Sunteți pe pagina 1din 8

Universitatea Alexandru Ioan Cuza

Facultatea: Filosofie şi Ştiinţe Social- Politice


Specializarea: Ştiinte Politice

Economia Germaniei

I
Germania este una dintre cele mai dezvoltate economii, având cea mai mare
economie naţională din Europa. Este a treia din lume ca mărime, după Statele
Unite şi Japonia, a patra din lume ca PIB nominal, a cincea din lume în ceea ce priveşte
puterea de cumpărare şi prima din Uniunea Europeană. Economia ţării depinde în mare
măsură de industrie. Aceasta s-a dezvoltat pe baza unor resurse de subsol foarte
importante: cărbuni (lignit-locul I pe glob- şi huilă), sare, minereu de fier şi pe baza
combustibililor şi materiilor prime importate. Germania este a doua producătoare
europeană după Rusia de energie electrică, obţinută mai ales în termocentrale şi
atomocentrale. Pe baza minereurilor importate, Germania produce cantităţi uriaşe de oţel,
cupru şi aluminiu (locul V în lume) .
De la începuturile erei industriale, Germania a fost un lider inovator şi beneficiar
al unei economii din ce în ce mai globalizate. Germania este lider mondial în exporturi,
exportând bunuri în valoare de 1,133 trilioane de dolari în 2006 (incluzând ţările din zona
Euro), şi generează un surplus comercial de 165 de miliarde. Sectorul serviciilor
contribuie cu aproximativ 70 % la PIB-ul total, sectorul industrial cu 29,1 % şi sectorul
agricultură cu 0,9%.
Majoritatea produselor sunt din domeniul ingineriei, în special automobile,
instalaţii mecanice, metalurgie şi bunuri chimicale. Germania este cel mai mare
producător de turbine de vânt şi energie solara din lume. Cele mai mari târguri şi
congrese internaţionale de comerţ din fiecare an au loc în oraşe germane, cum ar
fi Hanovra, Frankfurt şi Berlin.
În topul celor mai mari 500 de companii listate la bursă, top organizat în funcţie
de veniturile companiilor, există 37 de companii cu sediul în Germania. În 2007, cele mai
mari dintre acestea erau Daimler, Volkswagen, Allianz (compania cea mai
profitabilă), Siemens, Deutsche Bank(a doua companie ca rentabilitate), E.ON., Deutsche
Post, Deutsche Telekom, Metro. Printre companiile cu cei mai mulţi angajaţi se numără
Deutsche Post, Robert Bosch şi Edeka. Branduri renumite la scară mondială
sunt Mercedes, BMW, Adidas, Audi, Porsche, Volkswagen şi Nivea.
Germania este o susţinătoare a integrării economice şi politice europene, iar
politicile ei comerciale sunt din ce în ce mai mult determinate de acordurile dintre
membrii Uniunii Europene şi de legislaţia europeană privind piaţa comună. Germania a
adoptat moneda unică euro, iar politica ei monetară este stabilită de Banca Centrală
Europeană, cu sediul la Frankfurt. Chiar şi după reunificarea Germaniei, din 1990, nivelul
de trai şi veniturile anuale au rămas sensibil mai mari în fosta Germanie de Vest.
Modernizarea şi integrarea economiei din Estul Germaniei continuă să fie un proces de
lungă durată, şi se prevede că acesta va dura până în 2019, transferurile anuale de la vest
la est fiind de aproximativ 80 de miliarde de dolari.
În intervalul 1990 – 2009, Germania a primit Investiţii străine directe (ISD) de
700 de miliarde de dolari. În anul 2009, investitiile străine directe în Germania au fost de
36 miliarde dolari. Totodată, Germania a generat ISD pentru alte state în valoare de 62,7
miliarde de dolari în 2009.
Economia Germaniei a crescut anul trecut cu 3,6%, cel mai rapid ritm de creştere
din ultimele două decenii. O rată de creştere care o pune mult în faţa celorlate economii
bogate, chiar şi mult în faţa Americii, a cărei economie a crescut cu doar 2,9% în 2010.
Biroul Federal de Statistică a anuntat că Germania, cea mai mare economie a Europei, a
exportat bunuri şi servicii în valoare de 84 de miliarde de euro în februarie 2011.
Comparativ cu luna similară din anul precedent, exporturile au crescut cu 21 de procente.
