MOTORUL SINCRON , SINTEZA OPTIMALA,

(extras din lucrarea,Masini electrice de curent alternativ, analiza si sinteza

optimala,Ed.Matrixrom,2014)

Ca şi în cazul celorlalte convertoare electromagnetice avute in vedere pana

acum(transformatoare,masini asincrone) dimensionarea (proiectarea) maşinilor sincrone, constituie o
problemă de sinteză (optimala), prin care trebuiesc stabilite, în principal dimensiunile geometrice
(optime) concrete ale diverselor subansamble (stator, rotor, intrefier)) ale masinii, pornind de la un set
de performanţe tehnico-economice -impuse, pe care aceasta să le realizeze în exploatare.
În mare măsură, rezolvarea problemei de sinteza este determinată, ca şi în cazul transformatoarelor,
de datele iniţiale (performante impuse, tema de proiect), de relaţiile de calcul utilizate (exprimarea în
unităţi relative fiind benefică) respectiv algoritmul de calcul asociat unui anumit criteriu de optimizare
(spre exemplu criteriul de gabarit ,criteriul costului minim ,etc.)
Pentru elaborarea strategiei de dimensionare (sinteza) a masinilor sincrone,functionand ca
generator,,motor,sau compensator, este esentiala stabilirea unui set de relatii fundamentale intre
dimensiunile principalelor subansamble (stator,rotor,intrefier) si performantele (impuse)masinii.
Avand in vedere asemanarile constructive si functionale cu masina asincrona (vezi caracteristicile
unghiulare,de tip sincron, ale masinii asincrone ) multe dintre relatiile stabilite pentru masina asincrona
sunt valabile si pentru masina sincrona, indeosebi cele ce privesc subansamblul stator, elementele
specifice fiind datorate rotorului (poli inecati, poli aparenti) cu excitatie electromagnetica (infasurare
de excitatie) sau magnetoelectrica (magneti permanenti).

1 Vectorul Poynting(SP) si dimensiunile principale(D,L) ale masinii sincrone

Pentru maşinile sincrone ca şi pentru celelalte tipuri de maşini electrice rotative, cu camp radial si
armături cilindrice (ştiut fiind că există şi varianta cu mişcare liniară, sau masini rotative cu camp
axial), dimensiunile principale sunt dimensiunile suprafeţei de transfer a puterii electromagnetice
(vectorul Poynting fiind normal pe aceasta suprafaţă), respectiv diametrul (D) şi lungimea (L) – de
calcul a armaturii statorului (inductorului), ca în fig.1.

R L

E S J1
3~ 1  S H t= A 1
P
(f1) 1= p
D D

Fig.1
1.1 Relaţia puterii electromagnetice (Se)
În regim de motor,puterea electromagnetică absorbită de înfăşurarea trifazata de la reţeaua de
alimentare este transferată spre intrefier, prin suprafaţa cilindrică interioara ( AP  DL -aria
Poynting), a armăturii statorice, cu diametrul (D) şi lungime (L)-dimensiunile principale ale masinii
sincrone,respectiv ale masinilor rotative cu camp (intrefier) radial.Se poate scrie relatia poterii
electromagnetice: S e  S P    D  L  S n (VA),unde S P  E S  A1 (VA/m2)-densitatea de suprafata a
puterii electromagnetice transferate(vectorul Poynting);
- E s  v  B / 2 (V/m)-intensitatea campului electric indus prin rotatie, v    R    D  n (m/s)
3  2  w1  I 1
- A1  = H t = J 1   1 (A/m)-panza de curent, (cu densitatea de curent J1 şi grosimea 1)
 D
echivalenta infasurarii trifazate(Fig.2):

Fig.2

1.2 Relaţia fluxului termic (Qt) in stator

Se defineste fluxul termic ,in zona activa a infasurarii statorice (Qt,1)´-zona cea mai solicitata termic, ca
raportul dintre pierderile Joule corespunzatoare zonei active (PJ1,a=PJ1n/kf1 unde kf1 este factorul zonei
frontale a bobinajului statoric-aproximata cu un semicerc de diametru     D / 2 p -pasul polar,fig.2),
k f ,1  1  L f 1 / L ,unde L f ,1   f ,1   ,si aria suprafetei de convectie (AC =AP=  DL) corespunzatoare:

