Sunteți pe pagina 1din 260
ADELE FABER ELAINE MAZLISH COMUNICAREA | EFICIENTA | CUCOPIII |§ — — acasa sila scoala ADELE FABER este absolventa a Queens College, find licentiaté in arti teatrals; a obtinut o diploma de master fn educafie la Universitatea din New York gi a predat in. Citeva licee din New York timp de opt ani. ELAINE MAztish este absolventé a Universitafii din New York, licentiati tn art teatral& sia Iucrat cu copii la Grosvenor House si ciminul Lenox Fill. De asemenea, este artist profesionist si compozitor. Prima colaborare dintre cele dou’ autoare s-a concretizat prin apartia volumului Liberated Parents, Liberated Children, in cave isi impirtisesc experienta acumulatd in cei zece ani de practicé alaturi de psthologul pentru copii Haim Ginott, in cadrul grupului de pregatire pentru paring. ‘Volumil a cistigat premiul Christopher, lind considerat ‘un succes literar care promoveaza cele mai inalte valori ale spiritulai uman* ‘Dupa publicarea cirti, ambele autoare au calatorit in tout Jumea pentru a-si prezenta in fafa pirinflor, a profesori= Jor, tuturor persoanelor implicate in educarea copiilor, cursurile si seminarille lor pline de umor gi inspiafie. Activitatea lor ulterioara in ccea ce priveste prescolari, adolescentii si parinjii a fost concentrat& fntr-un docu: ‘mentar TY, transmis in serial de postul CBS. Experienfa acumulaté a condus la aparitia mai multor lucrari de mare succes, vandute in milioane de exemplare (una dintre acestea nominalizati in topul de carte al publicafiei New York Times), sila sustinerea de seminar care le-au dat phtinfilor ocazia dea exersa capacititile de ‘comunicare predate in fiecare dintrecietile publicate de ele. Lucrarea de fat este céstigatoare a premiului de exce- Jent& pentru probleme familiale in procesul de educatie, acordat de Child Magazine. Cele doua autoare sunt membre de onoare ale Facultiti New Schoo! for Social Research din New York si Family Life Institute al C.W. Post College din eadrul Long Island University. Ble au participat la importante discufii tele- vizate in cadrul emisfunif realizate de Oprah, ,,Good Morning America’, Laclaborarea acestei chrfiau:mai participal LisaNvesies — profesoara la Brattain Elementary School din Springfield, Oregon, si Rosatyn TemPuston — profesoard formatoare la Bradley University din Peoria, Iinois. Adele Faber ¢ Elaine Mazlish Lisa Nyberg Rosalyn Anstine Templeton Comunicarea eficienta cu copiii Acasa si la scoala Edifia a Il-a Traducere din limba engleza de IRINA NEGREA Cots BUCURESTI, 2010 Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Roméni Comunicarea eficienti cu copii: acasi gi Ia gcoald / ‘Adele Faber, Elaine Mazlish, Lisa Nyberg, Rosalyn ‘Anstine Templeton ; trad: Irina Negrea.- Ed. a3. Bucuresti: Curtea Veche Publishing, 2010 ISBN 978.-973-669-985-6 1. Faber, Adele 1, Meals, Elaine i. Nyberg, Lisa IV. Templeton, Rosalyn Anstine V. Negrea Irina (trad.) 1599227 CCoperta: Grir.on AND SWANS www griffon.0 ‘Credit foto: Bodhi Hill - Bored” ADELE FABER, ELAINE MAZLISH How to Talk 60 Kids Can Learn. At Home and in School © 1995 by Adele Faber, Elaine Mazlish, Lisa Nyberg and Rosalyn Anstine Templeton All rights reserved. Published by arrangements with Scribner, an Imprint of Simon & Schuster, Inc. ‘© Curtea Veche Publishing, 2007, pentru prezenta versie fn limba roman ISBN 978-975-669-985-6 Felul in care vorbesc pitrinfii si profesorii fi arattt copilului pitrerea lor despre el. Afir~ magiile lor influenteazit increderea si pre- Juiren pe care acesta o acordt propriei per- sonne. Intr-o mare métsuri, limbajul celor mari determind destinul acelui copil. HAIM GINOTT MULTUMIRI ‘enumératele persoane care au crezut in aceast& carte de la bun inceput au contribuit la infaptuirea sa. Rudele si prietenii ne-au oferit permanent idei si incurajari. Parinfi, profesori si specialisti in domeniul s&natétii mintale, de pe tot cuprinsul Statelor Unite si al Canadei, au transmis relatiri verbale gi sctise despre felul in care si-au folosit abilit&tile de comunicare, atat acasé, ct si la locul de munca. Joanna Faber ne-a fur- nizat multe exemple impresionante, adunate pe par- cursul a zece ani de profesorat intr-o scoala urbana, cu elevi proveniti din medii mizere. Bardley