Sunteți pe pagina 1din 24

Curs 1

Studiul economiei are ca punct de plecare unitatile econom institutionale/ agentii


economici, adica cei care fac activ economica; intreprinderile, detinatorii de capital,
lucratorul care este necesar si se implica in diferite active, primariile, sectii financiare.
In acest sens am analizat consumatorul, cum face acesta sa-si maximizeze
consumul, cum decide el sa consume in functie de venit.
De asemenea am analizat producatorul care poate produce de la bombe la ace de gamalie,
cum de decide cat sa produca, cum sa produca, ce cantitate si cum sa-si stabileasca pretul.
In limitele granitelor unei tari, in contextual degaturilor dintre acestea formeaza economia
unei tari obiectul de studio al stiintei denumite macroeconomie. Aceasta stiinta este
centrata pe cunoasterea componentelor economiei nationale sip e analiza interactiunilor
adica relatia acesteia cu economiile altor tari. Desi obiectul de studio al acestei stiinte este
ca si in cazul macroeconomiei tot activ. Economica analiza fenomenelor si proceselor
economice are loc pe o treapta superioara.
In loc sa se preocupe de intreprinzator, de intreprindere, de consummator sau de orice
altfel de agent sau unitate economica macroeconomia studiaza consumul gospodariilor
sau menajelor luate impreuna, studiaza de asemenea toate celelalte sectoare institutionale.
Macroeconomia opereaza pe grupe mari de agenti economici cunoscute sub denumirea de
sectoare institutionale si cu agregatele, care concentreaza rezultatele obtinute de ele
precum si marimea fluxurilor economice care au permis realizarea lor.
Economia unei tari functioneaza pe baza unor lanturi de legaturi care se dezv intre toate
unitatile economice din toate sectoarele institutionale prin intermediul pietelor. Toate
acestea la un loc formeaza o tesatura de legaturi cu un continut extreme de diversificat.
In afara acestei tesaturi nici o unitate economica nu poate sa existe. O astfel de economie
dezvolta si relatii mai ample si mai restranse cu alte tari, dar relatiile din interior de
regula sunt mai puternice si sunt sustinute de numerosi factori care le confera coeziune.
Asemenea factori sunt institutiile politice, economice, de securitate ale statului, moneda
nationala, unitatea de limba, traditiile si cultura.
Substanta macroeconomica o formeaza fenomenele si procesele economice prin care se
induc lanturile de legaturi sau fluxurile economice. In functie de continutul acestor
fluxuri se coreleaza activit economice in cadrul unei tari.
Stiinta despre economie urmareste 4 obiective:
- sa identifice si sa determine variabilele care permit explicarea comportamentului pe care
il adopta grupurile de agenti econom denumite sectoare institutionale
- cunoasterea modului in care variabilele interactioneaza intre ele pentru a sesiza care
sunt raporturile si legaturile stabile intre ele, care este gradul de dependenta intre ele,
pentru a aesiza raporturile existente, intensitatea acestor raporturi pt a concepe conditiile
necesare intre agregatele economice.
- Identificarea si observarea permanenta a principalelor dezechilibre econom care se pot
ivi si cercetarea cauzelor care le-au generat;
- Studieerea si identificarea politicilor econom necesare a fi promovate pentru realizarea
anumitor obiective sau tinte stabilite de societate.
Delimitari conceptuale
Macroeconomia ca stiinta din punct de vedere metodologic opereaza cu grupuri de agenti
econom ce impugn cateva precizari:
- multimea unitatilor econom ce compun economia unei tari este grupata pe sectoare
institutionale, fiecare dintre sectoare reunindu-le si toate cele ce realizeaza activitati de o
anumita natura si dispun de autonomie;
- sectoare instit reprezinta societati comerciale, financiare, nefinanciare(banci),
administratii publice si private (partidele), gospodariile (menaje), relatii cu exteriorul
- relatiile economice numeroase si extreme de diferite ce se dezvolta intre toate unitatile
econom existente intr-o tara in opinia lor de a-si atinge scopurile sunt grupate in fluxuri
banesti (venituri/ cheltuieli)
Exista si fluxuri reale = miscarea de diferite bunuri.
Ambele fluxuri se exprima valoric. Surprind tot ceea ce se misca in unitatile economice
grupate in sectoare institutionale, reflecta tranzactia intre unitatile economice pe pietele
de capital(bunuri) si valutar (produse), pe factori de productie capital si valutar.
Curs 2
Productia. Activitatea economica si rezultatele ei
I. Rezultatele activitatilor economice. Indicatorii sintetici sau agregati
1.Produsul intern brut exprima productia de bunuri si servicii pe o perioada data.
Include doua componente:
- productia marfa destinata vanzarii pe piete
productia disimulata (ascunsa)/economia
-productia nemarfara reprez servicii dar si bunuri care nu devin mafuri, admin publice,
private repr o astfel de productie menajele.
Produsul intern brut poate fi evoluat in preturi curente si constante. Poate fi calculate
prin mai multe metode:
Metoda productiei : PIB = suma val adaugate brute(VAB)
PIB = suma VAB
Se porneste in calc de val bunurilor finale (cele care sunt gata sa intre in consum)
Preturile de piata includ in mod normal:
- amortizarea capitalului fix
- val capitalului circulant (combustibil, energie, apa, etc)
- valoarea noua ce se creeaza si se incorporeaza in bunurile respective = valoare adaugata
In raport cu noile bunuri care se produc in fiecare ciclu din perioada de calcul
componentele capitalului fix provin din cicluri anterioare. capitalul circulant este dintr-o
productie anterioara.Acestea doar ca fosrma se schimba dar ca valoare intra in noile
produse.
Noile produse include valoarea adaugata si valoarea capitalului fix constant. Se numeste
produs intern brut pt ca include acestea.
Valoarea de piata al capitalului circulant ce participa la noile bunuri nu face parte din
PIB. El se numeste de fapt consum intermediar.
PIB = suma VAB
In realitate se mai adauga si alte aspecte atat prod cat si vanzarea bunurilor pana ajung la
consum sunt afectate de impozite sit axe. Uneori statul subvenioneaza anumite produse.
PIB devine un calcul mai complicat:
PIBpp =VAB + impozit pe productie(IP) + taxe vamale (TV)–subventii produse (SP)
IP + TV = impozite sit axe se mai numeste.
PIB-ul se poate calcula la preturile pietei. Aceste preturi include si impozite sau taxe
indirecte precum tax ape valoare adaugata si accize. De fapt PIB-ul este format din
cheltuieli pt a cumpara bunurile binare, pentru nevoile menajelor, administratiilor, pt
transferuri sociale si altele.
De regula PIB se calculeaza la preturile pietei insa producatorii nu incaseaza o suma
egala cu PIB la preturile pietei, ci una mai mica. Astfel se umeste PIB la costul factorilor
PIBpf = PIBpp – taxe indirecte si impozite + SP (subventii)
La preturi curente PIB nominal si real la preturi reale.
Metoda cheltuielilor
Se identifica chelt si se aduna. Sunt chelt sce se produc in productia curenta. Participa
chelt cu bunurile respective + operatiile care se fac ca atare apoi intra valoarea
investitiilor publice pt bunuri ce vor adduce venituri. Intra produse de import in bunuri si
acestea pot fi de asemenea exportate.
PIB(chelt) = CF (consum final) + FBCF (formarea bruta a capitalului fix) + VS
(valoare/variatie stocuri) + Ep (export) – Ip (import)
Metoda veniturilor
Presupune insumarea veniturilor realizate de participanti la prod in calitate de factori de
prod
 renumeratia salariatilor
- impozite pe salarii
- asigurari sociale
- participatii la fondul de pensii (fond de intraajutorare)
 excedentul brut de exploatare
- valoarea adaugata ce ramane dupa plata salariilor si impozitelor pe productie, alte
impozite pe prod daca exista si subventiile pt productie
PIB(venituri) = R(retributie) + EBE (excedent brut de exploatare) + AIT/PB (alte
impozite, taxe) – ASP (alte subventii)
2. Produsul intern net(PIN)
Din PIB – amortizare , atunci : PIN = PIB – consum de capital fix (amortizare)
3. Produsul national brut (PNB)
National = ceea ce se produce in tara si revine proprietatilor tarii (participanti)
Produsul national brut se calculeaza adunand la PIB valoarea adaugata bruta realizata de
agentii economici nationale in economiile altor tari si apoi scaderea valorii brute realizate
de unitatile economice din Romania.
PNB = PIB + VAB (realizata in exterior) – VAB (realizata de straini in Romania)
Insumeaza numai aportul unitatilor economice nationale.
4. Venitul national exprima veniturile obtinute de unitatile economice nationale sau de
factorii de productie nationali prin activitatile pe care le realizeaza dupa achitarea
impozitelor si taxelor indirecte.
PNN = PNB – consum capital fix (amortizare)
Se mai numeste si produs national net(PNN)
In venitul national exista o parte evidenta care se numeste venit personal care este format
din sumele ce revin menajelor, gospodariilor ca urmare a participarii lor la activit
economice. Pt aceste venituri ei plates impozite sit axe. Dupa aceea gospodarile pot
dispune de sumele ce raman asa cum doresc ei. Aceste venitri ar putea sa creasca pri
transferuri in favoarea menajelor.
Venitul total format prin adunarea la aceste transferuri este denumit venit disponibil al
menajelor.