PJ 1,a (W ) PJ 1n P p J 1,n  S P
Qt ,1    J 1n  S P   = 1  J 1,n  A1,n (W/m2) (3)
DL(m 2 ) k f 1  DL k f 1  S n k f1
respectiv,vectorul Poynting,ca densitate de suprafata a puterii electromagnetice,se poate exprima ca
raportul dintre fluxul termic (proportional cu incarcarea termica, J  A ),si pierderile Joule din zona
Qt ,1 Qt ,1
activa corespunzatoare: S P   k f 1  S P 0  k f ,1 ,unde S PO  (VA/m2) (4)
p J 1n p j1,n
Din relatia (3)rezulta direct expresia in u.r. a pierderilor Joule nominale (numeric egale cu rezistenta
1  J 1,n  A1,n  k f 1 EJ1 2  1  J 1  k f 1
infasurarii): p J 1n (u.r.)   k f1  (5)
kS  SP k S  E s ,1 V1  B  k S
1.3 Relaţia factorului de umplere (ku) şi înălţimea crestăturii (hc)
 Se defineşte factorul de umplere a crestăturii statorice (kU1) ca raportul dintre aria netă de material
conductor (SCu1) din crestătură şi aria geometrică a crestăturii (SCr1).
Pentru crestătura statorului(fig3a) considerată de formă dreptunghiulară  S Cr1  hc1  bc1  , având în
vedere că S Cu1  I Cr ,1 / J 1  A1  t1 / J 1 , unde I Cr ,1 (A) este curentul din crestatura, iar t1  D / Z 1 ,pasul
S Cu1 A1t1 A1
crestăturilor,se defineste factorul de umplere a crestaturii: kU 1   
S Cr1 J 1hc1bc1 J 1hc1 1  k Z 1 
(6)
bd 1 B
unde k Z 1   – reprezintă factorul de crestare al armăturii statorice,la nivelul
t1 k Fe1 Bd 1
intrefierului, bd 1  t1  bc1 lăţimea dintelui statoric spre întrefier, cu inducţia magnetică Bd1, iar
L A1
k Fe1  Fe1  1 , rezultand astfel inaltimea crestaturii statorice : hc1  ( m)
L J 1 kU 1 1  k Z 1 
(7)
în funcţie de factorul de umplere kU0,3 … 0,7 , factorul de crestare kZ1 0,5 şi solicitările
electromagnetice J1 (densitatea de curent)şi A1 (panza de curent).
t
a)
b)
h b
Z
h
h
b Z h D
D D
t D
D
D D D

Fig.3
Rezultatele de mai sus pot fi utilizate ,principial, si pentru rotorul masinii sincrone ,avand in vedere
elementele specifice ale celor doua variante constructive.
Astfel,la masinile sincrone cu poli inecati, infasurarea de excitatie este repartizata in crestaturi ce ocupa
circa 2/3 din periferia rotorului(  e  2 / 3 ).Se defineste factorul de umplere (k U,2)a crestaturii
rotorice,considerata de forma dreptunghiulara, cu o relatie similara (7) respectiv:
S Cu ,e Ae Ae
kU , 2   ,de unde hc , 2  (m) (8)
S Cr ,e  e  J e  hc , 2  (1  k Z , 2 )  e  J e  kU , 2 (1  k Z , 2 )
unde Ae (A/m,)este panza de curent corespunzatoare infasurarii de excitatie(cap.1), J e-densitatea de
bd 2 B
curent din infasurarea de excitatie,hc,2 –inaltimea crestaturii ,si k Z 2   -factorul de
t2 k Fe 2  Bd 2
crestare rotoric(catre intrefier).

1.4 Relaţia înălţimii jugului şi a diametrului exterior al maşinii

Înălţimea jugului statoric hj1 se determină din condiţia ca fluxul magnetic (maxim) în jug
  j1  k Fe1h j1 LB j1  să reprezinte aproximativ jumătate din fluxul magnetic din întrefier,
2
corespunzător unui pas polar         L  B  ,unde   (repartitie sinusoidala a inductiei),respectiv:

 B D B B
h j1  D   k j1 (m) , unde k j1    ( k Fe,1  1 ) , (9)
4k Fe1 p B j1 2p k Fe,1  B j1 B j ,1

unde Bj1 reprezintă valoarea (de vârf) a inducţiei magnetice în secţiunea cea mai solicitată a jugului (în
axa interpolară).
În mod similar, se determina înălţimea jugului rotoric hj2 (poli inecati si poli aparenti):
 B D B B
h j2  D   k j2 (m) unde k j 2    ( k Fe , 2  1 ) (10)
4k Fe 2 p B j 2 2p k Fe , 2  B j 2 B j , 2

Se poate determina apoi diametrul exterior (De) al statorului,ce trebuie relaţionat cu gabaritul (H) al
maşinii respectiv, diametrul interior (Di) al rotorului, relaţionat cu diametrul arborelui, în partea
centrală a acestuia (d0):
De  D  2hc1  2h j1  2 H ( m) si Di  D  2hc 2  2h j 2  d 0 (m) (11)
in ultima relatie fiind neglijata contributia intrefierului(  ).

1.5 Relaţia curentului de magnetizare ( i  ) si intrefierul (  )

Pentru masina sincrona cu poli inecati, in ipoteza crestarii uniforme a rotorului, intrefierul(de calcul ,
 c   0  k C1  k C 2 ) este uniform, astfel incat problema curentului de magnetizare(respectiv a puterii de
magnetizare) , a reactantei de magnetizare si a intrefierului este identica cu cea formulata in cazul
masinii asincrone, cu urmatoarele rezultate :
a) in regim nominal ( u1  u  ,n  1 u.r.),curentul de magnetizare( i m , n ) este numeric egal cu puterea
reactiva de magnetizare ( q m ,n  u m, n  i m, n  i m , n ), exprimata ca produsul dintre volumul specific ( vi
 Vi / S n , m3/VA) si puterea specifica de magnetizare pe unitatea de volum ( q i**  1  Bi  H i / 2 =
f q* ( Bi ) , VA/m3), a zonelor circuitului magnetic (intrefier, dinti,juguri) :
im,n  q m,n  Q ,n / S n  (q m, ) n  ( q m , Fe ) n  k  ,n  (q m, ) n (u.r) (12)
k q
unde  , n este factorul nominal de satuatie ,iar ( m , )n- puterea reactiva ,nominala,de magnetizare
Q , (DL   C ) B2  B2 q m , n u m ,n  i m , n
a intrefierului : (q  , ) n    (1   )  C  (1   )   (u.r.) (13)
Sn Sn 2 0 SP 2 0 k  ,n k  ,n
2   o  S P  qm,n
rspectiv, intrefierul de calcul:  C  (m) (14)
k  ,n  1  B2
 Pentru calculul puterii de magnetizare ( q , Fe ) n , a restului de circuit magnetic (fier) se utilizeaza
notiunea de putere specifica de magnetizare pe unitatea de masa: ( q Fe,i = q Fe ,i / d Fe  1  Bi  H i / 2d Fe ),
* **

respectiv ( q , Fe ) n =  c Fe ,i (kg / VA )  q Fe ,i (VAr / kg ) (u.r), (15)

*

unde c Fe ,i  M Fe,i / S n , kg/VA),sunt consumurile specifice de material magnetic(in dinti, juguri), iar
*
q Fe ,i (VAr / kg )= f q ( Bi ,n ) -puterea specifica de magnetizare,in functie de inductia magnetica –
nominala (Bi,n ) in diversele zone ,de fier, ale circuitului magnetic (cinti,juguri)
.
2 Performante tehnico-economice ale masinii sincrone
Ca o caracteristică generală a convertoarelor electromagnetice, şi nu numai, obţinerea anumitor
performanţe tehnice (spre exemplu, un anumit cuplu maxim- mm , factor de putere – cos  n ,
randament nominal – n , cadere nominala de tensiune u n etc.) implică şi evaluarea costurilor (de
fabricaţie, de exploatare), respectiv a performanţelor tehnico-economice, având în vedere relaţionarea
strânsă a aspectelor economice cu cele tehnice sus menţionate.