Revenirea impresionantă a Germaniei pare să continue în condiţiile în care exporturile pe
pieţele în revenire sunt acompaniate de semne de îmbunătăţire a cererii. Cifrele arată că
importurile au crescut cu 3,7 procente în februarie, la 71,9 miliarde de euro, o creştere cu
27% faţă de perioada similară a anului 2010.
Economia Germaniei este în creştere pentru al 7-lea trimestru consecutiv, în
contextul în care PIB-ul a avansat în ultimele trei luni ale anului trecut cu 0,4 puncte
procentuale, faţa de trimestrul anterior, desi a traversat cea mai grea iarna din ultimii 41
de ani. De asemenea, în 2010 Germania a înregistrat un deficit bugetar de 3,3% din PIB,
respectiv de 81,6 miliarde de euro, uşor peste limita de 3% impusa de Uniunea Europeana
ţarilor din zona euro.
Exporturile Germaniei au crescut în 2010 cu 18,5% până la 951,9 miliarde de
euro, după un avans de înca 0,5% în luna decembrie. Surplusul comercial a crescut cu
11,2% până la 154,3 miliarde de euro. De asemenea, Germania a avut şi importuri de
797,6 miliarde de euro, cu 20% mai mari decât în 2009.
Exporturile către zona euro au crescut cu 12,7%, în timp ce importurile au avansat
cu 16,7%.
Evoluţia PIB-ului în perioada octombrie-decembrie 2010 se datorează, printre
altele, exporturilor care au contribuit cu 0,7 puncte procentuale la cresterea economică.
Exporturile au crescut în acest interval cu 2,5 puncte procentuale faţă de trimestrul trei, în
timp ce importurile au avansat cu 0,9 puncte.
Germania a trecut printr-o recesiune dură, dar a revenit în forţă şi a avut o creştere
economică de 3,6% în ultimul an, cu mult peste celelalte tări bogate din vest.
Masurile prin care a coborât rata somajului la cel mai scăzut nivel din 1992 şi
prosperitatea populaţiei reflectată în creşterea PIB-ului au făcut ca Germania să fie vedeta
ţărilor bogate din G7 în ultimii 10 ani. Asta i-a făcut pe nemţi să înceapă anul 2011 cu cel
mai ridicat grad de optimism din ultimii 10 ani, în timp ce încrederea oamenilor de
afaceri în economia ţării a fost cea mai ridicata din ultimii 20 de ani.
Germania nu a avut de suferit din cauza unui balon imobiliar sau al creditelor şi a
reuşit să îşi ţină sub control finanţele. Mai importante au fost, însă, exporturile pe care şi
le-a menţinut constante în timp ce alte ţări bogate le pierdeau în favoarea Chinei.
Firmele germane au beneficiat de mâna de lucru cea mai ieftina din centrul
Europei şi s-a întâmplat să producă exact ce avea nevoie China în această perioadă de
creştere economică puternică: masini de lux şi utilaje pentru uriaşele fabrici chineze. Asta
face ca Germania să aibă de câştigat din toate aspectele globalizării.
Germania şi-a depăşit rivalii europeni în cursa pentru piaţa de desfacere chineză,
iar exporturile germane cu destinaţia China au luat locul celor către Statele Unite, astfel
încât gigantul asiatic a devenit la sfârşitul anului trecut cel mai mare partener comercial
din afara Europei al Germaniei.
Dacă începând cu al Doilea Război Mondial Statele Unite au fost pentru
Germania cel mai important partener comercial situat în afara Europei, fapt care a
transformat Germania într-un pilon de stabilitate politică şi economică pentru Vest, în
prezent, piaţa emergentă chineză a devenit mai atractivă pentru exporturile germane de
maşini, bunuri de consum şi maşini de lux.
În decembrie 2010, Germania a exportat în China şi Hong Kong bunuri în valoare
de 5,4 mld. euro, mai mult decât în SUA, unde valoarea bunurilor exportate s-a ridicat la
5,3 mld. Euro.
Volumul de exporturi către China a fost în 2010 aproximativ 5,6% din totalul
exporturilor Germaniei, analiştii de la Société Générale estimând că acesta va ajunge la
15% până în anul 2020.
