Sunteți pe pagina 1din 72

SCOALA POSTLICEALA F.E.G.

’’EDUCATION’’ ROSIORII DE VEDE


SANATATE SI ASISTENTA PEDAGOGICA
’’ASISTENT MEDICAL GENERALIST’’

ÎNGRIJIREA GRAVIDEI CU SARCINA


FIZIOLOGICA

PROIECT DIPLOMA

ÎNDRUMĂTOR:
POPESCU RODICA
CANDIDAT:
STANCEA DELIANA

AUGUST
2016
CUPRINS

Motto
Argument
CAPITOLUL I
Noţiuni generale de anatomie şi fiziologie a aparatului reproducător feminin
CAPITOLUL II
Noţiuni despre trimestrul I, II si III de sarcina
CAPITOLUL III
Rolul asistentei medicale în pregătirea gravidei pentru efectuarea explorărilor
specifice
CAPITOLUL IV
Îngrijiri specifice gravidei
CAPITOLUL V
Prezentarea planurilor de îngrijire
Bibliografie
Motto:

„Oamenii trebuie puşi la locul lor, iar cimentul care să-i unească
trebuie să fie dragostea. A voi binele celorlalţi este indispensabil succesului
colectiv. Fiecare dintre noi trebuie să ne facem vrednici de a fi iubiţi”.
„A fost necesar să treacă 30 de secole pentru a cunoaşte ceva din
structura omului. Ar trebui o veşnicie pentru a ştii câte ceva despre sufletul său.
Nu este nevoie decât de o clipă pentru a-1 ucide”
(Voltaire „Homme”)
Argument
Profesiunea trebuie să ne facă să devenim înţelepţi, să găsim locul
şi rolul cuvântului plin de bunătate. Dă bolnavului ştiinţa şi talentul tău, dar nu
uita dragostea şi compasiunea.
Lipsa de sensibilitate este o infirmitate. Sensibilitatea noastră, însă,
nu trebuie să depăşească cugetarea dreaptă şi munca metodică. A îngrijii un
bolnav înseamnă să faci totul ca bolnavul să sufere numai din cauza bolii sale şi
nu de frig sau de căldură, din cauza poziţiei incomode, pentru că nu i s-a dat să
bea sau pentru că nu a avut scaun. Viaţa nu are nici o valoare dacă nu poţi fi de
folos altuia. Boala, sub o falsă aparenţă de localizare, atinge fiinţa în totalitatea
ei. Cel care este atins de boală nu este un fizic standard, ci o fiinţă care, pe
deasupra, poartă cu ea iubirile şi urile, amărăciunile şi neliniştile.
Observaţia directă, experienţa proprie, puterea de discernământ
specifică fiinţei umane au dat sens şi valoare luptei cu boala şi au rezistat în
confruntarea, adeseori dramatică, cu disperarea, cu suferinţa, bizuindu-se pe
încrederea în actul de tămăduire şi pe gestul de alinare.
Semnificaţia lucrului „bine făcut” în îngrijirea bolnavului implică o
bună pregătire teoretică, o temeinică pregătire practică, pe fondul bunului simţ
care însumează receptivitatea, bunătatea, altruismul, implicarea, curiozitatea de
a ştii, la care. cu timpul se adaugă experienţa, ca procent care nu trebuie să
cunoască stagnare.
Rezultatul lucrului bine făcut se regăseşte în aprecierea şi
recunoştinţa bolnavului, aprecierea medicului, satisfacţia de a fi participat cu
competenţă şi eficienţă la salvarea unei vieţi.
Relaţia gravida – asistentă medicală are ca punct de plecare
cunoaşterea nevoilor gravidei şi adaptarea activităţii de îngrijire la nevoile ei.
Cu toată tehnicizarea actului de îngrijire, cuvântul ce încurajează,
gestul ce alină, privirea ce inspiră încredere, dau sens şi valoare dragostei faţă
de oameni, respectul pentru viaţă, măreţia profesiei care are privilegiul de a
îngriji sănătatea corpului, minţii şi a sufletului oamenilor.
Acesta este şi scopul acestui proiect de a dezvolta şi promova
o alta îngrijire bazată pe comunicare şi încredere. Gravida este o fiinţă umana
foarte sensibila şi care are nevoie de întelegere, de sprijin din partea
asistentului medical.
Sper ca acest proiect sa fie de folos colegelor mele în
diminuarea suferinţei şi îngrijirii gravidei în trimestrul 3 de sarcină.
CAPITOLUL I
Noţiuni generale de anatomie şi fiziologie a aparatului reproducător
feminin

Noţiuni de anatomie a aparatului reproducător

Aparatul genital se compune din organe genitale externe, organe genitale


interne şi glande anexe.
Sistemul reproducător la femeie, spre deosebire de cel al bărbatului,
prezintă modificări structurale ciclice, care coincid cu fazele ciclului menstrual,
la rândul său dependent hormonal (estrogeni, progesteroni).
Organele genitale externe cuprind:
- muntele lui Venus
- formaţiile labiale şi organele erectile, constituite din:
- bulbii vestibulatori;
- clitoris;
- corpusculii tactili speciali ai labiilor mici
1. Muntele lui Venus (penilul) este o proeminenţă triunghiulara cu vârful
în jos şi baza în sus. Este situat înaintea simfizei pubiene, deasupra labiilor mari,
iar de la pubertate se acoperă cu păr mai gros, spiralat, care se continuă numai pe
faţa laterală a labiilor mari, oprindu-se la comisura posterioară a acestora.
Subtegumentar se află ţesut adipos. Prezintă o sensibilitate crescută, ce îi
conferă un caracter erogen.
2. Formaţiile labiale sunt plici tegumentare ce delimitează despicătura
vulvară. După dimensiuni se împart în labii mari şi labii mici.
Labiile mari sunt două pliuri cutanate situate sub muntele lui Venus, în
partea perineului anterior. Sub ţesutul cu păr se găsesc glande sebacee şi
sudoripare, ţesut fibroelastic, plin de grăsime, vase şi nervi.
Anterior se unesc în comisura labială anterioară, iar posterior în comisura
labială posterioară, nefiind unite şi terminându-se aproape una de alta.
Comisura anterioară se continuă cu muntele lui Venus, iar comisura
posterioară se află în apropierea orificiului anal. Labiile sunt despărţite printr-un
spaţiu strâmt (vestibul vaginal), care dă spre orificiul vaginal şi apoi spre vagin.
Labiile mici (nimfele) sunt două pliuri cutanate mici, care se întind de la
clitoris oblic în jos, înăuntrul labiilor mari, sunt de culoare roşie-rozată sau
brună.
Împreună cu labiile mari delimitează vestibulul vaginal. Labiile mici
conţin glande sebacee şi corpusculi tactili speciali, aşa-numiţi „ai voluptăţii”.

Pe mucoasa labiilor se găseşte un număr mare de glande care secretă


mucus, care alături de secreţia glandelor anexe lubrefiază suprafaţa labiilor şi
vaginului, având rol important în realizarea actului sexual.
Anterior, labiile se unesc formând comisura anterioară. Sub comisură se
găsesc prepuţul clitoridian şi clitorisul, iar sub acesta frâul clitoridian.
Vestibulul vaginal este o zonă triunghiulară în care se găsesc clitorisul,
meatul urinar şi glandele periuretrale.
Himenul este o membrană fibro-elastică, slab vascularizată care
obturează intrarea în vagin la femeile virgine. Se identifică mai multe tipuri de
himen: inelar, semilunar, bilobat, imperforat, hiperperforat, cu sept, ciuruit
(clibiform) etc.
Himenul prezintă un orificiu pentru scurgerea sângelui menstrual.
3. Organele erectile ale vulvei, prin structura şi funcţionalitatea lor,
participă la crearea voluptăţii în actul sexual. Sunt reprezentate de clitoris,
corpusculii tactili speciali ai labiilor mici şi bulbii vestibulari.
Clitorisul este un organ impar, median, corespondentul penisului, situat în
pârlea anterioară a vulvei, înapoia comisurii anterioare a labiilor. Lungimea sa
este în general de 5-7 cm; 2-3 cm pentru rădăcină, 2-3 cm pentru corp şi 1 cm
pentru gland.
Este format din doi corpi cavernoşi, cu volum redus înveliţi într-o
membrană fibroelastică. Corpul în structura sa are doi corpusculi mici (muşchii
erectori ai clitorisului). Pe gland se găsesc câteva glande sebacee care fabrică
smegma clitoridiană.
Bulbii vestibulari se găsesc la baza şi în grosimea labiilor mari. Au o
lungime de aproximativ 4 cm şi 1-2 cm lăţime. Cei doi bulbi se unesc prin
extremităţile anterioare pe dinaintea uretrei, luând aspectul general de potcoavă
cu concavitatea spre exterior.
Extremităţile lor posterioare, mai voluminoase, contribuie în erecţie,
alături de muşchiul constrictor al vaginului, la îngustarea ostiului vaginal şi
exprimarea glandelor Bartholin ţesutul erectil este legat de cel al clitorisului.
Din punct de vedere fiziologic, vulva în totalitate protejează actul
micţiunii, labiile dirijând jetul urinar. In actul sexual labiile constituie o
prelungire a canalului vaginal. Vulva poate avea mai multe poziţii: anterioară
(aproximativ la 80% din femei), verticală, vulva fiind vizibilă în întregime;
posterioară, vulva fiind ascunsă între coapse.
Organele genitale interne cuprind; vaginul, uterul, trompele uterine şi
ovarele, între care există o strânsă corelaţie fiziologică. Ele ocupă cea mai mare
parte a pelvisului (micului bazin), străbătând perineul până la vulvă.
Vaginul este un organ musculo-membranos, care uneşte organele genitale
externe cu organele genitale interne.
El este cilindric, turtit antero-posterior, impar şi median. Se inserează pe
colul uterin mai sus de orificiul extern al acestuia, formând în jurul colului
fundurile de sac vaginale anterior, două laterale şi unul posterior, mai profund.
Vaginul este oblic în jos şi înainte.
Peretele său anterior vin în raport cu uretra şi vezica urinară, iar peretele
posterior cu rectul şi excavaţia recto-uterină (Douglas).
În jos vaginul se termină la vulvă de care este separat prin himen.
Ca structură, prezintă o mucoasă dublată de ţesut conjunctiv şi fibre
musculare. Structura mucoasei se modifică sub influenţă hormonală.
Vaginul are lungimea de aproximativ 3 cm la nou-născută, la pubertate 6
cm şi 7-8 cm la adultă, grosimea fiind de 2,5 cm. Dimensiunile lui diferă de la 4-
14 cm.
Secreţiile vaginale au un rol important în realizarea nu numai a actului
sexual, dar şi pentru stabilirea unui pH vaginal favorabil mobilităţii
spermatozoizilor şi apărării contra agenţilor patogeni.
Flora saprofită este constituită, în cea mai mare parte, de bacilul
Doderlein, ce participă la metabolismul glucidic, eliberând acidul lactic, acesta
acidificând mediul şi împiedicând dezvoltarea altor germeni saprofiţi vaginal.
Cele 52 de specii de microorganisme intravaginale menţin aciditatea
vaginală la un ph cuprins între 4 şi 5.
Secreţia vaginală provine din segmentele vecine sau transsudatul
transepitehal. amestecat cu celule descuamate, glicogen, bacilul Doderlein, acid
lactic, acid piruvic (2-3%).
Uterul este un organ musculo-cavitar, destinat dezvoltării sarcinii şi
expulziei fătului în momentul naşterii.

Uterul este un organ unic, median, cu formă triunghiulară, cu o greutate


de 50-60 g şi cu o înălţime de 6-8 cm în afara sarcinii. Are două părţi: superioară,
compusă clin corpul uterin şi inferioară compusă din colul uterin Corpul uterin
este triunghiular, cu o margine superioară orizontală (fundul uterin). două
unghiuri laterale (coarnele uterine). unde se implantează trompele şi un unghi
inferior continuat prin istm.
Colul uterin are aspect cilindric, este străbătut de canalul cervical şi are o
porţiune intravaginală şi o porţiune supravaginală.

