Sunteți pe pagina 1din 7

MASINA SINCRONA

TEMA 1. PROBLEMA DE ANALIZA

1. Teme Proiect –Motor Sincron Trifazat, Poli inecati

GRUPA Subgr. Pn (kW) n cos  n Gabarit

capacitiv / inductiv De, mm

141 1*6st. 22 0.87 / 0.9/ 0.95/ 1 / 0.95 / 0.9/0.85 350

2*6st. 37 0.90 / 0.9/ 0.95/ 1 / 0.95 / 0.9/0.85 400

3*6st. 45 0.91 / 0.9/ 0.95/ 1 / 0.95 / 0.9/0.85 440

4*6st. 71 0.915 0.9/ 0.95/ 1 / 0.95 / 0.9/0.85 480

5*6st 75 0.92 0.9/ 0.95/ 1 / 0.95 / 0.9/0.85 500

6*6st 78 0.9215 0.9/ 0.95/ 1 / 0.95 / 0.9/0.85 500

142 1*6st. 25 0.88 / 0.9/ 0.95/ 1 / 0.95 / 0.9/0.85 350

2*6st. 40 0.91 / 0.9/ 0.95/ 1 / 0.95 / 0.9/0.85 400

3*6st. 50 0.915 / 0.9/ 0.95/ 1 / 0.95 / 0.9/0.85 440

4*6st 80 0.925 / 0.9/ 0.95/ 1 / 0.95 / 0.9/0.85 480

5*6st 84 0.93 / 0.9/ 0.95/ 1 / 0.95 / 0.9/0.85 520

6*6st 90 0.935 0.9/ 0.95/ 1 / 0.95 / 0.9/0.85 520

Observatie:
-in cadrul subgrupei, temele de proiect (6),difera prin valoarea factorului de putere, cosfin(cap. sau ind)
- teme suplimentare(pentru cei adaugati mai tarziu) se pot obtine pentru cosfin=0.85cap. (6 teme/grupa !)

Date commune:
- nn =1500 r.p.m. ( p=2, nr. perechi de poli), Mm/Mn =1.8 u.r. (cuplul maxim,raportat la cuplul nominal)
- infasurare trifazata stator : U1n =600V, conexiune triunghi, frecventa nominala fn =50 Hz
- infasurare c.c. in rotor: Uen = 400 V,. (excitatie electromagnetica)
- miez magnetic (stator,rotor poli inecati), realizat din tole 0,5 mm,laminate la rece cu cristale neorientate,
- racire cu aer,constructie inchisa (IP44) - flux termic unitar impus, infasurare stator Qt ,1  3000 W/m2
- infasurari (stator,rotor), din cupru ,cl.izolatie F

Terminologie : Gabarit:
De – diametrul exterior al miezului stator (exclusiv aripioarele de racire, pt IP 44),
2 Modelul matematic (Schema echivalenta si diagrama de fazori)
2.1 Schema echivalenta in T,diagrama curentilor (regim de motor)
In regim stationar simetric,motorul sincron cu poli inecati (izotrop) poate fi reprezentat prin schema echivalenta
in T din fig.1a, asemanatoare celei corespunzatoare motorului asincron (si transformatorului),cu deosebirea ca
rotorul (infasurarea secundara), este reprezentat(a), numai prin sursa de curent (de aductie) i 2 = i e =const.(!!)
r1 jx ,1 ie +1 u1  u m
i1
im
F
 LSS

ie
u1
rw
i1 
jx m  j
O im M
a) b)
Fig.1
Ca si pentru transformator, sau masina asincrona, este valabila ecuatia generala a curentilor i 1  i e  i m
(u.r.),corespunzatoare diagramei de fazori ,simplificata ( u 1  u m ),din fig.1b,unde se pot identifica defazajul la
borne,  ((cadranul 1-defazaj inductiv,cadranul 2- capacitiv,ca in fig1b),respectiv unghiul intern , 