University si Brattain Elementary School au pus la dispozitie dotérile i sprijinul lor. Kimberly Ann Coe, ilustratoarea noastra, a facut minuni, insufland via si céldura siluetelor rigide, schifate sumar de noi. Bob Markel, agentul nos- tru literar, ne-a fost intotdeauna alturi, cu sfatul potri- vit Ia momentul potrivit. Eleanor Rawson, editoarea noastra, ne-a caliuzit cu ingeniozitate i afectiune spre scopul pe care era necesar s&-l atingem. final, dorim s&-i mulfumim doctorului Thomas Gordon pentru activitatea sa creatoare in domeniul rela fillor adult-copil, precum si, fireste, mentorului nostru, regretatul doctor Haim Ginott. El a fost cel care ne-a aju- tat s& intelegem de ce ,,orice profesor trebuie si predea, fn primul rand, natura umané si abia apoi materia sa”. CUM S-A NASCUT IDEEA DE A SCRIE ACEASTA CARTE jermenele acestei crti a incoltit pe vremea cand, ca ‘inere mame, participam la intrunirile unui grup de parinji condus de regretatul psiholog pentru copii, doctorul Haim Ginott. Dupa fiecare sedinfs, mergeam cu masina aces’ impreund si ne minunam de eficienja noilor abilit&ti de comunicare pe care le deprindeam, regretand, totodatd, faptul c& nu le cunoscuseram cu ani in urmé, atunci cand meseria noastra era de a Iucra cu copiii— una dintre noi in liceele din New York City, iar cealalta in diferite locuinte din Manhattan. Nu aveam cum sa anticipim atunci ceea ce urma si se dezvolte din acea experienta initial’. Doua decenii mai tarziu, cirtile pe care le scrisesem pentru parinti depisiserd tirajul de dowd milicane de exemplare van- dlute si fuseser’ traduse in peste zece limbi; conferinjele pe care le finusem in aproape fiecare stat din SUA si in aproape fiecare provincie din Canada atriseseré un public numeros gi entuziast; peste 50000 de grupuri folosisera programele noastre audio si video pentru seminarii, in diferite locuri de pe mapamond, cum ar fi Nicaragua, Kenya, Malaiezia sau Noua Zeeland; gi, in toaté acea perioada de 20 de ani, aflam neincetat de la profesori ce schimbéri introduseserd la clas’, dupa ce fie asistasera la prelegerile noastre, fie participasera la cursurile finute de noi sau citiserd vreuna dintre cértile 10 COMUNICAREA EFICIENTA CU COPII noastre. Inevitabil, ne indemnau sa scriem 0 carte simi- lara si pentru ei. Un profesor din Troy, Michigan, scria: ,Dupa ce am adunat o experienté de mai bine de 20 de ani lucrand cu elevi turbulenti si vulnerabili, am fost sincer uimit de numérul strategiilor pe care le-am invafat din c&rtile scrise de voi pentru parinti... in prezent, specialistii districtului in care lucrez pe post de consultant pentru profesori proiecteaz§ un nou plan referitor la disciplina in gcoli. Am ferma convingere c& informatiile din cartea voastrd trebuie si serveascd drept piatré de temelie acestui nou plan. V-ali gandit s& scrieti o carte special pentru profesori?” © asistent’ sociala de la o scoala din Florissant, Missouri, ne-a scris: Recent, le-am dat parintilor din districtul meu pro- gramul vostru pentru seminar, intitulat ,Cum s& le vorbesti copiilor pentru a te asculta”. Una dintre mame, care este si profesoar’, a inceput si aplice noile metode Ja ea in clasa gia observat, astiel, o diminuare considera- bila a problemelor comportamentale. Rezultatul a fost remarcat de citre directoarea institutiei, care era foarte ingrijorata de inmultirea cazurilor de pedepse corporale si elimin’ri in scoala ei. A fost atat de impresionat& de schimbarile produse in acea clas’, incat m-a rugat si organizez un seminar pentru tot corpul didactic.” Consecinjele au fost spectaculoase. A fost inregis- trat o scddere tnsemnata a ,cererilor” de corectie, 0 diminuare a numérului de eliminari, 0 reducere a absenteismului, iar, dupa toate aparentele, respectul de sine a crescut in toat& scoala. CUMS-A NASCUT IDEEA DE ASCRIE ACEASTACARTE_11 Un consilier educational din New York City seri _ Sunt profund ingrijorat de numarul tot mai mare de copii care aduc la scoala cufite si arme. Nu pot s& nu ma gandesc, totodat, c& solutia nu const in int&rirea pazei sau in inmulfirea detectoarelor de metale. O comuni- care mai buna ar putea aduce, in schimb, rezolvarea acestor probleme. Poate ci, daci ar cunoaste metodele despre care