Aplicaţii Sisteme informaţionale specifice domeniilor de activitate - INDRUMĂTOR

CALCULUL ANALITIC AL SUPRAFEŢELOR

Figura 1.12 – Determinarea ariei sectorului cadastral – coordonate şi schiţă

LECŢIA 4

VECTORIZAREA IMOBILELOR DIN SECTORUL CADASTRAL,

COMPLETAREA ADRESELOR POŞTALE PRIN COPIEREA NUMERELOR
TRECUTE PE PLAN, EFECTUAREA NUMEROTĂRII CADASTRALE A
IMOBILELOR ŞI PARCELELOR, DETERMINAREA SUPRAFEŢELOR ŞI
ÎNTOCMIREA UNUI TABEL CU ACESTEA

Ȋn urma vectorizării imaginii raster, limitele proprietăţilor se distribuie pe stratul “Limită

imobil”. Ȋn zonele construite, limitele dintre imobile sunt materializate prin diferite tipuri de
împrejmuiri: gard din cărămidă, gard din prefabricate, din metal, lemn cu stâlpi din lemn
sau metal, gard din plasă de sârmă, sârma ghimpată etc. Pe planul topografic se reprezintă
12
 Aplicaţii Sisteme informaţionale specifice domeniilor de activitate - INDRUMĂTOR

toate detaliile prin semne convenţionale, deci şi gardurile, ale căror dimensiuni ca şi
grosime pot varia de la câţiva centimetri, la 40 cm sau chiar mai mult, la unele incinte ale
unor instituţii sau imobile mai mari. Are importanţă cum a fost construit gardul respectiv,
dacă ocupă suprafeţe egale din proprietăţile pe care le desparte, sau dacă a fost ridicat în
totalitate pe una din proprietăţi.
Un imobil poate avea una sau mai multe parcele. Pe planurile la scara 1:500 ale
municipiului Bucureşti nu sunt delimitate parcelele prin linii întrerupte. Categoriile de
folosinţă sunt reprezentate prin semne convenţionale, de exemplu livadă, vie. Pentru
proiectul acesta, în scop didactic pot fi delimitate parcele în cadrul imobilelor, acolo unde
este posibil şi sunt interpretate semnele convenţionale, cu condiţia ca parcelele create să
aibă suprafaţa mai mare de 50 mp. Astfel, pe lângă categoria curţi-construcţii pot să apară
şi parcele cu categoriile arabil, vie, livadă.
Adresele poştale ale imobilelor situate pe raza administrativ-teritorială a Municipiului
Bucureşti sunt atribuite de Serviciul Nomenclatură Urbană (SNU) din cadrul Primăriei
capitalei, care are responsabilitatea denumirilor de artere de circulaţie prin gestionarea
unui nomenclator. Pentru proiect, adresele poştale se copiază de pe imaginea raster. Ca
regulă de atribuire, numerele impare sunt situate pe partea stângă a arterei, iar numerele
pare pe partea dreaptă. Există situaţii când numerele poştale sunt compuse, de exemplu,
nr. 122-124 sau nr. 12A, 31bis.
Se poate crea un bloc “NUMAR POSTAL” (Figura1.13) cu ajutorul căruia se copiază
numerele poştale ale imobilelor din sectorul în lucru şi care au fost distribuite pe stratul
corespunzător.
Adresele poştale se trec pe plan într-un cerc, cu scriere înclinată, dacă este posibil pe
clădirea principală cu destinaţia locuinţă sau, dacă spaţiul nu permite, se amplasează în
apropierea întrării în curtea imobilului.

Fig.1.13 Bloc numere poştale

Cum se realizează numerotarea cadastrală în cadrul sectorului?
Imobilele se numerotează cu cifre arabe de la 1 la n începând din NV spre SE sectorului
cadastral. Ȋn cadrul fiecărui imobil, parcelele componente se numeroatează de la 1 la n ,
urmate de simbolul categoriei de folosinţă, începând cu categoria de folosinţă curţi-
construcţii (de exemplu, pentru un imobil cu trei parcele: 1CC, 2A, 3L).
13
 Aplicaţii Sisteme informaţionale specifice domeniilor de activitate - INDRUMĂTOR

CALCULUL SUPRAFEŢELOR PENTRU SECTORUL CADASTRAL NR. 1

14
 Aplicaţii Sisteme informaţionale specifice domeniilor de activitate - INDRUMĂTOR

Calculul suprafeţelor se face prin procedeul analitic, utilizând coordonatele punctelor

situate pe conturul imobilelor. Calculele încep cu ariile parcelelor care, însumate, trebuie să
dea aria imobilului de care aparţin. La rândul lor, ariile imobilelor trebuie să se închidă pe
aria sectorului cadastral. Suprafeţele se determină automatizat folosind comanda “Area”.
Imobilele, parcelele şi construcţiile sunt reprezentate prin entităţi de tip poligon şi
suprafeţele lor, determinate cu ajutorul comenzii “Area”, se pot centraliza într-un tabel cum
este cel prezentat mai sus.

LECŢIA 5

VECTORIZAREA CONSTRUCŢIILOR PERMANENTE EXISTENTE PE

PLAN, NUMEROTAREA LOR, CALCULUL SUPRAFEŢELOR, COMPLETAREA
DESENULUI CU ELEMENTE DE CARTARE IMOBILIARĂ
Construcţiile permanente şi construcţiile anexe se vectorizează şi se transformă în entităţi
de tip poligon - polilinie închisă, cu o grosime aleasă, distribuindu-se pe straturile
corespunzatoare “CONSTRUCTII PERMANENTE” şi “CONSTRUCTII ANEXE” (Figura 1.14).

Figura 1.14 – Distribuirea pe straturi a construcţiilor, numerotării lor şi a indicilor de cartare

Numerotarea cadastrală a construcţiilor permanente din cadrul parcelelor având categoria
de folosinţă curţi-construcţii se face cu cifre arabe de la 1 la n, în faţa cărora se atribuie
litera “C”, începând cu construcţia cea mai importantă, cu destinaţia locuire (ex. C1, C2,
C3...). Această numerotare se găseşte pe stratul “NUMEROTARE CONSTR”.
Din imaginea raster se extrag informaţiile legate de caracteristicile constructive ale
clădirilor, numărul familiilor şi al persoanelor care locuiesc în acestea şi se înscriu
suprafeţele desfăşurate ale acestor constructii (Figura 1.15). Toate aceste informaţii se trec
pe straturile corespunzatoare “NR_PERS”, “INDICI DE CARTARE”, “SUPRAF_CONSTR”.
Caracteristicile constructive se notează prin indici de cartare după cum urmează:
 A - indice cu care se notează clădirile cu cadru şi planşee din beton armat sau
schelet metalic;
15