2.1 Costuri de fabricaţie

Ca şi în cazul transformatoarelor si masinilor asincrone se va analiza aici numai costul materialelor
active (KM) respectiv al materialelor conductoare (cupru) pentru înfăşurări, respectiv al materialelor
magnetice moi (tole electrotehnice – fier) - pentru miezul magnetic,si, eventual, a magnetilor
permanenti (materiale magnetice dure) pentru excitatia magnetorlrctrica.
Aceste costuri se determină, în mod uzual, printr-un post calcul, în funcţie de dimensiunile geometrice
concrete ale subansamblelor menţionate (înfăşurări, miez) şi costurile unitare ale materialelor
respective, conform relaţiei generale:
K M   M i (kg )  i (u.m. / kg ), (u.m.)
i
(15)
unde Mi reprezintă masa materialelor active, iar λi costurilor unitare ale acestora exprimate în unităţi
monetare (u.m.) pentru un kg.
Utilizând noţiunea de cost specific (kM), corespunzător unităţii de putere, relaţia (4.34) devine:
K
k M  M   ci ( kg / VA )  i (u.m. / kg ), (u.m./VA) (16)
S1n i

unde ci reprezintă consumurile specifice de materiale active , exprimate în (kg/VA)

2.1.1 Consumul si costul specific de cupru in infasurari

Consumul de cupru corespunzător maşinii sincrone cu excitatie electromagnetica este localizat în
principal in înfăşurarea statorului (indusul) cCu1, respectiv în înfăşurarea rotorului-infasurarea de
excitatie (inductor) (cCu,e), si poate fi exprimat in functie de pierderile Joule corespunzatoare:
M Cu1 d Cu1VCu1 d Cu1  p J1n
a) pentru înfăşurarea statorului c Cu1    ,(kg/VA) (17)
S1n S1n 1  J 12n
unde p J1n  PJ1n / S1n (u.r.) reprezintă pierderile Joule nominale din înfăşurarea statorului, J 1n densitatea
de curent nominală, iar ρ1 – rezistivitatea materialului conductor la temperatura nominală de
funcţionare (conform clasei de izolaţie a maşinii)
Costul specific al materialului conductor (cupru,) din stator: k Cu ,1  c Cu ,1  Cu ,1 ((u.m./VA)
2.1.2 Consumul si costul specific de fier
Ca si in cazul masinii asincrone,miezul feromagnetic al masinii sincrone este puternic neomogen
(stator,rotor,dinti,juguri) cu solicitari magnetice distincte in fiecare dintre zonele mentionate, astfel
incat este necesara determinarea consumurilor specifice ( c Fe ,i ,kg/VA) cu care se pot apoi determina
pierderile de putere activa p Fe (u.r.)   c fe ,i (kg / VA )  p Fe ,i (W / kg ) ,respectiv de putere reactiva (de
*

magnetizare): q Fe (u.r.)   c Fe,i ( kg / VA )  q Fe

*
,i (VAr / kg )

(18)
Intr-o prima aproximatie, daca se considera miezul magnetic (statorul si rotorul) omogen,ca un
cilindru de lungime L si diametru exterior De  k D  D , consumul specific de fier se poate evalua cu
M Fe d Fe    k D2 D 2  L d Fe  k D2 D 1 p  k D2  d Fe
relatia: c Fe       
Sn 4 Sn 4  k S S P 1  ( A1  B ) k S  2
Pentru o analiza mai precisa sunt insa necesare relatii detaliate pentru diversele zone ale masinii:
a) consumul specific de fier in dintii statorului ( cFe , z ,1 )
M Fe , z ,1 d Fe ,1  Z 1  bd ,1  L  hC ,1 d Fe,1  hC ,1  k Z ,1
c Fe , z ,1    (kg/VA) (19)
Sn   D  L  SP SP
b) consumul specific de fier in jugul statorului ( c Fe , j1 )
M Fe, j ,1 d Fe,1  D j ,1  h j ,1  L 1 2  d Fe ,1  k d , j ,1
c Fe, j ,1     (kg/VA) (20)
Sn D  L  S P 1  ( A1,n  B j ,1 )
unde k d , j ,1  1  h j ,1 / D  2hC ,1 / D

APLICATII

function MotorSincronSintezaOptimalaStator2017
'Date nominale si de catalog'

Pn=30000 %puterea nominala,la ax,in W

p=2
f1n=50
cosfi1n=0.9 %capacitiv
fi1n=acos(cosfi1n)% fi1n >0,cadranul 2,pt cosfin capacitiv, vezi tema proiect
%fi1n=-acos(cosfi1n)% fi1n <0,cadranul 1,pt cosfin inductiv!!Pt cei cu cosfi1n
inductiv!!
sinfi1n=sin(fi1n)
rann=.9
efn=cosfi1n*rann

Mm=2 % Mm=Mm/Mn, se diminueaza daca ddo<0!!

