Sunteți pe pagina 1din 26

ANATOMIA CAPULUI

SI A GATULUI

Problema care ne-a


framantat dintotdeauna este insa
urmatoarea: este frumusetea ceva
superficial? Ei bine, in ceea ce
priveste aspectul fetei umane, stim
cu certitudine urmatoarele lucruri:
la suprafata, epidermul este cel care
inveleste si evidentiaza trasaturile fetei, dar in profunzime exista elementele osoase ale
masivului facial, sau viscerocraniul, care da forma generala a fetei, iar intre oase si tegument
exista stratul musculaturii faciale sau muschii mimicii. Fata umana este cea mai expresiva din
regnul animal, iar musculatura faciala este direct responsabila de manifestarea expresivitatii
statice sau dinamice, fizionomia, respectiv mimica.

Terminologie medicala:

 medial = intern

 lateral = extern

 cranial = superior

 caudal = inferior

 ventral = anterior

 dorsal = posterior

 proximal = spre radacina membrului

 distal = spre extremitatea membrului

Corpul uman este format din: cap, gat, trunchi si membre. Capul si gatul alcatuiesc
impreuna extremitatea cefalica a corpului.

Capul este alcatuit din doua parti:

• una craniana, situata superior si posterior, corespunzatoare neurocraniului sau cutiei


craniene

1
• alta, reprezentata de fata, asezata anterior si inferior– viscerocraniul.

Gatul este partea corpului care leaga capul de trunchi. El are:

• regiune posterioara sau nucala, alcatuita din vertebre, articulatii si muschi

• regiune cervicala anterioara care contine muschii, fascii, osul hioid, dar si organe ale
gatului: laringe, trahee, esofag, tiroida, etc.

OASELE CAPULUI

Craniul este cadrul osos al capului care contine si protejeaza creierul si organele de simt.
El da forma capului si fetei, adaposteste dintii si ofera puncte de atasare muschilor. Are doua
parti principale – craniul si fata (neurocraniul si viscerocraniul).

OASELE CRANIULUI

Craniul este format din 8 oase: Occipital, frontal, etmoid, sfenoid, temporale (2),
parietale (2). Oasele centrale sunt nepereche, iar oasele laterale sunt pereche.

2
D ENUMIRE NR D ESCRIERE
Occipital 1 Este situat in partea posterioara si inferioara a craniului. Inferior
prezinta o gaura mare (foramen magnum) prin care trece maduva
spinarii, si in lateral prezinta fete articulare pentru atlas (prima
vertebra a coloanei vertebrale)

Frontal 1 Formeaza fruntea si partea superioara a orbitelor.

Etmoid 1 Se afla in partea inferioara a frontalului si anterior sfenoidului, intre


cele doua orbite. Formeaza cavitatile nazale si partea interna a
orbitelor. Are forma cubica si are aspectul unui burete, prezentand
multe gauri.

Sfenoid 1 Este un os situat in interiorul craniului si are aspectul unui liliac cu


aripile intinse, avand un corp, si 4 aripi, 2 mari si 2 mici. Aripile
mari se unesc cu: frontalul, parietalele, occipitalul si etmoidul.
Acest os contine sinusuri pline cu aer, care comunica cu cavitatile
nazale si adapostesc epifiza.

Temporale 2 Formeaza partile laterale si ale craniului si partial partea inferioara.


Formeaza urechea medie si interna.

Parietale 2 Formeaza partile laterale ale craniului si prin unire, partea


superioara.

OASELE FETEI

Oasele fetei sunt in numar de 14 si in general sunt perechi, cate unul de fiecare parte a fetei.

D ENUMIRE NR D ESCRIERE
Maxilare 2 Se unesc in mijlocul fetei pentru a forma maxila. Formeaza partea
inferioara a orbitei, lateralele si peretii inferiori ai cavitatilor nazale,
si si adapostesc dintii superiori

Palatine 2 Se unesc la mijloc ca doua “L”-uri pentru a forma cerul gurii, si o


portiune din orbita

Lacrimale 2 Sunt situate pe peretele intern al orbitelor. Contin canalul lacrimal.

Nazale 2 Formeaza partea osoasa a nasului.

Zigomatice 2 Cele doua oase care formeaza pometii. Arcurile zigomatice sunt
formate de oasele zigomatice si cele temporale.