In orice tara menajele dau doua destinatii majore acestui venit consum si economic.
Raportul intre cele doua difera de la tara la tara in toate cazurile economiile devin
investitii. Pe baza acestor aggregate se poate identifica in orice tara cererea si oferta
agregata.
Cererea agregata este formata din consumul final, apoi din formarea bruta a capitalului
fix si exportul.
Oferta agregata este reprezentata de PIB + import.
Cererea si oferta agregata se influenteaza reciproc, au character dynamic, iar prin
politicile economice se urmareste permanent realizarea unui echilibru intre ele. In timp
pot sa apara intre ele decalaje mai mari sau mai mici. Aceste diferente se numesc
excedente sau deficit.
Interpretarea acestor diferente este foaret importanta pt ca implica o analiza complexa si
interpretarea care se poate da unui excedent/deficit nu este intotdeauna un fenomen
pozitiv sau negative.
II. Venitul, consumul si investitiile
In contextual unei tari notiunea de venit se refera la venitul national (produsul net al unei
tari). Ceea ce se creeaza nou se imparte intre cei care au realizat bunurile respective sub
forma de salarii, rente, dobanzi nete sau profit.
Pentru aceste venituri se platesc impozite directe, iar venitul national poate sa creasca sau
sa scada prin transferuri cu exteriorul. Transferurile ecestea nu se refera la incasari si plati
din actiunile comerciale, ci pot sa fie cotizatii la Banca Mondiala, la UE.
Acesta este de fapt venitul care poate fi utilizat si deci poate fi denumit venit national
disponibil (VND).
VND = VN (venit national) + - STCE (sold transferuri curente cu exteriorul)
Venitul disponibil este inclus in venitul national disponibil. Sumele incluse in venitul
disponibil se utilizeaza pt consum privat si devin economii la banc ice pot fi imprumutate
de membrii societatii pt consum sau investitii.
Aici intra si sumele ce revin admin publice sau private pe care le folosesc pt consumul
current al functionarii lor.
In plus trebuie sa avem in vedere ca sumele ce intra in acest venit si apartin soc
comerciale se folosesc de regula pt investitii.
In cele din urma rezulta ca acest VD la nivel national se compune din consum si
economii, iar economiile se transforma in investitii si contribuie la promovarea unor
influente positive. Pt populatie exista si o alta interpretare: aceste economii sunt
considerate un sacrificiu in present pentru a beneficia de cresterea consumului in viitor.
In legatura cu formarea si utilizarea in stiinta si practica economica au fost sintetizati mai
multi indicatori cu care se realizeaza:
- rata medie a consumului / inclinatia medie spre consum sau a consumului = C
mediu = C/VD (o modificare a venitului disponibil in suss au in jos det o modificare a
consumului in acelasi sens, dar de dimensiune mai mica; in plus saca VD creste inclinatia
medie spre consum scade, iar daca VD scade inclinatia medie creste)
C = C mediu * VD (functia consumului)
- rata marginala a consumului sau inclinatia marginala spre consum care arata cu
cat creste consumul la cresterea cu o unitate a venitului disponibil.
C’ = DC/DVD D = delta
- rata medie a economilor este marcata ku e mediu si se determina cu o relatie
similara a consumului, e mediu = E/ DVD
E = e mediu * VD – functia de economisire
Inclinatia medie spre consum si cea spre economisire sunt egale cu 1.
e mediu +c mediu =1
- rata marginala a economiilor masoara cum se modifica economiile atunci cand
venitul disponibil e’ = DE/DVD
Toti acesti indicatori pot fi calculate si la nivel de individ.
- multiplicatorul venitului disponibil (KVD)
KVD releva un raport in care este implicate rata economiilor marginala si VD.
KVD = 1 / 1 – e’
Dinamica si marimea consumului sunt influentate de numerosi factori:
Obiective: nivelul si evolutia salariilor si a altor venituri , modificarea asteptarilor in ceea
ce priveste raporturile dintre venituri si consum, modificarea politicii fiscale, evolutia
pretului pt capitalul fix si circulant, creditul de cnsum, dinamica raporturilor dintre
evolutia veniturilor si a preturilor.
Subiective: dorinta sau nevoia de a avea o rezerva baneasca pr nwvoi neprevazute,
reserve de bani pt batranete, dorinta de a Incas dobanzi, preocuuparea de a creste gradul
de satisfacere a nevoilor, senzatia de independenta atunci cand ai bani sau pt a lasa bani
pt urmasi, zgarcenia.
Curs 3
Investitiile in economie
Investitiile reprez orice cheltuiala pt bunuri de capital care sporesc avutia investitorului.
Cumpararea de bunuri de consum de folosinta indelungata , actiuni si obligatiuni, pamant
NU repr o investitie in economie, motivul: nu mareste capitalul ethnic, ci se schimba doar
proprietarul.
Exista doua categorii de investitii:
- investitii de inlocuire
- investitii pt dezvoltare (partea de capital ce vine in plus peste ceea ce exista)
VD = C+ E = C + I = C + KT
VD = venit disponibil,C = cnsum, E = economii, I = investitii, KT = capital ethnic.
Studiul investitiilor ne releva cateva idei:
- sunt in relatie inverse cu rata reala a dobanzii (scade dobanda, creste investitia si invers)
- sunt legate de anticiparea evolutiei productiei in viitor
- exista o relatie pozitiva inter preturile sau cursurile actiunilor si investitiile realizate
(daca creste cursul actiunilor, investitiile sunt stimulate si vor creste)
Cresterea PIB influenteaza de asemenea chelt pt investiti.
Un rol foarte important este atribuit factorului q (James Tobin). Factorul q dovedeste ca
exista o relatie sau un raport intre valoarea firmei pe piata de actiuni si valoarea de
inclocuire a capitalului efectiv ce exista in cadrul firmei. Cand q este mai mare capitalul
instalat are o valoare mai mare decat costul. Se considera ca investitia este profitabila.
Firmele sa faca investitii cand si cat timp q>1. Cand q devine mai mic decat 1
investitia nu se mai justifica iar vanzarea capitalului in functiune la valoarea costului de
inlocuire este mai profitabila.
La o dobanda data existenta la un momentdat realizarea investitiei depinde de
disponibilitatea creditului (daca gaseste credit), de riscurile existente si de anticiparea
viitoare.
Fluctuatiile economice influenteaaza investitiile.
Cresterea chelt facute de administratii guveramentale atrage cresterea investitiilor.
In relatiile oe care le impune folosirea produsului intern brut si impartirea
venitului disponibil in consum si economii a aparut problema modului in care se pot
multiplica investitiile si se pot mari veniturile si in felul acesta sa ajunga la mai mult venit
disponibil. Se folosesc in acest sens doua notiuni foarte importante:
- multiplicatorul
- acceleratorul.
Corelatiile dintre cererea si oferta aggregate influenteaza si la randul lor sunt influentate
de interactiunile dintre investitii si venit.
Investitiile sunt foarte importante in fiecare moment al societatii, dar sunt mai ales
importante pt viitor, ele conditioneaza venitul, iar venitul conditioneaza investitiile.
Aceste aspecte au fost preluate intr-o demonstratie denumita principiul
multiplicatorului.
K = DVD / DI (cresterea venitului / cresterea investitiei)
Relatia arata ca o crestere a investitiilor det cresterea venitului de k ori. Relatia are loc
prin intermediul cresterii de bunuri si servicii care se vor resimti in venituri si consumuri
mai mari.
DVD = K * DI
- K trebuie sa fie mai mare decat 1
Daca in aceasta relatie inlocuim cresterea investitiilor DI cu relatia DVD – C = DI.
Stim ca cresterea consumului DC raportat la cresterea VD repr inclinatia marginala spre
consum, adica repr c’ si ajungem la idea ca K = 1 / 1 – c’
DC / DVD = C’ K = 1 / 1 – c’
Pt ca 1-c’ repr inclinatia marg spre economisire aceasta relatie a multiplicatorului mai
poate fi scrisa: K = 1 / e’
Cele doua formule ne arata ca val mutiplicatorului este cu atat mai mare cu cat inclinatia
marginala spre consum este mai mare si cu cat inclinatia spre economisire este mai mica.
Principiul acceleratorului
Acest accelerator explica sau ne atrage atentia ca venitul are effect asupra investitiilor si
ca in mod deosebit cresterea venitului influenteaza investitiile. Punctul de pornire il repr
urmatoarea idée: cand creste cererea de bunuri de consum inseamna ca trebuie sa se
mareasca aceasta productie, dar influenta in acest sens se transmite printr-o crestere mai
mare decat proportionala capitalului tehnic trebuie sa sporeasca in mod accelerat
investitiile. De aici concluzia ca intre cererea de bunuri de consum si investitiile exista o
relatie de accelerare. O situatie similara exista in economie si in situatia cand toate
capacitatile de productie sunt utilizate integral.
Ca urmare cresterea cererii de bunuri va atrage o crestere mai mare a investitiilor in
economie. In aceasta interpretare cererea de bunuri de consum este considerate o
variabila independenta.
a = I / (Vt – Vt-1) = I / DV D = delta a = accelerator
Marimea investitiilor care trebuie facuta este egala cu acceleratorul inmultit cu cresterea
venitului. DV * a = I
In cadrul acestei relatii : 0 > a si a < 1.