Sn=Pn/(rann*cosfi1n)
sumapn=(1-rann)*cosfi1n
prefn=sumapn/3 %pierderi de referinta pt pj1n=pjen=pfen+pmecn
Den=0.350 %gabarit,in m

'Date nominale calculate, din triunghiul curentilor'

mm=Mm*efn
ienc=mm % curent de excitatie,in u.r., nominal,din triunghiul simplificat
alcurentilor
ienc=Mm*(1+efn)/2 %curent de excitatie nominal,corectat
imnc=sqrt(ienc^2-cosfi1n^2)-sinfi1n%curent de magnetizare,vezi diagrama curentilor
xmnc=1/imnc % estimare reactanta de magnetizare
tetanc=atan(cosfi1n/(imnc+sinfi1n))%unghi intern nominal,in radiani
tetagnc=tetanc*180/pi

'parametri schemei echivalente'

pj1nc=sumapn/3 % ipoteza pierderilor uniform distribuite

ponc=sumapn-pj1nc % ponc=pmec+pfe1+pjen =const
r1n=pj1nc
xs1n=0.1*xmnc %se estimeaza reactanta de scapari
z1n=r1n+j*xs1n;
u1z=1; %origine de faza
i1zc=exp(j*fi1n);
umz=u1z-z1n*i1zc;
umc=abs(umz)
xmn=umc/imnc %reactanta de magnetizare,corectata
rwn=umc^2/ponc %rezistenta echivalenta pierderilor constante
zmn=j*xmn*rwn/(rwn+j*xmn);

'II SINTEZA'
% algoritmul Poynting stator motor sincron

Den=0.350 %diametru ext.impus (in m.),

Sn=Pn/(rann*cosfi1n)%puterea aparenta la borne
n1=f1n/p;miuo=4*pi*1e-7;omega1=2*pi*f1n;
pj1n=pj1nc
pon=ponc % pfe1+pmv+pjen !
%(umn=umc;ke=1/umn;kw1=0.92;ks=ke*kw1;)
Se=Sn;%puterea electromagnetica transferata prin intrefier(aproximatie,Se<Sn)
Mn=Pn/(10*2*pi*n1);taun=300;kcuplu=Mm;
do=1.3*0.11*(kcuplu*Mn/(2*taun))^0.333%diametru ax rotor(mecanic),calculat

%date constructive (tola stator,rotor)

kizfe1=1;dfe1=7600;xfe1=1; %tole 0.5 mm laminate la rece
miuo=4*pi*1e-7
bfe=[1 1.1 1.2 1.3 1.4 1.5 1.6 1.7 1.8 1.9 2 ]; %inductia,in T
%pierderi specifice
ppfet=[2.6 3.1 3.7 4.4 5.1 5.9 6.6 7.5 8.4 9.4 10.4];%putere activa, W/kg
,tabel,tola 0.5 mm
qqfet=[4 5 7 9 13 22 46 100 191 341 576]; %putere reactiva, VAr/kg,tabel,tola
0.5mm

%date constructive (cupru), infasurare stator

ro1=2.46e-8; %infasurare Cupru, cl. izolatie F (155 grade)
dcu1=8900;xcu1=5;
af1=pi/2 % af1=Lf1/tau ,coeficientul zonei frontale(un semicerc), bobina stator
ku1=.4 %factor de umplere crestatura stator,infasurare joasa tensiune

%date preliminare
bd=0.8 %se adopta inductia magnetica in intrefier (valoare de varf)
Q1t=3000 % flux termic impus, inf.stator,W/m2,racire cu aer,IP44