Cornetele nazale 2 Sunt doua oase curbate ca niste cornete situate pe pereti externi ai
inferioare cavitatilor nazale. Aerul inhalat este rotit prin aceste cornete,
dandu-i astfel timp sa se incalzeasca inainte de a patrunde in
plamani.

Vomerul 1 Este un os situat in partea posterioara a septului nazal.

3
Mandibula 1 Este singurul os mobil al fetei. Are forma de potcoava si se
articuleaza cu oasele temporale prin articulatia temporo-
mandibulara. Partea centrala formeaza barbia si adaposteste dintii
inferiori.

OASELE GATULUI

Scheletul gatului cuprinde cele 7 vertebre cervicale care sunt situate posterior. Primele
doua se numesc atlas si axis.

Atlasul este numit altfel deoarece sustine “globul” capului la fel cum Atlas se presupunea
ca sustine Pamantul. Se articuleaza cu osul occipital.

Axisul are o structura ca un dinte, care formeaza impreuna cu atlasul un pivot pe care se
misca capul.

4
In partea anterioara a gatului se afla un os in forma de “U” numit osul hioid. Se afla intre
radacina limbii si proeminenta laringelui numita Marul lui Adam si are rolul de a sustine limba.

OASELE UMARULUI

Clavicula, este un os pereche, lung si usor curbat, situat in partea anterioara si


superioara a toracelui. Partea mediala se articuleaza cu sternul, iar partea distala cu scapula.

Scapula, este un os plat triunghiular, situat posterior. Partea superioara este cea mai
groasa si formeaza capul scapulei. El prezinta o suprafata articulara numita cavitatea glenoida.
Gatul scapulei se poate simti si sub piele ca o proeminenta. Aceasta proeminenta se numeste
proces coracoid. Acromionul este perceput sub piele ca fiind “capatul umarului” si se articuleaza
cu clavicula.

Umarul este o articulatie de tip sferic, care este protejata de arcul format de procesul
coracoid si acromion. Capul Humerusului se articuleaza cu cavitatea glenoida. Articulatia
umarului este capabila de miscari in toate directiile.

MUSCHII CAPULUI

Dintotdeauna, suntem atrasi ca de o forta misterioasa de fetele oamenilor din jur. Fata
umana este cartea noastra de vizita. Psihologii au stabilit ca, atunci cand privim o fata, nu
inregistram de fapt un obiect pur si simplu, ci ceva ce suntem programati sa percepem in mod
unic.

Creierul uman recunoaste un ansamblu de trasaturi diferit de orice altceva. Ipoteza a


fost analizata si demonstrata prin interpretarea desenelor copiilor; atunci cand reprezinta 'un
om', rezultatul este, aproape invariabil, un cap mare, cu trasaturi bine definite, pe un corp abia
schitat. Acest lucru reflecta cu acuratete adevarata semnificatie neuropsihica a fetei umane,
pentru ca trasaturile ei par sa ocupe un loc central in intelegerea propriei noastre identitati.
Fiecare om are o figura faciala unica, ceea ce inseamna ca pentru cei peste sase miliarde de
oameni fata este o emblema personala.

Muschii capului se impart in doua categorii:

• muschii mimici si

• muschii masticatori.

Activitatea MUSCHILOR MIMICII transpune sentimente si emotii sufletesti si ne da


posibilitatea sa avem pana la 7.000 de expresii distincte. Cu toate acestea, in viata zilnica nu
folosim decat o proportie mica de aproximativ cateva sute din ele. Sa vedem insa care sunt

5
caracteristicile muschilor mimicii si ce ii face sa fie deosebiti de celelalte grupe musculare din
organism.

Din punct de vedere anatomic:

• sunt asezati subcutanat;

• nu sunt acoperiti de fascie, adica de tesutul conjunctiv care inveleste de obicei alti
muschi si care le da individualitate de actiune. Acest fapt duce la un grad mai
mare de interactiune reciproca a diferitelor fascicule ale muschilor mimicii; de la
aceasta caracteristica face exceptie muschiului buccinator;

• au un capat fix care se insereaza pe


Fapt:
oasele fetei, similar celorlalte grupe
musculare, dar si o extremitate mobila,
In actiune de mimica
care se insereaza pe stratul profund al
dermului, prin intermediul unor mici lame
si gesticulatii, in corpul
tendinoase, elastice. Aceasta componenta nostru se afla 65 de muschi
caracteristica, impreuna cu fibrele ai tristetii si numai 13
conjunctive ale dermului, formeaza o muschi ai rasului.
unitate morfofunctionala, fapt ce
contribuie la elasticitatea sau revenirea
lenta in pozitia initiala a tegumentelor, dupa contractie;

• sunt de volum si forta mica;

• sunt dispusi in jurul orificiilor orbitale, nazale, auditive si bucal, avand rol dilatator
sau constrictor al acestora si au grade diferite de diferentiere si specializare.