Piaţa chineză de desfacere are potenţial, dat fiind că până în 2014 clasa de mijloc
din China ar putea creşte de două ori, la 400 de milioane de persoane, iar chinezii cer
exact bunurile pentru a căror producere sunt specializate companiile germane - utilaje,
maşini şi bunuri de consum.
Deşi beneficiile pe termen scurt sunt majore, faptul că Germania devine
dependentă de piaţa de desfacere din China ar putea deveni periculos din două motive: pe
de o parte China are de gând să ţină economia în frâu prin creşterea dobânzilor, iar pe de
altă parte pentru că segmentele de producţie unde China înregistrează progrese sunt exact
cele pe care şi-a specializat Germania exporturile.
Totuşi, nu pot fi ignorate calităţile: companiile germane au avut rezultate
remarcabile când au investit în domenii mai puţin spectaculoase, dar foarte profitabile, în
care au făcut totul pentru a deveni cele mai bune. Este cazul întreprinderilor mici si
mijlocii care sunt coloana vertebrală a economiei germane. Firme ca Koenig & Bauer
(utilaje pentru tipografii), Leitz (maşini de procesat lemnul) sau RUD (lanţuri industriale)
nu sunt cunoscute de toată lumea, dar sunt lideri globali în domeniul lor. Foarte important
a fost comportamentul companiilor germane în timpul crizei. Deşi firmele nu mai aveau
comenzi, ele şi-au păstrat angajaţii cu ajutorul subvenţiilor oferite de stat şi au aşteptat ca
industria să işi revină. Pentru că nu au renunţat la forţa de muncă pregătită, au putut să
reia producţia imediat după ce a revenit cererea.
Exporturile Germaniei au crescut cu peste 9% în mai 2010, faţă de luna aprilie.
Ultimele date sustin imaginea unei recuperari solide.
Produsul Intern Brut al Germaniei, prima economie europeana, a înregistrat în
trimestrul patru din 2008 cea mai gravă contracţie de după reunificarea ţării, în 1990.
Potrivit cifrelor provizorii comunicate de Oficiul federal de statistica (Destatis),
PIB-ul Germaniei a înregistrat un recul de 2,1 procente în trimestrul patru comparativ cu
trimestrul precedent. Este vorba de cel mai puternic recul trimestrial de la reunificare,
subliniaza Destatis. Conform cifrelor prezentate de Banca Centrală a Germaniei
(Bundesbank), în perioada care a trecut din 1990 şi până în prezent cea mai mare
economie europeana nu s-a contractat niciodata cu mai mult de 1,2 procente în ritm
trimestrial.
Cifrele privind evolutia PIB-ului în trimestrul patru din 2008 arată că Germania a
intrat şi mai mult în recesiune, după ce, atât în trimestrul al doilea cât şi în trimestrul al
treilea al anului trecut, economia germană s-a contractat cu 0,5 procente
În ritm anual, economia germana s-a contractat cu 1,6 procente în trimestrul patru
2008 după o crestere de 1,4 procente în perioada iulie-septembrie 2008. Scăderea
investiţiilor industriale şi contribuţia negativă a comerţului exterior explică în mare parte
performanţele negative înregistrate de economia germană. “Exporturile au scăzut
considerabil mai mult decât importurile”, precizeaza Destatis. De asemenea, cheltuielile
de consum au scăzut şi ele în raport cu trimestrul al treilea. Spre comparaţie, în 2008
creşterea PIB-ului primei economii europene s-a oprit la 1,3%, dupa un salt de 2,5% in
2007. Pentru 2009, economiştii şi analiştii intervievaţi de agenţia Reuters au prognozat o
scădere medie de 4,8% din PIB.
După ce a fost grav lovită de criza globală, înregistrând în 2009 un recul de 4,7%,
cel mai grav după cel de al doilea război mondial, în 2010 Produsul Intern Brut al
Germaniei şi-a revenit mai rapid decât în majoritatea statelor europene şi principalele
economii dezvoltate. Ministrul german a adaugat ca cererea interna contribuie cu mai
mult de jumatate la PIB.
În ultimul deceniu Germania a avut cea mai rapidă creştere a PIB-ului pe
persoană, dintre cele mai mari şapte economii ale lumii (membre ale Grupului
G7).
Rata şomajului în Germania a ajuns în luna ianuarie 2011 la cel mai scăzut nivel din
ultimii 18 ani. Astfel, rata şomajului a fost în prima lună a acestui an de 7,4%, faţa
de 7,5% în decembrie 2010.
