CAIETELE SUNETELOR

Cioac� Beti- Ana

copil 3.jpg

caiet 1

GHID PENTRU P�RIN�I, BUNICI, CADRE DIDACTICE �I SPECIALI�TI

 SUMAR

1. Preambul pag.3

2. Cuv�nt �nainte pag.5

3. Clasificarea vocalelor �i consoanelor pag.9

4. CAIETUL SUNETELOR S_Z_� ( prezentare ) pag.11

5.CAIETUL SUNETULUI S pag.13

6. CAIETUL SUNETULUI Z pag.29

7. CAIETUL SUNETULUI � pag.42

8. POEZII pag.49

Pozele color au fost preluate de pe The Internet Picture Dictionary si de pe

Google
c�rora le mul�umesc
PREAMBUL

A fi printre oameni presupune �i a comunica. Schimbul de idei �i mesaje

d� sens vie�ii. Copilul cre�te �i se dezvolt�, �i des�v�r�e�te �ntreaga �
arhitectur�
interioar� �n cadrul rela�iilor interpersonale, deci �n cadrul schimburilor
informa�ionale. El imit� �i absoarbe limbajul.

Comunicarea nu exist� dec�t �n corela�ie cu structurarea limbajului �i

augmentarea fondului lexical.

Avem o limb� ( limba rom�n� ) �i mai multe tipuri de limbaje : verbal, non-
verbal, oral, scris. �n cadrul limbajului verbal vorbim de emisie �i recep�ie. Omul

emite mesaje �i c�nd ne referim la acest lucru, ne referim la articulare, ton,

semnifica�ie etc �i recep�ioneaz� mesaje. Perturb�rile ce pot interveni pe acest
segment ( emisie � recep�ie ) pot deforma rela�ia copil � lume. Important� �n
comunicare este integritatea organic� �i func�ional� a subsistemelor ( senzorial,
operator, comprehensiv, socio-afectiv ).

Orice tulburare �n limbaj poate produce daune comunic�rii, cu

repercursiuni �n integrarea socio-cultural�. A face terapie logopedic� presupune a
preveni �i a restructura ceea ce este deteriorat la nivelul oralit�ii, dar �i al
grafismului, la nivelul comunic�rii, motiv�nd copilul, dar �i securiz�ndu-l
afectiv.
Ceea ce fac logopezii �n efortul lor reconstructiv const� �n consolidarea
instrumentelor primordiale ale comunic�rii, de la psihomotricitate, la limbaj �i de

aici, la motiva�ie �i sfera emo�ional�.

Caietele sunetelor pe care le propun acum sunt un excurs �n terapia

pronun�iei diferitelor sunete. Ele se adreseaz� at�t copiilor ( pre�colari sau
�colari
mici ) care prezint� tulbur�ri de elocu�ie, dar mai ales p�rin�ilor �i cadrelor
didactice, adev�ra�i � antrenori � ai limbajului. �i m-am g�ndit la acest ajutor
mai
ales pentru acei p�rin�i care caut�, dar nu g�sesc un logoped ( deoarece aceast�
profesie este o � rara avis� prin num�rul infim de profesioni�ti ).

�n mod normal, diagnosticul de dislalie trebuie pus de un logoped ( fie din

domeniul educa�iei, fie din s�n�tate, fie din mediul privat ). Tot logopedul este
acela
care realizeaz� planurile de interven�ie personalizate, �n a�a manier�, �nc�t s�
conduc� la succes. Datorit� faptului c� orice lucru nou se �nva�� prin exerci�iu �i

repeti�ie �i pentru c� program�rile �n cabinetele de logopedie se rezum� la doar o

�nt�lnire pe s�pt�m�n� ( datorit� afluen�ei din ce �n ce mai mari de copii care
prezint� tulbur�ri de pronun�ie ), greul revine familiei �n recuperare. Dac�
sunetele
nu se repet�, sunetele emise corect la cabinet se pot pierde. C�nd sunetele nu se
mai
repet� ( din varii motive �nso�ite de scuze ) pot interveni perioade de platou �i
chiar
regresii.

Caietele sunt g�ndite ca o c�l�torie prin minunata �ar� a sunetelor, un fel de �

continent � al pronun�iei. Deci un fel de � joac� de-a vorbirea �. S� nu uit�m c�
prin aceste caiete ne adres�m v�rstelor mici al c�rui � spa�iu � de dezvoltare este

fundamentat pe joac�. �n mica excursie, cu creioane colorate �i cu mici exerci�ii,

copiii vor deprinde acurate�ea sunetelor limbii rom�ne.

Ceea ce trebuie s� �tie p�rin�ii, bunicii ( �i mai nou, bonele ), dar �i cadrele
didactice este faptul c� interven�ia timpurie eficientizeaz� recuperarea, copilul
fiind posesorul unei � min�i absorbante� ( M. Montessori) care-i d� posibilitatea

s�-�i �nsu�easc� rapid sunete �i un fond lexical bogat.

Un copil recuperat p�n� la intrarea �n �coal� nu va avea probleme de lectur� �i

scriere. Copiii care vor fi recupera�i mai t�rziu ( �n perioada �colar� ) pot
�ngro�a
r�ndurile celor diagnostica�i cu sindrom dislexico- disgrafic sau pot dezvolta
fobia
de a vorbi ( din cauza ilarit�ii pe care o provoac� tulburarea sa de vorbire ),
balbism �i chiar e�ec �colar, culmin�nd cu abandon �colar.

Pornind �mpreun� acest demers terapeutic sper s� recuper�m c�t mai multe
cazuri �i s� elimin�m � un start defectuos� �n via��. Astfel �i vom da copilului
�ansa
s� se dezvolte normal �ntr-o lume normal�, acceptat de membrii comunit�ii.

Logoped � Psiholog principal,

Cioac� Beti � Ana

CUV�NT �NAINTE

LOGOPEDIA �I TERAPEUTUL

Na�terea logopediei ca �tiin�� ( de�i nu este �nc� recunoscut� ca atare ) a avut

un fundament practic : cunoa�terea mecanismelor care conduc la articulare �i
comunicare, cunoa�terea acelor factori care pot influen�a dezvoltarea fireasc� a
limbajului �i g�sirea unor metode adecvate, aplicabile �n vederea form�rii �i
reform�rii unui limbaj acceptabil de comunitate. Ca orice �tiin��, logopedia are o
baz� teoretic� bazat� pe legi, principii, obiective, metode, etape. Logopedia
�ncearc� s� explice leg�turile care exist� �ntre g�ndire �i limbaj, �ntre limbaj �i

structurarea �ntregii personalit�i.