Aceste caracteristici le-au adus denumirea de muschi pielosi, prin similitudinea cu


muschii pielosi ai mamiferelor inferioare. Trebuie totusi specificat ca la aceste animale muschii
pielosi sunt prezenti pe aproape toata suprafata corpului.

Din punct de vedere fiziologic, muschii mimicii: Fapt:

• sunt importanti in acte fiziologice Fata umana este cea


elementare precum prehensiunea cu mai expresiva din regnul
buzele, masticatia, respiratia, in dozarea animal, iar musculatura
excitatiilor senzoriale;
faciala este direct
• au rol important in exprimarea unor stari responsabila de
psihice; manifestarea expresivitatii
statice sau dinamice,
• au ca mecanism de actiune si rezultat al
fizionomia, respectiv
actiunii lor incretirea pielii; dar pentru
exprimarea unei stari psihice, este mimica.
necesara actiunea conjugata a mai multor
muschi;

• dozeaza cantitatea de stimuli care ajung la organele senzoriale ale fetei;

• au rol atat in fizionomie, infatisarea statica, cat si in mimica si infatisarea activa a


fetei.

6
7
D ENUMIRE D ESCRIERE O RIGINE I NSERTIE
Muschiul epicranian Se insera in spate, pe osul occipital, iar Aponevroza Pielea si
- partea occipito- in fata, pe pielea fruntii; prin epicraniala tesutul
frontala contractie, misca parul de pe calota, iar subcutanat al
la frunte are actiunea de a ridica sprancenelor
sprancenele. si fruntii

Muschiul epicranian Se afla pe osul temporal, situat in Doua treimi Aponevroza


- partea temporo- lateralul cutiei craniene si ajunge pe laterale ale epicraniala
parietala pielea urechii. liniei nucale

Orbicularul ochiului Se afla pe circumferinta orbitei, in Marginea Pielea din jurul


grosimea pleoapei; fasciculele mediala a orbitei,
musculare se impletesc, nefiind orbitei, pleoapa
paralele intre ele, iar prin contractia lui ligamentul superioara si
se produce inchiderea fantei palpebral inferioara
palpebrale. medial, osul
lacrimal

Muschiul coborator Coboara spranceana, o trage spre Arcul Pielea regiunii


al sprancenei mijloc si in jos; actiunea lui duce la supraciliar sprancenoase
(sprancenos) aparitia ridurilor verticale sau cutele
ganditorului.

Muschiul Coboara pielea regiunii Aponevroza Pielea fruntii –


procerus/muschiul intersprancenoase si creeaza santurile osului nazal si regiunea
piramidal transversale de la baza nasului. cartilajul nazal dintre
lateral sprancene

8
Muschii auriculari Sunt dispusi in jurul pavilionului urechii
si orificiului auditiv, avand o forta mica
de actiune la oameni.

Muschiul nasului Este un singur muschi, slab Aponevroza Pielea fruntii –


reprezentat, care are doua parti: prima osului nazal si regiunea
comprima orificiul nazal si coboara cartilajul nazal dintre
varful nasului, iar a doua ridica aripile lateral sprancene
nasului.

Orbicularul gurii Are rol de suport al buzelor, are forma Maxila si Membrana
de elipsa si este folosit in special la mandibula, iar mucoasa a
inchiderea gurii, dar are si alte functii: in lateral buzelor
straturile
• digestiva - prinderea profunde ale
alimentelor, in procesul pielii de la
de masticatie sau de colturile gurii
supt, la fumat;

• de relatie - sarut,
fluierat, suflat in
instrumente muzicale;

• de mimica - durere
fizica, necaz, energie,
decizie;

• confera forma gurii.

