1

Curs – Sisteme moderne de comandă, control şi protecŃii în SEE – Capitolul 1

CAPITOLUL 1

INTRODUCERE .
1.1. GeneralităŃi privind protecŃia instalaŃiilor SEN.

Una dintre principalele condiŃii care se impun instalaŃiilor electrice este aceea a siguranŃei în
funcŃionare, adică a alimentării continue cu energie electrică a consumatorilor.
Asigurarea funcŃionării fără întrerupere a instalaŃiilor electrice are o importanŃă deosebită, atât
datorită faptului că urmările perturbaŃiilor în funcŃionare pot fi foarte grave, cât şi faptului că
instalaŃiile electrice sunt mai expuse deranjamentelor decât alte genuri de instalaŃii. Gravitatea
urmărilor este determinată de faptul că instalaŃiile electrice fac parte dintr-un sistem electroenergetic
complex şi fiind legate între ele electric, un defect apărut într-un loc afectează funcŃionarea normală
a întregului sistem şi energiile care intervin conduc la efecte distructive extrem de mari.
Rolul principal al automatizărilor şi al protecŃiei prin relee folosite în electroenergetică constă
în limitarea efectelor avariilor apărute şi în asigurarea alimentării fără întrerupere cu energie
electrică a consumatorilor. ProtecŃia prin relee, care constituie ea însăşi automatizarea folosită de
multă vreme pe scara cea mai largă în instalaŃiile electrice, are în general două funcŃiuni principale:
- separarea elementului avariat de restul instalaŃiilor electrice şi asigurarea, în felul acesta, a
funcŃionării în continuare a acestora, în condiŃii normale;
- sesizarea regimurilor anormale de funcŃionare a intalaŃiilor electrice şi semnalizarea lor,
pentru a se preveni apariŃia unor avarii.
Pentru îndeplinirea acestor două funcŃiuni fundamentale, dispozitivele de protecŃie, indiferent
de tipul sau principiul constructiv pe care se bazează, trebuie să satisfacă următoarele condiŃii
generale:
- selectivitatea, adică deconectarea doar a elementului avariat şi permiterea funcŃionării în
continuare a instalaŃiilor neavariate;
- sensibilitatea, adică sesizarea tuturor defectelor şi a regimurilor anormale de funcŃionare,
chiar atunci când ele se deosebesc doar cu puŃin de regimul de funcŃionare normal al instalaŃiilor;
- rapiditatea, care este necesară pentru că numai o deconectare rapidă a elementelor avariate
poate rămâne fără urmări asupra funcŃionării instalaŃiilor neavariate;
- siguranŃa, care constă în aceea că dispozitivele de protecŃie prin relee, care acŃionează foarte
rar, trebuie să fie pregătite, chiar după o lungă perioadă de repaus, pentru a funcŃiona corect.
Pe lângă aceste condiŃii generale, dispozitivele de protecŃie trebuie să satisfacă şi alte condiŃii
cum ar fi:
- independenŃă faŃă de condiŃiile exploatării. În acest sens instalaŃia de protecŃie va trebui să
funcŃioneze corect indiferent de:

schema de conexiuni a sistemului în momentul producerii evenimentului;

numărul de elemente în paralel;

numărul de generatoare care funcŃionează;
- costul protecŃiei, adică cheltuielile cu implementarea protecŃiei ( achiziŃia dispozitivului,
costuri de implementare şi realizare practică a schemei de protecŃie), costul cu eventualele pagube
provocate de nefuncŃionarea protecŃiei, cheltuieli de întreŃinere şi reparare a dispozitivului de
protecŃie;
- gabarit redus, pentru manipulare uşoară şi spaŃiu redus în dulapurile de protecŃie;
- elasticitate în modificarea caracteriticilor de acŃionare, pentru ca acelaşi echipament de
protecŃie să fie utilizat pentru o gamă cât mai largă de elemente de reŃea;
 2
Curs – Sisteme moderne de comandă, control şi protecŃii în SEE – Capitolul 1

- tipizarea dispozitivelor, este o cerinŃă pe care o parte dintre beneficiari o cer pentru a reduce
costurile cu proiectarea şi pentru a putea efectua înlocuirea dispozitivului uşor chiar dacă se
înlocuieşte cu un echipament de la alt producător.
Diversele instalaŃii de protecŃie au roluri diferite în înlăturarea şi limitarea avariilor. Din acest
punct de vedere se deosebesc:
- ProtecŃii de bază, sunt protecŃiile care trebuie să acŃioneze rapid pentru defecte apărute în
zona elementului de reŃea protejat;
- ProtecŃii de rezervă, sunt protecŃiile care trebuie să acŃioneze atunci cînd protecŃia de bază
nu a funcŃionat din diverse motive (refuz, revizie sau în reparaŃie). Aceste protecŃii sunt permanent
în funcŃie şi pornesc în acelaşi timp cu protecŃiile de bază. Pot exista mai multe variante:

rezervă locală, este asigurată printr-o protecŃie montată în acelaşi loc cu protecŃia
de bază;

rezervă de la distanŃă, este asigurată de către protecŃia de bază a elementelor din
amonte;

rezervă prin întrerupător;

rezervă alunecătoare;

rezervă efectivă apropiată, este asigurată prin dublarea protecŃiei de bază;
- ProtecŃii auxiliare, se prevăd pentru a acoperii deconectarea întrerupătoarelor elementelor
avariate atunci când protecŃia de bază nu acoperă toată zona protejată sau toate tipurile de
protecŃii.
Defectele care apar în instalaŃiile electrice sunt foarte complexe, atât ca şi desfăşurare, cât şi
din punctul de vedere al efectelor pe care le pot produce. Deşi este posibilă o împărŃire a defectelor
după cauza şi natura lor, în practică este greu de distins cărei categorii îi aparŃine defectul care a
avut loc, dat fiind că cel mai adesea apar defecte combinate şi nu se poate şti care a fost cauza sau
defectul.
Marea majoritate a defectelor reprezintă, în fond, o formă sau alta de deteriorare a izolaŃiei, fie
că aceasta este constituită din materiale izolante speciale, fie este reprezentată de mediul izolant
natural(aerul), deteriorarea constând în acest caz în anularea calităŃilor izolante ale spaŃiului din aer.
Principalele defecte posibile sunt:
- scurtcircuitul, este cel mai grav defect; el se poate produce între trei faze, între două faze
sau între o fază şi pământ (în reŃelele cu punctul neutru legat la pământ). Străpungerea sau
conturnarea izolaŃiei creează, pentru curent, un drum de rezistenŃă în general mică, mult mai mică
decât a consumatorilor, ceea ce duce la creşterea deosebită a curentului, care devine astfel un
“curent de scurtcircuit“.
Curentul de scurtcircuit, având o valoare mare, provoacă o creştere a căderii de tensiune în
generatoare şi în toate impedanŃele pe care le parcurge, ducând în felul acesta la o scădere generală
a tensiunii în reŃea, cu efecte dăunătoare asupra consumatorilor şi asupra funcŃionării în paralel a
centralelor. La locul scurtcircuitului tensiunea poate deveni nulă şi consumatorii aflaŃi în apropiere
sau în aval rămân nealimentaŃi;
- punerea la pământ, constă tot în deteriorarea izolaŃiei. Într-o reŃea cu punctul neutru izolat,
punerea la pământ a unei faze nu constituie, prin ea însăşi, un defect, neconducând la pertubări
importante ale funcŃionării. Ea este însă de cele mai multe ori doar începutul unui defect mai grav,
căci de obicei degenerează în scurtcircuite, de aceea, apariŃia punerii la pământ trebuie cunoscută,
pentru a se lua măsurile necesare de îndepărtare a acestei stări anormale. Punerea la pământ a unei
faze, într-o reŃea cu punctul neutrul legat la pământ, este, de fapt, un scurtcircuit monofazat;
- dubla punere la pământ, este provocată de apariŃia unei a doua puneri la pământ pe o altă
fază, în condiŃiile existenŃei unei puneri la pământ datorită supratensionării reŃelei. Dubla punere la
pământ este echivalentă cu un scurtcircuit bifazat prin rezistenŃă;
- întreruperea fazei, este determinată de ruperea conductoarelor, arderea unei siguranŃe sau
deschiderea unui echipament numai pe o singură fază. Acest gen de defect, care duce la încărcări
 3
Curs – Sisteme moderne de comandă, control şi protecŃii în SEE – Capitolul 1

nesimetrice şi prin acesta produce neajunsuri, este însă rar şi cel mai adesea însoŃit de scurtcircuite
sau puneri la pământ.
În sistemele electroenergetice, în afara defectelor propriu-zise, pot surveni abateri de la
regimul normal de funcŃionare, care produc de asemenea perturbaŃii şi pagube. Acestea constau, în
esenŃă, în abateri ale parametrilor de funcŃionare (tensiune, curent, frecvenŃă) de la valorile
nominale sau apariŃiei pendulaŃiilor între grupurile generatoare.