Logopedia este o �tiin�� n�scut� la intersec�ia cu alte �tiin�e care se ocup� de

limb� �i limbaj : psihologia, psihodiagnoza, pedagogia, foniartria,
psiholingvistica,
neurologia, psihiatria, orl ... Specialistul logoped trebuie s� aib� solide
cuno�tin�e
din aceste arii de investigare a limbii �i limbajului astfel �nc�t s� apeleze
diferen�iat
la metode �i mijloace care s� ajute la recuperare.

Terapia logopedic� se aplic� cu prec�dere la nivelul v�rstelor mici, c�nd

limbajul se afl� �n perioada de formare �i structurare. De aceea, terapeutul
logoped
trebuie s� cunoasc� bine psihologia copilului, treptele evolu�iei �i des�v�r�irii
limbajului. Uneori, tulbur�rile de elocu�ie netratate �n perioada copil�riei pot
conduce la ruperea echilibrului psihic �i pot declan�a tulbur�ri comportamentale.
A�a poate apare mutismul psihogen, logonevroza, anxietatea, negativismul,
abandonul �colar. Copilul care nu articuleaz� corect sunetele devine �inta
ironiilor
colegilor �i primesc etichete care �tirbesc �ncrederea �n sine, conduc�nd la o
slab�
stim� de sine. Terapeutul va �ncerca s� descifreze etiologia �i simptomatologia
tulbur�rii de limbaj, s� g�seasc� modalit�i remediale eficiente �i s� dezvolte prin

psihoterapie �ncrederea �n for�ele proprii ale micului pacient.

Obiectul de interven�ie al logopediei are un registru larg : tulbur�ri de

pronun�ie ( dislaliile , rinolaliile, dizartriile ), tulbur�ri de ritm �i fluen�� (

b�lb�iala, tahilalia �i bradilalia ), tulbur�rile de voce ( afonia, disfonia,

fonastenia ),
tulbur�rile de scris-citit ( alexia, dislexia, agrafia, disgrafia ), tulbur�rile cu

substrat neurologic ( alalia, afazia ), tulbur�ri de origine psihic� ( mutismul

psihogen ). Cauzele ce declan�eaz� disfunc�ii �n aria limbajului pot fi organice,
func�ionale, psiho-sociale. Cauzele organice au o palet� extrem de larg�. Ele pot
debuta �n faza intrauterin� ( infec�ii virale, rubeola, toxoplasmoza etc ). Altele
�in
de efortul din timpul travaliului care poate conduce la hipooxigenare sau chiar
leziuni cerebrale ale f�tului. �i diversele anomalii congenitale ( despic�turi
maxilo-
faciale, buco-faringiene )fac parte din acest grup cauzal. �n ceea ce prive�te
cauzele
func�ionale aici pot fi �nscrise tulbur�ri �n raportul excita�ie- inhibi�ie,
insuficien�e
motorii, insuficienta dezvoltare a auzului fonematic. Categoria cauzelor psiho-
sociale poate cuprinde at�t caren�area educativ�, dar �i perfec�ionismul.

Tulbur�rile de emisie � recep�ie �n aria limbajului pot conduce la alterarea

laturii intelectuale a limbajului. Sindromul dismaturativ este responsabil de
izolarea copilului �i de dezvoltarea fobiei de a comunica.

SUNETELE LIMBII ROM�NE

De�i limba rom�n� se m�ndre�te cu muzicalitatea ei datorat� vocalelor, totu�i

�nv�area ei de c�tre str�ini pare o treab� complicat�. Vocalele se formeaz� �n
laringe, iar consoanele �n cavitatea bucal�.

�n articularea sunetelor intereseaz� participarea �ntregului aparat fono-

articulator : buze, din�i, limb�, palat, epiglot�, uvul�, cavitate nazal�, laringe,

trahee, pl�m�ni, diafragm�.

La articularea vocalelor aerul nu �nt�lne�te niciun obstacol, spre deosebire de

consoane. La unele vocale buzele se rotunjesc ( O;U ), alte vocale se produc spre
v�rful limbii ( I ; E ), altele spre mijlocul limbii ( �; �; A ). Un copil care nu
pronun�� corect vocalele ar putea avea probleme auditive �i atunci trebuie un
examen ORL.

Registrul consonantic este mult mai amplu. Astfel, vorbim de consoane surde (
nesonante ), gen s, �, t, f, c , �i de consoane sonore ( vibreaz� coardele vocale )
: z, j,
g, d, v. Unele consoane sunt explozive �i necesit� un suflu puternic : p, b, t, d,
c, g ;
altele sunt semiocluzive ( aerul se freac� de pere�ii aparatului fono-articulator )
: �,
ce-ci, ge-gi ; iar altele sunt constrictive ( se �ngusteaz� canalul fonator ) : f,
v, s, z, �,
j, h. �n limba rom�n� cele mai afectate sunete sunt R, siflantele ( S-Z ),
africatele (
�, CE, GE ).

Dac� ar fi s� �mp�r�im sunetele limbii rom�ne �n categorii din punct de vedere

acustic, c�t �i fiziologic, am vorbi de tonuri ( sunete muzicale cu oscila�ii
periodice :
vocalele ) �i zgomote sau zgomote �i tonuri combinate ( consoanele ). La
pronun�area vocalelor efortul respirator este mult diminuat �i organele fonatorii
sunt tensionate �n mod egal ( spre deosebire de consoane, unde tensiunea apare �n
locul de articulare ). �n pronun�area vocalelor este nevoie �ntotdeauna de voce,
adic� de vibra�ia coardelor vocale, �n timp ce unele consoane pot fi pronun�ate
f�r�
voce. �n limba rom�n� putem vorbi �i de coarticularea sunetelor, adic� �nainte de a

emite sunetul, organele fonatorii sunt deja preg�tite pentru urm�torul sunet ( este

cazul diftongilor �i triftongilor ).

Dup� locul de articulare consoanele pot fi repartizate �n grupe distincte :

- BILABIALE

- LABIODENTALE

- DENTALE

- ALVEOLARE

- PALATALE

- VELARE
 - LARINGEALE

Sunetele bilabiale ( P; B ; M ) rezult� din lipirea buzelor �i desprinderea lor

brusc� sub jetul de aer expulzat.

Sunetele labiodentale ( F ; V ) se realizeaz� prin presiunea din�ilor superiori

asupra buzei inferioare.

Sunetele dentale ( T; D ; N ) presupun contactul �ntre v�rful limbii �i din�ii

superiori.

Sunetele prepalatale ( �; J ) presupun apropierea limbii de alveolele incisivilor

superiori.

Sunetele prepalatale ( � ; J ) presupun apropierea limbii de alveolele incisivilor

superiori.