Ca structură uterul e constituit din trei straturi:


Linul dens de musculatură netedă (miometrul), căptuşit la interior de o
mucoasă (endometrul) formată din celule cilindrice şi tapetat spre suprafaţă de
peritoneu.
Endometrul (hormonul-sensibil) cuprinde numeroase glande şi un ţesut
conjunctiv de susţinere, bogat în vase de sânge, de asemenea hormono-sensibile.
Uterul este situat în micul bazin, în mijlocul excavaţiei, având o poziţie
de anteversie-flexie în plan genital.
Uterul are o mobilitate mare şi îşi menţine poziţia dorită prin mijloacelor
de suspensie:
 ligamentele largi
 ligamentele rotunde
 mijloacelor de susţinere
 aderenţe la vezică şi rect
 aderenţe la lamele sacro-recto-genito-pubiene
 perineu
Raporturile uterului sunt: anterior cu vezica, posterior cu rectul, în sus
masa de anse intestinale (mai ales colonul şi sigmoidul), lateral trompele
implantate de fiecare parte şi coarnele uterine. Tot lateral se găsesc şi ovarele; în
jos se află vaginul.
Trompele, tubele sau salpingele
Sunt două conducte ce se întind între ovare şi uter. Ele conduc ovulul
captat spre uter adăpostesc întâlnirea ovulului cu gametul masculin
(spermatozoidul) şi permit fecundarea, în treimea inferioară a uneia dintre ele.
Alt rol îl constituie cel de vector al lichidului folicular, rezultat din partea
ovulară, al cărui conţinut hormonal este favorabil mucoasei utero-tubare.
Structura trompelor cuprinde trei straturi: mucoasa (epiteliu unistratificat
cilindric şi ciliat, un strat subţire de fibre musculare şi stratul seros). Trompele
sunt permeabile pentru aer şi lichide. La ele distingem:
 porţiunea interstiţială cu orificiul tubo-uterin (în grosimea peretelui
uterin),
 porţiunea istmică (mediană) mai îngustă (3-4 cm).
 porţiunea ampulară largă, 7-8 cm lungime;
Infundibulul sau pavilionul trompei, care este capătul peritoneal al
trompei, prezentând orificiul tubo-abdominal circumscris de o perdea de fimbrii.
Dintre acestea una este mai lungă şi se întinde până la ovar, numindu-se „fimbrie
ovarie”
Pavilionul se deschide în cavitatea peritoneală, fiind prevăzut cu
numeroase franjuri.
Trompa prezintă un ligament numit „mezosalpinx", format din două foiţe
peritoneale, între care se află un ţesut conjunctiv. Mucoasa la nivelul ampulei
este mai groasă, laxă şi cu numeroase plici longitudinale.
Epiteliul este format dintr-un singur strat de celule cilindrice cu cili, care
prezintă o mişcare spre uter. Tuba prezintă două orificii: unul uterin, cu
deschidere în cavitatea uterină în dreptul fundului uterin şi altul abdominal, în
mijlocul pavilionului tubei, cu deschiderea în cavitatea abdominală.
Ovarele sunt glande perechi cu funcţie dublă (gametogenă şi
endocrină).Sunt aşezate în pelvis de o parte şi de alta a uterului, în cavum
retrouterin. Sunt de mărimea unor nuci uscate, au o culoare albicioasă şi prezintă
o suprafaţă neregulată, cu numeroase cicatrice şi cu şanţuri (la femeie în plină
activitate genitală).
Ovarul este singurul organ din cavitatea abdominală neacoperit de
peritoneu, acesta oprindu-se la nivelul lichidului ovarian (mezovariu).
Ovarele sunt fixate de organele vecine prin ligamente (tubo-ovarian,
utero-ovarian mezo-ovarian) şi prin formaţiuni vasculo-nervoase (artera
ovariană, venele utero-ovariene, vase limfatice şi nervi perivasculari), toate
acoperite de peritoneu.

Ovarul este format din două straturi: periferic (extern), numit corticală şi
central (intern), numit medulară. Corticală conţine foliculii ovarieni în diferite
stadii de dezvoltare (primordiali, primari, foliculii de Graaf şi foliculii
involutivi), corpul galben, ţesut conjunctiv, corpul albicans şi atreticum.
Ovarul are două funcţii:
 funcţia gametogenă, de formare şi eliminare a gârneţilor feminini –
ovulul;
 funcţia hormonală – secreţia de hormoni sexuali, care creează
condiţiile necesare fecundaţiei, instalării şi menţinerii sarcinii, dezvoltă şi menţin
caracterele sexuale feminine – somatice şi psihice.
Acestea se fac prin comanda axului hipotalamo-hipofizo-ovarian prin
FSH şi LH.
Glandele anexe
Glandele Bartholin sunt în număr de două, de formă ovoidă, au mărimea
unui bob de mazăre şi sunt situate de o parte şi de alta a orificiului vaginal.
Canalul lor secretor se deschide în şanţul dintre labiile mici şi himen. Se dezvoltă
la pubertate şi se atrofiată la menopauză, produsul lor expulzat în timpul actului
sexual având un rol importam în lubrifierea căilor genitale.
Ghindele periuretrale (ale lui Skene), mai numeroase sunt situate în
apropierea uretrei. Orificiile de deschidere se găsesc de o parte şi de alta a
orificiului uretral extern sau al meatului uretral. Se dezvoltă la pubertate şi dispar
după menopauză. Sunt echivalente glandelor prostatice la bărbat.
Ghindele vestibulure mici, foarte numeroase, sunt dispuse pe mucoasa
orificiului vaginal, secreţia lor participând la lubrefierea orificiului vaginal.

Glandele mamare sunt în mod normal organe pereche, prezentând la


exterior areola mamară, iar în centrul acesteia, mamelonul.
Sânii prezintă formă, dimensiuni, consistenţă variabile, în funcţie de
vârstă, tip constituţional şi etapele fiziologice ale femeii: menstruaţie, sarcină,
alăptare.
Greutatea lor diferă în funcţie de starea funcţională: la naştere au 5 g, la
adulte 200 g. la femei ce alăptează aproximativ 500 g. Greutatea ca şi forma
celor doi sâni sunt inegale
Mamelele sunt în număr de două, excepţional existând şi mamele
supranumerare (polimastie), sau pot lipsi unul sau ambii sâni (amastie); poate
exista şi asimetrie mamară (asinomastie) sau poate lipsi mamelonul (atelie).
Descriptiv, la suprafaţă întâlnim mamelonul, situat în centru înconjurat de
o aureolă circulară de 3-5 cm diametru, de culoare roz la virgine şi uşor brună la
cele care au născut.
La suprafaţa aureolei se găsesc 10-15 tuberculi Morgagni, glande
sebacee, care în sarcină îşi măresc volumul, luând denumirea de tuberculi
Montgomery.
În cursul sarcinii, aureola se pigmentează intens, în jurul ei apărând o
aureolă secundară cu o nuanţă mai deschisă.
Mamelonul este o proeminenţă cilindrică sau conică, cu baza largă şi
vârful rotunjit, situat în centru aureolei. Prezintă o suprafaţă neregulată, pe vârful
lui se deschid 15-25 de canale galactofore prin mici orificii (lobi). Lobii sunt
alcătuiţi din lobuli, iar aceştia din acini glandulari.
Secreţia laptelui apare la 2-5 zile după naştere, ea putând fi stimulată sau
inhibată la nevoie.
Fazele lactaţiei sunt:
 faza de preparare pentru lactaţie;
 faza de declanşare a lactaţiei;
 faza de întreţinere a lactaţiei.
Creşterea, dezvoltarea şi funcţia glandei mamare sunt sub controlul
estrogenilor şi progesteronului, la care se adaugă PRL (prolactina), TRH
(Thyroid Realising Mormone), hormonii tiroidieni, insulina şi factorii de creştere
epidermică.
Pe parcursul sarcinii, prolactina create progresiv, doar la nivelul arinilor,
estrogenii şi progesteronul blochează receptorii pentru prolactina. La naştere
scad brutal estrogenii şi progesteronul şi, astfel, prolactina, în cantitate mare,
poate acţiona asupra sintezei de lapte.
Întreţinerea secreţiei lactate este asigurată de: prolactina, ocitocină şi un
fenomen de automatism.
Înaintea secreţiei lactate, sânul elimină colastrul, în primele 3-5 zile de la
naştere.
În primele luni, stimulii pentru secreţia de prolactina şi ocitocină sunt
asiguraţi prin supt, care creează un reflex. Ulterior apare automatismul.
Ocitocina contractă celulele mioepiteliale (netede), producând eliminarea
laptelui.

Fiziologia aparatului reproducător feminin

În cadrul corelaţiilor neuro-hormonale ale organismului femeii,


funcţionează următoarele cicluri, care se condiţionează reciproc: ciclul
hipotalamo-hipofizar, ciclul ovarian (endocrin şi exocrin), ciclul uterin
(endometrial), ciclul tubar, ciclul cervical, ciclul vaginal şi ciclul mamar.
Hormonii hipofizari genitali sunt FSH (hormonul foliculo-stimulant), LH
(hormonul luteinizant) şi PRL sau LTH (prolactina sau hormonul luteotrofic).
Aceşti hormoni, alături de ocitocină lobului posterior hipofizar, de
estrogeni şi progesteron, asigură funcţionalitatea ciclurilor enumerate.
Ciclul menstrual normal cuprinde două faze delimitate între ele de
ovulaţie:
Faza preovulatorie (estrogenică, sub influenţa secreţiei de FSH şi,
imediat preovulator, a LH, caracterizată prin maturarea foliculului recrutat şi
selecţionat, purtător al unui ovul.
Foliculul primordial creşte şi se maturează progresiv, se situează către
suprafaţa ovarului şi, ajuns la maturitate, elimină ovulul.
Foliculul matur (de Graaf) are în medie 18 mm, este o veziculă cu lichid,
care conţine (de la exterior spre interior):
 teaca externă, formată din fibre conjunctive, vase sanguine;
 teaca internă;
 membrana Slavjanski ce desparte teaca de granuloasă;
 membrana granuloasă, formată din mai multe straturi de celule care
sintetizează estrogeni şi asigură un înveliş ovulului (coroana radiată);
 membrana pellucida, spaţiul perivitelin, ovocit;
 lichidul folicular.
După ruptura foliculului, cu eliberarea ovulului care are ioc în ziua 13-15
a ciclului menstrual sau cu aproximativ 14 zile înainte de menstruaţia urcătoare,
foliculul se transforma şi dă naştere corpului galben (glandă cu secreţie internă).
Când ovulul este fecundat şi începe gestaţia, corpul galben se dezvoltă şi devine
funcţional.
Faza postovulatorie – sub influenţa LH şi parţial a FSH. caracterizată
prin transformarea în corpul galben (luteinizarea) a unui folicul debarasat de
ovul.
Corpul galben secretă estrogeni şi, mai ales, progesteror (faza estro-
progesteronică).
Ovulul eliminat în afara foliculului ovarian în timpul ovulaţiei, este
captat de fimbriile trompei, situate în vecinătatea ovarului. Ovulul traversează
trompa spre uter, suferind modificările cromozomiale care vor determina apariţia
gârneţului feminin, apt de fecundaţie.
Sub influenţa LH, corpul galben secretă cantităţi importante de estrogen
şi progesteron, care vor pregăti mucoasa uterină pentru nidarea ovulului;
mucoasa uterină se îngroaşă şi se îmbogăţeşte în vase sanguine.
Corpul galben format, are o viaţă proprie, determinată (13 = 2 zile). în
caz contrar unei fecundări, la sfârşitul acestei perioade, corpul galben involuează
şi devine corpus albicans, care persistă multă vreme în ovar.
Regresiunea lui este prevenită numai de apariţia HCG (gonadotrofina
corionică), dacă are loc concepţia. Astfel, corpul galben, devine corp galben de
sarcină. Secreţia progesteronică persistentă favorizează nidarea oului şi menţine
temperatura rectală matinal femeii însărcinate la peste 37°C.
Menstruaţia, consecinţa corelaţiilor hipotalamo-hipofizo-ovariene la
femeie, este reprezentată de o hemoragie exteriorizată prin vagin (asociată cu o
necroză superficială a mucoasei uterine), care se produce ciclic, începând cu
pubertatea şi sfârşind cu menopauza, constituind expresia activităţii genitale
feminine.
Sângele menstrual este un lichid hematic care conţine 75% sânge şi 25%
mucus şi resturi endometriale necrozate.
Periodicitatea ciclului de 27 ± 4 zile; durata de 3-5 zile şi cantitatea de 50
- 200 ml sunt determinate hormonal.
Ciclul mamar
În cursul unui ciclu menstrual la nivelul glandelor mamare se produc
modificari morfofiziologice sub acţiunea celor 2 hormoni ovarieni: foliculina şi
progesteronul. Foliculina, în prima faza a ciclului ovarian determină hiperplazia
tesutului conjunctiv si a canalelor galacto-fore. In faza a doua sub actiunea
progesteronului are loc dezvoltarea tesutului lobulo-alveolar. In timpul sarcinii,
sub actiunea foliculinei, glandele mamare se maresc si sunt dureroase. La
examinarea mamelonului chiar in primele luni, va aparea colostrul. Mamelonul
si areola se pigmenteaza mai intens. De asemenea, circulatia devine mai intensa,
venele superficiale se dilata si devin foarte evidente prin transpiratia pielii,
constituind reteaua Haller. Dupa nastere, se declanseaza lactatia, in ziua a 3-a - a
4-a datorita începerii secretiei de proladina, precum si datorita excitarii
mamelonului prin actul suptului, intervenind si o cale neuroflexa.
Notiuni elementare despre sarcina si nastere.

