PATOLOGIA BENIGNA A VAGINULUI

1. LEZIUNI EPITELIALE ( ADENOZA VAGINALA )

Definitie : Adenoza vaginala reprezinta aparitia unor insule ectopice de tesut glandular cilindric la nivelul vaginului.

Patogenie – Expunerea vaginului in formare la actiunea exogena a estrogenilor poate determina aparitia adenozei.
Adenoza poate apare la adulti in cazul sdr Steven Jhonson sau asociata terapiei vaginale locale cu 5 Fluorouracil pt
neoplasmul vaginal intraepithelial si condilomatoza acuminata.

Diagnostic – nu exista simptome sugestive pt aceasta afectiune , uneori doar o secretie mucoasa abundenta poate fi
singurul simptom.

Diagnosticul se pune pe ex bioptic care pune in evident zonele de tesut glandular si exclude leziunea neoplazica.
Colposcopia nu poate face diferentierea . Adenoza vaginala dispare odata cu inaintarea in varsta , prin procesul de
metaplazie scuamoasa.

Complicatii – este dovedit potentialul transformarii neoplazice a adenozei vaginale in urma expunerii in utero la
estrogeni. Epiteliul glandular al adenozei vaginale reprezinta tesutul in care apare adenocarcinomul cu cellule clare
ale vaginului.

Tratament – in adenoza vaginala nu este necesar.

2. LEZIUNI PIGMENTARE ( MELANOZA )

=Este o afectiune rara, numai 10 cazuri au fost raportate pana in present.

Diagnostic – ex obiectiv –evidentiaza leziuni maro inchis sau zone negre la nivelul vaginului si vulvei. Sunt leziuni
maculare hiperpigmentate , localizate in 1/3 inferioara a vaginului , pe fata interna a labiei mari, a labiei mici, la
nivelul clitorisului.

Diagn diferential- se face cu nevul atipic si melanomul malign. Biopsia si ex histopatologic vor transa diagnosticul
, evidentiind crestereacantitatii de melanina in stratul bazal.

Tratament – nu este necesar nici un tratament dupa confirmarea histologica a leziunii .

3. FORMATIUNILE TUMORALE CHISTICE

a)Chistul ductului Gartner – formatiune tumorala de ob asimptomatica , descoperita la un ex ginecologic de

rutina.

Patogenie – isi are originea in celulele ductului Wolff si este formata din celule lupice epiteliale neciliate.

Diagnostic – Ex obiectiv –evidentiaza prezenta unei formatiuni tumorale chsitice , de dimens reduse “3-4 cm; Este
localizata pe peretele antero-lateral al vaginului , este nedureroasa , bine delimitata. Uneori poate fi localizata la
nivelul fornixului vaginal.

Diagn diferential – se face cu chistul ductului glandelor Skene, localizat in meatul uretral distal.

Tratament –se face prin excizie chirurgicala. Drenajul simplu al chistului determina recidiva.

b)Chistul ductului glandelor Skene – Glandele Skene sunt localizate in epiteliul vaginal in apropierea meatului
uretral distal. Obstructia ductului acestor glande determina aparitia chistului.

Diagnostic – se pune pe tulb mictionale si durere, atunci cand chisturile sunt voluminoase . Ex obiectiv – pune in
evident o formatiune tumorala chistica , bine delimitate , de mici dimensiuni ( 2-3 cm) , localizata pe peretele
anterior vaginal , in vecinatatea meatului uretral.
Diagn diferential – se face cu chistul ductului Gartner si cu diverticulul uretral. Uretroscopia si Cistouretrograma
mictionala –sunt utile pt diferentierea de diverticulul uretral.

c)Chisturile de incluzie – sunt formatiuni tumorale chistice , de dimensiuni reduse, localizate de ob la nivelul
peretelui posterior al vaginului si care provin din incluzia mucoasei vaginale sub suprafata epiteliului vaginal.
Aceste chisturi prezinta un epiteliu stratificat scuamos si au un continut branzos.

