1

9. CINSTIREA SFINŢILOR ŞI A SF. ICOANE

CINSTIREA SFINŢILOR
Nu trebuie confundată cinstirea lui Dumnezeu, cu cinstirea sfinţilor. Cinstirea pe care o dăm lui
Dumnezeu se numeşte ,,adorare,, pe când cea care o dăm sfinţilor se numeşte ,,venerare”, iar
cea care o dăm Maicii Domnului se numeşte ,,preacinstire”.
Biserica îşi întemeiază cinstirea sfinţilor pe baza următoarelor temeiuri:
1. Sfinţii sunt oameni care încă din viaţa lor pământească au bineplăcut lui Dumnezeu, iar
după moarte au fost învredniciţi de o parte din fericirea veşnică, pe care în mod deplin o
vor primi după obşteasca judecată. Pentru viaţa lor virtuoasă, pentru suferinţele îndurate
pentru Hristos, pentru dragostea lor faţă de Dumnezeu şi de semeni; în S.S. ei sunt
numiţi ,,prieteni ai lui Dumnezeu” (In. 15,14) ( Iac.2, 2-3), ,,casnici ai lui Dumnezeu” ( Ef. 2,
19), ,,judecători ai lumii” ( Mt. 19,28) ( 1 Cor. 6,2).
2. Atât în această viaţă, cât şi după moarte, sfinţii se roagă pentru oameni atât pentru cei vii,
cât şi pentru cei morţi ( 1 Tim. 2, 1-3) ( Iac. 5, 16).
3. Sfinţii s-au străduit să întrupeze în persoana lor sfinţenia lui Iisus Hristos, devenind astfel
următorii sau imitatorii Lui. Din acest motiv, ei sunt pentru noi exemple sau modele
vrednice de urmat – ( Filip. 3,17 - ,,Fraţilor făceţi-vă următorii mei şi uitaţi-vă al aceia care
umblă astfel precum ne aveţi pildă pe noi” ) ( 1 Cor. 11,1- ,, Fiţi următori ai mei, precum şi eu
sunt lui Hristos”.)
Protestanţii şi unele denominaţiuni resping cu desăvârşire cultul sfinţilor, negând posibilitatea
acestora de a mijloci pentru noi, pe baza textului ( 1 Tim. 2,5 - ,,Căci Unul este Dumnezeu, unul
este şi Mijlocitorul între Dumnezeu şi oameni: Omul Hristos Iisus” )
În legătură cu cinstirea sfinţilor stă şi cinstirea sf. moaşte. Sf. moaşte sunt rămăşiţe
pământeşti din trupurile sfinţilor, pe care Dumnezeu le-a învrednicit de nestricăciune, de
asemenea îmbrăcăminte şi orice alte obiecte rămaşe de la sfinţi, de care ei s-au folosit în
viaţă.
Biserica a învăţat şi practicat todeauna sinstirea sf. moaşte, iar Sf. Tradiţie, prin mărturiile ei,
arată vrednicia de cinstire a acestora.
Sinodul 7 Ecumenic (787) a hotărât excomunicarea şi depunerea din cler a celor care nu
cinstesc sf. moaşte recunoscute ca autentice.
Protestanţii le resping categoric, o consideră idolatrie.
CINSTIREA SFINTELOR ICOANE
Icoanele sun reprezentări fie ale lui Dumnezeu, Sf. Treimi, ale Mântuitorului, fie ale îngerilor
sau ale sfinţilor.
Cinstirea icoanelor nu contravine poruncii a II-a a Decalogului ( Ieş. 20,4), pentru că icoana nu
e chip cioplit, nu e idol care n-are existenţă reală, ci e reprezentarea unei persoane sfinte care
există în realitate, iar noi nu ne închinăm materiei din care e făcută icoana, ci persoanei
reprezentată în icoană.
Sinodul 7 Ecumenic ( 787) a hotărât cinstirea lor şi anatematizarea iconoclaştilor.
Protestanţii le consideră ,,chipuri cioplite” şi le resping total.