Fecundatia este procesul de contopire a celulei sexuale maxculine cu cea


feminină in urma căruia rezultă oul sau zigotul. Are loc in treimea externă a
trompei de une migrează, in mod normal catre, cavitatea uternină.
Migratia reprezintă deplasarea zigotului către cavitatea uterină datorită
curentului produs de cilii vibratii ai mucoasei tubulare si a contractiilor
peristaltice ale trompei.
Ajunge in uter dupa 8-12 zile und rămâne un timp liber, apoi se fixează.
Nidatia sau ovoimplantaţia constă in fixarea ouluiin cavitate,de obicei in
zona fundului uterin si are loc in mai multe faze; faza pregatitoare, impantatia,
placentatia.
Sarcina - dezvoltarea produsului de concepţie si starea fiziologică in care
se gaseşte femeia din momentul fecundăriisi până în momentul expulziei.
Perioada de sarcină are o durată de 270- 280 de zile.
Nasterea reprezintă totalitatea fenomenelor active şi pasive care duc la
expulzia pe căi naturale a produsului de concepţie ajuns la limita viabilitaţii.
Atunci când nasterea are loc pe căi naturale, fără nici o intervenţie, este vorba de
nastere euctocică, iar când apar complicaţii nasterea este patologică sau
distocică.
Nasterea produsă la sfarsitul celor 270-280 zile (39-40 săptămâni) este la
termen, iar între 28-37 săptămâni este prematură.
Depasirea termenului de 42 săptămâni este considerată sarcină
prelungită sau suprapurtată.
Travaliul reprezintă totalitatea fenomenelor care contribuie la eliminarea
produsului de concepţie.
Falsul travaliu este caracterizat de apariţia unor contracţii uterine
dureroase, neregulate, de scurtă durată, fără modificări la nivelul colului.
Adevăratul travaliu este caracterizat de aparţtia unor contracţii
involuntare, dureroase, intermitente, ritmice, cu frecvenţă, durată şi intensitate
progresiv crescândă.

Bazinul osos

Este o centură formată prin articulalarea celor patru oase pelvine; sacrul
si coccisul aşezate posterior si median, cele două oase iliace aşezate anterior si
lateral.
Artucularea se face prin trei simfize; anterior prin simfiza piubiană si
posterolateral prin simfizele sacro-iliace .
Datorită imbibiţiei gravidice aceste articulaţii permit oarecare mobilitate,
având importanţă deosebită in progresiunea produsului de concepţie, prin
modificarea diametrelor.
Bazinul osos are forma unui trunchi de con cu baza mare în sus şi este
împarţit în două de linia arcuată sau nimită; superior, bazinul mare si inferior,
bazinul mic.
Bazinul mare are formă de pâlnie şi are importanţă pentru obstetrică,
deoarece prin măsurarea unor diametre externe ( pelvimetria externă) obţinem
informatii în legătură cu forma si dimensiunile normale sau patologice ale
bazinului obstetrical. Aceste diametre sunt;
a) antero-posterior Baudeloque ( de la varful apofizei spinoase L5 la
marginea superioară a simfizei pubiene) 1=20 cm si permite aprecierea srâmtorii
superioare.
b) Bispinos ( între cele două spine iliace antero-superioare) = 24 cm
c) Bicrest ( între punctele cele mai înalte ale crestelor iliace) =28 cm
d) Bitrohanterian ( între feţele externe a celor două mari trohantere) =
32 si apreciaza diametrul transversal al escavaţiei pelviene.
Bazinul mic numit si bazinul obstetrical este un canal osos cuprins între
strâmtoarea superioară care-l separă de bazinul mare si srâmtoarea inferioară.
Strâmtoarea superioara are trei diametre antero-posterioare cel mai important
fiind promonto-retropubian numit si conjugata vera sau diametrul util (DU) =
10,5 cm; doua riametre transverse important fiind cel mediu (13 cm); diametrul
oblic stâng (12-12,5 cm) si diametrul oblic drept (12 cm). Strâmtoarea inferioara
închide jos micul bazin.
Escavatia pelvina reprezinta canalul prin care coboara prezentatia si îsi
face rotatia.
Unele boli pot produce modificari grave sau moderate ale bazinului.
întâlnim bazin nodificat prin schiopatare, prin deformari ale curburilor coloanei
vertebrale (cifotic, scoliotic, lordotic) sau deplasari ale acesteia, bazinul rahitic,
osteomalacic1 sau acondroplazic, prin luxatie congenitala de sold.
BAZINUL MOALE
Este format dintr-o serie de muschi si apronevroze care închid la partea
inferioara canalul pelvin reprezentând planseui pelviperineal cu rol de sustinere a
uterului în pozitia sa normala.
MODIFICARILE MORFO-FUNCTIONALE ALE ORGANISMULUI
ÎN TIMPUL SARCINII

A. MODIFICARI GENERALE

Eveniment fiziologic deosebit în viata femeii, sarcina reprezinta o


împlinire a menirii acesteia, aceea de a procrea. Se însoteste, însa, de o serie de
modificari determinate de necesitatea adaptarii la noua situatie, impusa de
dezvoltarea fatului.Pentru ca sarcina sa se dezvolte normal, sa se nasca un copil
sanatos este necesara o buna colaborare între gravida si asistenta medicala,
comunicarea facundu-se in ambele sensuri; prima sa furnizeze permanent
informatii despre starea sa si sa-si formeze anumite comportamente, a doua sa
stie să selecteze informatiile, sa desprinda problemele, pe care să le rezolve
împreună cui femeia şi , la nevoie, cu medicul.
Explocatiile si sfaturile nu vor putea fi receptionate de viitoarea mamă
decât dacă asistenta va sti să se facă intelasă, va dovedi o bună pregatire, vagasi
raspuns la toate intrebarile, va şti să dovedescă aspectul normal sau de cel
patologic.

Sistemul nervos

- sarcina creeaza în organism o nouă stare de echilibru, care are la


baza stimulii plecati de la uter la ou;
- se consideră că in primul trimestru ar exista o dimunuare a activitatii
corexului si o crestere a excitabilitatii cortexului;
- creste tonusul vagal, ceea ce explică aparitia greturilor, varsaturilor,
salivatiei; totul de origine vegetativa este pervertirea gustului si mirosului;
- pot aparea o serie de tulburari psihice, fatigabiliate in functie de
tipul de sistem nervos al gravidei;
- anxietate, tulbuararea somnului reprezintă manifestari destul de
fregvente.

Sistemul endocrin

- actioneaza in stransa interdempendenta cu sistemul nervos;


- hipertrofia unor glande ( adenohipofiza, corticosuprarenala, si
tiroida) determina cresterea cantitatii de hormoni;
- creste secretia de glucocorticoizi si mineralocorticoizi;
- tiroida este hiperactiva, creste metabolismul bazal;
- paratiroidelor trebuie sa faca fata metabolismului crescut;
- prolactina atinge un nivel maxim chiar inainte de nastere si inhiba
gonadotropii;
- corpul galben de sarcina inlocuieste corpul galben menstrual, este
sursa principala a secretiei de foliculina si progesteron in primele trei luni de
sarcina, apoi functia este preluata de placenta, care secreta, pe langa cei doi
hormani si somatotropina.

Matabolismul
- creste in sacina datorita hiperfunctiei tiroidiene, intensificarii
activitatii cordului si aparatului respirator;
- temepratura corpului creste usor pana in luna a treia de sacina;
- creste lipemia (1.000- 1.200 mg), care asociata cu
hipercoagulabiliatea, explica riscurile flebitelor in sarcina;
- gravida are nevoie de mai multe proteine (1,5 g/kg corp), scaderea
avand influnte negative asupra fatului;
- se produce imbibitie gravidica prin retentie de apa datorita
extrogenilor si hormonilor corticosuprarenalieni;
- creste volumul plasmatic pana la sapte luni, apoi scade progresiv;
- se modofica metabolismul fosfo-calcic; la termen o gravida cedeaza
in medie 30 mg calciu pe zi fatului, in special in saptamanile 30-40
- cantiatea de caliu scade usor, putand aparea carii dentare, fracturi.
Sistemul osteoarticular
- sufera modificari prin decalcifiere;
- relaxarea articulatie bazinului si chiar a aerticulatiilor intervertebrale
( mai ales lombare), laxiatea ligamentara antreneaza dureri la nivelul colonei
vertebrale;
- datorita imbibitiei gravidice si prin interventia hormonilor steroizi
placentari, a relaxinei, se produce relaxarea simfizei pubiene;
- gravida poate acuza durere;
- modificarea mersului si posturii este determinata de crestera in
greutate, urmata de accentuarea curburii lombosacrate.

Aparatul respirator
- in ultimele luni de sarcina uterul gravid limiteaza miscarea
diafragmului , impingandu-l in sus cu
aproximativ 4 cm; apare o hiperventilatie constanta, ca urmare a
nevoilor crescute de oxigen;
- scade concentratia de CO2 din sangele matern si se usureaza
trecerea acestuia de la fat prin placenta;
- in sarcina gemelara , in hidramnios numarul respiratiilor creste mai
mult.