Tratament – excizia chisturilor.

d)Chistul endometriozic – este localizat la nivelul fundului de sac vaginal posterior.

Diagnostic – pacienta poate acuza o senzatie dureroasa pre si intra-menstrual , cand formatiunea se mareste. Ex
local – evidentiaza una sau mai multe formatiuni chistice violacee care se maresc premenstrual si din cauza
congestiei devin mai dure.

Diagn pozitiv – se pune in urma ex bioptic . Diagn .diferential – se face cu un neoplasm vaginal si cu o metastaza
secundara unui coriocarcinom .

Tratament – consta in excizia chirurgicala , completat cu tratamentul medical al endometriozei.

PATOLOGIA BENIGNA A VULVEI

Starile Scleroatrofice sunt modificari patologice dominate de scleroza , spre deosebire de leziunile senile , in care
modificarea caracteristica este atrofia fara scleroza.

Se impart in : 1. Lichenul scleroatrofic 2. Kraurozisul vulvar pur.

LICHENUL SCLERO - ATROFIC

In 85 % dintre cazuri apare la menopauza fiind o cauza majora de prurit vulvar. Leziunile sunt localizate la nivelul
perineului , dar pot fi localizate si extraperineal , avand potential de malignizare.

Etiologie – Boala poate apare si la fetitele de 5-8 ani , fiind determinate de o activitate hormonala deficitara si
favorizata de un anumit teren psihoafectiv , principal cauza reprezentand-o deficitul estrogenic characteristic
menopauzei.

Diagnostic – Se manifesta prin prurit vulvar , dispareunie si dureri spontane ( pseudocistalgii) . Boala debuteaza
extraorificial , dar relative repede cuprinde vestibulul vulvar , determinand in ultima faza stenoza vestibului vulvar.

1.Leziunile vulvare sunt :

a) lichenul scleroatrofic pur – leziunile sunt localizate la inceput pe fata interna a labiilor mari, avand o
culoare alb-murdara , apoi invadeaza labile mici ducand la atrofia lor. O alta modalitate de evolutie o reprezinta
hipertrofia labiilor cu rigiditate crescuta.
b) Lichenul scleroatrofic mixt – (lichenul Kraurozic ) –determina stenoza orificiala si stergerea formatiunilor
anatomice vulvare prin scleroza. Labile mari se atrofiaza , iar mucoasa devine rigida , alb-galbuie, uscata.

2.Leziunile extravulvare sunt :

a)lichenul scleroatrofic perineal- se localizeaza pe rafeul perineal.

b)lichenul scleroatrofic perianal- apare ca un placard lucios papiraceu , fiind insotit de micromacule peripapilare
albe.

c)lichenul scleroatrofic genito-crural – leziuni mici , albicioase, plate sau papuloase ; Daca se insotesc de leziuni
vulvare si anale se constituie = intertrigo scleroatrofic in opt sau floare de lotus.

d)lichenul scleroatrofic cutanat – apare pe membre sau pe trunchi

3.Leziuni vulvare si perivulvare asociate (supraadaugate): sufuziuni hemoragice; leziuni de grataj;

leucokeratoza, leucoplazia, inflamatii supraadaugate(au aspect de intertrigo banal)

Diagnosticul pozitiv – cuprinde diagn de stare scleroatrofica si apoi pe acela de lichen scleroatrofic:

1.diagn de stare scleroatrofica – se pune pe leziunea caracteristica : lez de culoare alb-ivorie , lucioasa, determinate
de scleroza interstitial si atrofia dermica

2.diagn de liche scleroatrofic – se pune pe existent un lez vulvare importante , acestea depasind vulva si extinzandu-
se la perineu , la pliurile genitocrurale si pe piele la distant

Leziunea histologica este caracteristica : banda subepiteliala de colagen nediferentiat , insotita de edem si raritate
celulara. La nivelul epidermului se constata atrofie si keratoza.

