o May-Grundald-Giemsa
- Prelevarea se face direct cu ajutorul lamei sau cu ajutorul unei spatule
- Frotiul obtinut si colorat este examinat la microscom
- Modificarile cell observate pot fi sau nu sugestive pentru dg de
malignitate
- Astfel de modificari care tradeaza caracterul neoplazic al leziunii sunt:
o Modicifari nucleare
-anizonucleoza
-polimorfism nuclear
-cell multinucleate
-inegalitati de culoare a nucleilor
-cromatina dispusa anarhic
-nuclei mariti de volum
-prezenta de mitoze atipice
-modificari ale conturului nuclear, nucleoli mariti sau in nr
crescut
o Modificari ale morfologiei celulare
-cell bizare cu diverse forme anormale, mergand pana la
monstruozitati cell, raport nucleo-citiplasmatic inversat,
policromazie, anizocitoza, vacuolizari sau incluziuni
citoplasmatice

I 54. Descrieţi modificarile celulare după Papanicolau apărute în clasa


II, III.
- Clasa I – absenta cell atipice
- Clasa II – cell anormale, dar fara semne de malignitate (prezente in
special cell inflamatorii)
- Clasa III – cell cu atipii minore, sugestive, dar neconcludente pentru
malignitate

I 55. Descrieţi modificarile celulare după Papanicolau apărute în clasa


IV, V.
- Clasa IV – cell atipice izolate sau grupate, extrem de sugestive pentru
malignitate. Paralel pot aparea cell inflamatorii
- Clasa V – cell atipice in numar mare, cu anomalii importante prezentand
un net caracter de malignitate

I 56. Care este procentul de acurateţe diagnostică al metodei


Papanicolau ?
- Valerian Popescu: 72 %
- Watanabe: 87%
- PapeL 86 %
?????? de unde
I 57. În ce tip de leziuni este indicată citologia exfoliativă?.
Ca examen complementar de valoare in diagnosticul unor afectiuni.
- Leziunile bucale ale dermatozelor buloase – cel mai frecvent intalnit –
pemfigusul vulgar
- Afectiuni virale ale mucoasei bucale
- Stomatita herpetica
???
-leziunile ulcerative sau ulcero-hiperkeratozice cronice ale mucoasei
I 58. Enumeraţi substanţele folosite în coloraţia intravitală.
- Metodele Lahm-Schiller cu Solutie de Lugol
- Impregnarea cu Acrydin oranj
- Coloratia cu albastru de toluidina

I 59. Pe ce principiu se bazeaza coloraţia cu albastru de toluidină?


- Coloratia cu albastru de toluidina se bazeaza pe proprietatea albastrului
de toluidina de a se fixa pe materialul nuclear (ADN) in special al celulelor
canceroase
- Intensitatea coloratiei este proportionala cu densitatea si marimea
nucleilor pe unitatea de volum lezional
- Astfel leziunile benigne se coloreaza in albastru palid, iar culoare dispare
dupa stergerea cu acid acetic 1%, in timp ce leziunile maligne se
coloreaza albastru inchis, culoare nedisparand prin stergere
- Metoda:
o Se aplica colorantul prin tamponarea leziunii
o Pacientul clateste gura cu apa
o Se sterge leziune cu solutie de acid acetic 1%
o Clateste din nou cu apa si se citeste rezultatul (sub 60)

I 60. Coloraţia cu albastru de toluidină - Aspect clinic în leziunile


maligne şi benigne.
- Intensitatea coloratiei este proportionala cu densitatea si marimea
nucleilor pe unitatea de volum lezional
- Leziunile benigne se coloreaza in albastru palid, iar culoarea dispare cupa
stergere cu acid acetic 1%
- Leziunile maligne se coloreaza in albastru inchis, culoare nu dispare prin
sergere si se mentine si dupa 24 de ore

I 61. Ce este citologia prin periaj? Avantaje.


