Sunteți pe pagina 1din 4

Cuv�ntul �mistic� se �nrude�te cu no�iunea biblic� de mister �i desemneaz� leg�tura

intim� dintre Dumnezeu �i orn, respectiv conuniunea lor de natur� nup�ial�. Aceast�
unire final� este taina �n�epciunii divine, t�lcul planului S�u referitor la
destinul etern al omului. Un t�lc pe care nici �ngerii nu-l cunosc, dar pe care
Dumnezeu �l descoper� sfin�ilor. Aceatsa este �taina cea din veci ascuns�, adic�
dragostea Lui manifestat� prin Hristos �i des�v�r�it� �n Biseric� de-a lungul
istoriei.
Tradi�ia r�s�ritean� nu a deosebit niciodat� prea net mistica de teologie,
experien�a personal� a dumnezeie�tilor Taine de dogma m�rturisit� de Biseric�. Ea
nu a cunoscut nici divor�ul dintre teologie �i spiritualitate �i nici vreo devotio
moderna. Dac� experien�a mistic� tr�ie�te con�inutul credin�ei de ob�te, teologia
�l ordoneaz� �i sistematizeaz�. Astfel, via�a oric�rui credincios este structurat�
de cuprinsul dogmatic al liturghiei, iar doctrina relateaz� experien�a intim� a
Adev�rului relevat �i �mp�rt�it tuturor. Teologia este mistic�, iar via�a mistic�
este teologic�, ea fiind culmea teologiei, teologia prin excelen��, adic� vederea
�n duh a Sfintei Treimi. Teologia �i via�a s�nt cu at�t mai mistice cu c�t sunt mai
concrete de vreme ce tainele, care s�nt prin defini�ie mistice, s�nt actele cele
mai concrete cu putin��. Iat� de ce sinoadele definesc dogmele ca pe ni�te formule
liturgice care alc�tuiesc o doxologie vie, tr�it� �i proclamat� de-a lungul
liturghiei. Evagrie exprim� admirabil aceast� unitate: �Dac� e�ti teolog, te vei
ruga cu adev�rat, iar dac� te vei ruga cu adev�rat e�ti teolog�. �nc� din secolul
IV, P�rin�ii identific� misterul m�ntuirii cu substan�a Sfintelor Taine, �i acest
fapt explic� de ce Sf�ntul Chiril al Ierusalimului �i-a numit predicile �Cateheze
mistagogice�, de ce Sf�ntul Maxim M�rturisitorul �i-a intitulat medita�iile despre
liturghie, �Mistagogia�, sau de ce Pseudo-Dionisie �i-a reunit tratatele sub
titlul: �Teologia mistic�.
Nicolae Cabasilas continu� aceast� tradi�ie numindu-�i tratatul despre sfintele
taine: �Via�a �n Hristos�. �ntr-adev�r, via�a mistic� este dintru �nceput axat� pe
cuv�ntul Sf�ntului Pavel: �Nu mai tr�iesc eu, ci Hristos tr�ie�te �n mine�
(Galateni 2, 20), c�ci, dup� calist, cel mai important lucru petrecut �ntre
Dumnezeu �i sufletul omenesc este acela de a iubi �i de a fi iubit. �erosul divin
� spune Sf�ntul Macarie � l-a f�cut pe Dumnezeu s� coboare pe p�m�nt �i s�
p�r�seasc� culmile t�cerii�.
Dorin�a divin� �i cea uman� se �mplinesc prin Hristosul istoric �n care Dumnezeu �i
omul se privesc ca �ntr-o oglind� �i se recunosc, ��ntruc�t iubirea lui Dumnezeu �i
iubirea omului s�nt cele dou� fe�e ale unei iubiri totale�. Dup� Sf�ntul Grigorie
de Nyssa, erosul se descarca de orice posesiune egocentric� �i se tope�te �n
�intensitatea agapic�. Dumnezeul filantrop, iubitor de oameni, cere, �n schimb, s�
fie iubit pentru El �nsu�i.
�n acest fel, �via�a mistic� e totuna cu �via�a cre�tin� de �ndat� ce se transform�
�n tr�ire a iubirii lui Dumnezeu, care cuprinde omul �i de care omul este perfect
con�tient. Caracterul existen�ial al credin�ei trebuie subliniat. Pentru Sf�ntul
Grigorie de Nyssa, insul care nu este mi�cat de Duhul Sf�nt nu este o fiin��
omeneasc�, a�a cum pentru Sf�ntul Simeon Noul Teolog, cel care nu are con�tiin�a de
a se fi ��mbr�cat cu Hristos� pierde harul Botezului.