2.2 Date nominale si de catalog, parametri schemei echivalente in T(fig.1a)

Datele nominale uzuale ale motorului sincron sunt puterea nominala ( Pn ),turatia nominala ( n n ) tensiunea
nominala a infasurarii trifazate ( U 1, n ),factorul de putere nominal (cos  n )-de regula capacitiv, si randamentul
nominal ( n ); la motoarele sincrone cu excitatie electromagnetica se mai indica,uneori,tensiunea nominala de
excitatie ( U e , n ) si curentul nominal de excitatie ( I e , n ).
Din datele nominale si diagrama de fazori,simplificata,din fig1b, (triunghiul curentilor), in regim nominal (
u1  1 u.r, i1  1 u.r,    n ,), rezulta urmatoarele marimi importante in functionarea motorului:
- curentul de excitatie nominal:
ie ,n  m m  M m / M b  ( M m / M n )   n  cos  n (u.r), M b  S n /  n  Pn /( n   n  cos  n )  M n /( n  cos  n )

- curentul de magnetizare nominal: im ,n  ie2,n  cos 2  n  sin  n ,cu  n  0 ,in regim capacitiv (vezi Fig.1b)
- curentul de mers in gol nominal (corespunzator unghiului intern   0 ) io ,n  ie ,n  im ,n (u.r.)
- rectanta de magnetizare nominala x m,n  u m,n / im,n  1 / im,n (u.r.) ( u m ,n  u1 =1u.r)
- reactanta de scapari a infasurarii indusului x 1  0.1  x m ,n (u.r)
,

- parametri rezistivi, r1  p j ,1, n (u.r), si rw  1 / p o ,n (u.r),unde,in ipoteza pierderilor egal distribuite:


p j1, n  p ref   p n / 3 (u.r), p o.n  p Fe,1n  p m , n  p je , n  2   p n / 3 (u.r), unde,in ipoteza pierderilor egal
distribuite:
 Pn (W ) P  P
 p n  S (VA )  1,nS n  (1   n )  cos  n (u.r.), unde P1,n  Pn /  n (W), S n  Pn /( n  cos  n ) (VA)
n n

2.3 Caracteristici electromecanice, la frecventa nominala,si curent de excitatie constant(( ie  ie, n =const)
La modificarea unghiului intern (  ) –unghiul de sarcina, se obtin caracteristicile electromecanice ale
motorului sincron alimentat cu tensiune si frecventa nominala, i1 ( ) , cos  ( ) ,  ( ) , in functie de
factorul de sarcina, adimensional,   P1 / P1,n  p1 / p1,n  i1  cos  / cos  n ,conform programului de calcul
anexat.

3.Exemplu de calcul (Matlab)

function MotorSincronPoliInecatiAnaliza2017
'Date nominale si de catalog'
Pn=30000 %puterea nominala,la ax,in W
p=2
f1n=50
cosfi1n=0.9 %capacitiv
fi1n=acos(cosfi1n)% fi1n >0,cadranul 2,pt cosfin capacitiv, vezi tema proiect
%fi1n=-acos(cosfi1n)% fi1n <0,cadranul 1,pt cosfin inductiv!!Pt cei cu cosfi1n inductiv!!
sinfi1n=sin(fi1n)
rann=.9
efn=cosfi1n*rann

Sn=Pn/(rann*cosfi1n)% puterea aparenta ,nominala,la bornele inf. trifazate(stator)


sumapn=(1-rann)*cosfi1n %suma pierderilor,in u.r.,raportate la Sn
prefn=sumapn/3 %pierderi de referinta pt pj1n=pjen=pfen+pmecn
mM=2 %in u.r., cuplul maxim,la ax,raportat la cuplul nominal, data de catalog,mM=Mm/Mn
'Date calculate'
%mm=mM*efn % cuplul maxim ,raportat la cuplul de baza (Mb=Sn/(2*pi*n))>Mn),mm<mM
%ienc=mm % curent de excitatie,in u.r., nominal,din triunghiul simplificat%al curentilor

ienc=mM*(1+efn)/2 %curent de excitatie nominal,corectat(propunere)


imnc=sqrt(ienc^2-cosfi1n^2)-sinfi1n%curent de magnetizare nominal,din triunghiul
curentilor
xmnc=1/imnc % estimare reactanta de magnetizare
tetanc=atan(cosfi1n/(imnc+sinfi1n))%unghi intern nominal,in rad,din triunghiul
curentilor
tetagnc=tetanc*180/pi %unghi intern in grade