%vectorul poynting si dimensiunile principale

%I Algoritmul Poynting Stator
spo=Q1t/pj1n
dk=.05;
for n=1:40
kf1o=1.5;
kf1(n)=kf1o+n*dk; %factorul de geometrie stator
sp(n)=spo*kf1(n); %vectorul Poynting
ap(n)=Se/sp(n); %suprafata Poynting
d(n)=sqrt((2*p*Se)/(pi^2*af1*spo))*sqrt((kf1(n)-1)/kf1(n)); %diametrul interior
stator,relatie finala (demonstrati,kf1=1+Lf1/L, Lf1=af1*tau,tau=pi*D/2p)
v1(n)=pi*f1n*d(n)/p;%viteza periferica a campului invartitor
l(n)=pi*af1*d(n)/(2*p*(kf1(n)-1));%lungimea activa stator
tau(n)=pi*d(n)/(2*p); %pasul polar
plot(kf1,d,'-',kf1,l,'.') %Fig.1, dimensiunile principale ale masinii
%verificare ptere
Sec(n)=sp(n)*pi*d(n)*l(n);%puterea electromagnetica si vectorul Poynting
Senx(n)=Se*n/n;
epsiSenx(n)=(Senx(n)-Sec(n))/Senx(n);
plot(kf1,Sec,'*',kf1,Senx,'-')%Fig.2,Verificare putere de calcul,Sex=Senx

% solicitari electromagnetice
es(n)=v1(n)*bd/sqrt(2); %intensitatea campului electric indus,prin rotatie,valoare
efectiva,(V/m)
a1(n)=sp(n)/es(n); % panza de curent,a1=Hs-valoare efectiva, (A/m)
j1(n)=Q1t/(ro1*a1(n));%densitatea de curent in infasurarea stator,A/m2

%dimensiuni transversale stator

%se impun valori pt inductia magnetica
bz1=1.7; %inductia magnetica,dinte stator(val.maxima la dinte trapezoidal si
crestatura dreapta)
bj1=1.5; %inductia magnetica in jugul statorului (maxima,in zona interpolara)
%se calculeaza
kj1=bd/(bj1*kizfe1); %factor magnetic, jug stator
kz1=bd/(bz1*kizfe1); %factor magnetic,(de crestare) dinte stator
hc1(n)=a1(n)/(ku1*(1-kz1)*j1(n)); %inaltime crestatura stator, dreapta (dinte
trapezoidal)
hj1(n)=kj1*d(n)/(2*p);%inaltime jug stator
de(n)=d(n)+2*hc1(n)+2*hj1(n); %diametru exterior,tola stator
den(n)=Den*n/n; %diametru impus
%plot(kf1,hc1,'-',kf1,hj1,'.') %Fig.3
plot(kf1,de,'-',kf1,den,'x',kf1,d,'.',kf1,l,'*')% Fig.3, rezulta solutie kf1x pt
de=den!(impus),aici kf1=2.35

%consumuri specifice materiale active stator

%cupruin infasurarea trifazata stator
ccu1(n)=dcu1*pj1n/(ro1*j1(n)^2); %consum specific de cupru (kg/VA),in infasurarea
trifazata
%tole,miez statoe (dinti si jug)
kcj1(n)=1+hj1(n)/d(n)+2*hc1(n)/d(n);
cfej1(n)=dfe1*kcj1(n)*hj1(n)/sp(n); %consum specific de fier in jug stator
cfez1(n)=dfe1*(kz1+hc1(n)/d(n))*hc1(n)/sp(n);% idem in dintii stator
cfe1(n)=cfej1(n)+cfez1(n); %consum specific de fier in miezul stator
cm1(n)=ccu1(n)+cfe1(n); %consum specific de materiale(cupru,fier)in stator
km1(n)=ccu1(n)*xcu1+cfe1(n)*xfe1;%cost specific materiale stator (u.m./VA)
plot(kf1,cm1,'-',kf1,km1,'+') %Fig.4 performante economice

%pierderi de putere activa si reactiva in stator

kpz=1.8;kpj=1.3; %coeficienti de majorare a pierderilor,prin prelucrare
%determinare pierderi specifice de potere activa (W/kg),din tabel
ppfej1=interp1(bfe,ppfet,bj1);%pierderi specifice jug stator,W/kg,pt bj1 impus
ppfez1=interp1(bfe,ppfet,bz1);%pierderi specifice dinti stator,W/kg,pt bz1 impus
%calcul pierderi de putere activa(u.r.)in fierul stator
pfej1(n)=cfej1(n)*ppfej1*kpj;%pierderi de putere activa in jug,u.r.
pfez1(n)=cfez1(n)*ppfez1*kpz;% idem,in dinti
pfe1(n)=pfez1(n)+pfej1(n); %pierderi de putere activa in fier stator (u.r.)

dpo(n)=pon-pfe1(n); %dpo=pmec+pex (pierderi mecanice si in excitatie),>0,conditie

realizabilitate
ddpo(n)=dpo(n)/pon; %<1!!conditie de real;izabilitate a pierderilor mecanice si
in excitatie
plot(kf1,ddpo) %fig.5