Cultul martirilor �i arat� pe ace�tia ca fiind preaplini de prezen�a lui Hristos �i
ajun�i asemenea lui Hristos-Cel-�nviat. Cur�irea ascetic� se reduce astfel la clipa
sublim� a unei totale d�ruiri de sine. Asce�ii s�nt urma�ii direc�i ai martirilor
pentru c�, �n cazul lor, acea clip� se prelunge�te, prin nevoin��, toat� via�a.
Crucea precede lumina fulger�toare a �nvierii. Totu�i, dac� orice mistic este
ascet, nu orice ascet este �mistic� �n �n�elesul particular al celui �cople�it de
har�. De aceea, asceza este nicic�nd un scop, ci doar un mijloc de a atinge, cu
ajutorul Domnului, starea de unire nup�ial� dintre Dumneyeu �i sufletul omenesc.
Acest ultim grad al experien�ei mistice depinde de harul lui Dumnezeu. �i
tot ce poate face omul este s�-�i constituie fiin�a ca �loc al lui Dumnezeu�, ca
loc teofanic al prezen�ei Sale. Nu exist� nici o tehnic� �n stare s� te fac�
st�p�nul acestei experien�e. Mijlocul cel mai avansat cultiv� reculegerea t�cut�,
�isihia�; aflat pe culmea smereniei rug�toare (care este �cutremurul inimii �n fa�a
por�ilor �mp�r�iei�) omul se prosterneaz� �naintea acestor por�i, pe care �ns�
numai voin�a liber� a lui Dumnezeu le poate deschide. Scara Paradisului, scris� de
Sf�ntul loan Sc�rarul ne �nva�� c� iubirea absolut� nu se arat� la �nceputul, ci la
cap�tul unirii cu Dumnezeu. Dumnezeul biblic ne iube�te cu o dragoste zeloas�, ne
dore�te pe de-a �ntregul: iubirea universal� se �mpline�te nest�njenit
atunci c�nd Dumnezeu devine �totul �n toate�.
Dac� Sf�ntul loan spune �noi vom fi asemenea Lui� (I loan 3, 2), Sf�ntul Pavel
vorbe�te la timpul prezent: �iar noi to�i, privind ca �n oglind�, cu fa�a
descoperit�, slava Domnului, ne prefacem �n acela�i chip, din slav� �n slav ㅔ (II
Corinteni 3, 18). Cu fa�a descoperit�, asemenea lui Moise, cre�tinii oglindesc
slava lui Hristos. Contemplarea lui Dumnezeu �n Hristos �i face asemenea lui
Dumnezeu. Astfel, via�a cre�tin� presupune harul unei viziuni a lui Dumnezeu,
viziune care, de�i crepuscular�, te transform� dup� chipul Domnului; datorit� ei
po�i crede, po�i cunoa�te, po�i uni, preschimb�ndu-te dup� chipul �i asem�narea lui
Dumnezeu.
1. Obiectul experien�ei mistice
�nainte de a aborda experien�a propriu-zis�, trebuie s� preciz�m contextul
Tradi�iei care o condi�ioneaz�, adic� ce spune aceast� Tradi�ie despre obiectul ei.
Orientat� spre Dumnezeu, reflec�ia P�rin�ilor angajeaz� o cunoa�tere
apofatic�: negare a oric�rei defini�ii antropomorfe, apropiere de tenebre, raz� a
inaccesibilit�ii luminii dumnezeie�ti. Axioma apofatismului este: despre Dumnezeu
�tim doar c� �este�, dar nu �i �ce este�, c�ci �nimeni nu L-a v�zut vreodat� pe
Dumnezeu�. Sensibil �n cel mai �nalt grad fa�� de impenetrabilitatea misterului
divin, R�s�ritul neag� radical posibilitatea de a contempla esen�a lui Dumnezeu,
care este ve�nic transcendent�. Sf�ntul loan Hrisostom spune c� esen�a divin� nu
este accesibil� nici m�car sfin�ilor din cer; la sinodul de la Floren�a, Marcu al
Efesului a extins aceast� imposibilitate asupra �ngerilor. Esen�a lui Dumnezeu este
mai presus de orice nume, de orice cuv�nt, a�a explic�ndu-se mul�imea atributelor
divine: Bun, Drept, Sf�nt, Atotputernic� �i chiar atunci c�nd spunem: �nesf�r�it�,
�nen�scut� ne recunoa�tem neputin�a �i atingem, prin �nsu�i caracterul negativ al
acestor forme, limita impus� de apofaz�. Datorit� lipsei oric�rui termen de
compara�ie, Dumnezeu este �n mod absolut incomparabil. Iar teologia catafatic�,
pozitiv�, este �simbolic�, �ntruc�t nu se aplic� dec�t atributelor relevate,
respectiv manifest�rilor lui Dumnezeu �n lume.