'parametri schemei echivalente'


pj1nc=sumapn/3 % in ipoteza pierderilor uniform distribuite:pj1=pje=pmec+pfe
ponc=sumapn-pj1nc % ponc=pmec+pfe1+pjen =const
r1n=pj1nc %rezistenta,in u.r., inf.trifazate stator
xs1n=0.1*xmnc %se estimeaza reactanta de scapari a inf. stator
z1n=r1n+j*xs1n;
u1z=1; %origine de faza,diagrama curentilor
i1zc=exp(j*fi1n);%Atentie!! fi1n >0, pt. regim capacitiv,si <0 pt. reg.inductiv
umz=u1z-z1n*i1zc;
umc=abs(umz)
xmn=umc/imnc %valoare, corectata, reactanta magnetizare
rwn=umc^2/ponc %rezistenta echivalenta pierderilor constante
zmn=j*xmn*rwn/(rwn+j*xmn);

'caracteristici electromecanice din schema in T(ie=const.)'


tetag=[1:tetagnc/20:1.4*tetagnc];%pt. caracteristici electromecanice ,gol-nominal
%ATENTIE!!!
tetag=[2:tetagnc/10:180];%pt.caracteristica unghiulara completa,0.180 grade !!!
teta=tetag.*pi/180;
iez=ienc*exp(-j*(pi/2+teta));%vezi diagrama curentilor!
i1z=(u1z-zmn.*iez)./(z1n+zmn);%vezi schema echivalenta paralel
umz=u1z-z1n.*i1z;um=abs(umz);
u1=abs(u1z);
i1=abs(i1z);
fi1=angle(i1z);
alfa=i1.*cos(fi1)/cosfi1n;% alfa =p1/p1n,pt i1=1 si cosfi1=cosfi1n alfa=1
p1=(u1.*i1).*cos(fi1); %puterea activa,electrica, absorbita de la retea,in
u.r(p1=P1/Sn)
q1=(u1.*i1).*sin(fi1); %puterea reactiva schimbata cu reteaua,in u.r (q1=Q1/Sn)
p2=p1-r1n.*i1.^2-um.^2/rwn;%puterea mecanica, disponibila la ax,in u.r.(p2=P2/Sn),din
bilantul puterilor active!!

ran=p2./p1; %randamentul motorului


m2=p2./efn; %cuplul la ax,raportat la cuplul nominal,m2=Max/Mn in u.r.

plot(alfa,i1) % pt alfa =1 (sarcina nominala, p1=p1n), i1nx=.... fata de i1n=1


1.3

1.2

1.1

0.9

0.8

0.7

0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4

Fig.2
plot(alfa,cos(fi1)) %pt alfa =1,cosfi1nx=.....,fata de cosfi1n=...
1

0.9

0.8

0.7

0.6

0.5

0.4

0.3

0.2

0.1
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4

Fig.3
plot(alfa,ran) %pt alfa =1 ,rannx=....,fata de rann=

1.2

0.8

0.6

0.4

0.2

-0.2
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4
Fig.4

'caracteristici electromecanice, gol-sarcina nominala,'

plot(alfa,ran,'-',alfa,i1,'+',alfa,cos(fi1),'*')

1.2

0.8

0.6

0.4

0.2

-0.2
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4

Fig.5

'caracteristici unghiulare complete, 0-180 grade,Atentie!!'

mMi=(mM.*tetag)./tetag; %cuplul maxim impus(aici,mMi=mM=2u.r)


plot(tetag,m2,'-',tetag,mMi,'x',tetag,i1,'+',tetag,cos(fi1),'.')

2.5

1.5

0.5

-0.5
0 20 40 60 80 100 120 140 160 180

Fig.6
grid
end

OBSERVATII
-completati graficele cu marimile reprezentate pe axe,si valorile nominale!!
-comentati rezultatele obtinute

Bibliografie
1.M.Mihalache, Masini Electrice de curent alternativ, Analiza si sinteza optimala, Matrixrom,2014
2.M.Mihalache, Masina Sincrona,Analiza si sinteza optimala,Matrixrom,2009
(extras din lucrarea Masini Electrice de curent alternativ,Analiza si sinteza optimala,Matrixrom,2014)

