Sunteți pe pagina 1din 21

CUPRINS

CAP.1 Prezentarea generale a S.C. „ BIJUTERIA KATY ” S.R.L.

1.1. Scurt istoric al societatii....................................................................................................4

1.2. Obiect de activitate al societatii..........................................................................................4

CAP.2 Notini teoretice cu privire la impozitele indirecte

2.1. Prezentare generala........................................................................................................ 7

2.2. Categorii exceptate de la plata accizelor....................................................................... 8


2.3. Deplasarea intracomunitara a produselor cu accize platite ....................................... 9
2.4. Marcarea produselor....................................................................................................... 9
2.5. Exemplu practic................................................................................................................10

CAP.3Studiu de caz la firma SC „ BIJUTERIA KATY ” SRL.................... 12

3.2. Analiza financiara a intreprinderii ..................................................................................14

Bibliografie
Anexe

1
ARGUMENT

Intr-o economie de piate “exploziva” in care marfurile si banii au ajuns sa


circule cu viteze uluitoare , marile tranzactii se fac cu ajutorul bursei sau prin
comert electronic, timpul este esential atat pentru cei care vand cat si pentru cei
care cumpara, iar calitatea loaca un rol mai important ca niciodata.
Din economia de piata fac parte toti oamenii, sunt o parte integranta a
acesteia , si fiecare isi aduce un aport mai mic sau mai mare; s-au creat organisme
secializate care sa asigure calitatea, sa diminueze timpul atat pentru vanzator cat si
pentru cumparator.
Circuitul financiar este dificil de urmarit atat de catre societate cat si de
organele de control care prin intermediul “impozitului pe profit” verifica
corectitudinea agentiilor economici.
Evidenta operatiilor banesti dintre societati si persoane fizice sau juridice se
poate efectua fie in numerar, fie fara numerar, direct prin banca; insa indiferent de
metoda utilizata evidenta se tine cu ajutorul contabilitati sau a finantelor.

2
CAPITOLUL I

PREZENTAREA GENERALA A: SC „ BIJUTERIA KATY ” SRL

1.1 Scurt istoric al firmei

SC „ BIJUTERIA KATY ” SRL a fost infiintata in baza legii 31/1990 si functioneaza conform
statutului societatii si a legilor in vigoare.
A fost inmatriculata la Oficiul Registrului Comertului de pe langa Camera de Comert si Industrie
Gorj, sub numarul de inmatriculare J18/496/1991, in anul 1991, avand ca obiect de activitate
fabricarea bijuteriilor si articolelor similare din metale si pietre pretioase. Societatea Comerciala
are forma juridica de societate cu raspundere limitata, sediul societatii fiind in Romania,
localitatea Tg-Jiu, str. Unirii, bloc 7 parter. Durata societatii este nelimitata cu incepere de la data
inregistrarii la Camera de Comert si Industrie.

1.2 Obiect de activitate

Capitalul social este in prezent de 52.000.000 , din care aport in natura 200.000 si in numerar
51.800.000 , impartin in 200 de parti sociale a 260.000 fiecare, apartinand in mod egal asociatilor
Popescu Ion si Popescu Elena, cate 100 de parti sociale fiecare, reprezentand cate 50% din
capital social. Capitalul social se poate mari in baza hotararii ascociatilor, cu respectarea
procedurilor prevazute de lege. Asociatii participa la beneficii si pierderi proportional cu aportul
la capitalul social, respectiv in mod egal.