Aparatul cardiovascular
- sufera cele mai importante modificari anatomice, functionale si
hemodinamice;
- inima face eforturi mari datorita cresterii volumului circulant si
cresterii necesitatilor organismului legate de evolutia sarcinii; la safarsitul
sarcinii cantioatea de sange creste cu 1. 230 ml; inima facand un efort
considerabil pentru a impinge sangele si in circulatia feto-placentara;
- creste debitul cardiac intre saptamanile 10-30 putand depasi si 50%
valoarea normala;
- creste ritmul cardiac cu 10-15 b/min , atingand maximul catre
saptamana 30-a ;
- tensiunea arteriala nu se modifica la gravidele sanatoase ; poate
aparea o usoara scadere in prima jumatate, probabil datorita vasodilatatie
produsa de activiatea hormonala; este considerata patilogica crestrea peste
140/90 mmHg ;
- creste presiunea venosa in memebrele inferioare din cauza
compresiunii exerciate de uterul gravid, impidica circulatia de intorcere si
favorizeaza aparitia varicelor la membrele inferioare si la organele genitale
externe ;
- creste coagulabilitatea, cea ce predispunea la tromboza ;
- creste VSH-ul .
Aparatul digesiv
- prezinta modificari care se instaleaza precoce si care intereseaza
toate segmentele;
- ptialismul si sialoreea pot fi jenate;
- greturile si varsaturile apar mai ales dimineata; sunt implicatre
elemente somatice, neurohormonale si
psihosomatice
- cresterea sau pervertirea gustului;
- dureri epigastrice si arsuri retrosternale;
- la nivelul cavitati bucale;
- hipertrofia gingiilor,gingivita de sarcina, datorita cresterii cantitatii de
estrogeni ( edeme si sangerare ) si progesteron, largirea spatiului
periodontal – tulburari care dispar dupa nastere;
- carii dentare, mai ales la multipare , in a doua jumate a sarcinii;
- la nivelul stomaculuii;
- dimunuarea secretiei gastrice in primul si al doilea trimestru;
- dimunuarea motilitatii si tonului gastric datorita actiunii hormonilor
asupra fibrelor musculare ; la multipare si obeze e posibila sa apra hernia
hiatala ;
- la nivelul intestinului ;
- scade peristaltismul, cea ce explica tendinta la constipatie, alaturi de
compresiunea exercitata de uterul gravid asupra rectului;
- apar fregvent hemoroizi;
- la nivelul ficatului si vezici biliare
- ficatul este mai solicitat , cresc transaminazele; transforma nu numai
subsatantele necesare organismului matern, ci si pe cele necesare fatului ,
precum si subsatentele toxice venite de la fat.
Aparatul excretor
- rinichii sunt supusi unor munci suplimantare, deoarece trebuie sa
elimine atat substanetele provenite de la mama, cat si cele de la fat;
- sunt putin mariti ca volum, au circulatia mai activa;
- creste diureza la 1.500- 1.800 ml/24 ore
- scade densitatea urinara;
- spre sfarsitul sarcinii pot aparea; o usoara albuminurie, la 25% pana
la 40% din cazuri, o usoara glicoziurie;
- polakiurie si disurie datorita compresiunii exercitate pe vezica de
uterul gravid;
- hipotonia si dilatatia uretro-pielo-calcica, cauzata de compresiunea
exercitata de uterul gravid dupa luna a cincea, produc staza urinara si favorizeaza
infectia.
Tulburari neurologice
- compresiunea pe nervii pelvici determinata de cresterea uterului;
- durere lombare din cauza lordozei exagerate, tractiunii asupra
nervilor, compresiunii pe radacinile nervose
- senzatie de furnicaturi in maini;
- cefalee, maegand pana la migrena, anxietate, nesiguranta;
- vertiji, ameteli, mergand pana la lesin, in prima perioada, cauzate de
instabilitatea vaso-motorie, hipotensiunea ortostatica si hipoglicemie.

B. MODIFICARI LOCALE

Glanda mamara

- senzatie de greutate, chiar dureri si intepaturi;


- sanii cresc in volum, se dezvolta o retea venoasa ( Haller), areola
mamara se mareste, se bombeaza ca o sticla de caeasornic , este mai pigmentata
si prezinta niste proeminente de marimea unui bob de mei, numite tuberculii
Montgomery;
- mamelonul se mareste, devine turgescent, capata o coleratie brun-
inchisa;
- apare secretia de colostru, ca urmare a intrarii in actiune a
prolactinei, secretia lactata fiind inhibata in timpul sarcinii de catre estrogeni si
progesteron, produsi de placnta;
- dupa nastere. o data cu eliminarea placentei, estrogenii dispar si, sub
influenta porlactinei , se produce secretia lactata;
- aparitia secretiei lactate, si nu a colostrului, in timpul sarcinii, are
importanta in saricina oprita in evolutie
Aparatul genital

a) modificarile uterului ;
- volumul creste ajungand la urmatoarele diamtre la termen ; vertical-
33-37 cm de la 6,5 cm; transvers- 24 cm de la 4 cm ; antero-posterior- 22-23 cm
de la 2,5 cm;
- capacitatea creste de la 5-6 ml la 4.000- 5.000ml, iar in cazuri
patologice putand ajunge la 10- 15l
- greutatea creste de la 50g la 1.000- 1.200g, chiar 1.500g
- grosimea peretilor creste in primele doua luni de la 10-15 mm la
19mm , pentu caapoi sa se subtieze din cauza densitati;
- forma- piriform in luna a doua , sferic in lunile 3, 4, 5 si ovoid in
linile 6-9;
- consistenta.- păstos , ramolit, la inceput din cauza vascularizatiei
abundente si inbibitiei gravidice, in lunile 3-4 este elastic si renitent dupa luna a
cincea, din cauza lichidului amniotic;
- situatia difera in functie de varsta sarcinii; in primele sase luni uterul
este organ intrapelvin; in luna a treia se afla la mijlocul distantei dintre ombilic si
simfiza pubiana; in luna a cincea se afla la nivelul ombilicului ; in luna a saptea
se afla la mijlocul dinstantei dintre apendice xifoid si ombilic; in luna a opta este
situat la nivelul costelor false; in luna a opta si jumatate se afla la nivelul
apendicelui xifoid; in luna a noua se afla la doua laturi de deget sub apendicele
xifoid;
- modificariule fiziologice constau in ; snsibiliate, excitabiliate,
extensibiliate, retractibilitate si contractibiliate. contracia uterina poate fi
provovata si de alti factoi. traumatisem fizice sdai psihice, frigul, caldura, agenti
mecanici sau medicamentele;
b) modificarile colului uterin;

- ramolirea permite dilatarea la nastere;


- segmentul inferior se formeaza in ultimele trei luni de sarcina din
istmul uterin. este limitat inferior de orificiul intern al colului, iar superior de
inelul Banddl ( locul de trecere dintre istm si corp), situat la 7-8 cm de limita
inferioara. In timpul travaliului, segmentul inferior, impreuna cu colul sters
dilatat, formeaza canalul cervico-segmentar ;
- se formeaza dopul gelatinos, care are ror d bariera in calea invaziei
bacteriene.

c) vulva si vaginul;
- prezinta o congestie locala, de culoare violacee, din cauza cresterii
vascularizatiei din zona;
-apare o secretie vaginala fatorita hormonilor estrogeni si progesteron.
CAPITOLUL II
Noţiuni despre trimestrul I, II si III de sarcină

Fecundarea este primul moment al aparitiei unei noi vieţi. Urmatorul pas
fiind formarea zigotului şi dezvoltarea lui. Aceste lucruri se întâmplă în primele
zile ale sarcinii. Sarcina se dezvolta pe parcursul celor 3 trimestre.
Primul trimestru de sarcina:
Semne materne de sarcina:
-cloasma gravidica sau masca de gravida
-hiperpigmentarea areolei mamare
-mamelonul devine mai voluminos
-reteaua venoasa Haller este evidenta
-pigmentarea liniei albe subombilicale
-congestia pelvina de sarcina
-constipatia
Volumul uterului creste in raport cu varsta sarcinii
 in luna I are marimea unei mandarine
 la sfarsitul lunii a II a marimea unui ou de gasca
 la sfarsitul lunii a III a fundul uterin se poate palpa deasupra semifizei
pubiene
Trimestrul II de sarcina:
Semne clinice de sarcina:
 miscarile fetale, care sunt percepute de primipare la 4 luni si jumatate si de
multipare la 4 luni
 palparea partilor fetale
 perceperea batailor cordului fetal (BCF)
 la sfarsitul lunii a-IV-a uterul devine organ abdominal si depaseste
marginea simifizei pubiene cu 2-3 degete
 in luna a-V-a uterul se gaseste in dreptul ombilicului
 in luna a-VI-a uterul depaseste ombilicul cu 2 degete.
Trimestrul III de sarcina:
Este etapa finala a sarcinii, care se încheie cu naşterea. În acest stadiu fătul nu
mai este dependent în totalitate de mamă, el este un organism format; tocmai de
aceea feţii nascuţi în luna a şaptea deja au toate şansele să trăiască cu ajutor
medical.

Saptămâna 28. În acest moment, fătul mai benificiază de puţin spaţiu


liber pentru a se mişca prin uter. Poziţia în care se aşează este de obicei cu
braţele şi picioarele ţinute strâns în faţa corpului. Lungimea dintre creştetul
capului şi fese este de circa 270 mm, iar lungimea totală din cap pînă la picioare
este de aproximativ 370 mm. Fătul cîntăreşte în jur de 1400 de grame, mai ales
prin depunerea de cantităţi importante de grasime. În această perioada pleoapele
care în mod normal au fost închise pînă acum se vor deschide şi fătul va avea
astfel posibilitatea să îşi închidă şi deschide ochii în mod voluntar. Părul de pe
cap continuă sa creasca la fel genele şi sprâncenele. Pielea care până acum
avusese o culoare roşcată începe să capete o nuanţă mai apropiata de cea naturală
în functie de profilul genetic al parinţilor. Fătul poate auzi şi răspunde la
zgomote puternice dinafară, inclusiv vocea mamei pe care poate să o distinga de
alte voci. La feţii de sex masculin testicolele au început să coboare în scrot pîna
la acest moment.
Săptămâna 29. Fătul ia în greutate în mod rapid, cam 200 de grame pe
saptamână, ajungând în acest moment la aproximativ 1600 de grame. Lungimea
din creştet pîna la fese este de aproximativ 280 mm, în timp ce lungimea totala
este de aproximativ 400 mm. Este foarte probabil ca fătul să se fi aşezat deja cu
capul în jos.
Săptămâna 30. Fătul este acum foarte bine dezvoltat şi are o şansă de
supraveţuire de 95 % dacă s-ar naşte în momentul acesta, în condiţiile de bună
îngrijire medicală. Capul şi corpul sunt mai bine proporţionate, deşi corpul este
mai degrabă slabuţ. Fătul are aproximativ 290 mm de la creştet la fese şi circa
420 mm din cap până la picioare. Cântăreşte aproximativ 1800 de grame. Din
cauza lipsei de spaţiu din uter, fătul va lovi în continuare burtica mamei dar nu
va mai putea face mişcari ample. Placenta are dimensiuni mari, iar cantitatea de
lichid amniotic începe să scadă. De obicei se pot auzi, deşi nu foarte clar, bătăile
cordului fetal. Ritmul cardiac al unui făt la această vârstă de dezvoltare
intrauterină este între 120 şi 160 de bătăi pe minut, de aproape două ori mai mult
decât la un adult.
Saptămâna 31. în acest moment fatul cântăreşte aproximativ 2000 de
grame. Lungimea de la creştet la şezut este de aproximativ 300 mm, iar lungimea
totală din creştet până la picioare este în jur de 430 mm. Deşi un copil născut în
acest moment ar avea şanse mari de supraveţuire, plămânii sunt încă imaturi şi în
corp nu s-a depus încă cantitatea suficientă de grăsime pentru a-şi asigura
termoreglarea eficientă.
Săptămâna 32. În timpul săptămânii trecute, fătul a adăugat destul de
mult în greutate şi acum cîntareşte aproximativ 2250 grame. Lungimea din cap
pâna la şezut este de 320 mm, iar lungimea din crestet până la picioare este de
440 mm.
Săptămâna 33. fătul continuă să crească rapid în greutate si cântăreşte
deja peste 2500 de grame. Lungimea din creştet până la şezut este de
aproximativ 330 mm, iar lungimea de la creştet până în vârful picioarelor este de
aproximativ 450 mm, dimensiuni care sunt apropiate de cele ale nou-născutului
la termen. Fătul este durduliu, dar depozitele subcutanate de grasimi sunt încă
insuficiente. Plamânii s-au mai maturizat în timpul ultimelor săptămâni şi mai au
nevoie de puţin timp până să devină complet maturi.
Săptămâna 34. în acest moment fătul cântăreşte aproximativ 2700 de
grame. Lungimea de la creştet la şezut este de aproximativ 340 mm, iar lungimea
totală este de aproximativ 460 mm. Capul şi corpul sunt acum la fel de
proporţionate ca şi în momentul naşterii. Ca rezultat al creşterii în greutate s-au
făcut depozite de grăsime sub piele si aceasta devine mai netedă decât înainte.
Unghiile au ajuns la capatul degetelor de la mâini dar nu şi la capătul degetelor
de la picioare. Fatul ocupă întreg spaţiul din uter şi nu se mai poate mişca în voie
ca până acum. Acum dacă femeia este la prima sarcină capul copilului poate
coborâ în centura pelvină, pregătindu-se pentru naştere.