Sunetele palatale ( CE ; GE ) se rostesc �ntre uvul� �i palatul dur, iar sunetul

H se formeaz� �n laringe.

C�nd vorbim de emisia sunetelor vorbim de fonoarticula�ie care cuprinde mai

multe acte articulatorii :

1. tensiunea � preg�tirea aparatului fonoarticulator

2. �inuta � men�inerea organelor sub tensiune

3. detenta � c�nd organele fonoarticulatorii reintr� �n repaos.

DISLALIA

Diagnosticul de dislalie presupune afectarea aspectului fonetic al pronun�iei

unor consoane. Dislalia poate fi motorie ( dificult�i de pronun�ie datorate unor
dificult�i func�ionale �nn�scute sau dob�ndite ), senzorial� ( �n hipoacuzii sau
tulbur�ri ale auzului fonematic ), mecanic� ( �n malforma�ii ), func�ional� (
perturb�ri �n func�ionarea organelor periferice care au rol �n articulare ).

Dislalia se caracterizeaz� prin distorsiuni, omisiuni, substituiri.

Toate tipurile de dislalii primesc �n denumire sufixul � ism � : sigmatism,

rotacism capacism etc.

�i acum, iat� c�teva date despre cele mai frecvente tipuri de dislalii :
SIGMATISMUL cuprinde �n marea sa arie o mul�ime de consoane ( s, z, �, �, j, ce,
ge ).

PARASIGMATISMUL presupune �nlocuirea sunetelor mai sus enumerate cu altele

care pot avea un loc de articulare apropiat ( ex : vars� �nlocuit cu varz�, cojoc
cu
cozoc )

Sigmatismul are multiple forme ( interdental, addental, lateral, nazal,

laringeal ).

ROTACISMUL ( pronun�area denaturat� a sunetului R ) are vreo 28 de forme. O

s� amintesc doar c�teva dintre ele: rotacism interdental, velar, uvular, nazal,
pararotacism.

ETAPE �I PROCEDEE DE RECUPERARE �N DISLALIE

�n recuperarea unui fonem avem mai multe etape :

- IMPOSTAREA
- FIXAREA
- CONSOLIDAREA
- AUTOMATIZAREA

Dar, pentru a imposta un sunet, logopedul are sarcina de a forma capacitatea

respiratorie necesar� emisiei sunetului, c�t �i mobilitatea aparatului
fonoarticulator.

Pentru c� �n general dislaliile se �nt�lnesc la v�rstele mici, terapia

recuperatorie se va desf�ura sub form� de joc. Exerci�iile de inspir-expir se pot
face pe muzic�, �n cadrul unor exerci�ii de gimnastic� general�, sau prin suflarea
�n instrumente muzicale. Gimnastica fonoarticulatorie este indicat s� se realizeze
�n
oglind�, iar dac� aceasta nu exist�, �n formula fa��-�n-fa��. Aceast� gimnastic�
presupune mi�c�ri ale buzelor, ale limbii, ale palatului, ale obrajilor. Dup� ce s-
au
realizat acestea se va trece la dezvoltarea auzului fonematic. Primul pas �n
dezvoltarea acestuia este imitarea onomatopeelor, urm�nd apoi diferen�ierea
consoanelor surde �i sonore �n cuvintele paronime ( ex : lege � rege ). Multe
sunete
se pot forma pornind de la onomatopee. Dup� ce iese sunetul izolat, acesta se
introduce �n silabe directe, indirecte, logatomi, silabe duble. Sunetul emis se
introduce apoi �n cuvinte �n pozi�ia ini�ial�, median� �i final�. Abia c�nd am
reu�it
�i acest lucru se introduc propozi�iile simple �i dezvoltate.

Unii copii reu�esc o recuperare rapid�, �ns� al�ii au un drum lung de parcurs.
Exerci�iile logopedice se fac zilnic �mpreun� cu p�rin�ii, bunicii, bonele. Copiii
�nva�� u�or, dar uit� la fel de u�or dac� nu se repet�. Pe traseul remedial pot
interveni fenomene de platou, c�nd avem impresia c� nu putem merge mai departe
�i uneori regresii datorit� lipsei de exerci�iu.

�n activitatea recuperatorie p�rintele trebuie s� fac� echip� cu logopedul �i cu

cadrele didactice din unitatea de �nv��m�nt pentru a se reu�i recuperarea
tulbur�rilor de pronun�ie, dar �i stimularea verbal� necesar� echip�rii copilului
pentru comunicare.

Mul�umesc tuturor care m-au �ncurajat s� scriu aceast� lucrare spun�nd c�

este util�, c�t �i celor care m-au ajutat cu selec�ia imaginilor.

Autoarea
VOCALELE ( clasificare )

I. DUP� LOCUL DE ARTICULARE

A. ANTERIOARE, PREPALATALE A, E, I

B. MEDIANE �, �

C. POSTPALATALE U, O

II. DUP� GRADUL DE DESCHIDERE � �NCHIDERE

A. DESCHISE A

B. SEMIDESCHISE O, E , �

C. �NCHISE U, �, I

CONSOANELE ( clasificare )

I. DUP� LOCUL �N CARE SE FORMEAZ�

A. LABIALE P, B, M

B. LABIO-DENTALE F, V
C. DENTALE T, D

D. SIFLANTE S-Z-�, �-J

E. LINGUO-PALATAL-DENTALE L, N, R

F. GUTURALE C, G, H, K

II. DUP� MODUL DE ARICULARE

A. FRICATIVE S-Z, �-J, F, H

B. OCLUZIVE P-B, T-D, C-G

C. SEMIOCLUZIVE CE-GE

D. LATERALE L

E. VIBRANTE R

III. DUP� VIBRA�IILE LARINGIENE

A. SURDE S-�, �, P, T, C, F, H

B. SONORE B, D, G, V, Z, J, GE

IV. DUP� VIBRA�IILE NAZALE

A. NAZALE M, N
B. ORALE B, D

V. DUP� LOCUL DE ARTICULARE

A. BILABIALE P,B, M

B. LABIODENTALE F,V, L

C. APICODENTALE D, T, �, N

D. ALVEOLARE S, Z, C, G , �

E. DUROPALATALE CHE � GHE

VI. DUP� LOCUL CONTACTULUI DINTRE LIMB� �I O ANUMIT�

REGIUNE A CAVIT��II BUCALE

A. ANTEROLINGUALE D,T

B. MEDIU LINGUALE �, J

C. POSTERO LINGUALE C, G

VII. DUP� CONTACTUL DINTRE LIMB� �I BOLTA PALATIN�

A. DURE M, N

B. PALATIZATE B, M
ORDINEA CORECT�RII SUNETELOR ( dup� E. Bo�caiu )

I. S-Z-�

II. �-J, CE-GE

III. P-B-M

IV. F-V

V. T-D-N

VI. C-G-H

VII. CHE- GHE

VIII. L-R, DIFTONGI L- R

 S
arrow.gif
ladder.gif
grapes.gif

Z
zebra.gif
zmeura.jpg
zurgalai-hdi1418.jpg

�
YANTAR.jpg
tinta.jpg
turtles_bale.jpg
 S-Z-�

TIPUL

constrictiv�

africat�

Dental-alveolar�

X
Antero-lingual�

surd�

Sonor�

POZI�IA ORGANELOR FONATORII

S_Z

- Din�ii de sus sunt a�eza�i peste cei de jos ( distan�a 1mm )