Rationamentul acceleratorului
O crestere a venitului determina cersterea cererii de bunuri de consum care ii vizeaza pe
producatorii bunurilor respective. Cresterea acestei cereri det cresterea productiei, adica o
crestere a ofertei. Pentru a acoperi cererea de bunuri de consum, DQ cresterea cantitatii
determ la randul ei o crestere sub forma de investitie suplimentara pentru a mari
capacitatea de productie la bunurile cerute ceea ce atrage dupa sine investitia
suplimentara necesara care o gasim in relatia:
Kt / productie inmultit cu cresterea productiei
Cresterea economica si dezvoltarea
Dinamica oricarei econom este relevata prin modul in care evolueaza indicatorii
macroeconomici sau agregatele, crestere PIB, venitul national, produsul national net, pt a
asigura o mai buna existenta.
Miscarea nu este spre crestere mereu. Acest mod de msicare este denumit fluctuatie.
Dinamica active econom si a productiei este fluctuanta.
Cresterea economica este interpretata ca o sansa de a trai mai bine. Este acea stare a
economiei unei tari care are o evolutie favorabila cu consecinte favorabile pt satisfacerea
nevoilor. Cresterea economica este consemnata prin cresterea PIB la nivelul unei tari si
uneori pe cap de locuitor. Atunci cand rezultatele economice ale unei tari si populatia
sporesc simultan vorbim de o crestere economica 0.
Prin crestere economica se mareste oferta agregata de bunuri si ca urmare toata lumea
imbratiseaza idea cresterii economice.
Pe termen lung cresterea econom este cea mai dorita = cresterea productiei potentiale.
La baza cresterii economice se afla surse precise: resurse financiare, resurse umane care
conteaza ca numar, resurse naturale, capital tehnic, tehnologia (raspunde la intrebarea
cum faci ceva). Acesti factori directi mai primesc si factori indirecti: cererea agregata,
eficienta active financiar-bancare, volumul economic, competitivitatea resurselor. Orice
crestere economica poate fi privita din 3 unghiuri:
- cantitativ – implica mai intai cantitatile de factori de productie si cati factori folosesti
- calitativ – priveste eficienta (a produce mult cu factori cat mai putini), tehnologii
superioare care protejeaza mediul si nu il deterioreaza.
- structural – cum se structureaza, ce intra acolo, in interiorul acestor aspecte presupune
din ce se cimpun factorii de productie, cu ce eficienta, cum se produc.
Rezultatul cresterii economice este o relatie intre afctori:
Y = f (L,K,A) – functia de productie la nivelul tarii A = progress tehnic
Privita d.p.d.v. al modului in care se realizeaza exista doua tipuri de cresteri:
- cresterea economica extensiva – in stare pur extensive cresterea PIB se realizeaza in
exclusivitate prin crsterea cantitatii de factori, productivitatea nu se modifica.
- cresterea economica intensiva – se realizeaza in exclusivitate prin cresterea eficientei.
Atunci cand cresterea econom este predominant extensive este o crestere econom
realizata in principal prin cresterea f de productie. Cresterea econom predominant
intensive se bazeaza pe eficienta, dar presupune si cresterea factorilor de productie.
Cand cele doua sunt apropiae se vorbeste de o crestere intermediara. In calculul
cresterii economice exista o preocupare ca poate fi determ in preturile curente sau
preturile zilei si in preturi constante (eliminand inflatia din valoarea productiei).
Exista de asemenea privita din unghiul de vedere al eficientei cresterea endogena, o
crestere care rezulta din progresul tehnic si tehnologiile aplicate. Cea exogena, provine
din factori cantitativ. Exista modele de cresteri economice bazate mai ales pe inovatie,
exista o crestere economica bazata pe randamente mai mari, institutiile au avut un rol
deosebit.
Dezvoltarea reprezinta o crestere economica insotita cu imbunatatirea evidenta cu
conditiile de munca si de viata ale locuitorilor tarii. Dezvoltarea este incomparabil mai
mica decat cresterea economica. Realizarea unei dezvoltari durabile.
Curs 4
Piata monetara
Economia in realitate este un sistem de activitati care se leaga intre ele. Prin diviziunea
muncii, dar relatiile intre activitati se realizeaza prin intermediul pietelor de diferite
forme. Una dintre aceste piete este piata monetara, obiectul acesteia il repr banii. In timp
cresterea si diversificarea nevoilor din economie a avut ca effect extinderea folosirii
banilor in operatii tot mai multe si mai diferite. Pe baza banilor se realizeaza astazi mult
mai multe activitati specific legate de bani care formeaza mai multe piete: piata
monetara, valutara, capitalurilor, fondurilor mutuale (se constituie asociatii care
organizeaza un fel de banca in care oamenii contribuie cu bani si subcriu fonduri de
intrajutorare si apoi se imprumuta cu sume pe care tot ei le stabilesc). ex: cooperativele
de profit bancar, fondurile de pensii, fonduri speculative
Tot acestea considerate in unitatea lor formeaza pietele financiare/ monetar-financiare,
adik o piata financiara unificata. Se caracterizeaza prin doua aspecte majore: au unitate de
loc si de timp. Fiecare dintre aceste piete financiare are anumite caract care ii sunt
proprii, acestea ii asigura identitatea sa. Aceste aspecte de identitate delimiteaza fiecare
tara in raport cu celelalte. In acest sens fiecare piata are regulile si mecanismele sale
proprii, specifice dar are si aspecte mai mult sau mai putin commune cu toate celelalte.
Agentii eco/ unitatile eco institutionale care realizeaza operatii pe pietele financiare sunt
cunoscute sub denumirea generica de institutii financiare sau financiar-bancare. Aici intra
bancile de toate felurile, soc de asigurari, fondurile mutuale indiferent de denumirea lor,
cooperativele de profit, firmele de schimb valutar. Toate acestea opereaza realizand
intermedieri intre ceilalti participanti la pietele financiare. Tot aceste institutii gestioneaza
sisteme de credite, depozite instrumentele monetar financiare si parghiile pe care le detin,
dar in acelasi timp realizeaza operatii in nume propriu.
Piata monetara propriu-zisa
A aparut si functioneaza in legatura directa cu doua si mari importante imprejurari:
existenta si folosirea banilor, formarea unor excedente banesti temporare la anumiti
agenti economici si concomitent cu aceasta aparitia unor deficite sau nevoi suplimentare
de bani care au caracter temporar la altii.
Banii repr prima problema. Au aparut cu mult timp in urma, initial se credea ca au aparut
acum 2000 ani. Cercetarile istorice in zona de N, N-V a Africii au scos la iveala existenta
banilor cu mai mult de 4 milenii in urma. Rolul, functiile s-au modificat foarte mult de
atunci si pana azi. Initial rolul de bani nu l-a avut o marfa anume. Bunurile care au
modificat rolul banilor au fost: blanuri, animale, bucati de anumite metale. Cu timpul
acest rol a revenit unor metale pretioase. Metalele pretioase sunt indivizibile, repr o
valoare mare intr-un volum mic, sunt usor de transportat.
Incepand cu 1990 nu se mai pun in circulatie monede de metal pretios, decat cu ocazii
deosebite. Astazi banii repr o notiune in care se includ moneda metalica, bancnotele,
moneda scripturala, alte mijloace si instrumente care au forma proprii diferite de la tara la
tara si sunt utilizate ca mijloace in operatii de schimb si plati intr-un spatiu economic dat.
Functiile banilor: *f de masurare-sunt unitate de masura de activitate eco, iar etalonul
este o unitate monetara; *functia de mijloc de schimb, accesul la orice bun se face de pe o
suma de bani corespunzator (cand banii servesc la achitarea unei datorii repr un mijloc de
plata); *este o forma a avutiei; *f de mijloc de plata;
Pt a-si indeplini cu succes functiile banii trebuie sa existe intr-o anumita cantitate care se
numeste masa monetara sau baneasca. Aceasta se compune din numerar, bani
scripturali si toate celelalte forme care se pot folosi mentionate mai inainte.
Masa monetara are mai multe componentesi din aceasta cauza se prezinta si ea in trepte:
M1= bilete de banca+moneda divizionara+depozite la vedere (bani efectivi in numerar
cei mai lichizi)
M2= M1+conturi de economii (bani aflati in conturile la vedere, la banca)
M3=M2+depozite la termen cu diferite dobanzi+certificate de depozite (depozite la banci
pe termen lung)
M4=M3+bonuri de trezorerie+titluri comerciale emise de firma
Fiecare arata un grad de lichiditate.
Curs 5
Masa monetara repr cantitatea de bani necesara la un moment dat sa existe din moneda
proprie a unei tari in circulatie.
M= P*Y/V (Y=cantitate pib, M=masa monetara, V=viteza de circulatie a banilor)
Piata monetara este supusa unor particularitati in raport cu celelalte piete:
- este o piata cu concurenta imperfecta, la care participa purtatorii cererii si ofertei, dar si
intermediarii
- exista un pret care are denumirea de dobanda
- costul de oportunitate in stare lichida repr dobanda care s-ar fi putut castiga daca banii
ar fi depusi la banca
- masa monetara in circulatie o asigura Banca Nationala si bancile com prin activ pe care
le desfasoara.Bancile practica multiplicatorul monetar pt a mari cantitatea de bani pe
piata.
Nevoia de bani este oglindita de cerere. Poate sa vina din partea oricarei categorii de
institutii financiare.