%determinare pierderi specifice de potere reactiva ,de magnetizare(VAr/kg)

qqfej1=interp1(bfe,qqfet,bj1);%pierderi specifice jug stator,VAr/kg, pentru bj1
qqfez1=interp1(bfe,qqfet,bz1);%pierderi specifice dinti stator,VAr/kg,pentru bz1
%calcul pierderi de putere reactiva(u.r.)in fierul stator
qfej1(n)=cfej1(n)*qqfej1;%pierderi de putere reactiva in jug stator,u.r.
qfez1(n)=cfez1(n)*qqfez1;%idem in dinti stator
qfe1(n)=qfez1(n)+qfej1(n);%pierderi de putere reactiva in fier stator (u.r.)
%calcul factor de saturatie a circuitului magnetic stator,kmiu1
qmn=umc*imnc; %putere de magnetizare nominala
kmiu1(n)=1+qfe1(n)/qmn;%factor de saturatie partial (circuit magnetic stator)
plot(kf1,kmiu1)% Fig.6, kmiu1 < 1.2-1.3,valori admisibile
%Determinare intrefier
deltac(n)=2*miuo*qmn*sp(n)/(kmiu1(n)*omega1*bd*bd); %estimare intrefier

% Recapitulare criterii optimizare (stator)

plot(kf1,ddpo) %<1!!conditie de real;izabilitate a pierderilor mecanice si in
excitatie
plot(kf1,de,'-',kf1,den,'x',kf1,d,'.',kf1,l,'*') %rezulta solutie kf1x pt
de=den!(impus),aici kf1opt=2.35
plot(kf1,cm1,'-',kf1,km1,'+') % solutie optima economic, pentru cm1,sau km1
minim!!
plot(kf1,kmiu1)% kmiu1 < 1.2..1.3,valori admisibile
plot(kf1,deltac)
grid
end

'REZULTATE SOLUTIA OPTIMA'

'date nominale motor sincron poli inecati'
Pnx=Pn
px=p
fi1nx=fi1n*180/pi %>0 defazajul nominal,in grade,(>0,in regim capacitiv,cadranul 2)
cosfi1nx=cos(fi1n)
rannx=rann
Mnx=Mn %cuplul nominal,Nm
Mmx=Mm, %cuplul maxim raportat la cuplul nominal, in u.r.
Dex=Den
Qt1x=Q1t
sumapnx=sumapn
prefx=prefn

'parametri schemei echivalente inT'

r1x=r1n
xsix=xs1n
rwx=rwn
xmx=xmn
ienx=ienc
imnx=imnc
umnx=umc

'SOLUTIA OPTIMA'
'A. STATOR'
'a) Vectorul Poynting si solicitarile electromagnetice'
kf1x=2.35 %factor de geometrie stator (pentru De=Den impus,Fig.3);
%se adopta din conditiile de realizabilitate si optimizare(De,cm,km)
nx=round((kf1x-kf1o)/dk)
Bd=bd %valoarea de varf a inductiei magnetice in intrefier
Bz1=bz1
Bj1=bj1
Spx=sp(nx)
Esx=es(nx)
A1x=a1(nx)
J1x=j1(nx)
Q1tx=ro1*J1x*A1x %
epsiQ1t=(Q1tx-Q1t)/Q1t %verificare flux termic impus
Secx=Sec(n)
epsiSenx=(Secx-Se)/Se
ddpox=ddpo(nx)
kmiu1x=kmiu1(nx)

'b dimensiuni principale'

Lx=l(nx)
Dx=d(nx)
hc1x=hc1(nx)
hj1x=hj1(nx)
Dex=de(nx)
epsiDex=(Dex-Den)/Den %abatere fata de De impus
deltacx=deltac(nx) %intrefier
D2x=Dx-2*deltacx %diametru exterior rotor
Dox=do %diametru ax rotor

'c)performante economice stator'

ccu1x=ccu1(nx)
cfej1x=cfej1(nx)
cfez1x=cfez1(nx)
cfe1x=cfe1(nx)
cm1x=cm1(nx)
km1x=km1(nx)

' Atentie !!!Fig. Desen,3D, miez feromagnetic stator +rotor(fara crestaturi)'