3
SC „ BIJUTERIA KATY ” SRL isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile
romane si statutul propriu, iar pentru realizarea obiectului de activitate intretine relatii cu firme
din tara, organe bancare, unitari de transport.
Evolutia in timp a intreprinderii, determinata de investitiile pentru dezvoltare si modernizare si
de preocuparea permanenta pentru asimilarea de activitati noi, SC „ BIJUTERIA KATY ” SRL a
ajuns sa realizeze in prezent si activitati de comert cu amanuntul in magazine specializate cu
vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi alcoolice si tutun , fructe, legume , carne si
produse din carne , precum si activitatii bijuteriei , pe langa activitatea principala, societatea
facand comert cu bunuri de ocazie vandute prin magazine , precum si casa de amanet.
Cifra de afaceri a crescut de la an la an si, conform statutului si-a extins activitatea, in
prezent ajungand ca cifra de afaceri sa depaseasca 15 miliarde , lucrand cu un numar mediu de
25 de salariati din care majoritatea femei.
SC „ BIJUTERIA KATY ” SRL si-a respectat obligatiile in ceea ce priveste plata taxelor
fata de bugetul statului , bugetele locale , in termenele stabilite de lege , cat si fata de ceilalti
furnizori persoane juridice.
In prezent SC „ BIJUTERIA KATY ” SRL lucreaza cu furnizori locali cat si din tara.
Principalii furnizori de aur brut , de bijuterii din metale si pietre pretioase sunt:
1 SC SAFIR SRL , BUCURESTI
2 SC IPUNCT SRL , BUCURESTI
Principalii furnizori de produse alimentare , bauturi alcoolice si tutun , fructe , legume ,
carne si produse din carne sunt:
1 SC TABCO CAMPOFRIO SA , RM. VALCEA
2 SC DIANA SRL , RM. VALCEA
3 SC AQUILA SRL , PLOIESTI
4 SC INTERBRANDS SRL , BUCURESTI
5 SC BOROMIR SRL , RM. VALCEA
6 SC WHITELAND SRL , CRAIOVA
7 SC DAGSTAR SRL , TIMISOARA
Beneficiarii bijuteriilor si articolelor similare din metal si pietre pretioase sunt in
principal persoane fizice.

4
Beneficiarii principali persoane juridice a produselor alimentare , bauturilor alcoolice si tutun ,
fructelor , legumelor , carnii si produselor din carne sunt:
1 SC ASIROM SA , TG - JIU
2 SC SALVAMONT SA , TG – JIU
3 PREFECTURA MUN. TG – JIU
4 SC CNLO SA , TG – JIU
5 PRIMARIA MUN, TG – JIU
6 SC SECOFARM SRL , TG - JIU
Ea investigheaza doua domenii importante:
- echilibrul financiar,
- renatibilitatea.
Analiza atenta a contului de rezultate este indispensabila pentru efectuarea analizei
financiare.
Astfel, analiza financiara se sprijina pe documentele intreprinderii dar utilizeaza si alte surse de
informare.
Pe langa un studiu strict al conturilor si bilantului, analiza financiara urmareste specificul
activitatii intreprinderii, calitatea echipei de conducere, motivarea personalului, performantele si
tehnologia aplicata.
Rezultatele acestei analize pot fi utilizate fie in interiorul intreprinderii si serveste conducerii
acesteia, fie in exteriorul intreprinderii, atunci cand este solicitata de catre partenerii acestuia.
Echilibrul financiar al intreprinderii se apreciaza in cea mai mare parte utilizand datele din
bilantul
intreprinderii care, spre deosebire de bilantul contabil opereaza cu o concentrare a anumitor
conturi.
Prezentarea conturilor de activ si pasiv se face dupa criteriul omogenitatii.
Criteriile de baza utilizate in elaborarea bilantului financiar sunt:
- lichiditatea,
- exigibilitate.
In ceea ce priveste activul bilantului este necesar ca toate elementele inscrise la acest capitol
sa reprezinte o valoare reala a activului, procedandu-se la eliminarea nonvalorilor.