Săptămâna 35. Mai sunt trei săptămâni până când fătul ajunge la termen
şi el cântăreşte acum aproape 3000 de grame. Lungimea de la creştet la şezut este
de aproximativ 350 mm, iar lungimea din cap până în picioare este de
aproximativ 470 mm. Fătul îşi constitue în continuare depozite vitale de grasime.
Această grasime ajută la izolarea termică, reglează temperatura corpului şi
asigură o sursă pentru hrănirea organismului, după naştere până când nou-
născutul este capabil să digere laptele matern. Faţa se modifică treptat, devine
mai plină, nasul mai neted şi mai rotunjit.
Săptămâna 36. Fătul va masura aproximativ 47 de centimentri, cântărind
în jur de 2700 de grame, suficient de mult încat să acopere mai tot spaţiul
intrauterin. Lichidul amniotic se va diminua datorită greutăţii tot mai mari a
acestuia, iar mişcările sale nu vor mai fi la fel de ample ca la început.
Stratul de grasime de sub piele devine din ce în ce mai consistent,
aspectul de piele zbârcită fiind pierdut. Va acumula grăsime în jurul umerilor, în
obraji, căpătând aspectul unui bebeluş destul de plinuţ şi drăgălaş. Stratul de păr
ce îi acoperă corpul, denumit lanugo, dar şi cel de vernix, substanţă albicioasă şi
consistentă ce îl protejează în lichidul amniotic, vor disparea în această
săptămână de sarcina. Bebelusul va înghiţi totuşi o parte din resturile din vernix.
Săptămâna 37. Cântărind aproximativ 2800 de grame şi măsurând cam
49 de centimetri, bebeluşul începe din acest moment să îşi micşoreze ritmul rapid
de luare în greutate, acumulând în medie pe săptămână de acum înainte circa 100
de grame şi nu 250 de grame aşa cum am fost obisnuiţi până în prezent.
Cu toate aceste, va acumula un strat tot mai consistent de grăsime sub
piele ceea ce îl va face să devină tot mai rotund şi mai drăgălaş. Funcţiile sale
vitale sunt deja destul de bine dezvoltate, iar organele sale interne par să îşi fi
definitivat creşterea şi dezvolatarea. Până şi plămânii vor face faţă în acest
moment în cazul declanşării naşterii în acest termen, fiind un lucru perfect
normal.
Stratul de lanugo, părul fin de pe corp, dar şi stratul de vernix, ce îl
proteja în lichidul amniotic vor disparea aproape complet, bebeluşul înghiţind o
parte dintre resturile acestora, ceea ce se va regasi in primul sau scaun de dupa
naştere.
În cazul naşterii, se poate observa faptul că unii bebeluşi se nasc doar cu
un puf fin pe scalp, iar alţii cu şuviţe destul de lungi de păr. De multe ori există
situaţia în care aceştia pot diferi la culoare de nuanţele părinţilor săi. Este un
lucru destul de normal, pigmentarea definitivă a părului, dar şi a tenului fiind
definitivată după naştere.
Săptămâna 38. Fătul a ajuns la greutatea de 3000 de grame, măsurând
circa 50 de centimetri. Din aceasta perioada acesta nu va mai lua în greutate într-
un ritm extrem de rapid, având un adaos de circa 15-17 grame zilnic. Ceea ce a
acumulat sau continuă să acumuleze, se va regasi în stratul de grasime de sub
piele, care devinde din ce în ce mai consistent. Din acest moment, fătul este deja
asemenea unui nou-nascut, pielea sa fiind mai întinsă şi mai catifelată.
Se cunoaşte deja faptul ca în cazul unui băieţel, acesta va fi mai plinuţ
decat o fetiţă cu cateva sute de grame în plus. Cu toate acestea, nu reprezintă o
regulă de la care să nu ne putem abate.
Din punct de vedere organic, acesta pare să îşi fi finalizat dezvoltarea.
Plămânii pot face faţă cu usurinţă în cazul declansării unei naşteri în acest
moment. Sistemul digestiv, cardiac, respirator, circulator, dar şi cel excretor par
să funcţioneze destul de normal.
Creierul şi sistemul nervos central îşi vor continua dezvoltarea până în
adolescenţa copilului. De aceea, oasele craniene nu vor fi foarte bine sudate. La
naştere, bebeluşul va avea capul moale, aceste regiuni numindu-se fontanele,
care se vor închide mai târziu, dupa aproximativ un an. Un asemenea lucru îl va
ajuta la parcurgerea mult mai uşoară a canalului de naştere, mulţi bebeluşi
născându-se cu o formă conică a capului datorită greutaţii unui asemenea act.
Contracţiile Braxton Hicks devin din ce în ce mai dese şi mai
supărătoare, fiind mai lungi ca interval, dar şi mai dureroase.
Mâinile şi picioarele s-ar putea să fie destul de umflate în această
perioada. Pot aparea de asemenea edeme şi la nivelul articulatiilor şi al feţei
mamei. Alte simptome premergătoare nasterii sunt:

 Gravida poate observa ca scurgerile vaginale devin mai abundente si


mult mai consistente. Aparitia mucusului roz sau cu urme de sange. Pe masura ce
cervixul se subtiaza si dilata, au loc ruperi frecvente ale capilarelor, acestea
colorand secretiile vaginale in roz sau rosu. De obicei aceste semne arata ca
nasterea se poate declansa in 24 de ore, dar ca poate fi si la cateva zile distanta.
 Pierderea dopului cervical. Pe masura ce cervixul se deschide, dopul
care pana atunci a inchis uterul este eliberat. Acest dop gelatinos se pierde fie cu
una sau doua saptamani inaintea aparitiei contractiilor, fie precedeaza nasterea.
 Apar contractii ce pot dura 15-30 de secunde sau pot ajunge pana la
2 minute. Pe masura ce sarcina avanseaza, aceste contractii pot deveni mai
frecvente si uneori dureroase; ameliorarea lor se poate face prin schimbarea
pozitiei initiale (intindere la orizontala din pozitia sezut sau in picioare, sau
invers).
Naşterea cuprinde 3 perioade:
 Stergerea si dilatarea colului
 Expulzarea fatului
 Expulzia placentei
Prima perioada a nasterii - stergerea şi dilatarea colului
Fenomenele active din aceasta perioada sunt contractiile uterine. Ele
actioneaza asupra colului uterin producand inmuierea, stergerea si dilatatia lui.
Uterul este format din doua feluri de muschi: longitudinali, care actioneaza la
nivelul corpului uterin, ajutand coborarea fatului, si circulari, care actioneaza la
nivelul colului, dilatandu-l treptat pana la 10 cm. In functie de dinamica uterina,
contractiile sunt dureroase, crescand ca ritm, de la 25 la 20, 15, 10, 5, 3, 2, 1 pe
minut si crescand ca durata de timp si intensitate de la 20 la 30, 40, 45, 50
secunde.
A doua perioada a nasterii - expulzarea fatului
Este mai scurta la multipare, 10-15 minute, decat la primipare, 30-45
minute. Contractiile uterine in aceasta perioada se succed la 1-2 minute si
dureaza 60 secunde, ele se numesc contractii expulzive. Perioada a doua a
nasterii incepe in momentul in care dilatatia este completa si apare senzatia de
screamat. Uneori poate aparea o perioada de pauza intre prima perioada si
momentul cand apar senzatiile de screamat; este bine sa fie folosita pentru
relaxare si odihna, gravida se invata cum sa respire activ in pauza dintre
contractii si sa se screama in timpul co
A treia perioada a nasterii - expulzia placentei
Dureaza intre 15-30 minute, imediat dupa nastere, pulsatiile cordonului
ombilical inceteaza dupa cateva minute. El se penseaza, se sectioneaza si se pune
clama sterila. Uterul se contracta pe continut (placenta), care incepe sa se
dezlipeasca de peretele uterului, alunecand in vagin. Din cateva contractii, cu
sustinerea cordonului ombilical, placenta se expulzeaza, impreuna cu sacul
membranos in care a stat fatulntractiei. Placenta si membranele se controleaza
pentru a verifica integritatea lor, daca au ramas in uter resturi placentare sau
membrane. Se verifica apoi parţile moi, adică ţesuturile pe unde a trecut copilul:
perineul, vaginul, colul, pentru a constata daca sunt rupturi care trebuie cusute
(suturate). Se trece la refacerea ţesuturilor şi a perineului.
Investigatii paraclinice in sarcina:

In urma interogatoriului ( interviului) luat gravidei, a examenului clinic este


posibil sa se intrevada o evolutie complicata a sarcinii, ceea ce presupune
examene paraclinice complexe . Explorarile sunt alese de catre medic in functie
de informatiile care trebuie obtinute.
EXAMEN DE LABORATOR

A.teste imunologice
se bazeaza pe identificarea gonadotrofinei corionice ( HCG) , prin reactia
antigen-anticorp. se foloseste urina femeii gravide, ser antigonadotrofinocorionic
uman, latex sensibilizat. urina si swrul se pun in contac direct, apoi se dauga
latex. daca femeia este gravida, HCG este fixata de serul antigonadotrofinic si
picaturaramane omogena ( reactie pozitiva). daca se produce aglutinarea =
reactie negativa, urina nu contine HCG.
B.Teste radioimunologice
Evidentiaza sarcina din a saptea- a zecea zi de la fecundatie, iinainte ca femeia sa
obsereve absenta menstruatiei . sunt folosite in depistarea sarcinii ectopice, molei
hidatiforme si iminentei de avort. pot aparea rectii false pozitive
C.Teste biologice
Sunt dificil de realizat, din cauza procurarii animalelor de laborator. nu sunt
edificatoare.
Investigatii ultrasonice
A.ascultatia Doppler.
Pentru depistarea activitatii cardiace fetale si pentru masurarea
fluxului sanguin in vasele ombilicale si in arterele fetale mari. Se foloseste in
saptamanile 12-20, cand nu este posibila auscultatia clinica si dupa saptamana a
20-a, in caz de hidramnios , obezitate.
B.ecografia
Este netraumatizanta, furnizeaza informatii pe tot parcursul sarcinii.
In trimestrul I : evidentiaza sacul ovular dupa a patra saptamana de
amenoree si prezenta embrionului in cea de-a saptea saptamana; stabileste varsta
sarcinii, confirma viata embrionului prin ativitatea cardiaca sprea a opta
saptamana sau oprirea in evolutie a sarcinii. Confirma existenta unei sarcinii
ectopice sau a unei sarcini multiple. Gravida consuma inainte de examen o
cantiate mai mare de lichide , vezica urinara tyrebui sa fie plina atunci cand
examenul se face in primele patru saptamani.
In trimestrul II ; stabileste varsat gestationala, depisteaza; placenta jos
inserata, sarcini multiple, intarzieri de crestere intrauterina, anomalii congenitale.
In trimestrul al III-lea ; stabileste varsta fetala cu aproximatie de trei
saptamani, masoara diamtrul biparietal, lungimea femurului, apreciaza greutatea
diamtrului toracic si abdominal; localizeaza placenta, determina sarcinile
gemelare, sexul fetal, malformatii congenitale , stabileste prezenta
oligoaminiosului sau hidraamniosului.
Examenul radiologic

Sunt contraindicate datorita riscului iradierii. Se pot face, in cazuri exceptionale,


dupa luna a sasea- a saptea de sarcina. Se pot aprecia dimensiunile micului bazin
radio-pelvimetrie, identificarea punctelor de osificare.

Examenul lichidului amniotic

A.amnioscopia
Presupune col permeabil.
Consta in vizualizarea polului inferior al oului, putand transversa chiar
membranele, apreciind cantitatea si uloarea lichidului amniotic. Normal, acesta
este clar, transparent, cu flocoane de vernix. Patologic acesta poate fii;
galben sau verde, in suferinta fetala.
Brun-rosu, cand fatul este mort, macerat.
Nu se face inainte de a 36-a saptamana, deoarece declanseaza travaliul!
Indicatii: in suspiciunea de sarcina depasita ( nu e periculoasa daca lichidul e
clar).

