1.

Parametrii frânaţi, parametrii momentani şi parametrii critici Parametrii

p T
R p, T,
h
p*, T*, h* w>0
w=0

frânaţi şi momentani

Se consideră un rezervor în care se găseşte un gaz. Rezervorul se continuă cu o

conductă izolată termic, care poate fi închisă cu ajutorul robinetului R.
- Dacă R este închis, gazul din rezervor va fi în stare de stagnare (w=0), iar
instrumentele de măsură vor indica valorile p*, T*, h*, care se numesc parametri
frânaţi:
- Dacă se deschide robinetul R, gazul va curge pe conductă cu o viteză oarecare,
w>0, iar instrumentele de măsură vor indica o presiune p<p*şi o temperatură
T<T*. Aceşti parametri se numesc parametri momentani.
Deschizând şi închizând robinetul, trecerea de la starea frânată din rezervor, la starea
momentană corespunzătoare curgerii cu viteza w se realizează în condiţii adiabatice. În acelaşi
timp, întregul sistem fiind rigid, procesul are loc fără schimb de energie sub formă de lucru
mecanic cu mediul exterior. În aceste condiţii ( qext  0; lt  0 ) şi neglijând componenta
potenţală a energiei gazului, expresia legii conservării energiei (primul principiu al
termodinamicii) scrisă între starea frânată din rezervor şi starea momentană din conductă,
pentru 1 kg de gaz, capătă forma particulară:
w2
h  h  (1)
2
Dacă se consideră gazul perfect, h  c p  T și se obţine relaţia de legătură dintre
temperatura frânată şi cea momentană:
w2 k  1 w2
T T  T   (2)
2c p kR 2
Utilizând ecuaţiile transformării adiabatice reversibile a gazelor perfecte se obţine:
k 1
 T   k 1 T  k
p   p  ;     (3)
 
T  
T
Într-un gaz perfect, care are temperatura T, sunetul se propagă cu viteza:
a  k  R T (4)
w
Introducând criteriul Mach ( M  ) şi exprimând produsul k·R din (4), relaţiile (2)
a
și (3) poat fi exprimate:
k 1
 k 1 2   k  1 2  k 1  k 1 2  k
T   T 1  M  p   p1  M  ;   1  M  (5)
 2   2   2 
Dacă gazul curge cu viteza sunetului, regimul de curgere se numeşte sonic sau critic,
iar criteriul Mach este egal cu unitatea (M=1). Din relaţiile (5) rezultă parametrii stării critice:
 k 1
2  2  k 1  2 
k
Tcr  T  ; pcr  p    ;  cr     (6)
k 1  k 1  k  1

Aplicație
Dintr-un rezervor în care starea poate fi considerată stare frânată, temperatura fiind
t  30 oC iar presiunea p   10 bar, curge către exterior printr-o conductă, aer. Se cer să se


determine:
a) parametrii momentani ai aerului dacă acesta curge cu viteza w  40 m/s;
b) viteza cu care trebuie să curgă aerul pentru ca temperatura momentană să
fie cu 5 grade mai mică decât ce din rezervor;
c) viteza de curgere şi parametrii momentani dacă valoarea criteriului Mach
este M  0,5 ;
d) viteza de curgere şi parametrii momentani dacă pe conductă se stabileşte
regim critic.
Pentru aer R  287 J/kgK şi k  1,4 .

Rezolvare.
Volumul specific/densitatea corespunzător stării frânate se determină din
ecuaţia de stare:
RT  287  303 1 p* 1
v     0,0869 m 3
/kg ;  
  
  11,51 kg/m3
p 10  10 5
v *
RT 0,0869

a) parametrii momentani se determină în raport cu starea frânată cu relaţiile:

 k  1 w2 1,4  1 40 2
T T    303    302,2 K
kR 2 1,4  287 2
k 1, 4
 T  k 1  302,2  1, 41
p  p      10     9,992 bar
T   303 
1 1
RT  T   k 1  303  1, 41
v  v      0,0869     0,0875 m3/kg
p T   302,2 
1 p 1
    11,43 kg/m3
v RT 0,0875

b) Din relaţia de legătură dintre temperatura momentană şi cea frânată rezultă:

w 2
k
k 1

R T T  2 k
k 1
R  T  2 
1,4
1,4  1
 287  5  100,2 m/s

şi se obţin pentru parametrii momentani valorile:

T  T   T  303  5  298 K
k 1, 4
 T  k 1  298  1, 41
p  p      10     9,434 bar
T   303 
RT 287  298 1 p 1
v   0,0906 m3/kg;      11,037 kg/m3
p 9,434  10 5
v RT 0,0906
 c)In funcţie de criteriul Mach, temperatura stării momentane se exprimă:
T 303
T   288,5 K
k 1 2 1,4  1
1 M 1  0,5 2