5
In cazul activelor se cuprind imobilizarile necorporale, imobilizarile corporale, imobilizarile
financiare, stocurile, creantele de exploatare valorile mobiliare de plasament si disponibilitatile,
primele pentru rambursarea obligatiunilor, regularizarile.
In ceea ce priveste pasivul bilantului, analiza financiara se efectueaza asupra unui bilant la
care s-a realizat repartizarea veniturilor.
In pasiv intra: capitalurile proprii, datoriile pe termen mediu si lung, provizioanele pentru riscuri
si accidente.
Analiza financiara trebuie sa aprecieze daca gradul lichiditatii activelor intreprinderii este
suficient de ridicat pentru a-i permite acesteia sa faca fata in orice moment angajamentelor pe
care si le-a asumat, respectiv pentru a-i asigura solvabilitatea.
Echilibrul financiar este apreciat prin confruntarea gradului de lichiditate a activelor cu
gradului de exigibilitate a elementelor pasivului.
Pentru realizarea acestei analize pot fi utilizate ca instrumente: fondul de rulment si indicatorii de
structura.
Fondul de rulment reprezinta marja de securitate ce masoara echilibrul financiar si se poate
aprecia fie ca diferenta intre capitalurile permanente si activul imobilizat, fie ca diferenta intre
activul circulant si datoriile pe termen scurt. Fondul de rulment poate avea valori pozitive sau
negative.
In ceea ce priveste situatia trezoreriei, aceasta reprezinta diferenta intre nivelul totalurilor
valorilor din casa si a nivelului contributiilor bancare curente si a soldurilor creditoare ale bancii.
Situatia trezoreriei mai poate fi determinata si ca o diferenta intre fondul de rulment si nevoia de
fond de rulment.
Dificultatile trezoreriei survin frecvent in cazul in care trezoreria inregistreaza o crestere
a activitatii marindu-si vanzarile si sporind nevoia de fond de rulment.
Atragerea unor resurse de lunga durata intr-o asemenea situatie nu se poate realiza imediat.
Cresterea fondului de rulment devine o restrictie pentru dezvoltarea intreprinderi, pentru ca o
finantare la nivel inalt si pe termen lung urmeaza unei dezvoltari a intreprinderii.
Utilizarea fondului de rulment a fost si este contestata. Multe intreprinderi folosesc din ce
in ce mai mult un credit pe termen scurt ce se reinnoieste continuu si capata caracter permanent.
In aceasta situatie fondul de rulment devine o marja de securitate inutila, iar in perioadele dificile

6
de activitate ale intreprinderii sau ale bancii un asemenea credit poate sa nu mai fie reinnoit
creandu-se disfunctionalitati intreprinderii.

CAPITOLUL II
Notini teoretice cu privire la impozitele indirecte

2.1. ASPECTE GENERALE

Impozitele si taxele constituie componente tot mai importante ale vietii economice, prin
intermediul carora statul isi procura resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor publice,
de a caror realizare depinde indeplinirea functiilor sale.
Impozitele indirecte se percep de la toti cei care consuma bunuri din categoria celor
impuse sau beneficiaza de anumite servicii, indiferent de veniturile, averea sau situatia personala
a acestora. Fiind percepute in cote proportionale asupra valorii marfurilor vandute si a serviciilor
prestate ori in sume fixe pe unitatea de masura, impozitele indirecte creeaza impresia falsa ca ar
fi suportate, in aceeasi masura, de toate paturile sociale, ca ar asigura repartitia echitabila a
sarcinilor fiscale.
Deci cota impozitului indirect perceput la vanzarea unei anumite marfi este mica,
indiferent daca cumparatorul acesteia este muncitor, taran, industrias sau comerciant, raportat
insa la intregul venit, impozitul indirect capata un caracter regresiv. Asadar , cu cat o persoana
realizeaza venituri mai mici, cu atat suporta, pe calea impozitului pe consum, o sarcina fiscala
mai mare.
Toate impozitele directe si indirecte contribuie la scaderea nivelului de trai al populatiei, dar in

7
mod diferit. Astfel, in timp ce impozitele directe duc la scaderea veniturilor nominale ale
diferitelor categorii sociale, impozitele indirecte micsoreaza puterea de cumparare. In tarile
dezvoltate, de regula, aportul impozitelor indirecte la formarea veniturilor fiscale ale statului este
mai mic decat cel al impozitelor directe.