- Metoda are avantajul ca furnizeaza mai mult material tisular, ameliorand
astfel calitatea frotiurilor, comparativ cu metoda Papanicolau
- Pentru prelevare se folosesc mici perii circulare aspre, cu diametru < 1cm,
cu care se freaca prin rotatie suprafata leziunii
- Peria va recolta material din toata grosimea epiteliului, abordand astfel
toate straturile
- Materialul recoltat este cufundat in lichid de fixare odata cu peria.
- Lichidul se centrifugheaza, iar produsul rezultat este etalat pe lama si
colorat
- Examinarea lamelor se face fie prin metode optice clasice fie prin
analizorul de imagine=sistem computerizat automat
- Un alt avantaj al metodei este ca din materialul prelevat se poate face o
paleta larga de investigatii: examen citomorfologic, identificare HPV,
imunohistochimie.

I 61. Ce sunt markerii tisulari? Valoarea lor prognostică.


- markerii tisulari sunt factori de suprafata sau intracitoplasmatici
- dupa ei se poate evalua riscul degenerativ al leziunilor cu potential de
malignizare

I 62. Enumeraţi markerii intracelulari.


- Intracitoplasmatici
o Citokeratinele
o Proteinele legate de keratinizare
o Proteinele desmozomale
- Markerii nucleari
o Markerii de proliferare celulara: PCNA, Mib-1 si Ciclina D
o Cantitatea de ADN
o LOH (lost of heterozygocy) = evaluare starii heterozigotice
o P53
o Markerii de oncogeneza: genele Ras, grupul C-erbB-1
o Regiunile de organizare nucleolara: AgNORs

I 63. Prin ce mecanisme acţionează oncogenele în apariţia celulelor


maligne?
- Altereaza genele care controleaza cresterea si diviziunea celulara
- Codeaza receptorii de crestere anormali care emit semnale permanente
- Codeaza sinteza de proteine care activeaza permanent transductia
- Perturba factorii de transcriptie nucleara

I 64. Ce se înţelege prin pierderea stării heterozigote la nivelul leziunilor


premaligne?
- In oncogeneza apar inca de timpuriu modificari genetice progresive
(neobservabile histologic) la nivelul a 2 situsuri cromozomiale specifice :
3p14 si 9p21.
- Cu cat pierderea de material genetic este mai mare la acest nivel cu atat
riscul de malignizare este mai crescut
- Pierderea starii heterozigotice este apreciata astfel
o Scazuta – atunci cand nu se obs modificari genetice
o Mijlocie – atunci cand exista pierderi de material genetic pe
bratele scurte ale cromozomilor 3 si 6
o Mare – atunci cand apar pierderi genetice la nivelul 3p si 9p
insotite de pierderi si la nivelul altor cromozomi (4,8,11,13,17)
- Pierderea starii heterozigotice (LOH) = pierdere de material din genom
intr`una din perechile de cromozomi

I 65. La ce nivel au fost observate modificări cromozomiale în leziunile


premaligne?
- 3p14
- 9p21
- 4q, 8p, 11q, 13q, 17p

I 66. Definiţi leziunile premaligne cu risc genetic redus.


o Scazuta – atunci cand nu se obs modificari genetice

I 67. Definiţi leziunile premaligne cu risc genetic mediu.


o Mijlocie – atunci cand exista pierderi de material genetic pe
bratele scurte ale cromozomilor 3 si 6

I 68. Definiţi leziunile premaligne cu risc genetic mare.


o Mare – atunci cand apar pierderi genetice la nivelul 3p si 9p
insotite de pierderi si la nivelul altor cromozomi
(4q,8p,11q,13q,17p)

I 69. Definiţi corelaţia dintre indicele LOH şi forma clinică a leziunilor


premaligne.
- Cu cat pierderea de substanta genetica din genom este mai mare – creste
riscul de malignizare si recidivare a leziunii premaligne

I 70. Enumeraţi caracteristicile fundamentale ale celulei maligne.


- Autoproducerea si autoperpetuarea semnalelor de crestere celulara sau a
factorilor implicati in caile semnalelor de crestere
- Lipsa de raspuns (de sensibilitate) la semnalele inhibitorii ale cresterii
celulare
- Eludarea apoptozei (sustragerea celulei de la moartea celulara
programata)
- Capacitatea nelimitata de multiplicare (imortalizare celulara)
- Angiogeneza continua
- Invazie tisulara si metastazare
o Aceste 6 caracteristici sunt comune tuturor tipurilor de malignitati,
constituind trasaturi general valabile pentru toate cancerele

I 71. Prin ce factori se exercită acţiunea oncogenică a fumatului?