Cai de crestere a masei monetare:
- credite obtinute de la banci
- imprumut extern
- micsorarea rezervei obligatorii
Cai de micsorare a masei monetare:
- plafonare credite
- se acorda credit extern
Motivele pt care este nevoie de moneda:
- motiv tranzactional = tranzactii comerciale; cererea de bani este determinat de 2 factori:
marirea PIB si pret
- motiv prudential
- Motiv speculativ (cererea speculativa este foarte puternic legata de evolutia ratei
dobanzii in raport invers creste rata dobanzii scade cererea speculativa si invers)
Relatia dintre masa monetara si cererea de bani este data de gradul de lichiditate sau rata
lichiditatii. Ceea ce sta in spatele acestei rate de lichiditati a capacitatii de achitare sunt: -
- masa monetara existenta la un moment dat in eco la agentii economici
- masa monetara pe care ei o detin in mod pasiv ca rezerva si segmentul de masa
monetara ce il folosesc pt a plati
Rata lichiditatii = nivelul mediu annual al masei monetare/ volumul tranzactiilor eco
mijlocite de moneda
Oferta de moneda repr moneda care este pusa in circulatie si aceasta se face pt acoperirea
deficitului bugetar. Ca sa acopere platile pt kre bugetul nu are bani se pun in circulatie de
regula bonuri de tezaur:
* prin casieria statului
* prin rezervele obligatorii ale bancilor
* credite acordate de bancile comerciale
* scontarea la operatie a unor doc seunt de regula de natura comerciala
* cresterea dobanzilor prin depunerea la banci
Exista in decursul timpului un comportament ca politica din partea sistemului bancar
numita politica banilor ieftini ce are in vedere perioadele de dificultati cand economia
merge greu, dar exista interesul sa mearga mai bine se incurajeaza cresterea economica
prin bani mai ieftini ceea ce inseamna in primul rand dobanzi mai mici. Dimpotriva cand
afacerile merg foarte bine are loc fenomenul de supraincalzire se va trece intr-o perioada
de dificultate. Dobanda are tendinta se creasca.
Cauzele scaderii masei monetare: diminuarea creditelor, cresterea impozitelor,
cresterea rezervei obligatorii, a dobanzii.
Se scade masa monetara prin rationalizarea creditelor, dobanda de referinta prin
imprumut de la BNR, prin fixare a unor limite si prin investitii cu schimb de lei in valuta
Piata financiara
Este o piata de capital specializata in realizarea tranzactiilor cu active financiare pe
termen mediu si lung spre deosebire de piata monetara pe care se manifesta scadente pe
termen scurt. Componentele acestei piete pot fi identificate dupa anumite operatii mai
specifice si dupa termenul desfasurarii operatiilor respective. Piata monetara este
considerata piata tranzactiilor pe termen scurt. Piata de capital este cea a operatiilor de
capital pe termen mediu si lung. Piata de capital care intra in ansamblu si se intersecteaza
cu cea financiara este interpretata ca fiind specifica sumelor economisite si in care se
investeste.
Piata finaniara traseaza operatii pe termen mediu si lung. Are rolul de a realiza
intermedierea financiara prin institutii de profil de diferite feluri. Intermedierea se face
intre banii economisiti si cei care pt a-si realiza optiunile economice au nevoie se
capitalurile respective.
Instrumente financiare pot fi banii efectivi depozite la vedere, documente cunoscute
sub denumirea de substitute de plata sunt conturile de economii, depozite la termen,
depozite valutare. Toate acestea sunt instrumente financiare pt k se pot transforma in
bani. Alte intrumente sunt: titulurile de credit, cambia, CEC-ul, biletul la ordin, titlurile
de stat, obligatiuni care pot fi ale statului, banii folositi in asemenea operatiuni se spune
ca repr investitii. Distingem investitii reale (sume care se concretizeaz in obiecte),
investitii financiare (se repartizeaza in plasamente).
Pe piata financiara operatiunile se concretizeaza asupra valorilor obligatiunilor si
actiunilor. Cerearea de capital apartine celor care au nevoie de bani pt a-si desfasura
activitatea. Purtatorii cererii de bani cand reusesc sa-si cumpere ceea ce doresc devin
debitori. Purtatorii ofertei sunt cei care detin fondurile si chiar sunt soc de constituire a
diferitelor fonduri. Pe piata financiara se tranzactioneaza aceste valori imobiliare. Piata se
desfasoara in doua trepte: piata primara si secundara.
Ceea ce se pune in vanzare pe piata primara repr hartii de genul actiunilor si
obligatiunilor. Actiunile repr hartii de valoare care sunt puse in vanzare de catre firme, de
catre soc com de orice gen care doresc sa se constituie si sa functioneze sau doresc sa-si
extinda activitatea. Actiunea probeaza ca detinatorul ei este coproprietar cu o anumita
suma in cadrul firmei.
!!! Obligatiunile pot fi tranformate in actiuni. Pt retragerea actiunilor acestea sunt supuse
unei oferte publice de rascumparare. Oblig si actiunile sunt marcate ca fiind nominative
sau cu titlu la purtator. Val de emisiune poate fi mai mica sau egla decat VN. Pe piata
primara are loc doar vanzare, iar pe cea secundara si cumparare, dar pretul de vanzare nu
poate depasi o val mai mica decat cea stabilita de lege. Pe piata financiara se vinde si se
cumpara drepturi de proprietate.
Asemanari
- actiunile si oblig se pot emite la curs al pari sau sub pari
- act si oblig pot fi subscrise nominative sau cu titlu la purtator
- pt ambele exista o evidenta pt a se sti unde se afla si scriu in Reg National de Valori
Mobiliare
- amandoua se pot rascumpara, toate se emit in valori standard
Deosebiri
- venitul celor doua au denumiri dif cupon sau dobanda
- participarea la AGA si primirea despagubirilor
Cursul 6
Investitia reprezinta orice miscare a unei valori care este subceptibila sa aduca profit.
Actiunile demonstreaza un drept de propietate de o anumita valoare la o activitate eco la
o firma sau la o soc com.
Obligatiunile reprezinta un imprumut un credit care se face pe baza unor emisiuni de
obligatiuni in valori bine stabilite .
O actiune sau o obligatiune are o valoare foarte mica. Astazi din ce in ce mai rar se pun i
functiune actiuni sau obligatiuni sub forma de hartii de valoare ,deoarece sunt scumpe.
Acum se scot sub forma de dividende. Bursa de valori sunt adimise numai soc.care au un
nr de actiuni foarte mare.
Actiunea dem un drept de proprietete si da dreptul de a participa la AGA si de a vota.
Obligatiunile nu dau acest drept. In cazurile de forta majora obligatoriu sunt avantajati de
faptul ca primesc despagubiri in timp ce actionarii nu .
Actiunile si obligatiunile se pun in circulatie pe piata emisiunilor denumita si piata
primara. Se pot vinde la o suma egala cu val.inscrisa pe ele , nominala sau mai mica.
Pretul de vanzare este ....., nu se modifica pe parcursul emisiunii. Dupa inchiderea
emisiunii aceste drepturi pot fi revandute. Acesta actiune se desfasoara pe piata
secundara unde se fac tarnazactiile bursiere.
Cei care fac emisiuni de harti de valoare cauta capital, fiinde purtatorii cereri. Cei care au
bani sunt ofertanti de bani . Purtatorii cererii sunt soc.de toate genurile. Purtatori ofertei
sunt cei care au bani si vor sa-i inmulteasca .
Piata primara – hartiile de valoare au numai vanzare, pe piata secundara circula direct.
Pretul poate fi<,>,= cu val.nominala . De obicei se cumpara la un pret mai mic si se vand
la un pret mare.
La actiuni ,participarea la AGA pt a afla ce se intampla cu firma este conditionata de nr si
valoarea actiunilor. Exista o cota minima de participare la votul AGA, fara acesta nu
poate participa.
In functie de gradul de emisiune al actiunilor exista posibilitatea ca anumiti posesori de
asemenea actiuni sa detina cele mai multe voturi majoritatea in AGA.
De regula venitul care se aduce de o asemenea hartie de valoare este in functie de
rezultatul obtinut de firma pt actionari,iar pt obligatiuni dabanda cu care a fost lansata la
emisiune.
Pretul la care se cumpara si se vinde pe piata secundara se numeste curs care este
influentat de rezultatele firmei , de imaginea firmei , de zvonuri, de rata dobanzi.
Cand rata dobanzi creste, scade pretul unui titlu si invers.
Pe piata secundara acolo unde se revand hartiile de valoare se pot face doua operatii
clasice: la vedere,la termen
In conditiile operatiunilor la termen cu care fac tranzactiii directe sunt agentii de
bursa,brokerii. Ei sunt de regula salariatii unei firme care au dreptul sa participe la
tranzactii bursiere. Aceste firme care participa sunt soc.de valori mobiliare, sunt
autorizate. Ele preiau comenzile de la cei ce detin hartii de valoare si vor sa vanda sau de
la cei ce au bani si vor sa cumpere. Pt acesta se dau comenzi speciale.
Brokerii centralizeaza comenzile si se duc cu ele la bursa. Comenzile .....ce se vand.
Exista dou motive:
- au cumparat mai multe mai ieftin si vor sa castige bani , au nevoie de bani
- vor sa-si diminueze nr de hartii de valoare undeva ,dar vor sa creasca in altundeva.