2.2. LOCUL IMPOZITELOR INDIRECTE


IN TOTALIATEA VENITURILOR FISCALE

In tarile in curs de dezvoltar, insa, ponderea impozitelor indirecte o devanseaza pe cea a


impozitelor directe, in totalul veniturilor fiscale ale statului, din cauza:
1 Randamentului scazut al impozitelor pe venit si al celor pe avere;
2 Comoditatii si costului relativ redus al perceperii acestora (reclama, cheltuieli
modice de asezare, percepere si urmarire);
3 Caracterul lor mai voalat – fiind cuprinse in pretul de vanzare a bunurilor si
serviciilor, nemultumirea cumparatorilor se indreapta asupra agentilor economici si nu
asupra statului care l-a instituit.

8
Ponderea importurilor directe in veniturile totale ale bugetului de stat al Romaniei si in
PIB, in perioada 2003 – 2007.
In cazul impozitelor indirecte, nu este vorba despre o constrangere politica, valabila pentru
impozitele directe, ci de una de ordin economic. In perioadele in care economia inregistreaza un
curs ascendent, impozitele indirecte au un randament fiscal ridicat, in schimb in perioada de criza
si de presiune, cand productia si consumul cresc mai lent, incasarile din impozilele indirecte
urmeaza aceeasi evolutie, periclitant echilibrul bugetar. In Romania, in perioada 2003 – 2007, se
observa o tendinta de crestere a impozitelor indirecte, atat in marime absoluta, cat si relativa,
dupa cum se observa din graficul de mai sus.
Cresterea in marime absoluta se datoreaza atat cresterii nivelului preturilor, dar si inflatiei,
situata la o cota ridicata. Cresterea relativa a impozitelor indirecte se datoreaza faptului ca
veniturile manifesta o tendinta de scadere si, deci, trebuie acoperite necesitatile financiare ale
statului prin impozite indirecte, astfel: de la 50,27% in anul 2003 , la 78,79% in anul 2006 ,
scazand la 65,57% in anul 2007.
Impozitele indirecte se pot prezenta sub mai multe forme, cum ar fi:
1 Taxa pe valoarea adaugata
2 Accizele

9
3 Taxele vamale
4 Alte impozite indirecte (taxa de timbru)

PONDEREA CATEGORIILOR DE IMPOZITE INDIRECTE DIN TOTALUL


IMPOZITELOR INDIRECTE SE PREZINTA IN TABEL, CONFORM LEGII ANUALE
BUGETARE (2004 - 2007)

Impozitele 2004 2005 2006 2007 Prognoza pe


indirecte 2008
TVA 57,92% 51,86% 51,72% 49,67% 50,81%

ACCIZE 23,12% 28,29% 33,56% 31,54% 31,27%

TAXE 15,71% 16,14% 11,46% 10,37% 7,78%


VAMALE
ALTE 3,25% 3,71% 3,56% 8,42% 10,14%
IMPOZITE
INDIRECTE

CAPITOLUL III
CAP.3Studiu de caz la firma SC „ BIJUTERIA KATY ” SRL

3.1. MARCAREA PRODUSELOR

Urmatoarele produse accizabile : tutunul prelucrat, produsele intermediare si alcoolul etilic


pot fi eliberate pentru consum sau pot fi importate pe teritoriul Romaniei , numai daca sunt
marcate. Marcarea produselor se efectueaza prin tembrare sau banderole, de catre antrepozitarii
autorizati, importatorii inregistrati sau importatorii autorizati.
Accizele se calculeaza diferentiat, in functie de grupa de produse la care se refera, ca de
exemplu:

10
1 Pentru produsele petroliere , accizele sunt stabilite in echivalent euro/tona de
produs
2 Pentru tigarete, se datoreaza bugetului de stat o acciza specifica, stabilita in
echivalent euro/1000 tigarete, la care se adauga o cota procentuala aplicata preturilor
maxime de vanzare cu amanuntul declarate,etc.
Nivelul si conditiile privind aplicarea accizelor se stabileste prin hotarare a Guvernului, la
propunerea Ministerului Finantelor Publice.
Accizele se platesc in lei. Valoarea in lei a accizelor si a impozitelor datorate bugetului de stat,
stabilite in echivalent euro pe unitatea de masura, se determina prin transformarea sumelor
exprimate in euro la cursul de schimb al BNR , pentru ultima zi a fiecarei luni. Acest curs se
utilizeaza pentru calculul accizelor pentru toata luna urmatoare.

Accizele preced TVA-ul si se calculeaza o singura data, prin aplicarea de cote procentuale
proportionale asupra bazei de impozitare, care reprezinta:
·1 Pentru produsele din productia interna – pretul producatorului, care nu poate fi mai mic decat
suma costurilor ocazionate de obtinerea produsului respectiv
·2 Pentru produsele de import – valoarea in vama, stabilita conform legii, la care se adauga
taxele vamale si alte taxe speciale
·3 Pentru produsele provenite de la persoanele fizice inregistrate ca agenti economici, dar
comercializate prin agenti economici – contravaloarea ce se cuvine deponentului
·4 Pentru bunurile amanetate de la persoane fizice si devenite proprietatea caselor de amanet –
contravaloarea incasata de casele de amanet la vanzarea bunurilor respective, mai putin
accizele

Plata accizelor se efectueaza lunar, pana la data de 25 a lunii urmatoare, pe baza Decontului
privind accizele si a Declaratiei de impunere, prin virament sau numerar, in contul bugetului de
stat. Neplata integrala si la termen a accizelor atrage majorari de intarziere.
14
Aplicatia 1. O sticla de coniac imbuteliata cu capacitatea de 0,5 litri, cu tarie alcoolica (C) de
45% in volum; acciza specifica (K) este de 15 de eura/hl alcool pur; cursul de schimb (R) este
de 42.000 lei/euro . Sa se detrmine cuantumul accizei.
Rezolvare:

11
A = C/100 X (K X R ) / 100 X Q
A = 45/100 X 150 X 42.000/100 X 0,5 = 0,45 X 63.000 X 0,5 = 14.175 lei / sticla

Aplicatia 2. O sticla de 0,75 litri vin spumos; acciza unitara (K) este de 42 eura/hl; cursul de
schimb este de 42.000 lei/euro. Sa se determine cuantumul accizei.
Rezolvare:
A = (K X R) /100 X Q
A = 42 X 42000/100 X 0,75 = 42 X 420 X 0,75 = 17640 X 0,75 = 13230 lei / sticla

Aplicatia 3. Cantitatea de 7.000 litri alcool brut, cu tarie alcoolica de 75% in volum; acciza
specifica (K) este de 150 euro/hl alcool pur; cursul de schimb este de 42.000 lei/euro. Sa se
dermine cuantumul accizei.
Rezolvare:
A = C/100 X (K X R)/100 X Q
A = 75/100 X 150 X 42000/100 X 7000 = 0,75 X 63000 X 7000 = 330.750.000 LEI

Aplicatia 4. Cantitatea de 5.000 litri sampanie; acciza unitara (K) este de 42 euro/hl; cursul de
schimb este de 42.000 lei/euro. Sa se determine cuantumul accizei.
Rezolvare:
A = (K X R)/100 X Q
A = 42 X 42.000/100 X 5000 = 88.200.000 LEI