Buccinatorul Creeaza suportul obrajilor, este cel mai Mandibula, Unghiul gurii,
lat si mai puternic dintre muschii procesul muschiul
mimicii si are rol de masticatie: alveolar al orbicular al
maxilei si gurii
• cu gura plina creeaza mandibulei
presiune in cavitatea
bucala;

• cu gura goala lateste


forma gurii;

• actioneaza in timpul
rasului sau plansului.

Ridicatorul buzei Actioneaza in manifestari de dispret si Marginea Pielea buzei


superioare se gaseste la baza nasului si imediat infraorbitala a superioare
deasupra buzei superioare. maxilei

Ridicatorul buzei Coboara de la nivelul maxilarului si se Procesul Cartilajul alar


superioare si al afla pe cartilajul nazal, dar isi intretaie frontal al mare
aripii nasului fibrele si cu orbicularul gurii. maxilei

Zigomaticul mic Trage in sus buza superioara pe o Osul zigomatic Pielea buzei
latime mai mare decat ridicatorul buzei superioare
superioare.

9
Ridicatorul colturilor Are originea in fosa canina si se Fosa caninilor Unghiul gurii
gurii gaseste pe comisura bucala. Prin din maxila
actiunea lui, ridica buza superioara si
expune vederii arcada dentara
superioara.

Zigomaticul mare Este muschiul central al obrazului, este Partea laterala Unghiul gurii
puternic, se contracta cand radem, a osului
trage comisura buzelor in sus si spre zigomatic
lateral, dand forma de „S' santului
nazo-labial.

Muschiul rizorius/al Este mic, slab si este responsabil de Fascia Unghiul gurii
zambetului foseta zambetului sau de gropita. parotidei si
pielea obrajilor
– variaza
foarte mult

Coboratorul Atunci cand actioneaza, gura ia o forma Baza Unghiul gurii


unghiului/coltului cu concavitatea in jos, se afla pe mandibulei,
buzelor mandibula, in treimea inferioara, si pe partea
coltul buzelor, face santul nazo- labial anterolaterala
sa para rectiliniu si actioneaza in
manifestarea tristetii.

Coboratorul buzei Coboara buza in jos si o propulseaza Muschiul Pielea buzei


inferioare inainte, exprima tristete, dezgust, platysma, si inferioare
ironie. partea
anterolaterala
bazei
mandibulei

Muschiul mentonier Denumirea lui vine de la menton sau Corpul Pielea barbiei
barbie, prin intrepatrunderea fibrelor mandibulei (Santul
lui, creeaza foseta barbiei, iar actiunea mentolabial)
lui ridica motul barbiei si impinge
inainte buza inferioara la copii, cand
incep sa planga.

10
Stiai ca:

7000 de expresii distincte


avem atunci cand
transpunem pe chip
sentimente si emotii
sufletesti. Toate acestea,
datorita activitatii muschilor
mimicii.

Muschii mimicii actioneaza asupra tegumentelor fetei prin producerea unor expresii in
concordanta cu sentimentele pe care le traim. Pentru a intelege cum actioneaza aceste emotii
asupra fetei, este bine sa le impartim sumar in sentimente cu o dominanta de bucurie si
sentimente cu o dominanta de tristete. In timpul manifestarii unor sentimente de bucurie,
aspectul general al fetei este de destindere, de deschidere, de relaxare.

Totodata, capilarele sangvine se dilata si permit o mai buna oxigenare a tesuturilor,


tegumentul capata o culoare roz, ne „inrosim in obraji”. In cazul unor sentimente de tristete,
observam contractia mai multor grupe musculare, retinere, crispare. De asemenea, se intrerupe

11
o buna alimentare cu oxigen, tegumentele devenind palide sau livide. Exteriorizarea trairilor
suflete sti a fost observata inca din secolul XIX de Duchenne de Boulogne, renumit fiziolog
francez care a stabilit ca numai in ceea ce priveste zambetul exista nici mai mult, nici mai putin
de 18 categorii, din care una singura reprezinta „zambetul natural', celelalte fiind de natura
constienta.

Se pare ca, atunci cand zambim natural, muschii direct implicati sunt zigomaticii, ce
ridica colturile gurii, iar participarea afectiva poate fi observata si prin expresia de jovialitate din
priviri. Zambetul constient insa presupune implicarea muschiului rizorius, care doar trage buzele
in lateral, nu si in sus. Mai putin „sincera”, aceasta forma de zambet are totusi o valoare mare
relationala si sociala.