1.2. EvoluŃia sistemelor de circuite secundare

În evoluŃia echipamentelor de protecŃie se disting trei etape majore:
- convenŃională ;
- modernă;
- inteligentă.
Sistemele de protecŃie sunt în strânsă legătură cu celelalte sisteme de circuite secundare
(măsură , comandă , control şi semnalizare) formând sistemele de circuite secundare.
Sistemele de circuite secundare ale staŃiilor au în componenŃă următoarele:
- sisteme de măsură cu aparate electrice de tablou pentru măsurarea parametrilor electrici
(curent, tensiune, putere activă şi reactivă) şi contoare de energie electrică activă şi reactivă
împreună cu circuitele aferente.
- sisteme de protecŃie prin relee şi automatizări care sunt formate din unul sau mai multe
echipamente de protecŃie şi alte aparate destinate să îndeplinească una sau mai multe funcŃii de
protecŃie.
- sisteme de comandă formate din ansamblul de dispozitive şi alte aparate necesare pentru
îndeplinirea funcŃiilor specifice de închidere , deschidere , comutare.
- sisteme de control (supraveghere) formate din ansamblul de dispozitive şi aparate necesare
pentru îndeplinirea funcŃiilor specifice de semnalizare (alarmă) , indicare de stare şi înregistrare.

1.2.1. Sisteme de protecŃie în etapa convenŃională.

În această etapă, aceste sisteme au fost concepute cu echipamente distincte pentru fiecare
funcŃiune. Numărul echipamentelor aferente unei celule este foarte mare , fiecare element având un
rol unic bine definit în cadrul sistemului de circuite secundare , iar pentru realizarea diverselor
funcŃii complexe sunt realizate legături între aceste echipamente. Dacă o condiŃionare este necesară
în mai multe scheme de protecŃie atunci se realizează o multiplicare fizică a elementului care dă
acea condiŃionare. În acest fel rezultă scheme de protecŃie complexe cu un număr foarte mare de
elemente.
 4
Curs – Sisteme moderne de comandă, control şi protecŃii în SEE – Capitolul 1

Transformatoare
de măsură Sistemul de măsură Sistemul de supraveghere

Contoare clasice

Trafo
de curent
Sistemul de protecŃii

Relee protecŃie

Trafo
de tensiune

Sistemul de Echipamente
comandă primare de
comutaŃie

Sistemul de protecŃii şi automatizari la nivel staŃie

Fig 1.1. Schema bloc a unui sistem de circuite secundare în etapa convenŃională.

Pentru sistemele de protecŃie au rezultat astfel scheme complexe cu un număr foarte mare de
relee.
Schema bloc a unui sistem de circuite secundare în această etapă este redată în figura 1.1.
Fiecare releu avea un rol bine definit în schema de protecŃie şi prin urmare avem de a face cu
un număr foarte mare de relee. Clasificarea acestor relee se poate face după mai multe criterii. În
tabelul 1.1 se va face o clasificare a releelor de protecŃie.
Tabel 1.1 Clasificarea releelor de protecŃie.
Criteriul de clasificare Tipuri Subtipuri
de curent
relee primare
de tensiune
relee secundare
Modul de conectare în circuit
intermediare
relee alimentate prin contactele
de timp
altor relee
de semnalizare
Modul de acŃionare asupra cu acŃiune directă
întrerupătorului cu acŃiune indirectă
curent
tensiune
mărimi electrice
impedanŃă
frecvenŃă
Natura parametrului controlat
gaze
presiune
mărimi neelectrice
temperatură
debit
Mărimea intervalului de timp relee instantanee
 5
Curs – Sisteme moderne de comandă, control şi protecŃii în SEE – Capitolul 1

de la atingerea valorii
parametrului şi momentul relee temporizate
scoateri semnalului
independentă
Tipul caracteristii de dependentă
temporizare semidependentă
limitat dependentă
maximale
Modul cum este efectuată
minimale
acŃiunea faŃă de o anumită
direcŃionale
valoare a mărimii de intrare
diferenŃiale
cu mişcare de rotaŃie a părŃii
mobile
electromagnetice
cu mişcare longitudinală a
părŃii mobile
cu disc
de inducŃie
cu rotor cilindric
Principiul de construcŃie şi electrodinamice
funcŃionare polarizate
magnetoelectrice
nepolarizate
termice
de gaze
electrică
balanŃă
electromagnetică
electronice

Cu creşterea nivelului de tensiune a crescut şi complexitatea schemelor de protecŃie şi

automatizare şi de asemenea s-a impus să existe rezervare la nivel de celulă şi să existe automatizări
şi instalaŃii de înregistrare la nivel de staŃie.