- Limba este l�it�, are v�rful �ndoit �n jos �i sprijinit pe incisivii inferiori
- Buzele sunt �ntinse �n z�mbet ( se v�d din�ii de jos )
- La rostirea sunetului Z se simt vibra�iile coardelor vocale

- Sunetul � se emite prin ocluzia dintre dentala T �i siflanta S �n explozie de

aer
- Distan�a �ntre arcadele dentale este de 2-3 mm.
- Marginile limbii se sprijin� pe incisivii superiori

NOT� � dac� dup� intuirea pozi�iei organelor fonoarticulatorii copilul nu poate s�-
l pronun�e pe S, i se pune o spatul� �ntre din�i �i el va trebui s� str�ng� u�or
din�ii
�n timp ce imit� prelungit sunetul �arpelui ; pe podul palmei va sim�i un curent de
aer rece

- Dac� nu se reu�e�te emisia sunetului Z �nseamn� c� nu vibreaz� coardele vocale �i

atunci copilul va face gargar�

- Dac� nu reu�e�te s� spun� sunetul � �nseamn� c� nu are �nsu�it� corect emisia
sunetelor T �i S ; cu limba sprijinit� pe din�ii de sus �i �n explozia aerului va
spune
S ; o h�rtie pus� pe limb� va trebui s� zboare �n explozia aerului
CAIET DE EXERCI�II PENTRU SUNETUL S

Salut ! Eu sunt micul batman spiridu�. Eu te voi �nso�i pe

parcursul acestui caiet. La drum ! baietel batman.jpg

a) Z�mbe�te ! Uit�-te �n oglind� ca s�-�i vezi z�mbetul !

b) �ine podul palmei �n fa�a gurii ! Vei sim�i curentul de aer rece.

c) Exerseaz� prelung sunetul �arpelui ! ssssssssss

1. Repet� dup� model silabele cu S prelung

Ssssa sssse ssssi sssso ssssu

Asss esss isss ossss ussss

2. �i acum logatomii !

Asssa essse isssi ossso usssu

Ssssassss ssssessss ssssisss ssssosss ssssusss

3. Hai s� te vedem la silabele duble !

Ssssassssa ssssesssse sssssissssi ssssossso ssssussssu

 A fost greu ? Nu te cred ! S� mergem mai departe �.

4. S� spunem ni�te cuvinte simple cu S la �nceput !

Sac, sar, ser, soi, sub , sun, sul, sus, suc, sur

Vezi ce simplu este ? Este pu�in mai greu, dar vei reu�i
dac� �l lunge�ti pe S cum te-am �nv�at.

Surd, semn, st�, tuf, stop, stea, scor, scap, slab, sloi
5. A venit r�ndul cuvintelor pu�in mai lungi ! S� �ncerc�m !

Sal�, sap�, sare, sate, ser�, sete, sit�, sor�, sob�,sup�, sun�

Salam, salut, secat, s�rat, sirop, senin, sear�, sobar, semen

Semnal, sertar, surd�, singur, salat�, sufer�, sur�de, s�rm�

Serenad�, silab�,sufocat�, sup�rat, sonor, surzenie, surpat

Off ! Am obosit ! S� facem o pauz� ! S�

color�m cuvintele care cuprind r�ul de S !

thumb_deseneCAIN2CGN.jpg
jeuolymp11.gif
insula.gif
14.jpg

143.jpg
2.jpg
desene_102.gif
TN_SOX2.gif

Noaptea s-a dus ... �nc� un vis a apus...

Doamne, c�i de S ! Hai s� mai rostim ceva !

6. Acum e acum ! ... Ceea ce o s� spunem pare mai dificil, dar nu-i nicicum a�a. S�

�ncerc�m!

Spin, spun, spic, sparg, sport, spum�, spate, spal�, spion, spad�, speriat

Stea, stru�, str�mb, strig, stup, stadion, steag, start, stol, stins, str�nge

Scar�, scap�, scam�, scurt, scump, scrum, scop, scrin, scut, sc�ndur�

Sfoar�, sf�nt, sfert, sfios, sf�r�m�, sfe�nic, sfredel, sfat

Smoc, sm�nt�n�, smerit, smirn�, smochin, smintit, smucit, smotocit

Sleit, slab, sloi, slug�, slip, sl�nin�, slujb�, slav�, slov�, slut�, slugarnic
7. Acum �tii ce urmeaz� ! Arta de a colora.

desene_animate2.gif
craciun138.gif
003la_circ.gif

Acum cred c� �tii s�-l pronun�i pe domnul S ! baietel batman.jpg

Dar ce zici s� mai �ncerc�m ceva ?

8. Repet� dup� mine !

Nivelul I

a) Sorin st�. f) Simona sose�te.

b) Siviu strig�. g) Vasile pescuie�te.

c) Silvia scrie. h) Simion se ascunde.

d) Cosmina spal� i) Sorin iese afar�.

e) Costin sare. J) Stelele r�sar.

Nivelul II

a) Sfin�ii sunt �n castel. f) Sorin joac� baschet.

b) Siropul este gustos. g) �n basme sunt spiridu�i.

c) Pisica vede un sconcs. h) Sandu are un sacou albastru.

d) O musc� st� pe un biscuit. i) Motociclistul are casc�.

e) Salata este cu castrave�i. j) Sabin are o masc� nou�.

9. List� de cuvinte de repetat acas�

S ini�ial

S median

S final

S+ consoane

Sac

Masc�

Pas

Spune

Sar

Casc�

Nas

Scame

Sal�

Cas�

Vas

Sfoar�

Saltea

Baston

Vis

Sport

Saleuri

Basc�

Miros

Slab

Salut

Basme

Norocos

Scurt

S�rman
Biseric�

Spumos

Spic
EXERCI�II PENTRU MICII �COL�REI

Aici vei g�si diferite exerci�ii prin care se poate baietel batman.jpg

consolida sunetul S.