Actiunea indelungata a muschilor asupra tegumentelor duce la formarea ridurilor de


expresie, cute ale pielii care tind sa se permanentizeze. Pentru a slabi tensiunea musculara si a
crea in acest mod conditii de inlaturare a ridurilor, se foloseste toxina botulinica, un preparat cu
proprietati de paralizare a fibrelor musculare.

La femei, muschii mimicii sunt mai mici si mai delicati decat la barbati, iar tesutul adipos
facial ii ascunde mai bine. Totusi, femeile au o expresivitate faciala mai bogata, pentru ca ele
raspund mai prompt si mai deschis la emotii. Si, din
acest motiv, interventiile estetice sunt mai frecvente in
cazul femeilor decat in cel al barbatilor. Totusi, in cazul Stiai ca:
anumitor categorii profesionale, cum ar fi actorii, a caror
activitate se bazeaza pe exprimarea pe scena a unor
18 tipuri de zambet exprima
sentimente, atat in cazul femeilor, cat si al barbatilor, chipul nostru, din care unul
este bine de stiu ca interventiile de relaxare musculara singur reprezinta zambetul
cu toxina botulinica sunt total contraindicate. natural, celelalte fiind de
Musculatura faciala se remarca prin particularitati natura constienta.
anatomice, de vascularizatie, inervatie si actiune.
Cosmetica farmaceutica si chirurgia estetica sunt ramuri
interesate de studierea acestei grupe musculare.

Gama mare de emotii exprimate la nivelul fetei duce la contractura excesiva a muschilor
mimicii si la aparitia ridurilor. O viata emotionala sanatoasa, in care nu incercam reprimarea
sentimentelor pentru a evita exprimarea lor faciala, este un imperativ de care trebuie sa tinem
seama atat la nivel personal, cat si la nivel de societate.

MUSCHII MASTICATORI

Muschii masticatori sunt responsabili de inchiderea si deschiderea gurii, de miscarile de


protruzie/ retruzie ale mandibulei, precum si de miscarile de lateralitate ale acesteia, permitand
in acest fel desfasurarea functiilor de masticatie, deglutitie si fonatie. Toti acesti muschi primesc
inervatie de la nervul maxilar inferior, ramura a trigemenului.

12
DENUMIRE DESCRIERE ORIGINE INSERTIE

Muschiul Muschi pereche, puternic, de Marginea inferioara Pe mandibula in


maseter forma rectangulara, situat anterior a arcadei jumatatea
de glanda parotida; este muschiul zigomatice inferioara si
masticator plasat cel mai laterala a ramurii
superficial. verticale si pe
unghiul
Actiune: ridicarea mandibulei mandibular.

Inervatie : nervul trigemen,


ramura inferioara (nervul maxilar
inferior)

Muschiul Muschi pereche, aplatizat si largit Fosa temporala Marginea


temporal in evantai, format din fibre cu anterioara a
dispozitie verticala (fibre ramurii
anterioare), oblice si orizontale ascendente
(fibre posterioare). mandibulare
(ramura
Actiune: ridicarea mandibulei (prin verticala)
contractia intregului muschi) si
retruzie (prin contractia fasciculului
posterior)

Inervatie : nervul trigemen,


ramura inferioara (nervul maxilar
inferior)

Muschiul Muschi pereche, scurt, de forma Fata externa a aripii Fosteta antero-
pterigoidian triunghiulara, aplatizat si plasat mari a interna a
extern (lateral) aproape orizontal; este format din sfenoidului( fascicul condilului
fasciculul superior si cel inferior. ul superior) si mandibular
suprafata externa a
Actiune: initiaza deschiderea gurii lamei laterale
(coborarea mandibulei), protruzie (externa) a osului
si respectiv lateralitate (in sfenoid (fasciculul
contractie unilaterala de partea inferior)
miscarii)

Inervatie : nervul trigemen

Muschiul Muschi pereche, de forma Fosa pterigoidiana Fata interna si


pterigoidian rectangulara. si suprafata inferioara a
intern (median) mediana (interna) a ramurii
Actiune: ridicarea mandibulei lamei pterigoidiene ascendente
laterale a osului mandibulare.
Inervatie: nervul trigemen
sfenoid.

