Introducere

Lucrarea de faţă, reprezintă un studiu asupra tratamentului fracturilor diafizare

aambelor oase ale antebraţului, imediat şi la distanţă, cât şi a fracturilor speciale la
niveluldiafizelor oaselor antebraţului.
Prima parte are ca scop descrierea noţiunilor teoretice privind anatomia,
fiziologia biomecanica, patologia, simptomologia, examinarea radiologică a diafizelor
radiusului şi ulneicât şi a tratamentului kinetoterapeutic cu rezultate la distanţă.Partea a doua este
reprezentata de descrierea metodelor de evaluare a antebratului şi deun protocol de exerciţii
adresate recuperării cât mai eficiente a fracturilor de radius şi ulnă.Motivaţia personală asupra
alegerii temei este reprezentată de faptul ca şi eu am suferitaceastă leziune a antebraţului şi nu
am beneficiat de o asistenţă specializată în recuperare. Înconsecinţă antebraţul suferă încă
de mici disfuncţionalităţi. Acest lucru m -a determinat săcercetez în detaliu exerciţiile
necesare recuperării corecte antebraţului, tipul exerciţiilor, rolullor, perioada de timp în care se
recomandă aplicarea şi efectele aplicării lor.Cred că această lucrare m-a ajutat şi pe mine să
inţeleg mai bine metodele de lucru carese aplică fracturilor de radius şi ulnă, dar sper că îmi va
da posibilitatea şi de a-i ajuta pe alţiiîn a se recupera în urma acestui traumatism

Considerente generale
Fracturile reprezintă o întrerupere a continuităţii osoase, produsă printr-un dezechilibruîntre
rezistenţa intrinseca a osului şi la care este supusă osul.Fractura se produce în urma acţiunilor
unei forţe traumatice care a acţionat direct sauindirect asupra antebraţului
Etiopatogenez
ă
Antebraţul este o zonă frecvent supusă traumatismelor, fracturile diafizare ale
oaselor antebraţului fiind întâlnite la toate vârstele, ceva mai rar însă la personae în vârstă. La
adulţisunt mai severe decât la copii unde se întâlnesc mai des fracturile incomplete în lemn
verde.Pentru producerea unei fracturi este necesară existenţa unor factori extrinseci şi a
unor factori intrinseci. în cazul factorilor extrinseci, fracturile sunt produse datorită acţiunii
unor f o r ţ e e x t e r i o a r e c a r e a u l a b a z ă f i e u n m e c a n i s m d i r e c t , f i e u n u l
i n d i r e c t . F r a c t u r i l e p r i n mecanism direct sunt destul de frecvente la agresionaţi, o lovitură
cu un corp contondent pemarginea cubitală a antebraţului ridicat pentru a proteja extremitatea
cefalicâ produce iniţial ofractură de cubitus, urmată de o luxaţie de cap radial sau de o fractură a
diafizei radiale.Prina c e s t m e c a n i s m d i r e c t , f r a c t u r i l e c e l o r d o u a d i a f i z e s e
produc la acelaşi nivel.(

LucaciuD.2000)Fracturile prin mecanism indirect sunt cele mai frecvente. Forţa

aplicată asupra unuisegment de membru determină o deformare a osului care se fracturează la
distanţă de locul deaplicare a forţei. După modul de aplicare a forţei, se pot descrie
mai multe mecanisme de producere a fracturilor: mecanismul de îndoire, de torsiune,
compresiune şi smulgere.Mecanismul indirect, prin cădere pe mână, determină cel mai
frecvent fracturi diafizare aleoaselor antebraţului. Primul care cedează adeseori este
radiusul, urmat de ulnă, iar în acest caz,spre deosebire de fracturile prin mecanism direct,
fracturile celor doua oase sunt situate lanivele diferite
7.Diagnostic pozitiv şi diferenial
ţ
Simptomatologia clinică nu este suficientă de cele mai multe ori pentru a diagnostica
of r a c t u r ă , p r e z u m ţ i a c l i n i c ă f i i n d t r a n s f o r m a t ă î n c e r t i t u d i n e d u p ă
e f e c t u a r e a e x a m e n u l u i radiologic.

1.Tehnici, exerciii şi metode în kineto

ţ
logie
In decursul evoluţiei terapiei prin mişcare, de-a lungul secolelor au fost imaginate unnumăr
imens de tipuri de exerciţii, unele avind o fundamentare anatomofiziologică, altele
unat e r a p e u t i c ă , l a n i v e l u l c u n o ş t i n ţ e l o r m e d i c a l e d i n t r - o p e r i o a d ă d a t ă ,
a l t e l e f i i n d a b s o l u t fanteziste, fără vreo justificare reală. Pe măsură ce concepţiile evoluau,
autorii preluau unelet e h n i c i a l e e x e r c i ţ i u l u i f i z i c d e l a p r e d e c e s o r i ş i a d ă u g a u
altele, mai mult sau mai puţin adecvate noilor vederi
Exerciii kinetice
ţ
Obiectivele exercitilor kinetice suntRelaxareaCreşterea mobilităţii articulareCreşterea forţei
musculareCreşterea rezistenţei musculareCoordonarea, controlulAntrenarea la efort

https://www.scribd.com/document/38844488/Cartea-KINETOTERAPIE-Marcu