1. �ncercuie�te litera S �n textul dat

Seri de toamn�

C�nd vine toamna serile se lungesc. Stelele se

ascund sub norii cenu�ii. Un v�nt aspru r�scole�te
frunzele de pe strad�.

2. Pune litera S mic de tipar �n spa�iul liber !

re__t mu__t ___ardele co____t� faimo___

i___torie ___ervici ___tudiu ne___temate

3. Cite�te perechile de cuvinte �i apoi scrie propozi�ii �nlocuind cuv�ntul

subliniat
cu cuv�ntul pereche ( sinonim )

a calcula � a socoti Sorin a calculat corect.

__________________________

a respira � a sufla C�nd sunt obosit respir

greu.

_______________________

a zice � a spune Mama zice c� am talent.

_____________________
4. Pune urm�toarele cuvinte la locul lor �n propozi�ii !

sertar, sur�de, scorul, sprijinul, semin�e

La finalul meciului _______________ar�ta

egalitate.

Am plantat __________________.

Copila�ul _______________ �n somn.

�n ______________ �mi �in albumul cu poze.

I-am acordat tot _______________________.

5. G�se�te cuvintelor date altele care au acela�i �n�eles �i care s� �nceap� cu S !

drapel - _________________________

gr�un�e - ________________________

n�dejde - ________________________

pova�� - _________________________

z�mbet - _________________________

6. G�se�te cuvintelor date altele cu �n�eles opus care s� �nceap� cu S !

gras - ___________________

jos - ____________________

reparat - _________________

drept - ___________________
7. Acela�i cuv�nt poate avea sensuri diferite. Explic� sensul cuvintelor subliniate
!

Pe cer este o stea.

Silvia va deveni o stea.

�n pe�ter� s-a descoperit un schelet.

Construc�ia are schelet metallic.

Se apropie un sol de pace.

Pe portative este scris� cheia sol.

Tata sap� ogorul.

Bunicul cump�r� o sap�.

8. G�se�te cuv�ntul care arat� cum este sau cum poate fi !

Omul este

Str�lucitoare

Elevul este

Sp�late

Steaua este

Silitor
Fata este

Sfioas�

Rufele sunt

S�n�tos

9. Cite�te propozi�ia �i pune �ntrebarea !

Ex : Marcel scrie cu un creion tocit.

Ce face Marcel ?

Pe bolta cereasc� a r�s�rit Luceaf�rul.

________________________________________________________
________________________________________________________

Copiii se str�duiesc s� c�tige concursul.

____________________________________________________________

____________________________________________________________
10. Cuvintele pot fi neprietene ( opuse ). Caut� �n coloana B cuv�ntul opus celui
din
coloana A !

Serios

Trist

Ascult�tor

Noros

Senin

Neserios

Vesel

Neascult�tor

11. Cuvintele pot fi alintate. Alint�-le dup� model !

Ex : pisic � pisicel

Pas�re - __________________

Stea - ___________________

Cas� - ___________________

Vest� - ____________________

12. �i acum mici lecturi !

 Pe scen�

Clasa noastr� este la teatru. Pe scen� se joac�

un spectacol. Ce frumos este !
 La soare

Strada are straie de s�rb�toare. Mirosul

florilor este deosebit. Pisicel abia a�teapt� s� se
relaxeze la soare.
ETAPELE EMISIEI SUNETULUI S

IMPOSTARE

A) SILABE DIRECTE : sa, se, si, so, su, s�

B) SILABE INDIRECTE : as, es, is, os, us, �s

C) LOGATOMI : asa, ese, isi, oso, usu

sas, ses, sis, sos, sus

D) SILABE DUBLE : sasa, sese, sisi, soso, susu

E) CUVINTE S INI�IAL

1) monosilabice : sac, sar, sat,sap,sas,sec, ser, semn, sos, so�, soi, sur, sun,
sub, suc,
sud,

surd, s�n, s�rb

2) bisilabice : sal�, sap�, sate, sale, sare, ser�, sete, sev�, sil�, sit�, sob�,
sor�, sofa,
sut�

sun�, sum�, salam, salut, sat�r, secol, senin, s�rut, secret, s�tul, superb

3) polisilabice : sanie, sabie, sardele, secund�, sur�de, sufer�, suspin�,

surpriz�,
susur�,

s�mb�t�, sup�rat, sandale, sering�

F) CUVINTE S MEDIAN

Cas�, mas�, las�, vase, oase, masc�, musc�, groas�, vest�, baston, pistol, blestem,

busuioc

Castron, cascad�, miresme, cistern, desene, pisic�, biscui�i, creast�,deschis,

fasole,
uscat

G) CUVINTE S FINAL

Os, vis, cos, bis, fes, vas, glas, dans, cais, dureros, mers, �ters, polios, zemos,
frumos,
somnoros, supus, noros, nervos, duios, fricos, curajos, balans, ananas, ficus,
pietros,
v�njos
H) CUVINTE S + CONSOANE

ST � st�, stea, stup, stop, stins, stol, steag, sticl�, sta�ie, stejar, statuie,
st�nga,
str�mb

SP - spun, spal�, sperie, spart, spic, spin, spad�, splin�, sport, sportive,
spital,
spanac

SC � scop, scar�, scap�, scump, sclipe�te, sc�nteie, sc�ndur�, scrie, scrim�,

sc�dere

SF � sf�nt, sfert, sfat,sfios, sfor�ie, sfecl�, sf��ie, sf�r�m�, sfruntat, sfad�,

sfial�

SL - slab, sloi, slut, slip, slug�, sleit, sl�nin�, slinos, sl�b�nog, slugarnic,
slobod

SM � smoc, smoal�, smerit, smintit, smarald, sm�nt�n�, sm�rc, smerenie, smotocit

I ) S DUBLU

Suspect, susur�, sus�ine, suspans, suspiciune, sensibil, suspendat, sofisticat,

sus�in�tor

J) PROPOZI�II SIMPLE

1. Simona scrie.

2. Sonia spune.

3. Sandu sare.

4. Silviu tresare.

5. Sebi scutur�.

6. Simion sun�.
7. Siguran�a sare.

8. Sanda se bucur�.

9. Simona este vesel�.

10. Sertarul se deschide.

K) PROPOZI�II DEZVOLTATE

1. S-a dat sentin�a.

2. Serialul este luni sear�.

3. Am tras semnalul.

4. Secara ars� de soare se scutur�.

5. Semin�ele se r�sp�ndesc printre straturi.

6. Servieta este str�ns� cu o curea.

7. Silviu ne a�teapt� la sosire.

8. Sudorul sudeaz� �evile.

9. Serpentinele sunt str�nse.

10. Sportivii s-au aliniat la start.

EXERCI�II PENTRU DEZVOLTAREA AUZULUI FONEMATIC

SARE-ZARE �n zare se vede muntele de sare.