In controlul facut pt a vinde / cumpara cei care sunt implicati in operatii indica si pretul
sau cusul. Pretul de vanzare indicat din p.d.v. al vanzatorilui este intotdeauna minim.
Pretul de cumparare indicat de cei care cumpara este maxim.
Pe piata la vedere se pastreaza ideea ca se tranzactioneaza pe moment si ajung hartiile la
cei care cumpara si banii la cei care vand.
In ceea ce priveste aceste operatii pretul se formeaza prin deschiderea unui ceas sau in
cazul unei situatii de urgenta exista un comitet care formeaza un curs.
Ex: cand ofertnatii sunt mai multi si cererea este mica trebuie scazut pretul pana ajunge la
un pret de inchidere.
Totul este compuiterizat si se preia in functie de comenzi apoi se termina prin precizarea
minimului si maximului la hartia respectiva.
Tranzactiile la termen cei care participa vor sa cumpere mai ieftin si as vanda mai scump.
aceste tranzactii sunt acelea care angajeaza operatii de vanzare si sau cumparare astazi cu
un termen de realizare in viitor.
Cei care participa la operatiile termen denumite future intentioneaza fie sa castige bani
din evolutia cursului , fie sa detina un nr mare de actiuni la firma astfel incat sa preia
controlul ei.
Unii sunt interesati sa participe gandind ca va creste cursul vor vrea sa cumpere acum pt
ca considera acest mers mai scazut,asteptand sa vina termenul pt a-si lua hartiile de
valoare. Cei care se gandesc ca in viitor va scadea cursul vor vinde acum actiuni si
obligatiuni hartii de valoare pe care nu le au si spera ca cursul sa scada pt a le cumpara pe
parcurs la termenul stabilit .
Bursa permite transformarea banilor in bani active.
1. pt a face investitii
2. se permite miscarea rapida a capitalului.
3. pt ca permite miscarea banilor dintr-o activitate in alta
4. pt ca permite miscarea rapida a cap dintr-o tara in alta
5. pt ca permite concentrarea capitalului (posibilitatea de a participa la mai multe
firme si chiar a le controla)
Intra infunctiune sistemul participantiilor prin detinerea voturilor majoritare de catre o
intrep. la alta firma.
Bursa e un simbol care tradeaza starea economiei. Mersul bun al ec.se resimte prin :
cresterea val. tranzactiilor si tendinta de crestere a cursurilor.
Evolutia cursurilor unor obligatiuni nu este direct influentata de starea proprie firmei
respective ci si de mediul general.
Evolutia cursurilor si volumul tranzactiilor reprezinta indicatori importanti pt dinamica
stari ec unei tari.
In conditiile actuale cand capitalul circula liber in multe tari, prin intermediul burselor, se
propaga fenomene negative si pozitive .
Cea mai mare influenta pe aceasta cale o exercita tranzactiile financiare din tarile cu
economii mari si capitaluri dinamice.
Piata valutara este o piata derivata prin faptul ca fiecare tara are moneda sa si dezvolta
relatii atat in sens monetar cat si de export-import de transferare a avutiei dintr-o tara in
alta sau sub alta forma.
Piata valutara este o necesitate care se justifica prin faptul ca relatiile dintre tari presupun
miscarea capitalurilor sub forma baneasca :
1. pt investitiile in alte tari se fac investitii cu alte monede
2. pt retragerea veniturilor aduse de filialele altor tari
3. pt ca permite circulatia averilor dintr-o tara in alta
4. pt dezvoltarea relatiilor intre familii si persoane , inclusiv turism.
Piata valutara reprezinta vanzarea au parerea banilor care apartin diferitelor tari . Aceasta
operatie o fac bancile,dar si soc de investitii,fondurile speculative casele de
economii,casele de pensii. O mare importanta in op.valutare o au speculatiile. Banii
circula repede dintr-o tara in alta pe calea monedelor . Participantii la acesta piata sunt
:cumparatori,vanzatori,intermediari.
Pretul la care se vinde o moneda pe alta se numeste curs valutar . Si aici se fac operatii la
termen si la vedere. Cursurile sunt negociate (in) liber, adica cumparatorul propune un
curs si vanzatorul altul sau preiau un curs de la altii.
Operatiile sunt identice cu cele de la bursa. Op.la vedere se finalizeaza imediat sau in 48
de ore. Cele de termen depind de termenul la care se dau.
Factori care influenteaza cursul
- starea eco tarii respective
- cei care se ocupa de schimb valutar pt a obtine comisioane tine si de rata
dobanzii,arbitrajul dobanzii si arbitraj la cursul dobanzii
Este o piata de capital specializata in realizarea tranzactiilor in active financiare pe
termen mediu si lung, spre deosebire de piata monetara pe care se manifesta scadenta pe
termen scurt se influenteaza puternic unele pe altele chiar interactioneaza banii lor si ine
cele din urma formeaza o piata mozaic denumita piata financiara.
Cursul 7
Piata muncii
Ca orice piata este supusa forte multor riscuri. Biroul International Muncii , org.al
natiunilor unite cu largi atributii recunoscute de toate tarile” Munca nu este o marfa”.
Alte puncte de vedere sustin ca ceea ce se vinde si se cumpara pe aceasta piata este un
capital. Initial s-a sustinut ca este vorba de capital cultural=suma cunostintelor si
deprinderilor pe care oamenilor le-au acumulat atunci cand produc.
D.p.d.v valoric stau chelt.si eforturile facute cu pregatire si dezv.cunostintelor. Astazi se
sustine ca ceea ce se vinde si se cumpara este capitalul uman. Aceasta ar constata in
volumul de cunostintele profesionale,competente,abilitati si aptitudini care pot fi detinute
si folosite astfel incat sa aduca veniturile pt posesorii lor.
Munca-reprezinta actiunea prin care se folosesc aptitudinile fizice,intelectuale si
cunostintele pt a realizat bunuri si servicii de orice fel.
Cele doua puncte de vedere sunt influentate de factori politici si ideologici. Amandoua se
potjustifia logic. Daca admitem ca este capital uman atunci toata soc.este formata din
capitalisti.Cei care exploateaza capitalul se numeste capital tehnic(industrie),iar cei care ii
servesc sunt cei care formeaza capitalul uman.
Exista cateva caract.ale muncii precum:
1. cererea de munca emana de la capitalistii care detin capitalul de alta natura deact cea
umana. Oferta este legata de persoanele care detin aptitudini de diferite feluri:motive sau
formate si care pt a-si asigura conditii de existenta recurg la angajarea lor contra unor
venituri.
Aici exista o problema,instrainarea acestor capacitati in schimbul unor denumiti generic
salariati in conditii in care nu detineau alte mijloace prin care sa isi asigure
existenta.Astazi exista oamenii care isi asigura existenta prin salariu clar exista si oameni
care presteaza ............desi au venituri suficiente.
Cererea si oferta nu sunt det direct de piata muncii.
Cererea de munca provine de la cei ce detin capital utilizat in diferite activitati si din
prestarea acestor activitati. In acesr sens cererea depinde de dezv.activ.eco.si de
acumularea capitalului in timp.
Oferta de munca are la baza doua procese:
-procesul demografic
-formarea/instruirea
2. Transparenta este departe de a fi perfecta ,este afectata de capacitate=ce locuri de
munca sunt ,unde,cum si cand si salariul pe care cineva trebuie sa le stie.
Cererea de munca este cunoscuta in mica masura.
D.p.d.v al ofertei transparenta este mai dificila. Pretul si obligatia angajatorului este
considerat pana la angajarea doar o promisiune de cele mai multe ori nedeclarata.
3. Pe piata muncii conditiile care insotesc oferta de munca si care trebuie respectarea
intrutotul pt a putea asigura o existenta normala purtatorului muncii sunt:
-asigurarea dreptului la munca;
-asigurarea in munca trebuie sa fie libera(se interzice munca fortata)
-sa se asigure disciplina in munca;
-asigurarea protectiei corespunzatoare in timpul muncii;
-asigurarea dreptului la odihna;
-crearea de conditii pt perfectionarea pregatirii;
-dreptul la socierea in sindicate si alte organizatii;
-dreptul la greva;
4. Cererea si oferta de munca nu au mobilitate perfecta. Inseamna ca semnele de
schimbare apar intr-un moment ,iar ea se produce mai tarziu. Foarte rar se anticipeaza
schimarile. Atat cererea cat si oferta de munca se formeaza in timp.
Factorul munca-oferta este singurul termen variabil pe termen scurt ,mai ales cantitativ .
5.Cererea si oferta de munca constituie o problema de urgenta. Munca devine un fel de
conditie a existentei.
6. Cererea si oferta sunt perisabile(=pierdere)
Piata muncii in toate tarile exista si functioneaza pe doua trepte:primara si secundara.
a) Piata primara este caracteristica marilor firme purtatoare de cerere,soc.com mari si
foarte mari si se caract prin:
-existenta unui nr mare de locuri de munca pe fiecare firma
-mai mare stabilitate in ocupare
-salarii mai mari
b) Piata muncii pt unitatile eco.mici ,foarte mici ,mijlocii celor care se ocupa de activ.
mai mult sau mai putin intamplatoare care nu asigura continuitatea in munca ,nu asigura
stabilitatea si care chiar in conditiile unei preocupari renumeratia este mai mica.
Pretul muncii are o denumire specifica-salariul. Salariul este o denumire de origine latina.