B.amniocenteza

Principiul: lichidul amniotic poate fi studiat punand in evidenta celulele de


origine fetala , compozitie chimica sau enzimatica.
Indicatii: supravegherea sarcinii cu Rh negativ ( prezenta bilirubinei arata un
prognostic rezervat) si depistarea semenelor de suferinta fetala in sarcina
patologica, prin cercetarea meconiului sau dozarea gonadotrofinelor.
CAPITOLUL III

Rolul asistentei medicale în pregătirea gravidei pentru efectuarea explorărilor


specifice
Pregătirea gravidei pentru examenul clinic general.
Una din sarcinile importante ale asistentei medicale este colaborarea şi
participarea la examinarea clinică a gravidei.
Investigaţia clinică a gravidei cuprinde : anamneza , examenul obiectiv şi
examenele paraclinice.
-asistenta medicala pregateşte instrumentele şi materialele necesare
efectuarii examenului clinic, dezbracă şi ajută gravida să se aşeze în poziţia
indicată de medic;
-asistenta medicală serveşte medicul cu instrumentele solicitate;
-asistenta medicala asigură iluminaţia necesară pentru examinarea
cavităţilor naturale.
-asistenta medicală notează toate indicaţiile şi prescripţiile medicului;
-asistenta medicală ajută gravida să se îmbrace.
Pregătirea gravidei pentru recoltarea produselor biologice
Recoltarea sângelui pentru hemoleucogramă
 Se face prin înţepare: la adult: pulpa degetului, lobul urechii; la
copil – faţa plantară a halucelui, călcâi.
o Materiale necesare: mănuşi de cauciuc, ace, tampoane de vată,
seruri test, tavă medicală curată, lame uscate, curate, degresate, şlefuite, pipete
Potain, alcool 90°.
o Tehnica:
 Se aseptizează pulpa degetului cu un tampon cu alcool 90°
 Se evită congestionarea printr-o frecare puternică şi prelungită
 Se aşteaptă evaporarea alcoolului;
 Cu o mişcare bruscă, se înţeapă pielea degetului în partea laterală a
extremităţii, perpendicular pe straturile pielii;
 Se şterge cu un tampon uscat prima picatură, se lasă să se formeze o
altă picatură de sânge, din care se recoltează cu pipeta sau cu lama;
 Se şterge cu un tampon cu alcool.
o Pregătirea produsului pentru laborator – efectuarea frotiului:
 La extremitatea unei lame se pune o picatură de 3-4 mm diametru;
 Se aşează o lamelă cu marginile şlefuite în unghi de 45° cu lama
(picătura se întinde prin capilaritate);
 Lamela se trage către partea liberă a lamei, păstrând aceeaşi
înclinaţie şi antrenând toată picătura fără să o fragmenteze;
 Se agită lama pentru uscare;
 Se etichetează şi se trimite la laborator.
Recoltarea sângelui pentru VSH
 Se face prin puncţie venoasă
o Materiale necesare: seringă de 2 ml, soluţie de citrat de Na 3,8%,
ace pentru puncţia venoasă, stativ şi pipete Westergreen, muşama, eprubete,
tăviţă renală, garou, vată, mănuşi sterile, alcool 70°.
o În dimineaţa recoltării pacientul nu trebuie să mănânce.
o Tehnica:
 Asistenta se spală pe mâini cu apă şi săpun;
 Îmbracă mănuşi de cauciuc sterile
 Aspiră în seringă 0,4 ml citrat de Na 3,8%
 Puncţionează vena fără garou şi aspiră pănă la 2 ml (1,6 ml);
 Retrage acul şi aplică tampon cu alcool
 Scurge amestecul sânge-citrat în eprubetă şi omogenizează lent;
 Aşează eprubeta în stativ, o etichetează şi o trimite la laborator
 Îngrijeşte pacientul.
Recoltarea sângelui pentru determinarea fibrinogenului
Prin puncţie venoasă se recoltează 4,5 ml sânge peste 0,5 ml citrat de Na
3,8 %., tehnica fiind aceeaşi ca şi la recoltarea sângelui pentru VSH. Valori
normale 200-400 mg %
Recoltarea sângelui pentru determinarea glicemiei
Se recoltează 2 ml sânge pe florură Na 4 mg prin puncţie venoasă. Valori
normale: 0.80-1.10 gr ‰.
Recoltarea probelor de urină pentru sumar urină
Recoltarea probelor de urina se poate face în mai multe feluri in functie
de scopul urmarit. Se poate recolta proba de urina ca parte a unui examen clinic
complet, proba de urina sterila printr-o tehnica neinvaziva, sau prin sondaj urinar.
Recoltarea probelor prin sondaj vezical este contraindicate pacientilor imediat
dupa interventii chirurgicale genitourinare.
Materiale necesare:
 urinar sau plosca daca este necesar
 manusi
 recipient
 etichete
 formular cerere analiza laborator
 recipient pentru transportarea analizelor la laborator
Colectarea probei de urina :
 asigurarea intimităţii
 i se va explica pacientului i se va explica faptul ca va trebui sa
mearga la toaleta pentru a urina în recipientul dat.
 Se umple recipintul ¾ din volum, se notează şi se trimite la
laborator.
Recoltarea urinii pentru uroculturǎ
Urocultura stabileşte prezenţa bacteriilor in urinǎ.Se recolteazǎ urina de
dimineaţǎ. Se pregǎteşte pacientul psihic şi se informeazǎ asupra tehnicii.
Efectuarea tehnicii:
Prima cantitate de urina emisǎ » 50ml se eliminǎ. Apoi, fǎrǎ sǎ
intrerupem jetul urinar se recolteazǎ aproximativ 5 ml de urinǎ intr-o eprubetǎ de
unicǎ folosinţǎ, dupǎ care etichetǎm. Se transportǎ la laborator unde se
însǎmanţeazǎ şi se pune la termostat.

Rolul asistentei medicale in investigatiile clinice şi paraclinice


Ecografia abdominală
O ecografie fetală reprezintă un test efectuat în timpul sarcinii care
utilizează fascicule de ultrasunete reflectate pentru a realiza o poza a fătului, a
organului care înconjoară fătul (placentei) şi a lichidului care scaldă fătul
(fluidului amniotic). Aceste fascicule de ultrasunete reflectate realizeaza o
imagine care poate fi văzuta pe un monitor. Imaginile, care pot fi şi colorate sunt
denumite sonograme, ecograme sau scanari şi pot fi salvate ca şi o parte a
înregistrărilor copilului. Este efectuată de medic. Asistenta medicala are rolul de
a ajuta gravida să se dezbrace, să se aşeze pe masa de examinare, să curete
abdomenul pacientei de excesul de gel după tehnică.
- este necesară efectuarea investigaţiei cu vezica plină. O vezică plină
ajuta în transmiterea fasciculelor de ultrasunete şi împinge intestinele la distanta
de uter. Aceasta determina obtinerea unei imagini ultrasonografice mai clare.
- gravida nu poate urina pana investigatia nu este realizata. Totusi, se va
anunta medicul daca vezica este prea plina si produce durere
- daca ecografia este efectuata in ultima parte a sarcinii, o vezica plina
poate sa nu fie neaparat necesara. Creşterea fatului va impinge intestinele de o
parte
- gravida este aşezată în clinostatism dorsal pe o masa de examinare.
Dacă pacienta prezintă respiraţii scurte sau ameteli in timp ce se intinde pe masa,
partea superioara a corpului se va ridica sau se va intoarce gravida pe o parte
- un gel este intins pe abdomen
- un instrument mic, manual denumit transductor va fi aplicat pe gel si
pe piele si miscat de-a lungul abdomenului de mai multe ori. Pacienta poate privi
monitorul pentru a vedea imaginea fatului in timpul examinarii. Cand
investigatia este terminata se curata gelul de pe piele. Nu se recomanda
mictiunea pana ce investigatia nu este realizata. O ecografie abdominală durează
30-60 de minute.Tehnicianul ecografist este instruit să obţină imagini ale fătului,
dar nu poate interpreta aspectul acestora. Medicul va impartaşi rezultatele
pacientei după ce imaginile au fost vazute de catre radiolog sau neonatolog.

Măsurarea tensiunii arteriale


Tensiunea arterială este forţa cu care sângele apasă pe pereţii arterelor
prin care circulă. Măsurarea periodică, uneori zilnică, a tensiunii este una dintre
cele mai simple şi la îndemînă măsuri de prevenire a afecţiunile
cardiace. Valorile tensiunii arteriale sunt de obicei mai scăzute dimineaţa şi mai
ridicate spre seară, mai scăzute vara şi mai ridicate iarna. Cele două valori ale
tensiunii arteriale (TA) sunt date de contracţia şi relaxarea inimii (sistolă,
respectiv diastolă). Valorile tensionale poartă numele de sistolica (valoarea cea
mai mare) şi diastolica (valoarea cea mai mică). În cazul unui adult, valorile
presiunii arteriale situate sub nivelul de 140 de milimetri coloană de mercur
(prescurtat 140 mmHg) pentru sistolica şi 90 mmHg pentru diastolică sunt cele
considerate normale.. În mod normal, tensiunea luată în picioare trebuie să fie
puţin mai mare decât în poziţia decubit. Valorile măsurate dimineaţa, la sculare,
înainte de a mânca şi după perioada de odihnă de peste noapte, este considerată
tensiunea fundamentală. Valorile presiunii arteriale în cazul femeilor însărcinate
trebuie interpretate numai de către medic, deoarece sarcină poate influenţa mult
aceste valori.
TA la limita superioară a normalului este 120-139 / 80-89 şi este considerată
prehipertensiune.
Pregatire materiale:
aparat de masurat tensiunea - tensiometru
stetoscop biauricular
Măsurarea tensiunii arteriale se face astfel:
Pacientul trebuie să fie în poziţie şezândă sau culcat, relaxat, fără să-
şi încrucişeze picioarele
Nu vă mişcaţi şi nu vorbiţi în timpul masuratorii.
Cafeaua, efortul, fumatul trebuie evitate cel puţin cu 30 de minute
înaintea examinării
Se poate măsura la un singur braţ sau la amândouă se se vor lua în
considerare valorile cele mai ridicate. La masurarile viitoare se va lua braţul la
care s-a măsurat tensiunea cea mai mare
Se montează tensiometrul direct pe piele.
Manşeta tensiometrului trebuie să acopere aproximativ două treimi
din lungimea braţului (aproximativ 12-13 cm lungime).
Se începe insuflarea în tensiometru până la o cifră adecvată, în
funcţie de vârsta şi de înregistrările anterioare, apoi se eliberează lent aerul de
manşetă
Dacă se foloseşte stetoscopul, primul zgomot care se aude coincide valorii
tensiunii sistolice şi ultimul tensiunii diastolice. Cu aparatele electronice valorile
apăr pe un ecran.
Tensiunea arterială trebuie măsurată de două ori.
Primă dată când persoana este aşezată sau întinsă şi a doua oară
după ce persoana a stat în picioare 2 minute. Măsurarea este indicată să se facă 3
zile consecutive şi valorile să fie trecute într-un table
Tensiunea arterială trebuie măsurată după cel puţin 5 minute de
repaus, în diferite momente ale zilei
CAPITOLUL IV
Acordarea îngrijirilor specifice gravidei