2 2
rezultând ceilalţi parametri:
k
 T  k 1 p 10
p  p      k
 1, 4
 8,43 bar
T   k  1 2  k 1  1,4  1  1, 41
1  M  1   0,5 2 
 2   2 
1 1
 T   k 1  k  1 2  k 1
v  v      v   1  M  
T   2 
1
 1,4  1  1, 41
 0,0869  1   0,5 2   0,0982 m 3 /kg
 2 
sau:
RT 287  288.5 1 p 1
v   0,0982 m3/kg;      10,183 kg/m3
p 8,43  10 5
v RT 0,0982
w  M  kRT  0,5  1,4  287  288,5  170,2 m/s

d) În cazul curgerii în regim critic (w = a; M = 1) temperatura critică are expresia:

2 2
Tcr  T   303  252,5 K
k 1 1,4  1
şi rezultă:
k k 1, 4
 T  k 1  2  k 1  2  1, 41
pcr  p   cr   p      10     5,283 bar
T   k  1  1,4  1 
RTcr 287  252,5
vcr    0,137 m3/kg;
pcr 5,283  10 5

pcr 5,283  10 5
 cr    7,299 kg/m3
RTcr 287  252,5
wcr  kRTcr  1,4  287  252,5  318,5 m/s
2. Ajutaje
Ajutajele geometrice sunt organe de mașini de forma unor canale scurte de secţiune
transversală variabilă, destinate transformării energiei potenţiale de presiune a unui gaz în
energie cinetică.

Tipuri de ajutaje a-ajutaj convergent; b-ajutaj convergent-divergent

 a) Ajutaje convergente (confuzoare) la care secţiunea transversală de curgere descreşte
continuu în sensul curgerii.
b) Ajutaj convergent-divergent (ajutaj Laval) la care secţiunea descreşte şi apoi creşte.

Condițiile în care are loc curgerea:

- În ajutajele geometrice, fluidul compresibil (gaze sau vapori) nu interacţionează
mecanic cu mediul înconjurător (canalul este rigid)
- Fluidul nu schimbă căldură cu mediul ambiant (curgere adiabatică).
- La intrare în ajutaj viteza de curgere este mică (15-20 m/s) în comparație cu
vitezele din interiorul ajutajului motiv pentru care starea termodinamică se
consideră stare frânată.
- Parametrii de stare în interiorul ajutajului sunt parametrii stării momentane.
- Curgerea poate fi considerată fără frecare (reversibilă – ds = 0; s = const) sau cu
frecare (ireversibilă – ds >0; entropia crește)
Comportarea ajutajelor:
- Ajutajul convergent nu poate destinde fluidul decât până la presiunea critică și
ca urmare dacă :
- la ieșire
- la ieșire ( la ieșire se stabilește regim critic !)
- Ajutajul convergent-divergent se folosește doar atunci când și trebuie
ca destinderea să se realizeze până la presiunea exterioară: . In secțiunea
minimă regimul de curgere este critic

Aplicații
1. Ajutajul primei trepte dintr-o turbină trebuie să destindă abur supraîncălzit cu
temperatura t1=t*=500 oC, de la presiunea p1= p*=150 bar până la presiunea p2=100
bar. Destinderea în ajutaje este reversibilă. Aburul supraîncălzit poate fi considerat
gaz perfect având k=1,35 şi R=462 J/kgK. Se cer:
a) Să se precizeze tipul de ajutaj necesar
b) Să se calculeze viteza în secţiunea de ieşire
c) Să se calculeze valoarea criteriului Mach în secţiunea de ieşire.
d) Să se calculeze mărimea secţiunii de ieşire dacă debitul de abur care trece
prin ajutaj este de D=1,8 t/h.
e) Să se calculeze debitul de abur dacă secțiunea deieșire din ajutaj este A2=50
mm2.
Rezolvare
k 1, 35
 2  k 1  2  1,351
a) pcr  p     150     80,53 bar
 k  1  1,35  1 
Deoarece p2 este mai mare decât pcr ajutajul trebuie să fie convergent
1, 351
 p  k 1  100  1, 35
b) T2  T *  2*   773     695,9 K
p  k  150 

w2  2
k
k 1
 
R T   T2  2 
1,35
1,35  1
 462  773  695,9  524,3 m/s

c) a2  kRT2  1,35  462  695,9  658,8 m/s

 w2 524,3
M2    0,796
a 2 658,8
p2 100  10 5
d) 2    31,1 kg/m3
RT2 462  695,9
D 1,8
m    0,5 kg/s
3,6 3,6
m 0,5
A2    3,066  10 5 m 2  30,66 mm 2
 2 w2 31,1  524,3
e) m   2 w2 A2  31,1  524,3  50  10 6  0,815 kg/s
sau
D  3,6  m
  3,6  0,815  2,934 t/h

2. Scaunul supapei de siguranţă a rezervorului de aer comprimat al unui compresor are

forma unui ajutaj convergent şi este reglată să se deschidă la presiunea manometrică
pm=12 bar. Temperatura aerului în rezervor este t=30 oC. Compresorul aspiră debitul
volumic de aer Va  5 m3/min la presiunea atmosferică pa=1 bar si temperatura
atmosferică ta=20 oC. Să se calculeze diametrul scaunului supapei considerând
procesul de destindere al aerului reversibil, astfel încât prin aceasta să treacă întreg
debitul compresorului. Pentru aer se cunosc: k=1,4 şi R=287 J/kgK.