�Conceptele creaz� ni�te idoli ai lui Dumnezeu�, spune Sf�ntul Grigorie de Nyssa
numai uimirea poate �prinde� ceva. Uimirea este acel sim� precis al distan�ei
insurmontabile care transcende orice cunoa�tere situ�ndu-se �mai departe chiar de
incognoscibil, pe cea mai semea�� culme a Scripturilor mistice, acolo unde tainele
simple, absolute �i incoruptibile ale teologiei se dezv�luie �n bezna mai mult
dec�t luminoas� a t�cerii�.
Nu e deloc vorba de neputin�a omeneasc�, ci de natura insondabil� �i incognoscibil�
a profunzimilor esen�ei divine. Obscuritatea inerent� credin�ei protejeaz� misterul
inviolabil al apropierii lui Dumnezeu. La aceasta se g�nde�te Isaac Sirul c�nd
afirm� c� vederea lui Dumnezeu nu anuleaz� credin�a, fiind de fapt o �a doua
credin�� � superioar� credin�ei pe care o poart� sufletul. Cu c�t Dumnezeu este mai
prezent, cu at�t este El mai misterios, mai ascuns, �nsa�i natura Sa. ��ntunericul
str�lucitor� este doar un mod de a-I exprima apropierea deopotriv� real� �i
insesizabil�. A-L g�si pe Dumnezeu �nseamn� a-L c�uta, ne�ncetat� ��l vezi pe
Dumnezeu atunci c�nd e�ti nesf�r�it dornic de El�. Dumnezeu este Cel ve�nic
cercetat: �El r�m�ne ascuns �n plin� epifanie�.
2. REALITATEA CUNOA�TERII LUI DUMNEZEU
De la Sf�ntul Vasile p�n� la Sf�ntul Grigorie Palama, tradi�ia este ferm� �i
unanim�: ea distinge �ntre transcenden�a radical� a lui Dumnezeu �n Sine �i
imanen�a manifest�rilor Sale �n lume. Dumnezeu �iese �nainte� prin energiile Sale
�n care se implic� total. �Energia� nu este o �parte� a lui Dumnezeu, ci este
manifestarea lui Dumnezeu, �n urma c�reia esen�a lui �nemanifestat� nu este cu
nimic diminuat�. Acestea s�nt cele dou� moduri de existen�� ale lui Dumnezeu: �n El
�nsu�i �i �n afar� de El �nsu�i. Ele nu afecteaz� defel unitatea, indivizibilitatea
�i simplitatea lui Dumnezeu, tot a�a cum deosebirea dintre ipostasuri �i fire nu �l
compun. Coment�nd textul de la Exod 3,14, Palama noteaz�: �Dumnezeu nu a spus: �Eu
nu sunt esen��, ci: �Eu sunt Cel ce sunt�; El refuz� astfel s� identifice
totalitatea Fiin�ei cu esen�a � existen�a primeaz� asupra esen�ei�. De�i este
neparticipabil �n esen�a Sa, Dumnezeu se poate manifesta prin fiin�a Sa �ns�i.
Simplitatea lui Dumnezeu este �cu totul altfel� dec�t ideea noastr� de simplitate;
Dumnezeu transcende orice form� logic� pentru c� El este creatorul oric�rei forme
�i deci, �i al oric�rui concept. P�n� �i dogma este antinomic�, metalogic�, dar
niciodat� contradictorie: pur �i simplu logica nu se aplic� la acest plan, fiind cu
totul inoperant� la un atare nivel.
Tradi�ia r�s�ritean� este deci determinat� de distinc�ia fundamental� �ntre esen�a
lui Dumnezeu �i lucr�rile sau energiile Sale harice. Nu e vorba de vreo abstrac�ie,
ci de realitatea �ns�i a comuniunii dintre Dumnezeu �i om, ca �i de posibilitatea
�ns�i a experien�ei mistice. �ntr-adev�r, omul nu poate participa la esen�a lui
Dumnezeu (altminteri, ar fi Dumnezeu); pe de alt� parte, orice comuniune cu un
element creat (�gra�ia creat� �nt�lnit� �n catolicism, n.tr.) nu poate fi
comuniunea cu Dumnezeu.