Numărul persoanelor fără loc de muncă era în ianuarie de 3,135 milioane, în
scădere cu 13.000 faţă de luna anterioară, fiind cel mai redus nivel din noiembrie 1992,
conform Agenţiei Federale a Muncii. În Germania, rata şomajului a fost anul trecut de
7,7%, însă economiştii şi guvernul estimează o scădere a numărului de şomeri în 2011, la
2,9 de persoane, în contextul unei puternice relansări economice.
Într-un studiu recent al Agenţiei naţionale de ocupare a forţei de muncă se prevede
o scădere cu 6,5 milioane de persoane a populaţiei active din Germania până în 2025,
datorată îmbătrânirii. De aici, nevoia de forţă de muncă. Acum, aproape o persoană din
cinci care trăiesc în Germania este străină sau are ascendenţă străină, mai ales din Turcia,
Europa de Est, Italia şi Grecia.
În prezent, rata şomajului în Germania este de 6,6%, adică mai mică decât înainte
de declanşarea crizei. În 2009, economia Germaniei a scăzut cu 4,7%, iar în 2010 a
crescut cu 3,6%. Prognozele pentru 2011 variază între 2,3% şi 2,7%.
Rata şomajului a scăzut începând cu 2005, ajungând la cea mai scăzută cotă din
ultimii 15 ani, 7,5 %, în iunie 2008. Acest procentaj variază de la 6,2 % în fosta Germanie
de Vest, la 12,7 % în fosta Germanie de Est.
Piaţa auto din Germania , cea mai mare din Europa, a reuşit să-şi păstreze trendul
pozitiv din lunile anterioare şi a încheiat anul 2010 cu cele mai bune vânzări din ultimii
trei ani, pentru luna decembrie, respectiv 230.000 de autoturisme, cu 6,9% mai multe
decât cu un an înainte . La nivelul întregului an scăderea s- a mai diminuat, dar a rămas
semnificativă, -23,4%, urmând, cel mai probabil, ca in 2011 să creasca comparativ cu
2010. Vânzările totale în anul care s-a încheiat s-au ridicat la 2,9 milioane autoturisme,
respectiv 3,3 milioane total vehicule.
Germania a înregistrat un recul în 2010, după ce în 2009 a derulat un program de
tip „Rabla”, de subvenţionare a achiziţiei de autoturisme. Începând din septembrie, piaţa
a început să dea semne că-şi revine, depăşind nivelul din 2008, dar nu şi pe cel din 2009.
VW şi BMW au dominat piaţa în decembrie, cele mai cumpărate automobile de
către germani fiind VW Polo, Golf şi Tiguan, în segmentele B, C şi SUV, şi BMW Serie
3, Serie 5 şi Serie 7, în clasele medie, executivă şi lux. La clasa mică, Smart a fost cea
mai vândută, iar la clasa Sport, Mercedes-Benz E Klasse Coupé. În anul 2010, piaţa a
coborât cu 23,4%, la 2,9 milioane de maşini noi înmatriculate.
Cele mai mari cote de piaţă le-au avut mărcile Volkswagen(21%),
Mercedes(9,6%), BMW- Mini(9,1%),Opel (8%), Audi (7,8%) şi Ford (6,8%).
Sectorul financiar public şi privat este într-o formă foarte bună, în special datorită
conservatorismului sistemului de împrumuturi ipotecare, care a ferit sectorul bancar de
balonul imobiliar. Gradul de îndatorare al populaţiei a scăzut în cursul deceniului trecut,
de la 115% din venitul disponibil, la 99%. În acelaşi interval de timp, indicatorul
respectiv a înregistrat o creştere de la 117% la 170% în Marea Britanie şi de la 100% la
128% în America.
Germania are de asemenea cel mai redus deficit bugetar şi cea mai mică rată a
datoriei publice raportate la PIB. Urmărind indicatori precum PIB-ul pe cap de locuitor,
şomajul, deficitul bugetar sau gradul de îndatorare al populaţiei, se poate uşor trage
concluzia că Germania a fost performerul G7 în ultimul deceniu. Iar FMI-ul estimează că
Germania va continua să înregistreze cea mai mare rată de creştere a PIB-ului pe cap de
locuitor în următorii cinci ani.

S-ar putea să vă placă și