Temeiul functionarii a pietei muncii il reprezinta contractul de munca. Din acest p.d.v in
desfasurarea tranzactiei de angajare exista doua trepte ale pietei muncii:
-purtatorii cererii si ofertei intra in contact
-incepe sa functioneze normal, sa se desf.munca
Prima treapta este conditionata de conditiile de legalitate si de intelegerile la care au ajuns
in procesul tranzactionarii.
Cea de-a doua repr. desfasurarea muncii.
Piata muncii reflecta felul in care sunt grupate pe ramuri ,sectoare,pe profesii si nivelul
de calificare. Are si o functie sociala,ceea ce inseamna ca implica si negocierea
conditiilor de munca si de ansamblul calitatii vietei.
Piata muncii are si o functie formativa care presupune calificare ,educatie
,recalificare,reconversie. Prin recalificare si reconversie se asigura calitatea in munca. Se
constata ca in timp cererea si oferta sunt afectate de doua fenomene majore:
-efectul de venit care este provocat de urmatorul rationament: opersoana salariata
inlocuieste timpul de munca cu cel liber at cand salariul atinge un nivel care permite
posesorului muncii sa aiba conditii de viata apropiate de aspiratiile sale;are venituri
necesare,isi poate asigura cele necesare si isi poate permite si timp liber.
-efectul de substituire se caract prin faptul ca salariatul inlocuieste o parte mai mare sau
mai mica din timpul sau liber cu timp de munca suplimentar astfel incat isi maresc
venitul; salariul creste si anumite persoane cauta sa lucreze mai multte ore si pt ele
utilitatea marginala a salariului este superioara utilitatii marginale a timpului liber.
Cererea de munca repr nevoia de munca salariala intr-o economie si care se satisface prin
intermediul pietei.
Cererea de munca deriva din cererea de bunuri. Daca creste cererea de bunuri trebuie
dezv.productia si apar noi locuri de munca si invers.
Echlibrul pe piata muncii
Presupune o apropiere intre cererea si oferta de munca,aceasta poate fi considerata la
nivelul unei tari,zone mai mult sub aspect teoretic intrucat nu exista o piata a muncii ci
pietele muncii pe domenii pe meserii.
Echilibrul poate fi analizat si la nivel macroeconomic intre cererea si oferta la nivelul
unei tari dar acesta reuseste influentele tuturor pietelor de............ Problema echilibrului
implica in afara de raportul cerere-oferta si salariul. Pe orice forma de piata pt orice
ocupatie purtatorii cererii de munca angajeaza salariatii in plus atat timp cat utilitatea
marginala a muncii concretizata in venitul obtinut de angajator pt angajatii pe care ii are
este mai mare decat chelt marginale pe care le face angajatorul pt salariatii /fiecare
salariat.
Curs 8
Piata muncii
Riscul somajului tine foarte mult de nivelul de educatie si de stadiul dezvoltarii
economiei.Relatia risc de somaj nivel de industrie arata ca este mai mare riscul pentru
persoanele tinere si ca pana la o anumita varsta acest risc tinde sa se diminueze.
Exista un somaj ridicat indiferent de educatie,dar mai ales in randul celor educati
incepandde la 15 – 50 ani.
Se constata ca in conditiile actuale cererea de munca este generata din ce in ce mai mult
nu atat de cresterea economica pe cat din cererea externa de bunuri.Cauza este
dezvoltarea schimburilor internationale si globalizarea.
Oferta de munca are si ea tendinta in tot mai mare masura din exterior.Aceasta educatie
este insa mai lenta.
Structura cererii de munca se deplaseaza rapid in favoarea celei calificate mai ales in
tarile dezvoltate.Creste cererea de muncacu calificare.Odata cu aceasta cerere a crescut si
oferta de munca datorita dezvoltarii invatamantului superior in toate tarile.In activitatea
economica munca mai bine pregatita ,calificata,este mai greu si mai putin substituibila de
catre capital.
Munca necalificata este insa mult mai substituibila de catre capital,dar si de munca,
calificata.
Schimbarile calitative din structura muncii au determinat aparitia unei noi calificari a
acesteia in doua sectoare: - good jobs; - bad jobs
Primul sectorse caracterizeaza prin insuficienta ofertei ,iar al doilea prin excedent de
oferta.
A crescut instabilitatea ocuparii locurilor de munca.Au disparut contractele de incadrare
in munca pe termen nedeterminatsi au aparut contractele de incadrare in munca pe termen
mediu si scurt,iar daca este lung prevede trepte de reverificare a calificarii. Instabilitatea
desemneaza ca ocuparea unui loc de munca este limitata in timp.Cauzele instabilitatii
sunt:
* dorinta proprietarilor de a-i face pe salariati sa accepte salarii mai mici
* transformarile tehnice,tehnologice,organizationale si economice care au loc in cadrul
firmelor
Instabilitatea genereaza insecuritatea locului de munca mai ales atunci cand somajul este
ridicat.Afecteaza in mod deosebit pe tinerii pana in 26 – 28 de ani si pe varstnicii peste 50
de ani si pe cei cu experienta insuficienta si anumite standarde internationale.Creste
foarte mult flexibilitatea muncii ca factor de productie datorita diversificarii orariilor de
munca,faptul ca firmele nu mai produc pe stoc sau produc pe stocuri foarte mici de regula
produc pe baza de contract.
A aparut necesitatea schimbarii produselor,inoirii lor si de aici flexibilitatea
muncii.Flexibilitatea muncii presupune adaptarea acesteia la schimbarile care decurg din
modelul economic aflat in continua schimbare.Formele concrete de flexibilitate sunt:
- angajarea pe termen nedeterminat
- angajarea cu munca la domiciliul angajatorului cu anumite zile pe saptamana si/sau cu
ore diferite de la o zi la alta,
- angajarea la firme cu timp partial si orar modular ,sezonier sau saptamanal;
- angajarea cu rol obligatoriu ,anuntat de angajare cu 10 pana la 48 de ore inainte:
- individualizarea muncilor pe salariati,in functie de exigentele postului de munca,dar si
de interesul si participarea angajatului;
Constrangerea comerciala asupra volumului,structurii si realizarii munciii este in crestere
evidenta.Productia este din ce in ce mai mult pilatata de client.Iar competitiadintre
producatori pentru a prelua cererea si a satisface clientii induce stres,responsabilitati
spoite ,creativitate din partea salariatilor si intensificarea muncii.
Confruntat cu cererea clientului salariatul are mai putine posibilitati sa-si negocieze
ritmul de munca,orarul,locul de munca,concediile ,pauzele.
Constrangerea de natura comerciala se extinde tot mai mult in diferite sectoare si
functiuni.Un factor foarte important il reprezinta comunicarea care ii leaga pe salariati
direct de client;pentru a-i prelua comanda si a o realiza in conditii mai bune.
Stabilitatea asupra fortei de munca desi dorita a devenit practic insuportabila in cintextul
actual.De aceea se pune mai mult decat in trecut problema securizarii parcursului
profesional al salariatilor.A securiza parcursul profesional nu inseamna sa se diminueze
flexibilitatea ci sa se asigure in decursul vietii active salariale protectia necesaraconta
efectelor negative ale flexibilitatii.
Piata muncii este in prezent extrem de dinamica si procesele acestea probabil ca se vor
adanci.
Exista,de asemenea factori care influenteaza puternic costurile si beneficiile obtinute in
munca.Unul dintre acesti factori il reprezintataxele,impoziteleprogresive care se modifica
si au tendinta generala de crestere .Daca acestea cresc recuperarea cheltuililor facute
pentru pregatirea salariatilor este tot mai grea.
Sustinerea publica a educatiei are tendinta sa restrictioneze tot mai mult.Imprumuturile
pentru studii si gradul ,burse acordate studentilor au tendinta sa creasca lent sau chiar sa
se diminueze.Cheltuielile trec din ce in ce mai mult pe seama celui ce se
instruieste.Exista tendinta generala din partea universitatilor de a externaliza cheltuielile
necesare formarii fortei de munca.
Somajul
Somajul este un fenomen complicat care a intrat in atentia stiintei economice in secolul –
XIX – (dupa 1850). Somajul reprezinta excendentul fortei de munca peste cerere.EI sunt
considerati asupra populatiei relative,pentru ca reprezinta un surplus de forta de munca in
raport cu cei angajati.Acest mod de a defini somajul este de natura economica
exclusiva.Daca inca ne punem problema originii ofertei si cererii de munca atunci vom
regasi la baza somajului si alte cauze mecanice.
Munca este necesara in functie de trebuintele pe care le au oamenii si pe care nu si le pot
satisface in mod direct.
Oferta de munca este influentata de economie,dar nu este determinata oferta in mod
exclusiv de economie.Cea mai importanta conditie este considerata cea
demografica.Omul nu poate trai fara a produce ,dar oferta de munca poate fi mai mare
sau mai mica decat aceasta.
Demografia ne duce cu gandul ca populatia evolueaza si se modifica si dupa legile
naturii, tine de comportamentul familial ,al cunostintelor despre fertilitate, procreere,
traditii,politici demografice si numerosi factori sociali si dematografici care contribuie la
formarea ofertei de munca.