SALE � ZALE El se laud� cu ale sale zale.

SER �ZER Am pus ser �n zer.

VASE � VAZE L�ng� vase sunt vaze cu flori

S�N � F�N Ea al�pteaz� la s�n ascuns� �n c�pi�a de f�n.

SAR- FAR Eu sar pe pietrele de l�ng� far.

SURE � TURE Iepele sure fac multe ture.

SUN� � TUN� El m� sun� c�nd tun�.

 Coloreaz� spa�iile �n care este scris� litera S mare de tipar cu maro !
S,s.jpg
Coloreaz� litera S
scan0005.jpg
scan0008.jpg
CAIET DE EXERCI�II PENTRU Z

Tot eu sunt ! Azi �l vom �nv�a pe Z : baietel batman.jpg

1. z�mbim

2. din�ii sunt u�or apropia�i

3. coardele vocale vibreaz�

4. repet�m sunetul albinu�ei ( zum-zum) sau sunetul mu�tei (

b�zzz)

1. �i acum, spune dup� mine !

ZA, ZE, ZI, ZO, ZU, Z�

AZ, EZ, IZ, OZ, UZ, �Z

ZAZ, ZEZ, ZIZ, ZOZ, ZUZ

AZA, EZE, IZI, OZO, UZU

ZAZA, ZEZE, ZIZI, ZOZO, ZUZU

ZBA, ZBE, ZBI, ZBO, ZBU, ZB�

ZMA, ZME, ZMI, ZMO, ZMU, ZM�

2. �i acum vom spune cuvinte foarte u�oare. Fii atent !

Zar, zeu, zid, zac, zer, zor, zob, z�u, zim�i, zinc, zori

3. Urmeaz� cuvintele mai lungi. Avem o zi �ntreg� la dispozi�ie.

Zare, zale, zice,ziu�, zon�, z�n�

Zefir, zidar, z�duf, zemos, zelos

Z�pad�, zical�, zodie, zumz�ie, z�ng�ne

Zimbru, zulufi, zurg�l�i, zb�rcit, zg�rcit

4. Cred c� acum o s� te pl�ngi pu�in, dar nu-I greu deloc. �l prelunge�ti pe Z �i
apoi
spui cuv�ntul.

Zzzbate, zbiar�, zbor, zgard�, zgaib�, zg�riat, zgur�, zgomot, zv�p�iat, zvelt,
zmeu,
zmeur�

5. S� facem o pauz� ! Color�m !

S-Z.jpg
6. Acum trecem la o alt� etap�. Pronun��m cuvinte cu Z la mijloc.

Baz�, buz�, oaz�, vaz�, poz�, paz�, doz�

Varz�, barz�, cobz�, bezea, frez�, priz�

Pozn�, p�nz�, poezie, prezent, t�rziu

Meduz�, groaz�, br�nz�, criz�, parizer

7. Mai facem o mic� pauz� ? Hai la colorat ! Uite o buburuz� care st� pe o frunz� !

buburuze003.gif
8. Am ajuns �i la cuvintele cu Z la sf�r�it. Hai s� le spunem !

Iaz, gaz, haz, v�z, m�nz, breaz, loz, orz, miez, iz, ov�z, orez, refuz, ursuz,
necaz,
pr�nz

9. Acum a� vrea s� m� corectezi. E bine a�a ?

Eu m�n�nc ores.

Iapa are un m�ns.

Afar� este s�pad�.

Eu stau de pas�.

10. A� vrea acum s� vedem cuvinte care se aseam�n�.

SALE � ZALE Creioanele sale sunt noi. Cu ele desenez ni�te zale.

SER-ZER �n sering� este ser. / Br�nza are zer.

SILE � ZILE Sile num�r� c�te zile sunt p�n� la vacan��.

11. �i acum o s� repet�m ni�te propozi�ii !

Zoe zice o poezie.

Zmeul zboar�.

Zidarul zide�te.

Stau rezemat de speteaz�.

Pup�za zglobie zboar�.

Meduza verzuie are ventuze.

Am pus orezul �n cazan.

Este o poz� de groaz�.

EXERCI�II PENTRU MICII �COL�REI

1. Cite�te coloanele de cuvinte, �ncercuie�te litera Z �i spune unde se afl�

aceasta (
la �nceput, la mijloc, la sf�r�itul cuv�ntului )

zambil�

frizer

moloz

z�mbet

mozaic

aviz

z�zanie

cozonac

treaz

zarz�r

b�z�it

Bicaz

2. Pune litera Z �n spa�iul liber

fa__an stur___ pup�___� pa___nic

mie___ ga___d� fale___� fran___el�

propo___i�ie po___e ca___emat�

3. Scrie propozi�ii cu cuvintele date

rezemat, cazan, vizitiu, zurg�l�i, zorzoane

a)_________________________________________

b)________________________________________

c)
__________________________________________

d)
__________________________________________

e)
__________________________________________
4. Vreau s� fii atent ! Sunt dou� coloane cu propozi�ii. Subliniaz� cuvintele care
se
reg�sesc �i �n coloana A �i �n coloana B �i explic�-le sensul !

Mama a zdrobit nucile.

Armata rom�n� a
zdrobit

armata turc�.

�n zori era r�coare.

Ea o zori pe Alina.

Era o zi c�lduroas�.

- Ia zi, Ionu� ,poezia !

5. Scrie numele imaginii !

B___ ____ ___ ___ I bison.jpg

S ___ ____ ___ ____ � bebe14.gif

F ___ ___ ___ ___ � leaf.gif

B __ ___ ___ � BARZA.jpg

P ___ ___ ___ ___ � CIOCANITOARE.jpg

CI ___ ___ ___ ___ ___ ___ U CIMPANEU.jpg

ALB� � CA - ___ ___ ___ ___ ___ A albacazapada.gif

D ___ ___ ___ ___ ___ ____ R dinosaure-dessin-enfant.gif

6. Cite�te textele !

OAZA

Prin de�ertul Saharei �nt�lne�ti uneori c�te o

oaz�. �n limpezi�ul apei se oglindesc razele
fierbin�i ale soarelui. C�l�torul r�t�cit z�mbe�te
zic�nd �n sinea lui

- �nc� mai este vie speran�a !