13
MUSCHII GATULUI SI AI UMARULUI

DENUMIRE DESCRIERE ORIGINE INSERTIE

Deltoid Muschiul umarului, ridica, Clavicula si Partea laterala a


extinde si roteste bratul acromionul humerusului
scapulei

Pectoral Acopera pieptului, realizeaza Clavicula si stern Partea laterala a


adductia bratului, rotirea humerusului,
interna, si sustine glandele santul bicipital
mamare

Trapez Muschi triunghiular, acopera Ultima vertebra Clavicula si


partea posterioara a gatului si cervicala si procesul spinos
partea superioara a spatelui. primele 6 vertebre al scapulei.
Mentine nivelul si postura toracice
umerilor. Trage capul spre
spate sau in lateral. Roteste
scapulele.

Splenius capitus Muschi profund aflat in Ultima vertebra Osul occipital si


lateralul gatului, sub muschiul cervicala si procesul
trapez. Trage capul spre spate, primele 6 vertebre mastoidian al
realizand extensia capului. toracice osului temporal

Splenius longissimus Muschi profund aflat in Ultima vertebra Osul occipital si


lateralul gatului, sub muschiul cervicala si procesul
trapez. Trage capul anterior, primele 6 vertebre mastoidian al
realizand flexia capului. toracice osului temporal

Sternocleidomastoidian Muschi situat oblic in lungul Are 2 capete, una Procesul


gatului. Trage capul anterior, isi are originea pe mastoidian al
este folosit in gestul de stern iar una pe osului temporal
incuviintare din cap. clavicula

Pielos al gatului Muschi lat ce se intinde de la Pectoralul mare si Mandibula si


(Platisma) piept la barbie. Trage in jos deltoid maseter
barbia si buza inferioara.

Ridicator al scapulei Muschi situat pe lateralul Primele 4 vertebre Partea mediala a


gatului sub muschiul trapez. cervicale. scapulei.
Folosit pentru “a da din umeri”
sau extensia gatului.

14
ARTERELE CAPULUI SI ALE GATULUI

Aorta, marea artera ce pleaca de la inima, se bifurca la nivelul arcului aortic in 3 artere mari:

 Trunchiul brahiocefalic, care la randul lui se bifurca in:

 artera carotida comuna dreapta

15
 artera subclaviculara dreapta

 Artera carotida comuna stanga

 Artera subclaviculara stanga

Arterele subclaviculare se ramifica in arterele brahiale si axilare. Arterele carotide comune se


bifurca la randul lor in artere carotide interne si externe care conduc sangele oxigenat catre gat
si cap.

DENUMIRE RAMURI RAMIFICATII IRIGA

Artera Oftalmica Supraorbitala Fruntea, muschii superiori ai orbitei,


carotida pleoapa superioara
interna
Supratrohleara Partea anterioara a scalpului

Lacrimala Glanda lacrimala si pleoapele

Cerebrala Creierul si urechea medie


anterioara si
miijlocie

Artera Tiroidiana - Muschii osului hioid, laringele, faringele


carotida superioara si glanda tiroida
externa
Linguala Limba, amigdalele si epiglota

Faciala Fata, amigdalele si palatul

Maxilara Obrajii, dintii, muschii masticatori,


urechea, nasul, palatul si sinusurile
paranazale

Temporala Parotida Glanda parotida


superficiala
Auriculara Urechea medie, lobul si pielea urechii
posterioara

Frontala Fruntea

Parietala Lateralele capului

Faciala transversa Muschiul maseter

Temporala mijlocie Tamplele si pleoapele

Occipitala Occipitala Muschii gatului si ai scalpului

Sternocleidomastoi
diana

16
VENELE CAPULUI SI ALE GATULUI

Cele mai importante vene merg paralel cu arterele si au aceeasi denumire.

Sangele din creier se dreneaza in canale formate de dura mater, numite sinusuri
venoase. Din aceste sinusuri, sangele se intoarce la creier prin doua vene principale situate in
partile laterale ale gatului. In cele din urma venele se dreneaza in venele jugulare interne si
externe, care la randul lor se varsa in venele brahiocefalice si subclaviculare.

DENUMIRE RAMURI POZITIE

17
Vena jugulara Temporala superficiala Dreneaza partea laterala si frontala a scalpului si se
externa uneste cu ramura maxilara pentru a forma ramura
retromandibulara.

Auriculara posterioara Coboara prin spatele urechii si se uneste cu


retromandibulara.