Diagn diferential se face cu :

1.atrofia vulvara fiziologica – care nu e invaziva si nu e scleroasa. Se manif ca o atrofie palida a vulvei , insotita de
alopecia labiilor.

2.intertrigo banal microbian sau candidozic

3.lichenul plan vulvar- se prezinta sub forma unor papule infectate si eroziuni mucoase fara scleroza

4.kraurozisul vulvar pur – nu apare la copii dar e present la femeile tinere in zona orificiala vestibulara , fiind o
leziune stenozanta ce nu depaseste teritoriul vulvar.

Forme clinice

1.lichenul scleroatrofic cu tulb de pigmentatie – lichen scleroatrofic vitiligoid , leziunile caracteristice insotindu-
se de o depigmentatie totala

2.lichenul scleroatrofic infantil- intalnit la fetitele de 5-8 ani si determina pruritul vulvar al fetitei.

Tratament – este prelungit, ameliorarile obtinandu-se cu dificultate si tardive. Tratamentul consta in : 1.antiseptice
locale si corticoterapie locala ; 2.tratament antipruriginos * antihistaminic ).. Se folosesc bai de sezut cu solutie de
1/20 000 permanganat de potasiu , badijonari cu Fluoresceina 0,10 g% si masaj local cu crème cu corticoizi .
Tratamentul hormonal , atat cel general cat sic el local este ineficient. Estriolul poate da ameliorari pasagere.
Tratamentul chirurgical este limitat. Se poate practica vulvectomie ( f rar) sau exereze chirurgicale limitate ( pt
stenoze). Mai frecvent se foloseste electrocoagularea superficial si terapia cu laser. Pentru atenuarea
simptomatologiei se poate practica operatia Burger , care consta in efectuarea unor incizii mari cutanate perineale
anteroposterioare pt sectionarea nervilor senzitivi periferici.

KRAUROZISUL VULVAR

Apare la varste tinere , se manifesta mai frecvent prin dispareunie decat prin prurit. Leziunea debuteaza la nivelul
orificiilor vulvare pe care le stenozeaza. De asemenea se caracterizeaza prin absenta leziunilor perineale.

Etiologie – nu apare niciodata la copii. Predomina la menopauza , dar are varf de frecventa intre 35-40 ani. Dozarile
de hormone arata o insuficienta foliculo-luteinica cu hipofunctie estrogenica. Tulburarile psihoafective sunt intalnite
mai frecvent decat in cazul lichenului scleroatrofic.

Diagnostic – Boala debuteaza in regiunea centro-vulvara , la nivelul orificiului vulvovaginal si se manifesta prin :
dispareunie, prurit vulvar, sensibilitate vulvara sau iritatie pubiana catameniala.

La ex cu valvele se observa mucoasa atrofica , palida, uscata, uneori alb starlucitoare. Se constata atrofia labiilor
mici.

Kraurozisul vulvar se poate insoti de o serie de leziuni supraadaugate: vulvita inflamatorie eritematoasa; eroziuni si
fisuri; leucokeratoza; sufuziuni hemoragice; cancer vulvar( foarte rar , apare pe leziunile de grataj).Leziunea este f
asemanatoare din p de v histopatologic cu cea din lichenul scleroatrofic : scleroza subepiteliala, infiltrate inflamator
dispus in banda orizontala, epiteliu atrophic.

Tratament – S-a incercat hormonoterapia cu estrogeni ( Estriol ) sau androgeni sau progestative.

In present se utilizeaza un tratament asemanator celui din lichenul scleroatrofic : bai de sezut cu permanganate de
potasiu; badijonari locale cu Fluoresceina; pomezi cu corticoizi; antihistaminice.

Sub tratament pruritul dispare primul iar tesuturile vulvare se suplizeaza . In cazul stenozelor , dilatatia diatermica
poate fi insotita de interventie chirurgicala si grefa cutanata. In cazul leziunilor intinse se practica vulvectomia. In
caz de malignizare sau ascoiere cu cancer vulvar se practica tratamentul obisnuit al acestuia din urma.