FRUNZELE

Z�pada s-a topit. Micii muguri �nverzesc sub

puterea razelor timide ale soarelui. Din ele vor
ie�i viitoarele frunze.
 dinosauri011.gif

Coloreaz� dinozaurul !
EMISIA SUNETULUI Z

IMPOSTARE

A) SILABE DESCHISE : za, ze,zi , zo, zu, z�

B) SILABE �NCHISE : az,ez, iz, oz, uz

C ) LOGATOMI : aza, eze, izi, ozo, uzu

Zaz, zez, ziz, zoz, zuz

D) SILABE DUBLE : zaza, zeze, zizi, zozo, zuzu

E) CUVINTE CU Z INI�IAL

1. monosilabice : zeu, z�u, zi, zor, zar, zob, zid, ziar, zim�i

2. bisilabice : zare, zale, zice, ziu�, zon�, z�n�, zidar, zefir, z�log, z�duf,
z�mbet,
zimbru

3. polisilabice : zodie, z�p�cit, zurg�l�i, z�pad�, zv�ntat

4. Z+ consoane : zbate, zbor, zb�rcit, zbiar�, zmeu, zdup, zgard�, zgomot,

zdren�e,zg�rcit

F) CUVINTE CU Z MEDIAN :

Baz�, vaz�, c�zi, cozi, doz�,oaz�, faz�, gaze,poze, azi, p�nz�, frez�, cobz�,
priz�,
groaz�,

Frezie, frizer, briz�,parizer, hazliu, b�z�it, cozonac, mozaic, meduz�, frunz�,

solzi

G) CUVINTE CU Z FINAL

Iaz, caz, gaz, haz, m�nz, praz, v�z, miez, ursuz, iz, necaz

H) CUVINTE CU Z DUBLU

Zig-zag, zarz�r, zumzet, z�zanie, zorzoane, zumz�it

I) PROPOZI�II SIMPLE

1. Zizi zice.

2. Fac poze.

3. M�n�nc praz.
4. Calul se zbate.

5. Zoe este z�n�.

6. Zina are zorzoane.

7. Parizerul are iz.

8. Zoica zbiar�.

9. Cozonacul cre�te.

10.B�rz�unele b�z�ie.

J) PROPOZI�II DEZVOLTATE

1. Zenovia se zbate �n corzi.

2. Zidarul pune �i mozaicul.

3. Zenaida interpreteaz� rolul.

4. Zeci de meduze invadeaz� apa.

5. Zarz�rii au flori rozalii.

6. Zah�rul a zaharisit dulcea�a.

7. Zoe face cozonaci.

8. Zidarul face haz de necaz.

9. Zorzoanele z�ng�ne c�nd danseaz�.

10. Zumzetul albinelor se �ndep�rteaz�.

EXERCI�II PENTRU AUZUL FONEMATIC

VARS� � VARZ� Ea vars� zeama de varz�.

OASE � OAZE Prin oaze s-au g�sit oase.

GROAS� � GROAZ� Mi-e groaz� c� va trebui s� �mi pun haina groas�.

RASE � RAZE Prin lumini� p�trund raze.

Mama face mere rase.

Coloreaz� �i pronun�� ( dezvoltarea vocabularului )

scamator, radio, ceas de buzunar, pachet, felie de p�ine, girafe, ruj, spic, p�ine

��n�ar, garaj, pung�, farfurie, c�nt�re�i, cof�, pijama, c�ine, trandafir, piuli��,

s�rman�, hamburger
Coloreaz� spa�iul �n care este S cu verde �i Z cu albastru !
Coloreaz� cuvintele �n care auzi sunetul Z
CAIETUL SUNETULUI �

Azi o s�-l �nv��m pe domnul �. Este un picu� mai greu, dar

dac� �l �tii pe T �i pe S vei putea s� te deprinzi cu el. Deci : baietel batman.jpg

- Ridic�m v�rful limbii ca pentru pronun�area sunetului T ( pe alveolele

incisivilor superiori ), apoi �l cobor�m rapid pentru pronun�area sunetului S
- Ne trebuie foarte mult aer ; aerul va face explozie ( dac� punem pe v�rful
limbii o buc�ic� de h�rtie, aceasta va zbura la pronun�area sunetului � )
- Putem s� ne preg�tim pentru efortul respirator astfel : str�ngem pumni�orii
l�ng� piept ( ca un boxer ), iar limba ne-o preg�tim pentru emisia sunetului
TS; �n explozia aerului, �mpingem cu putere pumnii �n fa��
- Se spune din ce �n ce mai rapid T-S, TS

1. Hai s� repet�m cuvinte u�oare !

�ap, �in, �ip, �es, �oi, �arc, �ar�, �eap�, �ip�,�eav�

A��, m��, ra��, c�el, o�et, vi�el, lec�ie, �nva��

La�, lan�, b�, ho�, bra�, clon�, glon�, pu�, cote�

Mar�i, c�r�i, mun�i, stru�i, ho�i, vie�i, ro�i, por�i

��n�ar, �ur�ure, �an�o�, �a��, �e�e, ���n�

2. Acum corecteaz�- m� !

Eu vreau o porsie de tort.

Eu desenez un c�lus.

Copiii trag la sint�.

Am un sap.
3. �i acum e r�ndul propozi�iilor !

Tan�a �ine b�ul.

C�lu�ul sus�ine c�l�re�ul.

Ceaiul este c�ldu�.

�apul �op�ie.

��ranii cur�� vi�a.

EXERCI�II PENTRU MICII �COL�REI

1. Pune litera � mic de tipar �n locul spa�iului liber !

___ar� paia___� cu___it o__et

scoar___� cote ___ faian ___� nutre

__

maimu___� jude ___

2. Grupeaz� cuvintele date �n tabel

fa��, c�rti��, descul�, �igl�, botni��, h�rle�, sughi�,

��fnos , �intar

� ini�ial

� median

� final
3. Scrie denumirea imaginii !

A ___ ___ ___ ___ ___ ____ ____� ambulance.gif

U ___ ____ ___ ___ ___ ____ bear.gif

P ___ ____ ____ ____ ____ ____� cat.gif

R ___ ____ � duck.gif

F ___ ___ ___ ___ ____ ___ ____ � fork.gif

� ___ ____ ____ ___ ____ ____ ____ � ice_cream_cone.gif

M ___ ___ ____ ____ ____� monkey.gif

4. Scrie cuvinte opuse celor date care s� �nceap� cu �

A s�ri - ........................................

Patrie - .......................................

Mal - ........................................

A striga - ....................................

5. Completeaz� cu unul din cuvintele date propozi�iile !

( fa�a, �n�ep�tur�, ��fnos, clan��, �igl� )

Tata a venit ............................... de la birou.

Ca s� deschid u�a pun m�na pe

.................................

M-am infectat de la o ................................................

Acoperi�ul este acoperit cu ......................................

Pe .................... bunicii au ap�rut riduri.