Masina sincrona (trifazata) este utilizata in principal ca generator –practic, sursa exclusiva de putere electrica
obtinuta in centralele hidro si termoelectrice (cu combustibil fosil-carbune,hidrocarburi, sau nuclear) si masina
cu cele mai mari puteri unitare (1000-2000 MVA) ; masina poate functiona si in regim de motor (fiind preferata
masinii asincrone ,la puteri mari) respectiv in regim de compensator de putere reactiva (masina sincrona putand
functiona cu un factor de putere inductiv,capacitiv sau rezistiv), in toate aceste regimuri existand o stricta
interdependenta (sincronism) intre viteza rotorului (n-rot/min) si frecventa retelei: f  pn / 60 Hz
Din punct de vedere istoric,primele surse industriale de energie electrica au fost generatoarele de curent
continuu (masinile dinamo-electrice) ce au stat la baza primei etape de electrificare (iluminatul
electric,tractiunea electrica,etc),legata in special de numele lui Z.Gramme si W.Siemens,ultimul fiind autorul
primei cai electrificate (Berlin,1880).
O a doua etapa este marcata de trecerea la energetica in curent alternativ trifazat , si este legata de numele lui
N.Tesla , care la 16 Mai 1888 a publicat la AIEE-American Institute of Electrical Engineers,lucrarea: A new
system of motors and transformers of alternate currents; in parteneriat cu G.Westinghouse (beneficiarul
patentelor Tesla) a impus curentul alternativ(AC) in fata curentului continuu (DC) sustinut de T.Edison,in asa
zisul razboi al curentilor, finalizat o data cu construirea ,dupa planurile lui Tesla, a centralei hidroelectrice
Niagara la 12 ian. 1895.
In Europa, tehnologia in curent alternativ este legata in principal de numele lui Dolivo-Dobrovolski si al firmei
Siemens , care construiesc primul generator trifazat (1888),primul motor asincron trifazat cu rotorul in
colivie(1889) primul transformator trifazat(1890), si realizeaza primul transport industrial de energie electrica
trifazata, de la centrala hidroelectrica Lauffen la Frankfurt,pe o distanta de 170km si tensiunea retelei de
transport de 15 kV (1891)
A devenit astfel posibila rezolvarea economica si ecologica a problemei energetice,aceasta putand fi astfel
produsa in zonele cu resurse primare (hidro,carbune,titei,nuclear) si transportata economic(la inalta tensiune)
pana in zonele de utilizare.
Este de observat ca, pentru realizarea frecventei de 50 Hz ( frecventa industriala in Europa), generatoarele
sincrone antrenate de turbine cu apa ,hidrogeneratoarele ,cu viteze mici de rotatie(75-300 r.p.m.) au un numar
mare de perechi de poli (p=40-10), situatia fiind complet diferita in cazul turbogeneratoarelor ,generatoare
sincrone alimentate de turbine cu abur sau cu gaze,caracterizate de turatii mari (3000 sau 1500 r.p.m.) carora le
corespund un numar mic de poli (p=1,2) .
Printre realizarile istorice notabile in domeniu,din tara noastra ,se numara spre exemplu centrala hidroelectrica
Sinaia (1898) 4x250kW, 3000V, 50Hz,cea mai mare din tara la acea vreme ,in functiune si astazi.In anul 1899
se realizeaza prima interconexiune intre hidrocentrala Sinaia si termocentrala Doftana, tensiunea de transport
fiind 8000V.se pun astfel bazele unui sistem electroenergetic in regiunea petroliera Prahova,tot aici avand loc si
o premiera mondiala :primul foraj electric (1897) cu utilizarea motoarelor asincrone trifazate.
Dintre realizarile de varf mai recente, I.M.G.Bucuresti a construit turbogeneratorul de 700MW (licenta
Westinghouse) care echipeaza centrala nucleara de la Cernavoda,iar la uzinele U.C.M.Resita a fost realizat
hidrogeneratorul de 190MVA ( hidrocentrala de la Portile de Fier)

Date nominale si elemente constructive


Structura acestui capitol, ca si a celor ce vor urma, va fi identica cu cea utilizata in cazul masinii asincrone
trifazate, cele doua masini facand parte din aceeasi familie, a masinilor rotative de curent alternativ trifazat ,
specific pentru masina sincrona de constructie normala(cu infasurarea trifazata statorica cuplata la retea) fiind
armatura rotorica, realizata sub forma unor electromagneti de c.c. care formeaza cei 2p poli la masinile
sincrone cu excitatie electromagnetica, sau a unor magneti ,in cazul masinilor sincrone (de mica putere) cu
excitatie magnetoelectrica.
1.1 Date nominale si de catalog
Indiferent de regimul de functionare(generator,motor,compensator)masina sincrona cu excitatie
electromagnetica prezinta urmatoarele tipuri (borne) de acces ,reprezentate in schema conventionala din fig.1.1
(f 1n )
U1 U2
U1
I1n Pn
V1 M.S V1 V2