Îngrijiri dietetice
Asistenta medicala are un rol important alături de medicul de familie şi
cel obstetrician în educatia gravidei. Poate cel mai important lucru este
alimentaţia.
În afara alimentaţiei atent selecţionate, gravidele trebuie să ţină cont de faptul ca
în această perioada hranirea din punct de vedere calitativ este foarte importanta.
Asistenta medicală va recomanda alimentele care conţin iod şi fier, iar despre
carnea de peşte sau despre fructele de mare se spune ca acestea constituie un
element important în dezvoltarea intelectuala a viitorului copil. Totuşi trebuie să
se aibă în vedere faptul că anumite specii de peşti sunt bogate în mercur şi pot
afecta sistemul nervos al copilului. Acestea sunt: peştele spada, rechin, macrou
regal şi ton în cantităţi foarte mari. Este interzis consumul de peşte crud sau
scoici în stare puţin prelucrata pentru a se evita cu desavârşire toxiinfecţiile
alimentare. Sursele importante de fier sunt: carnea roşie (porc, miel, vita), ouale,
pâinea din făina integrală, fasolea, legumele verzi precum spanacul sau broccoli,
caise confiate sau prunele. Este foarte important ca viitoarele mamici să ştie că
fătul nu necesită un aport foarte mare de calorii zilnic deoarece acesta nu se
hrăneşte ca un om mare, 300 de calorii peste media zilnica de 2200 este suficient
pentru ca acesta sa se dezvolte normal. Un alt element important in alimentaţia
mămicilor este consumul alimentelor cu cât mai multe fibre pentru a evita
constipaţia şi hemoroizii. Acestea ar fi: fructele, legumele, pâinea din faină
integrala, orezul brun, pastele din faină integrală etc. Important de ţinut minte
este că necesarul de calciu din perioada sarcinii este dublat faţă de cel normal. Şi
indicat este pentru gravidă să ştie că trebuie să îşi ia sursa de calciu din alimente,
nu din suplimente.
În ultimele luni de sarcină se recomandă reducerea consumului de pâine,
pentru a se evita creşterea exagerată în greutate.
Gravida va evita alimentele prea sărate, iar în ultimul trimestru
de sarcina, va reduce treptat cantitatea de sare din alimentaţie până aproape de
zero, pentru a evita reţinerea de apă. Reţinerea de apa determina infiltraţia
tuturor ţesuturilor, inclusiv cele ale uterului şi perineului: uterul îmbibat cu apă
se contracta mai greu in timpul nasterii, iar perineul infitrat se rupe mai usor in
timpul expulziei. Femeile care înainte de sarcină respectau un regim alimentar
dictat de vreo afecţiune digestivă (colică, colecistită) îşi vor adapta regimul
alimentar ţinând seama de intoleranţa pe care o au la anumite alimente şi de
indicaţiile medicului. Cele care suferă de constipaţie trebuie să consume mai
multe cruditaţi, care ajută la evacuarea intestinului, ceaiuri laxative, ulei de
parafină, laxative uşoare. În nici un caz nu se va face uz de purgative drastice
pentru că există riscul declanşării unui avort.
Îngrijiri igienice
Pielea trebuie îngrijită în mod deosebit în timpul sarcinii. În mod frecvent
pot apărea vergeturi în deosebi pe burta dar şi pe fese. Sunt recomandate băile
calduţe în care zonele afectate de vergeturi să fie masate cu un burete mai aspru
sau cu un prosop pentru a favoriza circulaţia. În ultimele două luni sunt de
preferat duşurile calduţe.
Băile prea reci sau prea fierbinţi pot declanşa contracţii uterine. Săpunul
obişnuit trebuie înlocuit cu un sapun neiritant, cum este sapunul de bărbierit sau
sapunul pentru copii. Nu se recomandă ungerea pielii cu diverse creme, adesea
periculoase favorizând apariţia unor infecţii.
Îngrijirea sânilor are drept scop pregătirea acestora în vederea alăptării.
Din a doua jumatate a sarcinii sânii se masează zilnic cu un prosop aspru, iar
seara regiunea mameleonară se unge cu o crema cu lanolină. Daca mameloanele
nu sunt bine dezvoltate sau sunt infundate, ele se maseaza usor între degete.
Igiena organelor genitale trebuie să se bucure de un plus de atenţie. În
timpul sarcinii are loc, în mod obişnuit, o creştere a secreţiilor vaginale, care, de
cele mai multe ori, nu are nici o semnificatie patologică. Totuşi, prin abundenţa
lor, ele pot irita organele genitale. Toaleta externă cu apă călduţă şi săpun, de
doua trei ori pe zi şi după fiecare scaun, previne aceste neajunsuri. Spălăturile
vaginale sunt strict interzise fără avizul medicului deoarece pot declanşa
contracţii uterine. Persoanele care transpira mai mult se pot pudra cu talc pe faţa
externă a coapselor şi în regiunea din jurul organelor genitale externe, pentru a
evita iritaţiile.
Pentru îngrijirea dinţilor gravida se va prezenta periodic la controlul
stomatologic, cu scopul de a descoperi şi de a trata, din timp, cariile ivite
Îngrijiri terapeutice
Asistenta medicală va sfătui gravida să nu îşi administreze automedicaţie
datorită efectelor negative asupra fătului. Suplimentele alimentare de vitamine se
vor administra la indicaţia strictă a medicului obstetrician.
Îngrijiri profilactice
Asistenta medicală va informa gravida în trimestrul III de sarcină să nu
efectueze examen radiologic datorită pericolului de iradiere a fătului. Gravida
este sfătuită să respecte sfaturile primite, să se prezinte la control de 2 ori pe
lună, să evite ortostatismul prelungit. Este necesar de asemenea îndepărtarea
factorilor agresivi externi cum ar fi frigul, căldura, poluare, situaţii conflictuale.
Tot în ultimul trimestru se va evita contactul sexual pentru a nu determina
contracţiile uterine.
CAPITOLUL V
Elaborarea planului de îngrijire a gravidei

Cazul I
Interviu
NUME ŞI PRENUME: F. A.
DOMICILIU: Stejaru; judetul: Teleorman
NATIONALITATEA: română
OCUPAŢIA: casnică
STAREA CIVILA: casătorită
RELIGIA: ortodoxă
GRUPA SANGVINĂ:01; RH:+
GRUPA SANGVINĂ A SOŢULUI:AII, RH:+
ALERGII: nu prezinta alergii la nici un medicament
DIAGNOSTIC : SARCINĂ 11 SĂPTĂMÂNI
ASPECTUL TEGUMENTELOR: tegumente normal colorate (roz),
integre. La inspectia sânilor se constat pigmentarea areolei mamare, la nivelul
abdomenului se constata marirea sa în volum, linia mediana pigmentata.
INALŢIMEA: 1,63cm.
GREUTATEA: 68 kg.
VIAŢA DE FAMILIE: parturienta locuieste la tara impreuna cu sotul si
parintii acestuia intr-o casa cu trei camere. Are 10 clase şi pâna a ramas
însarcinata a lucrat la un magazin ca vânzatoare.
ANTECEDENTE PERSONALE:
FIZIOLOGICE: menarha la 13 ani, cicluri de tip regulat la 28-30
zile,flux moderat,
N=0,
A=0,
PATOLOGICE: neaga boli contagioase si interventii chirurgicale.
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:
Sotul sanatos, grupa sangvina AII, RH: +;
Mama sănătoasa;
Tatăl sănătos
ISTORICUL BOLII: Parturienta a fost luată în evidenţă la medicul de
familie .A fost la control periodic la medicul de familie.
UM: 5.05.2015
PMF: nu precizeaza
CA: 106 cm.
TA: 100/50 mmHg.
Diametele bazinului :
Anteroposterior= 20 cm
Bispinos = 24 cm.
Bicrest = 28 cm.
Bitrohanterian = 32 cm.
Analiza datelor:
Tabel cu nevoile fundamentale după conceptul Virginia Henderson
Nr. Nevoia alterată Manifestari de Sursa de dificultate
Crt. dependenţă
dispnee Cresterea în volum a
Nevoia de a respira şi abdomenului
1. a avea o buna
circulatie
2. Nevoia de a bea şi independentă
mânca
3. Nevoia de a elimina Constipaţie

4. Nevoia de a se mişca Independenta


şi a avea o bună
postură
5. Nevoia de a dormi şi insomnie Micţiuni frecvente
odihni
6. Nevoia de a se independentă
îmbraca şi desbrăca
7. Nevoia de a avea independentă
temperatura corpului
în limite normale
8. Nevoia de a fi curat, independentă
ingrijit, de a proteja
tegumentele si
mucoasele
9. Nevoia de a evita durere Modificari fiziologice
pericolele
10. Nevoia de a comunica irascibilitate

11. Nevoia de a actiona independentă


conform propiilor
convingeri si valori
de a practica religia
12. Nevoia de a fi independentă
preocupat în vederea
realizarii
13. Nevoia de a se recreea anxietate Lipsa de cunoştinţe

14. Nevoia de a învaţa Lipsa cunoştintelor Nivel de instruire


cum să îşi păstreze scăzut
sanatatea
Problema de Obiective Intervenţii autonome Intervenţii delegate Evaluare
dependenţă
Deficit de cunoştinţe Gravida să cunoască Supraveghez gravida Gravida este receptivă
privind nasterea semnele avortului Informez gravida despre la sfaturile primite
prematură semnele declanşării
avortului, caracterul
ritmic al contracţiilor.
Alterarea Gravida să accepte Ofer informaţii despre
comportamentului restricţiile privind riscurile de declansare a
sexual din cauza comportamentul sexual, avortului .
discomfortului specific cuplul să înteleagă
trimestrului I necesitatea schimbării
în relaţiile sexuale
Alterarea eliminărilor Gravida să nu prezinte Informez pacienta sa nu Administrez un laxativ Gravida nu prezintă
intestinale constipaţie. consume alimente grele, usor în caz de nevoie constipaţie
să faca mişcare pt ca
sarcina nu este o boala e
o stare fiziologică.

Alterarea confortului Gravida sa păstreze o Sfatuiesc gravida să gravida se odihneste ,


din cauza durerilor postură corectă, să evite ortostatismul, să poarta incăltăminte
lombare şi articulare poarte încăltăminte se odihnească, să comodă, nu prezintă
adecvată solicite ajutor la durere
treburile casnice,

Intoleranţă la efort Gravida să îsi dozeze educ gravida să se Recoltez sînge pentru Pacienta se odihneste,
efortul fizic, să doarmă, odihnească, să doarmă examene de laborator doarme 9 ore, este
suficient să nu facă ajutată la treburile
eforturi intense, să fie casnice
ajutată la treburile
casnice
Cazul II:
Interviu
NUME ŞI PRENUME: G. E.
DOMICILIU: Bacalesti
VÎRSTA: 17 ani
NATIONALITATEA: romana
OCUPAŢIA: casnică
STAREA CIVILA: casătorită
RELIGIA: ortodoxă
GRUPA SANGVINĂ:BIII; RH:+
GRUPA SANGVINĂ A SOŢULUI:AII, RH:+
ALERGII: nu prezintă alergii la nici un medicament
DIAGNOSTIC : SARCINĂ 27 SĂPTĂMÂNI, FĂT VIU, MEMBRANE
INTACTE,
ASPECTUL TEGUMENTELOR: tegumente normal colorate (roz),
integre. La inspectia sânilor se constat pigmentarea areolei mamare, la nivelul
abdomenului se constata marirea sa în volum, linia mediana pigmentata, mişcări
active ale fătului, prezenţa vergeturilor pe coapse şi pe flancuri.
INALŢIMEA: 1,65cm.
GREUTATEA: 70 kg.
VIAŢA DE FAMILIE: parturienta locuieste la tara impreuna cu sotul si
parintii acestuia intr-o casa cu doua camere.
ANTECEDENTE PERSONALE:
FIZIOLOGICE: menarha la 12 ani, cicluri de tip regulat la 28-29
zile,flux moderat,
N=0,
A=0
PATOLOGICE: neaga boli contagioase şi interventii chirurgicale.
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:
Sotul sanatos, grupa sangvina BIII, RH: +;
Mama sănătoasa;
Tatăl sănătos
ISTORICUL BOLII: Parturienta nu a fost luată în evidenţă la medicul de
familie. Vine în clinica pentru control.
UM: 22.08.2015
PMF: nu precizeaza
CA: 100 cm.
IFU: 28 cm.
TA: 125/70 mmHg.
BCF=140b/minut
Diametele bazinului :
Anteroposterior= 19 cm
Bispinos = 23 cm.
Bicrest = 29 cm.
Bitrohanterian = 30 cm.
Analiza datelor:
Tabel cu nevoile fundamentale după conceptul Virginia Henderson
Nr. Nevoia alterată Manifestari de Sursa de dificultate
Crt. dependenţă
dispnee Cresterea în volum a
Nevoia de a respira şi abdomenului
1. a avea o buna
circulatie
2. Nevoia de a bea şi independentă
mânca
3. Nevoia de a elimina polikiurie

4. Nevoia de a se mişca Mers modificat Sarcină


şi a avea o bună
postură
5. Nevoia de a dormi şi insomnie Micţiuni frecvente
odihni
6. Nevoia de a se independentă
îmbraca şi desbrăca
7. Nevoia de a avea independentă
temperatura corpului
în limite normale
8. Nevoia de a fi curat, independentă
ingrijit, de a proteja
tegumentele si
mucoasele
9. Nevoia de a evita durere Modificari fiziologice
pericolele
10. Nevoia de a comunica necomunicativă ruşine

11. Nevoia de a actiona independentă


conform propiilor
convingeri si valori
de a practica religia
12. Nevoia de a fi independentă
preocupat în vederea
realizarii
13. Nevoia de a se recreea anxietate Lipsa de cunoştinţe