6. Cite�te textele

�N MUN�I

Gerul �nghea�� tot. De strea�ina cabanei

at�rn� �ur�uri mari. Z�pada sc�r��ie sub pa�ii
no�tri.

MISTRE�II

Mistre�ii ies din p�dure goni�i de c�ini. A

�nceput v�n�toarea. C�nd sunt dobor�i, mistre�ii
gui�� cu putere.
ETAPELE EMISIEI SUNETULUI �

IMPOSTARE

A) SILABE DIRECTE : �a, �e, �i, �o, �u, ��

B) SILABE INDIRECTE : a�, e�, i�, o�, u�

C) LOGATOMI : a�a, e�e, i�i, o�o, u�u

�a�, �e�, �i�, �o�, �u�

D ) SILABE DUBLE : �a�a, �e�e, �i�i, �o�o, �u�u

E ) CUVINTE CU � INI�IAL

a) monosilabice : �ap, �es, �in, �ip,�el, �oi, �arc

b ) bisilabice : �ar�, �ip�, �ine, ��ran, �igan, �eav�, �eap�, �uic�, �inut

c) plurisilabice : �op�ie, �inuturi, ��mburu�, �uguiat, �ipenie, �inut�

F) CUVINTE CU � MEDIAN

A��, m��, pia��, fa��, ra��, cea��, c�el, be�e, ghea��, o�et, cu�it, m�run�it,
m�run�i�,

Ob�ine, con�ine, furculi��, paia��, verdea��, musta��, f�nea��, poli�ie, justi�ie

G ) CUVINTE CU � FINAL

B�, la�, lan�, col�, cote�, nutre�, pu�, mo�, bra�, gui�, m�re�, glon�, �or�

H) CUVINTE CU � DUBLU

��e, �i�ei, ��n�ar, ���n�, �ur�uri

I) PROPOZI�II SIMPLE

1) Tan�a �ese.

2) �iganul bea.

3) Lipse�te furculi�a.

4) Glon�ul �iuie.

5) Este cea��.

6) �i�eiul ��ne�te.

7) ��n�arul �n�eap�.
8) ��ranul �ip�.

9) Fa�a este crea��.

10 ) Ia-m� de bra� !

J) PROPOZI�II DEZVOLTATE

1) V�cu�ele m�n�nc� nutre�.

2) C�elul se joac� cu un b�.

3) �uica se ob�ine din prune.

4) Ea m�run�e�te verdea�a.

5) Anghelu�� ascute cu�itul.

6) �igara este aprins�.

7) Poli�istul are musta��.

8) U�a iese din ���ni.

9) Din p�nz� �i a�� fac o paia��.

10 ) Bunicu�ul �mi d� m�run�i�.

EXERCI�II PENTRU AUZUL FONEMATIC

SAP � �AP Eu sap l�ng� �ap.

SAR � �AR Eu sar la povestea despre �ar.

SINE � �INE Se admir� pe sine pentru c� nimic nu-l �ine pe loc.

�,�.jpg
Coloreaz� �i pronun�� !
POEZII PENTRU SUNETELE S-Z-�

1. Spiridon face-o salat�

Cu spanac �i ciocolat�.

Spiridon s-a sup�rat

C� pisica a v�rsat

Dup� ce tot a m�ncat.

2. Stanca spune o poveste

Fr�iorilor mai mici :

...Spiridu�i cu-albastre veste

�i-nc�l�a�i doar �n t�rlici

Stau de veghe la ferestre...

3. Sfios �i somnoros

Un sconcs- mic mirositor �

Scoate capul din scaie�i.

Uff! Ce miros �ngrozitor !

4. Salamandra misterioas�

A ie�it un pic din cas�.

Cu burtica st� la soare

Ca s�-i fie pielea

Mai str�lucitoare.
5. S�rmancul sconcs st� sp�it

Stingher �i sup�rat �i trist.

C�ci soarta r�u l-a pedepsit

Cu un miros neispr�vit.

6. Sc�nteioar�, sub�iric�, gra�ioas�

Nev�stuica intr�-n cas�.

So�iorul st� la mas�

R�sfoind o carte groas�.

7. Sorin suspin� sub o stea.

El pe Sorina-o a�tepta

Sub salcia cu ram sub�ire

Cuprins de-o neagr� presim�ire.

8. Seara scoate stele sute

Peste somnoroase sate.

�i miresme cunoscute

V�ntu-n drum mi le abate.

1. Z�na zice-n zori de zi

Vr�ji zemoase �i zurlii.

�i din nori un z�n zbanghiu

Coboar� pe-un bidiviu.

2. O zv�rlug� zugr�vea

Zidul de pe strada mea.

Fluturi roz de peruzea

Se zb�teau prin c�r�mizi

L�ng� o zim�at� stea.

3. O meduz� cam zb�rcit�

Zdren�uit� �i r�cit�
 Str�nuta dintre zulufi

De-o viroz� t�b�cit�.

4. Zice zimbrul z�mb�re� :

Eu a� vrea ni�te nutre�.

Z�u a�a, de-mi dai o doz�

O s� fac cu tine-o poz�.

5. Sub o raz� cam timid�

Pup�za cea zgribulit�

κi zice durerea mare :

- Vreau s� fie mai mult soare !

6. O meduz� verzulie

Se-a�eaz� pe-o cochilie

�i recit� o poezie.

Spectatorii zv�p�ia�i

Sunt degrab�-ndep�rta�i.

7. Z�na zorilor m�ng�ie

Un zefir crescut sub zid.

�i un m�nz sc�pat din fr�ie

C�tre el pleac� zorit.

1. �icu �ine o re�et�

De la doctori�a nou�.

I-a prescris ni�te injec�ii

�i vreo c�teva pastile.

�i i-a spus s� stea �n cas�

C�nd afar� tare plou�.

2. �n �arc c�pri�a �ip� tare.

Sim�ise lupul d�nd t�rcoale.

��ranul scoate-un cu�it mare

Cu aprig g�nd de r�zbunare.

3. ��ranii �in �n �arc �edin��

Despre produc�ia de lapte.

��r�ncile ce stau pe-acas�

κi schimb� ��ncii pentru noapte.

4. �i�i e-un ��n�ar ��fnos

�i un pic cam ar��gos.

Cum nu-i place lui ceva

Iute �l �i �n�epa.
5. �n cote�, un coco� cam n�t�fle�

�i un pic cam pl�ng�re�

�ip� iar �n gura mare

C� vrea boabe de m�ncare.

6. Un ��n�ar �ugub� spune ni�te glume

La urechea lui Ionu�. Un copil minune !

Ionu� e-un bun �inta�. D� palme nebune.

Iar urechea �iuind �i-o ascunde-n perne.