Existenta somajului nu se datoreaza numai economiei,piata muncii este locul unde se
selecteaza mai multi factori care in combinarea lor au o rezultanta negativa si anume
somajul. Formarea somajului se explica prin interferenta mai multor fenomene si
procedee :
1.Incetinirea cresterii PIB sub un anumit nivel sau scaderea acesteia in conditiile in care
alti doi factori ,populatia si productivitatea muncii raman constanti.Daca somajul exista
aceasta conditie determina cresterea.
2.Daca la o evolutia a PIB ca in primul caz ,iar productivitatea creste, somajul se
amplifica mai mult.Iar daca va creste si populatia activa somajul va spori mai mult.
3.Daca PIB evolueaza in acelasi fel ca la cele doua cazuri anterioare,iar productivitatea si
populatia activa luate impreuna scad mai mult decat produsul intern brut,nu se va forma
somaj.Iar daca somajul exista s-ar putea resorbi intr-o anumita masura.
4.Somajul poate sa apara sau sa creasca daca populatia activa si productivitatea luate
impreuna cresc mai mult sau evolueaza una crescand si alta scazand astfel incat cresterea
realizata o depaseste pe cea a PIB.
Formele somajului
Somajul nu este un fenomen unic prin natura lui, este neomogen caracteristica care este
data de factorii care o genereaza.
a. Somajul voluntar este determinat de refuzul de a se angaja al celor care apreciaza ca
salariul si conditiile de munca nu recompenseaza corespunzator eforturile pe care ei
consimt sa le faca atunci cand muncesc.
Aceasta forma de somaj exista doar pt aceia care vor un salariu mai mare decat cel care
se practica pe piata muncii care urmare a raportului cerere-oferta de munca.
Intrucat comportamentul care sta la baza somajului voluntar poate exista oricand s-a
formulat concluzia ca in orice societate exista un somaj natural care nu poate fi resorbit,
care este permenent si este considerat somaj normal,intrucat nu este cauzat de factori
conjuncturali si nici monetari. Unuia i-au spus si somaj neinflationist. In literatura mai
este cunoscut si ca somaj NAIRU.
b. In perioada anilor 30 Keynes constata existenta unui alt gen de somaj ,amplu de
aceasta data pe care l-a denumit somaj involuntar. Economistii de dupa Keynes somaj
Keynesian. Somerii din aceasta categorie nu refuza sa se angajeze la un anumit salariu
care sa porneasca pe piata muncii. Originea acestui somaj o constituie dezechilibrul de
pe piata bunurilor. In pretul efectiv existent pe piata este mai ridicat decat pretul de
echilibru, oferta creste ,dar nu este sigur si nu se verifica faptul ca ar creste si cererea.
Cererea s-ar putea chiar diminua ,ca urmare oferta de bunuri este superioara cantitatii de
bunuri creste pe piata iar acest dezichilibru det. un somaj care nu este dorit . Din acest
motiv a fost denumit si somaj involuntar.
Curs 9
Exista somajul ciclic – acesta este un excedent de oferta de munca care apare cyclic sub
influenta directa a modului cum influenteaza economia.La un interval de timp de 3 si 7 –
8 ani,nu intotdeauna egal,orice economie trece la ........... Ca urmare a acestui fapt aceasta
se numeste criza.
In aceste conditii o parte din forta de munca nu este elaborata si avem de-a face cu
somajul ciclic.
Somajul sezonier de exemplu :constructii si agricultura pe perioada iernii.
Somajul ciclic imbraca 2 forme:
- somajul conjunctural cauzat de perioadele de dezvoltare rapide cu perioade de
dezvoltare lente sau fara dezvoltare,ceea ce luate impreuna constituie ciclul.
- somajul sezonier promovat de seziniditatea activitatii.
Somajul structural care este determinat de restructurarea economiei pe zone geografice
mai largi sau mai restranse sau restructurarea sociala care are loc in anumite tari.Cateva
crize energetice au determinat structura economica pe ramuri a mai multor tari,a
determinat crizele economice.
Exista restructurari adesea pe zone.Trecerea de la o economie la alta determina crizele.
Somajul tehnologic:
Tehnologia este termenul prin care se arata cum se face ceva,ex:electrificarea cailor
ferate (somajul acarilor). Somajul tehnic survine ca urmare a intreruperii procedurilor din
diferite cauze:greve,defectiuni,intreruperea energiei,in general reutilarea intreprindetilor.
Somaj de crestere economica - este provocat de cresterea cererii locurilor de munca si
care este provocata de intrarea in activitatea economica in faza de scadere a productiei ,
adica a cererii de munca.
Somajul fictional / tranzitoriu care se caracterizeaza prin inactivitatea pe termen scurt a
multor categorii de oameni ce este provocata de situatii intermediare cu durate diferite
care se scurg intre incetarea activitatii in cadrul unui loc de munca si incadrarea intr-un
nou loc de munca.Acest gen de somaj este mic in tarile dezvoltate.Cu cat economia este
mai dezvoltata cu atat somajul este mai mare.
Somajul este un fenomen complex care poate fi abordat si dupa alte criterii ce tin de
politica, conflicte zonale militare si altele.
Relevanta somajului si masurile lui:
Somajul actual este considerat ca fiind involuntar.In realitate el imbraca toate formele
prezentate.De multe ori este interpretat dupa aparente,alte ori nu exista o urmarire a
somajului desi se fac eforturi in aceasta directie.
Din cauza aceasta somajul trebuie redescoperit si sub alte aspecte.Unul dintre aceste
moduri il reprezinta modul de manifestare si modul in care este descoperit somajul.
Dupa modul de manifestare si modul in care este descoperit avem:
- somajul aparent = cel pe care il poti combate precis,poate fi masurat si care in cele mai
multe tari da dreptul la indemnizatii care compenseaza partial pierderea salariului.Aici
intra populatia activa si disponibila fara loc de munca si in cautarea unui loc de munca.
- somajul deghizat ascuns ce decurge din existenta locurilor de munca cu productivitate
scazuta,pe aceste posturi se angajaza un numar mare de salariati si cu salarii
scazute,foarte dezvoltat in tarile mai slab dezvoltate.
S-a simtit nvoia unei interpretari a somajului.Biroul International al Muncii a elaborat o
definitie pentru somaj.Conditiile acesteia sunt:
- este somer oricine are mai mult de 15 ani,
- este apt de munca,
- nu munceste
- este disponibil pentru o munca salariata/nesalariata
- cauta loc de munca
In Romania cei care implinesc 16 ani au dreptul sa munceasca.
Somajul poate fi caracterizat prin:
- nivel atat in cifra absoluta cat si ca rata a somajului(raportul dintre numarul de someri si
populatia activa).Este diferit de la tara la tara.
- intensitatea somajului,in functie de acestea avem:
* somajul total =pierderea locului de munca si incetarea totala a activitatii
* somajul partial = implica diminuarea activitatii depuse in special prin reducerea duratei
saptamanii de lucru sub nivelul saptamanii legale si cu reducerea remunerarii
* somajul deghizat specific tarilor mai mutin dezvoltate,numeroase persoane au o
activitate considerata adesea aparenta cu eficienta unica si salarii mici.
* Durata/perioada de somaj =durata de la care incepe si pana in momentul angajarii, nu
exista o durata legiferata.
Exista o reglementare care indica pe ce perioada se poate primi o indemnizatie de
somaj.Aceste perioade sunt diferite,iar in multe tari se plateste indemnizatie numai daca
somerul demonstreaza ca a incercat sa isi gaseasca un loc de munca.
Structura somajului = aceasta inseamna de fapt o clasificare a somerilor dupa diferite
criterii:
* nivelul clasificarii
* domeniul in care au lucrat
* din ce categorie sociala provin (negrii,albi,bogati,metisi,galbeni)
* ramurile de activitate din care provin
* dupa sex
* dupa categoria de varsta
In toate tarile somajul ridica 2 probleme majore:
a)asigurarea unui loc de munca/garantarea dreptului la munca
b)asigurarea pentru someri a unor venituri
Acest ajutor de somaj este diferit de la tara la tarasi considerat in maniere
diferite.Indemnizatia de somaj are o functie pasiva.in conditiile de piata desi
angajamentele de asigurare a locurilor de munca se iau ,nu pot fi respectate si nu pot fi
trasi la raspundere cei care ofera locuri de munca.Apare o cauza efectiva,de aceea se pune
problema unor indemnizatii,venituri pentru someri.
Ponderea indemnizatiei pentru someri se poate………
Indemnizatia pentru somaj in raport cu un celibatar oscileaza intre 50 – 60 % in Marea
Britanie ,iar in Italia 50%.Durata de acordare de 56 de saptamani SUA,51 Canada,26
Italia,Indemnizatiile sunt acompaniate de numeroase proceduri.In Romania s-a prevazut
un numar de maxim 277 de zile .
Este o masura de protectie sociala.Tendinta generala de crestere a somajului agraveaza
problema.Sumele indemnizatiilor cresc si asigurarea banilor necesari este tot mai
dificila.In ultimii 29 de ani a crescut foarte mult functia activa a indemnizatiei si se refera
la asigurarea asistentei pentru someri.Privita ca asistenta, indemnizatia poate contribui la
diminuarea somajului prin:
- programe de calificare
- recalificare
- reorientare
- programe de incadrare in activitate
Orientarea indemnizatiei este din ce in ce mai activa si conditioneaza plata indemnizatiei
de incadrare in programele active.
Functia activa cauta:
- sa incite in munca
- sa determine asigurarea protectiei in munca
- sa diminueze cheltuielile pentru verificarea faptului ca beneficiarii indemnizatiei cauta
efectiv un loc de munca si sunt dispusi sa accepte un loc de munca.