14. Nevoia de a învaţa Lipsa cunoştintelor Nivel de instruire


cum să îşi păstreze scăzut,
sanatatea
Problema de Obiective Intervenţii autonome Intervenţii delegate Evaluare
dependenţă
Deficit de cunoştinţe Pacientă sa cunoasca Informez gravida despre Masor şi cântăresc Gravida este receptiva
privind sarcina şi semnele nasterii si date gravida, la sfaturile primite,
semnele declanşării
naşterea generale despre sarcină recoltez sânge pentru analizele sunt in limite
travaliului, caracterul examene de laborator, normale
recoltez urină pentru
ritmic al contracţiilor.
urocultura şi sumar
Monitorizez functiile urină
vitale
Alterarea eliminarilor Gravida să prezinte Sfatuiesc gravida să: monitorizez functiile gravida prezintă urinări
urinare eliminări fiziologice Să limiteze excesul de vitale, recoltez urină fiziologice
lichide înainte de pentru analize,
culcare, sa limiteze
consumul de sare,

Alterarea confortului Gravida sa păstreze o Sfatuiesc gravida să gravida se odihneste ,


din cauza durerilor postură corectă, să evite ortostatismul, să poarta incăltăminte
lombare şi articulare poarte încăltăminte se odihnească, să comodă, nu prezintă
adecvată solicite ajutor la durere
treburile casnice,

Intoleranţă la efort Gravida să îsi dozeze educ gravida să se Pacienta se odihneste,


efortul fizic, să doarmă, odihnească, să doarmă doarme 9 ore, este
suficient să nu facă ajutată la treburile
eforturi intense, să fie casnice
ajutată la treburile
casnice
Anxietate Gravida să nu prezinte Comunic cu gravida o Gravida prezintă
anxietate incurajez, ii explic că anxietate diminuată
sarcina este o stare
fiziologica , normală în
viata unei femei
sanătoase clinic.
Alterarea comunicarii Pacienta sa comunice Educ pacienta sa ceară Pacienta nu mai este
cu personalul medical, ajutorul cadrelor ruşinoasă, comunică cu
medicale, personalul sanitar.
îi explic că nu trebuie să
îi fie ruşine pt că
sarcina este o perioadă
normală în viaţa unei
femei.
Alterarea somnului Pacienta să doarmă Sfătuiesc gravida să nu Pacienta doarme
consume lichide în satisfăcător
exces seara, să gasească
o poziţie bună pentru
somn în care să respire
bine, la nevoie sprijinită
de perne
Cazul III

Interviu
NUME ŞI PRENUME: T. M.
DOMICILIU: Rosiorii de vede
VÎRSTA: 38 ani
NATIONALITATEA: ROMÎNĂ
OCUPAŢIA: casnică
STAREA CIVILA: casătorită
RELIGIA: ortodoxă
GRUPA SANGVINĂ: AII ; RH:+
GRUPA SANGVINĂ A SOŢULUI: OI, RH:+
ALERGII: nu prezintă alergii la nici un medicament
DIAGNOSTIC : SARCINĂ 32 SĂPTĂMÂNI, FĂT VIU, MEMBRANE
INTACTE,
ASPECTUL TEGUMENTELOR: tegumente normal colorate (roz),
integre. La inspectia sânilor se constat pigmentarea areolei mamare, la nivelul
abdomenului se constata marirea sa în volum, linia mediana pigmentata, mişcări
active ale fătului, prezenţa vergeturilor pe coapse şi pe flancuri.
INALŢIMEA: 1,75cm.
GREUTATEA: 95 kg.
VIAŢA DE FAMILIE: parturienta locuieste la tara impreuna cu sotul
intr-o casa cu doua camere.
ANTECEDENTE PERSONALE:
FIZIOLOGICE: menarha la 14 ani, cicluri de tip regulat la 28-32
zile,flux moderat,
N= 3, NORMALE
A= 4
PATOLOGICE: neaga boli contagioase şi interventii chirurgicale.
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:
Sotul sanatos, grupa sangvina BIII, RH: +;
Mama sănătoasa;
Tatăl HTA
ISTORICUL BOLII: Parturienta nu a fost luată în evidenţă la medicul de
familie. Vine în clinica pentru control.
UM: 25.09.2015
PMF: nu precizeaza
CA: 108 cm.
IFU: 30 cm.
TA: 120/70 mmHg.
BCF=140b/minut
Diametele bazinului :
Anteroposterior= 20 cm
Bispinos = 25 cm.
Bicrest = 28 cm.
Bitrohanterian = 32 cm.
Analiza datelor:
Tabel cu nevoile fundamentale după conceptul Virginia Henderson
Nr. Nevoia alterată Manifestari de Sursa de dificultate
Crt. dependenţă
dispnee Cresterea în volum a
Nevoia de a respira şi abdomenului
1. a avea o buna
circulatie
2. Nevoia de a bea şi independentă
mânca
3. Nevoia de a elimina constipaţie sarcină

4. Nevoia de a se mişca Mers modificat Sarcină


şi a avea o bună
postură
5. Nevoia de a dormi şi insomnie Micţiuni frecvente
odihni
6. Nevoia de a se independentă
îmbraca şi desbrăca
7. Nevoia de a avea independentă
temperatura corpului
în limite normale
8. Nevoia de a fi curat, independentă
ingrijit, de a proteja
tegumentele si
mucoasele
9. Nevoia de a evita durere Modificari fiziologice
pericolele
10. Nevoia de a comunica independentă

11. Nevoia de a actiona independentă


conform propiilor
convingeri si valori
de a practica religia
12. Nevoia de a fi independentă
preocupat în vederea
realizarii
13. Nevoia de a se recreea anxietate Lipsa de cunoştinţe

14. Nevoia de a învaţa Lipsa cunoştintelor Nivel de instruire


cum să îşi păstreze scăzut,
sanatatea
Problema de Obiective Intervenţii autonome Intervenţii delegate Evaluare
dependenţă
Anxietate Gravida să nu prezinte Comunic cu gravida o Gravida prezintă
anxietate incurajez, ii explic că anxietate diminuată
sarcina este o stare
fiziologica ,

Alterarea Gravida să accepte Educ gravida să reducă


comportamentului restricţiile privind raporturile sexuale in
sexual din cauza comportamentul sexual, ultimele 2 luni.
discomfortului specific cuplul să înteleagă Ofer informaţii despre
trimestrului III necesitatea schimbării riscurile de declansare a
în relaţiile sexuale avortului sau
declanşarea travaliului.

Alterarea eliminărilor Gravida să nu prezinte Informez pacienta sa nu Administrez un laxativ Gravida nu prezintă
intestinale constipaţie. consume alimente grele, usor în caz de nevoie constipaţie
să faca mişcare pt ca
sarcina nu este o boala e
o stare fiziologică.
Alterarea confortului Gravida sa păstreze o Sfatuiesc gravida să gravida se odihneste ,
din cauza durerilor postură corectă, să evite ortostatismul, să poarta incăltăminte
lombare şi articulare poarte încăltăminte se odihnească, să comodă, nu prezintă
adecvată solicite ajutor la durere
treburile casnice,

Deficit de cunoştinţe Gravida să cunoască Supraveghez gravida Gravida este receptivă


privind naşterea semnele naşterii Informez gravida despre la sfaturile primite
prematură premature semnele declanşării
travaliului, caracterul
ritmic al contracţiilor.
Educaţia sanitară a gravidei

Asistenta medicală va instrui gravida pentru a cunoaste regimul de viata:


alimentatie, igiena, efort la locul de munca Igiena sarcinii cuprinde totalitatea
masurilor igienico-dietetice ce concura la o evolutie normala a sarcinii.
Alimentatia in cursul sarcinii
Alimentatia gravidei trebuie sa tina cont de varsta gravidei, varsta
sarcinii, climat, particularitati somatometabolice. Necesarul in alimente este mai
crescut in trimestrele II si III desarcina: 2000-4000 calorii/zi. Hipolipidic,
hipoproteic, bogat in vitamine si saruri minerale.
Se recomanda gravidei sa consume alimente proaspete si preparate cat
mai simplu, sa evite conservele de carne, pateurile, vanatul, condimentele si
muraturile, bauturile alcoolice, cafeaua si tutunul. Sarea exista in cantitati
suficiente in alimente, orice exces de sare fiind daunator, gravida avand tendinta
de a retine apa in tesuturi. Se va acorda atentie profilaxiei si tratmentului cariilor
dentare, dintii se vor spala de trei ori pe zi, iar la fiecare gingie se va frictiona 2-3
minute. Se va evita constipatia prin miscare si alimentatie si la nevoie laxative
usoare. Se va acorda atentie crescuta gravidelor care muncesc, carora le trebuie o
alimentatie cu putere calorica superioara gravidei casnice. Aportul de lichide nu
trebuie sa depaseasca 1500-2000 ml pe zi, evitându-se bauturile carbogazoase,
cele artificiale, se prefera sucuri naturale, preparate in casa si ceaiuri din plante.
Asistenta medicala va informa gravida asupra consecintelor alimentatiei
necorespunzatoare: anemii carentiale, avort, prematuritate, malformatii.
Igiena corporala şi vestimentară
Imbracamintea gravidei trebuie sa fie lejera, cu cat mai putine fibre
sintetice, conform anotimpului, incaltamintea sa fie cat mai comoda si cu tocuri
joase. Baia nu este contrindicata ci numai sederea prelungita, preferabil fiind
dusul (se foloseste apa calduta si sapun fin).
Asistenta medicaala va instrui gravida ca dupa fiecare baie sa-si unga
mameloanele cu lanolina, care in prealabil se freaca cu o panza aspra pentru a
intarii epiteliul. Gravidele cu sanii voluminosi vor purta sutiene largi din
bumbac. Organele genitale se vor spala zilnic cu apa calduta si cu sapun si se va
informa asupra iritatiilor vaginale care nu se fac decat in diferite afectiuni si sub
supraveghere medicala. Plimbarea in aer liber si chiar practicarea sporturilor care
nu solicita excesiv capacitatea fizica a femeii sunt permise in primele 6 luni de
sarcina deca aceasta evolueaza normal. Dupa luna a 6-a activitatea fizica se
reduce la plimbari fizice în aer liber.
Comportamentul sexual în sarcină
Poate decurge normal in trimestrul I si II, se reduce mult in trimestrul III,
iar in ultimele 2 luni este bine sa fie complet evitat, asistenta medicala informand
gravida asupra riscului pe care ii implica.
Igiena muncii
Gravida poate sa-si continue preocuparile dinaintea sarcinii, daca acestea
ofera o solicitare usoara sau medie. Se va evita oboseala, in special cea
prelungita. Incepand cu a 4-a luna, gravida va evita munca de noapte. Asistenta
medicala va informa gravida asupra factorilor ce influenteaza negativ starea de
gestatie: trepidatii puternice, ridicarea greutatilor, urcatul scarilor, prelungirea
urcatului scarilor (in special in ultimele luni). Munca in gospodarie se accepta
dar sa nu fie prea obositoare.
Pregatirea psihologica a femeii insarcinate
Asistenta medicala va sfatui gravida sa-si pastreze modul de viata
obisnuit, sa-si continue legatura cu familia si prietenii, toate cu conditia sa nu
oboseasca, sa doarma suficient, sa evite contactul cu persoanele bolnave.
Gravidei i se va explica necesitatea supravegherii pe timpul sarcinii de catre
cadrele medicale, care o vor lua in evidenta si o vor programa pentru urmatoarele
controale periodice. I se va arata ca sarcina este un fenomen natural, cu efecte
benefice asupra organismului, trebuie linistita si asigurata ca totul va avea o
evolutie buna. Gravidei trebuie sa i se departeze teama de necunoscutul
fenomenului de nastere, sa asculte sfaturile cadrelor medicale, sa manifeste
incredere in obstetricianul care-i supravegheaza sarcina si ulterior nasterea, sa
indeparteze sfaturile persoanelor neavizate. De asemenea i se va recomanda
pregatirea din timp a trusoului personal si al viitorului nou-nascut (aproximativ
din luna a 7-a de sarcina) se va informa asupra riscului efectuarii călătoriilor în
apropierea termenului de naştere.
Bibliografie:

1. Lucretia Titirca- “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de


catre asistentii medicali” editia 9
2. V Nitescu- “Obstetrica si ginecologie”
3. I. Negrut & O. Rusu- “Ginecologie si obstetrica” editia
1981.

S-ar putea să vă placă și