Auriculara anterioara Coboara prin fata urechii si se uneste cu temporala


superficiala.

Retromandibulara Coboara prin spatele mandibulei si se varsa direct


in jugulara externa.

Maxilara Dreneaza zona obrajilor, urechilor si a nasului, apoi


se uneste cu temporala superficiala pentru a forma
retromandibulara.

Jugulara anterioara Se formeaza sub barbie si coboara in lungul gatului


pentru a se uni cu jugulara externa.

Vena jugulara Faciala si faciala Dreneaza zona fetei, amigdalelor si a palatului,


interna profunda apoi se uneste cu jugulara interna.

Faciala transversa Trece pe sub arcul zigomatic si se varsa in


retromandibulara.

Angulara Trece in spatiul dintre ochi si radacina nasului si se


uneste cu vena faciala.

Linguala Merge impreuna cu artera linguala si se varsa


direct in vena jugulara.

Tiroidiana mijlocie si Dreneaza zona glandei tiroide si se uneste cu


superioara jugulara interna.

18
LIMFATICELE CAPULUI SI GATULUI

Ganglionii limfatici ai capului sunt impartiti in urmatoarele grupe:

DENUMIRE NUMAR POZITIE ZONA DE DRENAJ

Occipitali 1-3 Pe osul occipital, la Regiunea occipitala a scalpului


marginea muschiului trapez

Auriculari 2 La insertia m. Partea posterioara a regiunii


posteriori sternocleidomastoidian temporoparietale, si zona din jurul
urechii

Auriculari 1-3 Imediat inaintea tragusului Zona laterala a lobului urechii si zona

19
anteriori temporala anterioara

Parotidieni 2 Pe glanda parotida si sub ea Radacina nasului, pleoapele, regiunea


frontotemporala, urechea externa si
timpanul, palatul si partea inferioara
si posterioara a cavitatii nazale,
nazofaringele

Faciali 3 grupuri Infraorbitali – in regiunea Pleoapele, conjunctiva, pielea si


infraorbitala mucoasa nazala si orala.

Buccinatori – pe muschiul
buccinator

Supramandibulari – in fata
maseterului

Faciali Numerosi Sub ramura mandibulei Fosa temporala si infratemporala si


profunzi nazofaringele

Linguali 2-3 Sub muschii limbii Sunt doar statii intermediare ale
vaselor limfatice ale limbii

Retrofaringiali 1-3 In spatele partii superioare Cavitatile nazale, nazofaringele


a faringelui, in fata atlasului

Ganglionii limfatici ai gatului sunt grupati in:

DENUMIRE NUMAR POZITIE ZONA DE DRENAJ

Submaxilari 3-6 Sub mandibula, pe Partea mediala a pleoapelor, obrajii,


suprafata glandei lateralele nasului, buza superioara,
submaxilare gingiile

Submentali 2 Sub muschiul digastric Portiuni din buza de jos, planseul


bucal, varful limbii

Cervicali Sunt in relatie stransa cu Partea inferioara a lobului urechii si


superficiali vena jugulara externa, si regiunea parotidiana
deci se gasesc pe suprafata
sternocleidomastoidianului

Cervicali Inconstant Un grup de ganglioni Partea inferioara a laringelui, glanda


anteriori superficiali si un grup de tiroida si partea superioara a traheei.
ganglioni profunzi

Cervicali Numerosi Sunt ganglioni voluminosi, Partea occipitala a scalpului,


profunzi situati dealungul arterei posterioara a gatului, o mare parte a
carotide, de la baza limbii, laringele, glanda tiroida,
craniului pana la baza traheea, nazofaringele, cavitatile
gatului nazale, palatul si esofagul

20
In acesti ganglioni se dreneaza toate
celelalte vase limfatice ale capului

NERVII CAPULUI SI AI GATULUI

DENUMIRE NUMA TIP DE FUNCTIE

21
R NERV

Olfactiv 1 Senzitiv Acest nerv senzitiv merge de la creier la fosele


nazale. El este responsabil de simtul mirosului

Optic 2 Senzitiv Acest nerv senzitiv aduce la creier informatiile


vizuale ale retinei. Nervul optic ia nastere in papila
(mic disc proeminent situat pe retina), unde multiple
fibre nervoase se aduna si pleaca din orbita osoasa
printr-un canal. Nervul astfel format isi continua
traiectul in cavitatea craniana, apoi intalneste cel de
al doilea nerv optic (provenind de la cel de al doilea
ochi) la inaltimea chiasmei optice, unde fibrelc lor se
incruciseaza partial