Aplicatia 5. Un agent economic importa doua tone de cafea verde; acciza (K) este de 850
euro/tona; cursul de schimb este de 42.000 lei/euro. Sa se determine cuantumul accizei.
Rezolvare:
A=KXRXQ
A = 850 X 42.000 X 2 = 71.400.000 LEI

12
Cifra de afaceri

13
Activele curente

14
Stocuri

15
Active totale

Pasive totale

16
Datorii curente

Capitalul propriu

17
Profitul net

18
Productia marfa

Profitul brut

19
Bibliografie
1. Anghel L., Florescu C. , Zaharia R. – Aplicaţii în marketing, Editura
Expert, Bucureşti, 1999 ;
2. Avarvarei I . ,Macovei Gh. – Agricultura şi economia de piaţă în contextul
integrării europene , Lucrare ştiinţifică U.A.M.V. Iaşi , volumul 40 , seria
Agronomie1997.
3. Bajure T. – Agricultura autohtonă în competiţie cu cea mondială , IEMI –
agro, Chiţinău , 2005, 137 p .
4. Bajure T. – Metode noi de integrare şi cooperare în cadrul sectorului
agroalimentar şi etapa postrevoluţionară . IEMI – agro .Chişinău 2004,137p
5. Băbăiţă V ., Epuran M .Grosu C . – Contabilitate şi control de gestiune ,
Editura Economică , Bucureşti , 1999.
6. Bilanţul activităţii Guvernului R. Moldova, Chişinău, 2004 .
7. Bistriceanu D. – Finanţe şi credit , Editura Oscar Print , Bucureşti , 1999.
8. Bîzgu I. – Integrare. Eficienţă . Competitivitate . Chişinău , 2000, 366p
9. Bîzgu I. – Avicultura ramura cea mai efectivă din complexul zootehnic .
Lucrări ştiinţifice .vol 14 ,UASM , Chişinău ,2005 , 377p
10. Bojan O . – Contabilitatea financiară , Editura Economică ,Bucureşti ,
1999.
11. Boulescu Mircea , Ghiţă Marcel – Control financiar şi expertiză contabilă .
Editura Eficient , Bucureşti , 1996.
12. Boulescu Mircea , Ghiţă Marcel – Control financiar , Editura Eficient ,
Bucureşti , 1997.
13. Cazacu V. – Consecinţele social economice a reformei agrare în
R.Moldova .Autoreferat al tezei de doctorat în ştiinţe economice . Chişinău
2004
14. Călin O . , Ristea M. ,Văduva I. ,Neamţu H .-Bazele contabilităţii ,Editura
Didactică şi Pedagogică , Bucureşti ,1999
15. Călin O. – Contabilitate de gestiune ,Tribuna Economică , Bucureşti ,
2001
16. Câţu D.-Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor ,Editura
Fundaţiei ,,România de Mâine ,, ,Bucureşti ,1998 .
17. Certan S. – Cu privire la dezvoltarea antreprenoriatului în R. Moldova .
Lucrări ştiinţifice .UASM , vol. 14 , Chişinău , 2005 , 377p
18. Charreaux G. – Gestion financiere , Editura Litec , Paris , 1991
19. Chiran A. şi colaboratorii – Agromarketing Editura Evrica , Chişinău ,

20
Republica Moldova , 1999 .
20. Chiran A. , Gîndu Elena , Ştefan G . – Piaţa produselor agricole şi
agroalimentare – caracteristici , evoluţie , tendinţe , Editura ,,Ion Ionescu de la
Brad ,, Iaşi , 1999 .
21. Chiran A . ,Gîndu Elena – Zooeconomie şi marketing , Editura ,,Ion
Ionescu de la Brad ,, Iaşi , 2000 .
22. Chiran A. , Gîndu Elena , Ciobotaru Elena – Adina – Marketing –
îndrumîtor pentru aplicaţii practice . Editura ,,Ion Ionescu de la Brad ,, Iaşi ,
2001 .

21