- Nitrozo-pirolidina – in alimentele afumate
- Nitrozo-nor-nicotina – produsa prin arderea tutunului
o Genereaza produsi oxidanti endocelulari cu efect mutagen asupra
ADN-ului
o Au actiune inhibitorie asupra cell NK

I 72. Ce este stomatita nicotinică?


- Stomatita nicotica este o forma particulara de keratoza intalnita la nivelul
palatului dur
- Se prezinta sub forma unei keratinizari difuze, generalizate a palatului
dur si mucoasei alveolare
- Pe suprafata ei se observa mici puncte rosii (orificiile de deschidere a gl
salivare mici)
- Apare la marii fumatori, nu este o leziune premaligna, evolutia ei fiind
benigna si eventual reversibila

I 73. Prin ce se exercită acţiunea favorizantă oncogenă a infecţiei cu C.


Albicans?
- Se considera ca prezenta Candidei pe suprafata leziunilor displazice
bucale s-ar datora unei suprainfectari, fiind consecinta unei slabe aparari
locale
o Candidoza cronica hiperplazica produce ea insasi leziuni
leucoplazice, care pot fi considerate leziuni cu potential de
malignizare
o Clinic, leziunile candidozice au deseori un aspectpatat,
dovedindu`se ca au frecvent un grad mediu sau crescut de
displazie ceea ce evolueaza catre carcinom
o Aparitia carcinomului este mai frecventa pe leucoplaziile
candidozice decat pe alte tipuri de leucoplazii
o Infectiile cronice cu Candida perturba metabolismul celulelor
epiteliale, incat pot duce la displazii si carcinom

I 74. Ce virusuri şi ce tipuri sunt implicate în oncogeneză?


- Virusul herpetic – de tip 2
- Virusul papiloma (HPV) – din totalul de 70 de tipuri de HPV, virusuri
oncogene sunt considerate :
o 16, 18, 31, 33
I 75. Ce produse medicamentoase pot favoriza oncogeneza?
- Apele de gura cu continut alcooli folosite excesiv mai ales dupa perioade
de fumat intens
- Produsele de albire a dintilor – prin perioxidul de hidrogen folosit

I 76. Radiaţiile ultraviolete –rol, leziuni produse.


- Radiatiile ultravilote au un efect mutagen bine cunoscut
- Este dovedit ca exista o lunga perioada de latenta intre expunerea la
radiatii si aparitia neoplasmului
- Riscul este proportional cu timpul de expunere si marimea dozei
- In sfera maxilo-faciala, radiatiile produc cheilita actinica, care este
incadrata in grupul starilor premaligne
o Apare mai frecvent la persoanele care lucreaza multi ani in aer
liber (constructori, agricultori, pescari)
o In special la persoanele blonde cu pelea deschisa la culoare
- In mediul urban mai fecvent – neplasmele de faringe si limba
- In mediul rural mai frecvent – cancerele de buza

I 77. Enumeraţi factorii celulari intracitoplasmatici.


- Intracitoplasmatici
o Citokeratinele
o Proteinele legate de keratinizare
o Proteinele desmozomale

I 78. Enumeraţi factorii celulari celulari.


- Markerii nucleari
o Markerii de proliferare celulara: PCNA, Mib-1 si Ciclina D
o Cantitatea de ADN
o LOH (lost of heterozygocy) = evaluare starii heterozigotice
o P53
o Markerii de oncogeneza: genele Ras, grupul C-erbB-1
o Regiunile de organizare nucleolara: AgNORs

I 79. Ce este o leziune aneuploidă?


- Leziune aneuploida = leziune in care continutul de ADN nu este multiplu
exact al continutului diploid normal
- Leziunile aneuploide prezinta un risc de malignizare de 80% pe un timp
de urmarire mediu de 8 ani
- Nu intotdeauna leziunile aneuploide prezinta si aspecte displazice la MO
- Ele prezinta un prognostic prost, cu recidive locale si tendinta de aparitie
multicentrica a noi leziuni

I 80. Gena p53. Acţiuni.


- Gena P53 face parte din genele supresoare ale malignitatii
- Are un rol fundamental in stabilitatea genomului si in reglarea ciclului
celular
- Poate bloca proliferarea celulara
- Poate induce apoptoza in cell alterate genetic
- Poate inhiba angiogeneza