Oculomotor 3 Motor Acest nerv motor inerveaza unii muschi ai ochiului


precum muschiul ridicator al ploapei si muschii
contractiei pupilei

Trohlear 4 Motor Inerveaza muschiul mare oblic, cel care asigura


rotatia ochiului in jos si spre interior

Trigeminal 5 Senzitiv Asigura sensibilitatea pentru aproape intreaga piele a


fetei si capului, a dintilor, a cavitatii bucale, a
pleoapei superioare, a sinusurilor si a celor doua
treimi anterioare ale limbii.

Motor Controleaza muschii masticatori si administreaza


productia de saliva si de lacrimi

Abducens 6 Motor Inerveaza muschiul drept extern al ochiului care


permite miscarea ochiului spre exterior

Facial 7 Senzitiv Fibrele senzoriale transmit senzatiile simtului


gustativ pentru cele doua treimi anterioare ale limbii,
asigurand secretia de lacrimi si a unei parti din
saliva. Fibrele sale senzitive inerveaza pielea
pavilionului urechii si timpanul.

Motor Controleaza muschii fruntii, fetei si gatului, si permit


inchiderea ochilor si a gurii.

Auditiv 8 Senzitiv Nervul auditiv este format din doi nervi care merg
alaturat unul de altul, nervul cohlear si nervul
vestibular.
Nervul cohlear transmite encefalului sunetele
percepute de ureche. Nervul vestibular conduce
informatiile destinate mentinerii echilibrului.

Glosofariangean 9 Senzitiv Asigura simtul gustativ pentru treimea posterioara a


limbii si sensibilitatea faringelui

Motor Comanda unii muschi ai faringelui si secretia unei


parti a salivei de catre glanda parotida

Vag 10 Senzitiv Aduce informatii de la organele digestive

22
Motor Inerveaza organele respiratorii, digestive si
respiratorii

Accesor 11 Motor Inerveaza muschiul sternocleidomastoidian si trapez

Hipoglos 12 Motor Inerveaza muschii limbii

NERVUL TRIGEMEN (V)

Este cel mai mare nerv cranian, principalul nerv senzitiv al fetei care aduce informatii de
la piele.

Acest nerv se ramifica in trei ramuri distincte:

• nervul oftalmic,
• nervul maxilar superior
• nervul maxilar inferior

23
DENUMIR RAMURI FUNCTII
E

Oftalmic Supra-orbitala Inerveaza pielea fruntii, scalpul, sprancenele si


pleoapele superioare

Supra-trohleara Inerveaza pielea dintre ochi si partea superioara


a nasului

Infra-trohleara Inerveaza mucoasa nazala si partile laterale ale


nasului

Nazala Inerveaza buza si partea inferioara a nasului

Lacrimala Inerveaza pleoapa superioara si canalul lacrimal

Maxilar Zigomatica Inerveaza tamplele, lateralele fruntii si pielea


pometilor

Infra-orbitala Inerveaza pleoapa inferioara, pielea nasului,


buzei superioare si a gurii

Mandibular Anterioara Inerveaza muschii masticatori, buccinatorul, si


pielea obrajilor

Auriculotemporala Inerveaza urechea si pielea de deasupra ei,


pana in crestetul capului

Posterioara Alveolara Inerveaza dintii mandibulei


inferoara

Mentoniera Inerveaza pielea buzei inferioare si a barbiei

24
NERVUL FACIAL (VII)

Este pricipalul nerv motor al fetei. Porneste din spatele urechii iar ramurile sale
controleaza muschii mimicii si ai gatului.

RAMURI FUNCTIE

Auriculara posterioara Inerveaza m. sternocleidomastoidian, auricular posterior si occipital

Temporala Inerveaza m. temporal, auricular anterior, zigomatic, orbicularul


ochiului si coborator al sprancenei.

Zigomatica Inerveaza m. zigomatic

Bucala Inerveaza m. buccinator, ridicatorul buzei superioare, orbicularul gurii

Mandibulara Inerveaza coboratorul buzei inferioare, m. mentonier, orbicularul gurii si


platisma.

25
26