Are si aspecte critice – incurajeaza pentru o perioada ramanerea in somaj,limitand
cautarea locurilor de munca.
Impozitul negativ = procurarea unor sume pentru a le transfera celor care nu
lucreaza.Aceasta schema prevede plata de catre administratiile publice a unor alocatii
care variaza dupa nivelul muncitorilor.Alocatia scade pe masura ce venitul creste.
Masuri de diminuare a somajului si efectele sale.
Aceste masuri dau dureri de cap tuturor guvernelor,administratiilor
locale,primariilor.Aceste masuri se grupeaza pe 3 mari categorii:
a) masuri care ii privesc direct pe someri
b) masuri care priveste populatia activa ocupata
c) alte masuri
1.Fac parte masurile de prevenire pentru cei care cauta un loc de munca,facilitati acordate
de stat intreprinzatorilot pentru a crea noi intreprinderi si locuri de munca.O importanta
deosebita are ocuparea fortei de munca in sectorul administrativ,dar si aici se prevede
necesitatea de a economisi sumele.Acest lucru permite intreprinzatorilor sa-si acopere
necesarul de munca,dar sa gestioneze cu raspundere fondul de salarii.
2.Aici se previne somajul ceea ce inseamna cursuri de calificare teoretice si
practice,crearea de posibilitati de angajare care asigura reducerea timpului de munca si
durata vietii active,indepartarea imigrantilor si revenirea lor in tarile de origine.De fapt
toate masurile merg spre adecvarea ofertei de munca ca pregatire si ca numar in raport cu
cererea de munca.Englezii au cultivat ideea planingului familial.Treptat s-a dezvoltat o
teorie referitoare la partajul muncii – cei activi sa lucreze mai putin,sa se reduca
programul de munca astfel incat sa se creeze locuri de munca si pentru ceilalti.
Studiile realizate atesta
- crearea locurilor de munca se realizeaza odata cu cresterea economiei
- activitatiile care creaza locuri de munca sunt cele de genul serviciilor pentru ca a crescut
nevoia de servicii si sunt foarte greu mecanizate sau automatizate
- diversificarea ofertei de munca prin procesul dezvoltarii economiei
- schimbarea ori orientarea salatiatului fata de locul de munca.
Curs 10
Inflatia
- este un fenomen complex prin natura sa
- are un mod rapid de a actiona si o arie de extindere foarte mare
- este contagios,se transmite atat inflatia ca atare cat si consecintele sale care opereaza
schimbari
- din punct de vedere stiintific este un dezechilibru fundamental al economiei,dar cauzele
sale au caracter complex nu sunt numai economice,interactioneaza intre ele,uneori poate
fii rezultatul numai a uneia sau a alteia din cauze,iar alteori la un grup mai restrans de
cauze.
Dintre cauzele cu mare influenta neeconomica ,dar nu rupte de economie sunt cele
politice,apoi cele sociale.Cauzele sunt uneori naturale.
Inflatia ca stare proprie a unei economii poate fi sesizata prin doua fenomene in
interactiune concomitent:
a) cresterea generalizata a preturilor
b) scaderea puterii de cumparare a banilor
Aceste fenomene pot surveni cand in economie indiferent din ce cauze in raport cu un
moment sau o perioada din trecut se mareste diferenta dintre volumul masei monetare si
cantitatea de bunuri supusa vanzarii.Astfel incat preturile cresc si valoarea banilor se
diminueaza.Acest efect survine in urmatoarele situatii:
- creste masa monetara si scade cantitatea de bunuri
- creste masa monetara iar cantitatea de bunuri ramane constanta
- cresc cei doi termeni ,dar banii cresc mai mult
- scad cei doi termeni ,dar banii mai putin
- scad cei doi termeni ,dar cantitatea de bunuri mai mult
Marimea inflatiei
Fenomenul inflationist este observat printr-un aspect general care inseamna cresterea
sensibila si de durata a preturilor.
Pentru a releva marimea inflatiei se recurge la indicele general al pietei (IGP pentru
toate)
IP=pretul in momentul actual / pretul in momentul 0 * (P1 / P0)*100
Ex: Ip =10/8 *100 = 125
• pretul pentru bunul respectiv a crescut cu 25%
• pretul a crescut la 125%
• pretul a crescut de 1,25 de ori
Se poate calcula Ip si pentru categorii mari de bunuri (industria agricola,locuinte)
In ceea ce priveste bunurile de consum este foarte atent urmarit indicele preturilor si se
calculeaza pentru aceasta categorie indicele preturilor de consum(IPC).Exista mai multe
moduri de a-l calcula.
IPC = ∑(Q0 *Q1) / ∑ (Q0 * P0) *100
Q = reprezinta cosul de bunuri de consum in statisctica
Marimea sau nivelul inflatiei este de asemenea pus in evidenta prin scaderea puterii de
cumparare a banilor sau a unei unitati monetare.Se calculeaza IPC al banilor:
IPCB = IM(indicele masei monetare)T1/T0//IGP (indice general al preturilor) T1/T0
Amploarea sau intensitatea inflatiei este supravegheata indeaproape intrucat atrage efecte
de regula negative.Fenomenul de intensitate a determinat urmatoarea clasificare:
* inflatie taratoare =cresterea preturilor merge foarte putin 3 -5 %
* Inflatie moderata = cresterea anuala a preturilor de pana la 6 -7 %
* Inflatie rapida = cresterea anuala a preturilor intre 8 -10 %
* Inflatie galopanta = cresterea anuala a preturilor este de peste 10 %
Intensitatea inflatiei are o mare influenta asupra cresterii economiei.Acest sistem de
interactiune este redat in stiinta economica prin urmatoarele elemente:
- Crestere economica neinflationista realizata atunci cand exista inflatia
taratoare,moderata,
- Crestere economica superioara indicelui inflatiei
- Cresterea inflationista:indicele inflatiei depaseste indicele productiei
- Stagflatie = exista inflatie rapida si o crestere economica lenta sau chiar o scadere a
cresterii economiei
- Slumflatie = este indicata de scaderea productiei si existenta in acelasi timp a unei
inflatii rapide sau galopante
Inflatia este un fenomen determinat de cauze multiple,dintre acestea urmarim:
• cresterea excesiva a creditului
• cresterea masei monetare prin finantarea deficitelor bugetare
• finantarea deficitului balantei de plati externe
Acestea maresc in mod deosebit masa monetara.Mai multi bani pentru cei ce ii detin
inseamna mai multi bani de a cumpara ,astfel creste si cererea de bunuri.
• cresterea costurilor de productie
• cresterea salariilor
Daca productivitatea scade sau creste insa mai incet decat masa monetara inseamna ca
oferta de bunuri nu tine pasul cu cresterea masei monetare => inflatie prin oferta.
Elasticitatea ofertei la pret si alti factori de influenta este determinanta pentru instalarea
inflatiei.
Importul de inflatie = daca pretul bunurilor importate este mai mare decat pretul
bunurilor din trecut sau mai mare decat in tara importatoare le vor determina o crestere a
preturilor in tara importatoare.Eforturile care trebuie facute de populatie,de firme si
administratii pentru a acoperii efectele negative ale inflatiei reprezinta costuri sau
costurile inflatiei.In cost intra deprecierea banilor aflati la populatie,
Transferurile de bani care se fac de la debitori la creditori ,presupune ca o datorie
contractata la un anumit moment in conditii de inflatie trebuie sa fie restituita sub forma
unor sume mai mari pentru a acoperi cresterea inflatiei.Inflatia atrage cresterea
dobanzilor din acest punct de vedere este influentata si cresterea creditelor pentru ca
dobanda este mai mare cererea de credit se restrange.
Consecinte:
- se reduc investitiile
- se restrang cumpararile de bunuri de folosinta indelungata la populatie
- sunt defavorizati debitorii dar sunt avantajati creditorii sub forma dobanzii (daca creste
dobanda s-ar putea sa scada si volumul de credit ceea ce ii va dezavantaja pe creditori)
Preturile cresc dar se modifica corelatiile dintre preturile diferitelor bunuri.Aceasta
modificare a preturilor ii dezorienteaza si pe investitori.
In conditii de inflatie se diminueaza foarte mult transparenta in actele economice,in
justificarea preturilor.
Pentru a asigura un pret normal al economiei trebuie cainflatia sa fie mentinuta in limite
controlabile,in limire care sa nu compromita in mod esential mersul economiei si nivelul
de trai.In acest sens sunt promovate politici antiinflationiste sau politici de control a
inflatiei.Pentru aceasta exista doua mari directii de actiune:
* politici orientate spre cererea agregata – orice masura afecteaza categorii mari de
bunuri;cea mai dorita masura este politica inghetarii preturilor.Aceasta politica se
bazeaza pe masuri de restrictionare a cresterii masei monetare
- cresterea salariilor sa se incetineasca,corelarea in contextul productivitatii muncii
- restrangerea cheltuielilor bugetului de stat = cautarea si identificarea cheltuielilor care
pot si modificate fara a influenta mersul economiei
* politici care mizeaza pe oferta agregata
- realizarea ofertei in conditii de crestere a productivitatii
- promovarea politicilor de crestere a concurentei
- diminuarea costurilor in ansamblu prin progres tehnic,dar si printr-un management mai
bun si prin orice alte masuri.