W1 U1n nn
W1 W2

Ien
Uen
F1 F2

Fig.1.1
a) un acces electric trifazat (U1,V1,W1), cu frecventa nominala f 1n (Hz), tensiunea nominala de linie U1n (V),
curentul nominal de linie I1n (A) si respectiv urmatoarele puteri nominale:
-aparenta S1n  3  U 1n  I 1n  3  U 1 fn  I 1 fn (VA)
-activa P1n  S1n  cos 1n (W), si reactiva Q1n  S1n  sin 1n (VAr)
b) un acces electric de curent continuu (F1,F2) caracterizat de curentul nominal de excitatie (Ien), tensiunea
nominala de excitatie (Uen=Re Ien ) si respectiv puterea nominala de excitatie:
Pen  U en  I en  U en2 / Re  Re  I en2 (W) , unde Re reprezinta rezistenta infasurarii de excitatie;
c) un acces mecanic (axul masinii ) caracterizat de turatia nominala n n (in r.p.m.),cuplul nominal Mn (N.m.) si
respectiv puterea mecanica nominala : Pn  M n   n (W), unde  n  2  nn / 60 (rad/s) , si nn  60 f / p
Ca data de catalog, se indica valoarea, in u.r., a cuplului maxim raportat la cuplul nominal (Mm/Mn )
Masinile sincrone cu cea mai mare putere unitara sunt turbogeneratoarele (TG) din centralele
termoelectrice, respectiv hidrogeneratoarele (HG)din centralel hidroelectrice. Asa cum s-a aratat mai sus,
turbogeneratoarele au turatii mari (n=3000.,1500 r.p.m.),si un numar mic de perechi de poli(p=1,2),in timp ce
hidrogeneratoarele sunt masini cu turatii relativ mici (n=100-500 r.p.m.) si numar mare de poli.
In acelasi timp,la masinile de mare putere,viteza periferica a rotorului atinge valori limita (
Vl  D / 2  Dn / 60 =100-200m/s) astfel incat la turatii mari (TG)corespund diametre (D) mici si lungimi
(L) mari,situatia inversandu-se in cazul hidrogeneratoarelor(HG)cu diametre mari si lungimi relativ mici,
In regim de motor, puterea nominala (Pn) este puterea mecanica utila, la ax, puterea aparenta electrica (Sn)
la bornele infasurarii trifazate determinandu-se in functie de randamentul nominal (  n ) si factorul de putere
nominal ( cos  n -in general capacitiv) al motorului ( S n  Pn /( n  cos  n ) .
Este de remarcat ca,spre deosebire de motorul asincron care functioneaza cu un factor de putere
inductiv,respectiv absoarbe de la retea puterea reactiva Q1n, motorul sincron poate realiza un schimb bilateral de
putere reactiva cu reteaua, in functie de marimea curentului de excitatie putandu-se obtine :
-defazaj capacitiv (  n -cap.), motorul sincron -sursa de putere reactiva ,Q1n, injectata in retea
-defazaj inductiv (  n -ind.), motorul sincron –consumator de putere reactiva Q1n,din retea
-defazaj rezistiv (  n =0), motorul sincron nu schimba putere reactiva cu reteaua Q1n=0;
Compensatorul sincron functioneaza ca un motor sincron in gol ( M  0, P  0 , cos 1  0 ) astfel incat acesta
schimba cu reteaua practic numai putere reactiva (Q) aceasta putand fi injectata (Q C) sau absorbita (QL) din
retea,in functie de marimea curentului de excitatie.
In ceeace priveste puterea de excitatie (Pen) a masinilor sincrone cu excitatie electromagnetica,aceasta este
de ordinul procentelor sau fractiunilor de procent din puterea nominala (Sn), p en  Pen / S n (u.r.).
In afara acestor date (nominale),inscrise in mod uzual pe placuta indicatoare a masinii,ca si pentru celelalte
tipuri de masini, mai sunt precizate si date de catalog ,unde sunt precizate date suplimentare privind serviciul
de functionare,clasa de izolatie(C.I.) si modul de racire,tipul de protectie (I.P.),dimensiunile de montaj (H,M).