Sunteți pe pagina 1din 3

Decizia 799/2011

din 17 iunie 2011 asupra proiectului de lege privind revizuirea Constituţiei României

1. AUTORUL SESIZARII
În conformitate cu Art. 150 cu privire la Inițiativă revizuirii Constituției României,
aceasta poate proveni din partea “Presedintelui României la propunerea
Guvernului, de cel puțin o pătrime din numărul deputaților sau al senatorilor,
precum și de cel puțin 500.000 de cetățeni cu drept de vot.” În cazul de față, așa
cum prevede textul deciziei, “Presedintele României a înaintat Curții
Constituționale proiectul de lege privind revizuirea Constituției României,
inițiat la propunerea Guvernului”. Așadar, ne aflăm în primul caz citat anterior din
Art. 150.

2. OBIECTUL SESIZARII
În ceea ce privește obiectul sesizării, se constată, prin intermediul Deciziei prezente,
faptul că aceasta are, ca scop, revizuirea Constituției României, și anume aducerea
unor completări, modificări, sau, după caz, abrogării anumitor articole, alineate
și litere ale alineatelor cu scopul de a o adapta la realitatile societății actuale.

3. MOTIVAREA SESIZARII (Art.44 & Art.133)


Prin propunerea de revizuire a art.44 se urmărește răsturnarea sarcinii probei privind
caracterul licit al averii, astfel că averea unei persoane este prezuma că fiind dobândită
ilicit.

Prin propunerea de revizuire a art.133 se urmărește creșterea numărului de


reprezentanți ai societății civile și scăderea numărului de judecători și procurori,
precum și alegerea Președintelui CSM din cadrul ambelor părți.
4. DECIZIA CURTII CONSTITUTIONALE (Art.44 &
Art.133) & MOTIVAREA DECIZIEI CURTII
CONSTITUTIONALE
Asupra modificării Art. 44 din Constituția României (Dreptul de proprietate
privată) prin eliminarea tezei a două din alin. (8) potrivit căreia “Caracterul licit al
dobândirii se prezumă”, Curtea Constituțională a constatat că s-a mai pronunțat
asupra unor proiecte de lege ce prevedeau acest lucru, de fiecare dată ajungându-se la
concluzia că această suprimare este întru totul neconstituțională. Așadar, având în
vedere motivarea ca printr-o modificare a unui articol trebuie să se aibă în vedere
păstrarea anumitor garanții constituționale sau chiar adăugarea, s-a concluzionat că
această eliminare nu va fi aprobată deoarece va avea ca efect eliminarea unei garanții a
dreptului de proprietate și astfel se ajunge la încălcarea limitelor revizuirii prevăzute de
art.152 alin.(2) din Constituție.

Asupra modificării Art.133 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, se reține


faptul că CC a decis că alin. (2) lit.a) și b) și alin.(3) sunt neconforme cu Constituția
României, încălcându-se astfel independența justiției, alin. (5) fiind supus atenției
Președintelui României iar alin.(4) și alin.(6) vor fi aprobate.

Motivarea CCR în cazul alin.2, lit.a) și lit.b) a fost, prin natură CSM-ului de a fi garant
al independenței justiției, faptul că acesta implică următorul lucru: judecătorii și
procurorii trebuie să aibă o pondere corespunzătoare imperativului constituțional
(dintre care 5 judecători și 5 procurori) ceea ce contravine modificării lit.b) în cadrul
căreia se dorește numirea a 6 reprezentați ai societății civile de către Parlament,
punând astfel în discuție dacă se mai poate vorbi despre CSM că garant al
independenței justiției, având astfel consecințe nefaste în desfășurarea activității de
natură juridică.

Motivarea CCR în cazul alin.(3) a făcut referire la alegerea Președintelui CSM, acesta
jucând un rol important în ceea ce privește activitatea acestei instituții, astfel
deducandu-se că trebuie să întrunească anumite condiții pentru a putea fi capabil de a
o conduce și nu poate fi ales, în acest sens, din cadrul reprezentanților societății civile,
aceștia neavând pregătirea necesară precum o are un judecător sau procuror,
astfel atingând, din nou, garanțiile constituționale.
5. ASPECTE LEGATE DE PROCEDURA
Președintele României, la cererea Guvernului, a înaintat un proiect de lege cu privire
la revizuirea Constituției României, urmând că acest proiect de lege să fie trimis Curții
Constituționale pentru a analiză concretă a modificărilor incluse în acesta și pentru a
decide dacă aceste modificări sunt sau nu constituționale și dacă aduc beneficii pentru
ocrotirea drepturilor și libertăților fundamentale precum și a organizării
statului. CCR decide astfel prin majoritate de voturi, fiind o decizie definitiva și
general obligatorie. Decizia s-a comunicat Președintelui României și s-a publicat
în Monitorul Oficial al României, Partea I.