Rezolvare
p   pm  pa  12  1  13 bar
k 1, 4
 2  k 1  2  1, 41
pcr  p     13     6,87 bar
 k  1  1,4  1 
Se poate observa că pe  pa  pcr şi deoarece ajutajul convergent nu poate
destinde decât până la starea critică, la ieşire din ajutaj se stabileşte regim critic.
Rezultă:
p 2  p cr  6,87 bar
2 2
T2  Tcr  T *  303   252,5 K
k 1 1,4  1
w2  wcr  kRTcr  1,4  287  252,5  318,5 m/s
p cr 6,868  10 5
 2   cr    9,477 kg/m 3
RTcr 287  252,5
Densitatea aerului aspirat de compresor:
pa 10 5
a    1,189 kg/m3
RTa 287  293
Debitul compresorului:
V  5  1,189
m  a a   0,1 kg/s
60 60
Secţiunea de ieşire:
 m 0,1
A2    3,313  10 5 m 2
 2 w2 9,477  318,5
4 A2 4  3,313  10 5
d2    6,5  10 3 m  6,5 mm
 

3. Ajutajului unui motor cu reacție are secțiunea transversală circulară și trebuie să

destindă adiabatic, reversibil, debitul m  20 kg/s gaze de la presiunea p*=25 bar şi
temperatura t*=2400 oC, până la presiunea p2=1 bar. Se consideră că gazele de
ardere au proprietăţile aerului : k=1,4 şi R=287 J/kgK. Se cer :
a) Să se precizeze tipul de ajutaj necesar;
b) Să se calculeze parametrii de stare şi vitezele de curgere în secţiunile
caracteristice;
c) Să se calculeze valoarea criteriului Mach la ieşire;
d) Să se calculeze dimensiunile caracteristice ale ajutajului.
e) Cum se modifică secţiunea de ieşire dacă destinderea se consideră
ireversibilă, coeficientul de pierderi având valoarea   0,95 ?
Rezolvare
k 1, 4

 2  k 1  2  1, 41
a) pcr  p    25     13,21 bar
 k  1  1,4  1 
Deoarece p2<pcr ajutajul trebuie să fie convergent-divergent.

b) Secţiunea minimă (regim critic)

p  pcr  13,21 bar
2 2
T  Tcr  T *  2673   2227,5 K
k 1 1,4  1
pcr 13,2  10 5
   cr    2,065 kg/m3
RTcr 287  2227,5
w  wcr  a  kRTcr  1,4  287  2227,5  946 m/s
Secţiunea de ieşire (la presiunea p2):
k 1 1, 4 1
p k  1  1, 4
T2  T *  2*   2673    1065,6 K
p   25 
p2 1  10 5
2    0,332 kg/m3
RT2 287  1065,6

w2  2
k
k 1
 
R T *  T2  2 
1,4
1,4  1
 287  2673  1065,6  1797 m/s

c) a2  kRT2  1,4  287  1065,6  654,3

w 1797
M2  2   2,75
a 2 654,3
 4 Amin 4m 4  20
d) d min     0,114 m
  cr wcr   2,065  946
4 A2 4m 4  20
d2     0,206 m
  2 w2   0,332  1797
Considerând unghiul de evazare al porţiunii divergente α=10 o rezultă:
d  d min 0,206  0,114
l 2   0,526 m
 2  tg 5 0
2tg
2
e) Dacă destinderea este adiabatică ireversibilă, parametrii la ieşire vor fi:
p2r  p2  1 bar
w2r   w2  0,95  1797  1707,1 m/s
k  1 w22r 1,4  1 1707,12
T2 r  T *   2673    1222,3 K
kR 2 1,4  287 2
sau, deoarece:
  k 1

 
2 k
   * k
R 1   *   
p 
k
w2 r   2
2
R T  T2 r    T 2
* 2 2

 k 1  
  k  1   p  
  
rezultă înlocuind în ecuația anterioară:
  k 1
   1, 4 1

 2  p  k
   2   1, 4  
1
T2 r  T 1   1   * 
*
 26731  0,95 1      1222,3 K
  p  
2

     25  
      
p 1  10 5
 2r  2   0,285 kg/m3
RT2 r 287  1222,3

4 A2 r 4m 4  20
d 2r     0,229 m
  2 r w2 r   0,285  1707,1
Obs: Influența frecării constă în:
- Viteza la ieșire se micșorează (pierdere de energie cinetică)
- Temperatura crește (generare internă de căldură)
- Entropia crește (ca urmare a generării de căldură)
- Mărimea secțiunii de ieșire crește