1.2.2. Sisteme de protecŃie în etapa modernă.

În acestă etapă în realizarea sistemelor de circuite secundare ale staŃiilor au survenit

importante modificări faŃă de etapa convenŃională.
În această etapă contorizarea este realizată printr-un contor electronic la nivel celulă care
măsoară energia activă şi reactivă în ambele sensuri şi un sistem de contorizare central la nivel de
staŃie care arhivează toate datele (energii orare şi liste de evenimente) transmise de contoare. În lista
de evenimente sunt trecute toate intervenŃiile asupra contoarelor , evenimente înregistrate cu ocazia
transmisiilor de date între contor şi sistemul central , căderi şi reapariŃii ale tensiunii şi nesimetrii
pentru sistemul de curenŃi şi tensiuni cu care este alimentat contorul.
În această etapă în cadrul sistemelor de protecŃie au apărut echipamentele numerice. Aceste
echipamente sunt echipate cu microprocesoare puternice. Acestea oferă posibilitatea procesării
complet digitale a tuturor funcŃiilor începând de la achiziŃia datelor referitoare la mărimile măsurate
până la semnalele de declanşare la întrerupătoare. În aceste condiŃii fiecare echipament a devenit un
calculator de proces care are o anumită structură hardware şi căruia i-au fost necesare implementări
software.
 6
Curs – Sisteme moderne de comandă, control şi protecŃii în SEE – Capitolul 1

Transformatoare
de măsură Sistemul de măsură

Contoare digitale
Sistemul de
contorizare locală
Trafo
de curent
Comandă locală

BCU
celulă Sistemul de
comandă control

Trafo
de tensiune

Echipamente
ProtecŃii digitale primare de
comutaŃie

Sistemul de protecŃii şi automatizari la nivel staŃie

Fig 1.2. Schema bloc a unui sistem de circuite secundare în etapa modernă.

Combinarea unui număr de funcŃiuni pe o platformă hardware aduce după sine construcŃii
compacte şi prin urmare reduceri de costuri. InfluenŃele se extind şi asupra costurilor de instalare,
exploatare, întreŃinere datorită numărului redus de echipamente de rezervă de care are nevoie un
utilizator.
Posibilitatea configurării de către utilizator a echipamentului permite ca oricând este nevoie,
funcŃiunile acestuia să fie adaptate diferitelor cerinŃe care apar pe parcurs. Nu numai posibilitatea
adăugării sau eliminării unor funcŃiuni este importantă: chiar şi simpla redefinire a intrărilor şi
ieşirilor reduce substanŃial manopera pe care o reclamă diferitele modificări în schemele de
protecŃie.
Comanda locală se realizează prin echipamente digitale montate la nivel de celulă denumite
BCU. Acestea realizează următoarele funcŃiuni:
- achiziŃia, procesarea, vizualizarea locală (pe display) şi transmisia către UC(unitatea
centrală) a mărimilor electrice;
- achiziŃia, vizualizarea locală (pe display respectiv prin intermediul ledurilor) şi transmisia
către UC a poziŃiei echipamentelor primare;
- achiziŃia, vizualizarea locală (prin intermediul ledurilor) şi transmisia către UC a unui set
de informaŃii primite sub formă binară;
- transmiterea către echipamentele primare a comenzilor de comutare iniŃiate local sau de la
distanŃă;
- realizează funcŃia de sincronism la închiderea întrerupătorului;
- realizează funcŃia de interblocaj la nivel de celulă dacă comanda de comutare este iniŃiată
local.
Toate datele de la aceste echipamente sunt transmise sistemului central. Suplimentar toate
protecŃiile digitale transmit via BCU toate evenimentele sistemului central de comandă control.
 7
Curs – Sisteme moderne de comandă, control şi protecŃii în SEE – Capitolul 1

1.2.3. Sisteme de protecŃie în etapa inteligentă.

Odată cu creşterea capacităŃilor de calcul ale procesoarelor se va putea trece la echiparea

celulelor din cadrul staŃiilor de transformare cu unităŃi de celulă inteligente care vor cumula funcŃii
de măsură, comandă control şi protecŃie. Astfel aceste unităŃi vor putea să ofere informaŃii despre
parametri electrici (tensiune, curent, putere activă şi reactivă, etc.); despre cantitatea de energie
electrică vehiculată cu rol în calculul balanŃelor energetice pe barele staŃiilor şi de asemenea vor
prelua toate funcŃiile de comandă control şi protecŃie existente în cadrul unităŃilor BCU şi respectiv
al protecŃiilor numerice.De asemenea în cadrul acestor unităŃi se vor putea definii scheme logice tip
automate programabile definite de utilizator prin intermediul cărora se vor putea lua o serie de
decizii care pînă în acest moment se luau de către personalul operaŃional.
Transformatoare
de măsură

Trafo
de curent

Unitate
Sistemul de
inteligentă
comandă control
celulă

Trafo
de tensiune

Echipamente
primare de
comutaŃie

Sistemul de protecŃii şi automatizari la nivel staŃie

Fig 1.3. Schema bloc a unui sistem de circuite secundare în etapa inteligentă.
 8
Curs – Sisteme moderne de comandă, control şi protecŃii în SEE – Capitolul 1