Omul intr� �n adev�rata comuniune cu �lucr�rile� �n care Dumnezeu este prezent �i,
precum �n misterul euharistic, acela care a primit o �lucrare� divin� l-a primit pe
Dumnezeu �nsu�i. Comuniunea nu este nici substan�ial� (ca �n panteism), nici
ipostatic� (ca �n cazul unic al lui Hristos) ci energetic�, iar Dumnezeu cu totul
prezent �n aceste energii/lucr�ri.
Sinteza palamit� expune corect mistica ortodox�. Este mistica paradoxal� a
�obscurit�ii divine�, raz� din lumina lui Dumnezeu. Prin participare, Duhul
transfer� cunoa�terea de la nivelul omului la acela al lui Dumnezeu. Aceasta este
cunoa�terea ioaneic�, prin �locuirea� Cuv�ntului �i iluminarea interioar� conferit�
de lumina divin� necreat�.
Experien�a mistic� o tr�ie�te sub aspectul ei l�untric, ascuns, p�n� la str�lucirea
ei exterioar�: aureolele sfin�ilor, luminiscen�a trupurilor, lumina taboric� �i cea
a �nvierii, perceput� cu o privire transfigurat�, deschis� de Duh. Potrivit lui
Palama, Schimbarea-la-Fa�� a Domnului �i privea mai mult pe Apostoli, oferindu-le
capacitatea momentan� de a contempla slava M�ntuitorului ascuns� p�n� atunci prin
kenoz�.
3. �NDUMNEZEIREA
�Theosis� � starea de �ndumnezeire a omului p�truns de energiile divine � exprim�
idealul religios al R�s�ritului. Antropologia r�s�ritean� este ontologia
deific�rii, iluminarea progresiv� a omului �i a lumii. Prin Tainele �i Liturghia
ei, Biserica este locul acestei metamorfoze care atest� via�a divin� �n universul
uman.
P�rin�ii aprofundeaz� �n sens ioaneic no�iunea paulin� de ��nfiere�: Fiul este Cel
�n care Dumnezeul treimic �i face l�ca�. Duhul ne conduce spre Tat�l, prin Iisus
Hristos: printr-o metafor� euharistic�, s�ntem astfel ��ncorpora�i� �n El (Efeseni
3, 6). Sf�ntul Chirii al Ierusalimului pune accentul pe faptul c� participan�ii la
Cin� devin �co-trupe�ti� �i �co-sanguini� cu Hristos. Omul este �ntr-adev�r
�cristificat�, �logoficat�, �lutul prime�te demnitatea regeasc� �i se preface �n
fire �mp�r�teasc�.
Trebuie s� subliniem leg�tura str�ns� dintre teologie �i mistic�, dintre
itinerariul sacramental �i via�� sufleteasc� �n Hristos. Regula de aur a �ntregii
g�ndiri patristice enun�� c� �Dumnezeu s-a f�cut om pentru ca omul s� devin�
Dumnezeu�; particip�nd la via�a divin�, �omul devine dup� har ceea ce Dumnezeu este
prin fire�. Dup� chipul p�inii �i al vinului, omul devine � prin lucrarea Duhului
Sf�nt -o p�rticic� din natura �ndumnezeit� a lui Hristos. Euharistia, �s�m�n�� a
nemuririi� �i putere a �nvierii se une�te cu natura uman� p�truns� �i transfigurat�
de energiile divine. S-ar putea spune c� via�a mistic� este con�tientizarea mereu
mai deplin� a vie�ii sacramentale. Faptul c� ambele s�nt descrise sub acela�i chip
al �nun�ii mistice� demonstreaz� identitatea lor de natur�. Dup� cum spune Teodoret
de Cyr: �Hr�nindu-ne cu trupul �i s�ngele Mirelui, intr�m �n leg�tura nun�ii�.
4. VIZIUNEA LUI DUMNEZEU
�n tradi�ia iudaic�, Moise este �ntr-adev�r cel care contempl� lumina; de aceea
Moise �i Ilie, cei doi mari vizionari, asist� la Schimbarea-la-Fa�� a lui Hristos.
Norul luminos �nso�e�te exodul, acoper� tabernacolul, umple templul, fiind spa�iul
acelei Scheikinah (slava lui Dumnezeu) ca semn al prezen�ei divine. Poporul
Cuv�ntului (�ndemnul �ascult�, Israele� introduce totdeauna textele mesianice) � au