scrieti voi, profesorii ar fi mai bine pregatiti Si fi ajute pe acesti copii nervosi si isi controleze furia fr a apela la violenja. Ce-ar fi sA se serie 0 carte pen- tru profesori, directori de scoal8, parinti-pedagogi, asis- tenfi ai cadrelor didactice, goferi de autobuze scolare, secretare etc.?” ‘Am analizat cu seriozitate aceste sugestii, dar in cele din urm& am convenit ci nu ne putem asuma responsa- bilitatea de a serie o carte pentru profesori. in fond, nici nu mai eram in domeniu. Au urmat, apoi, apelurile telefonice decisive din partea Rosalynei Templeton si a Lisei Nyberg. Lisa preda la clasa a treia si a patra, la Brattain Elementary School din Springfield, Oregon. Rosalyn preda cursuri pentru viitori profesori, la Bradley University din Peoria, Illinois. Amandou’ ne-au impirtisit ingrijora- rea lor in privinta practicilor coercitive si punitive ut zate in mod obisnuit in scoli, pentru a-i determina pe copii s& fie cuminfi. Dup& cum ne-au spus, de multi vreme céutau materiale care si le ofere profesorilor metode alternative, menite si ajute pe elevi s4 ajunga s& se controleze gi s4 se disciplineze singuri. Atunci cand au dat peste cartea How to Talk So Kids Will Listen and Listen So Kids Will Talk (Cum sit le vorbim copiilor pen- tru a asculta si cum sit asculttim, astfel incat sit ti facem sit vorbeasct), au avut convingerea ci era exact ceea ce 12 COMUNICAREA BFICIENTA CU COPUL cautau ele si ne-au cerut permisiunea de a scrie 0 adaptare pentru profesori. Tot discutand, a devenit limpede cé aveau o vast experienfa. Amandoua doamnele predasera in scoli si- tuate in orase, comune si localitifi rurale din diferite pari ale farii; ambele fsi luasera doctoratul in educatie; si amandoua erau invitate si conduc seminare la diverse consfétuiri ale profesorilor. Dintr-odata, proiec- tul pe care pregetasem atita vreme sail punem in prac- ticd devenea fezabil. Dac’, pe nga experienfele noas- tre din timpul orelor de clasa si toate materialele pe care le adunasem de la profesori in ultimii 20 de ani, puteam s& apelim si la experienfele trecute gi prezente ale aces- tor doi dascali, nu mai exista niciun motiv de refinere. in vara aceea, Rosalyn si Lisa au venit cu avionul pentru a ne cunoaste. De la bun inceput ne-am simtit bine impreund. Dupa ce am dezbatut ce forma ar putea ‘imbrica aceast& noua carte, am hotarat ca povestea sa fie spus& din punctul de vedere al unei tinere profe- soate, care incearc& si invefe niste metode mai bune de a se face injeleasi de catre elevi. Experienta ei avea si fie un amalgam al tuturor experienfelor traite de noi. Narafiunea urma sa fie completata si imbogatita cu ele- mente din Iucrarile noastre anterioare: benzi desenate, rezumate recapitulative, intrebiri si rispunsuri, pre- cum si povestiri ilustrative. ins&, pe m&surA ce discutam, devenea tot mai evi- dent c&, dack voiam s& oferim o imagine completé a ceea ce implica educarea unui copil, era necesar si pri- vim gi dincolo de orele de clasa si si acordm o atentie egal primutui si nelipsitului dascifl din viata unui copil — piirintele. Tot c0eea ce se petrece In scoalit intre 9:00 a.m. si 3:00 p.m. este profund influenjat de cea ce se intimpla inainte si duplt aceen. Indiferent cat de bine intentionat ar 4 | 1 CUMS-A NASCUT IDEEA DE ASCRIE ACEASTACARTE_13 fi atat profesorul, cat si p&rintele, dact nu dispun aiman- doi de instrumentele menite si ii ajute s& t5i realizeze acesie ganduri bune, copilul va fi cel care va pierde. Parintii si profesorii trebuie sit isi uneascit fortele si st ‘formeze parteneriate de lucru. Si unii, si ceilalfi trebuie sit stie care este diferenfa dintre cuvintele care demoralizeazit si cele care dau curaj; dintre cwvintele care incitil la confruntare si cele care invitit la cooperate; dintre cuvintele care il pun pe copil in imposibilitatea de a géndi sau de a se concentra si cuvintele care descituseaza dorinja fireascit de a invita ‘Dupa aceea, ne-am dat seama cé avem o responsabi- litate suplimentara fafa de generatia de copii din zilele noastre. Nu s-a mai intamplat niciodata inainte ca atéfia tineri s& fie expusi unui numar aga de mare de imagini de o cruzime iesita din comun. Niciodata inainte copii nu au fost martorii atator demonstrafii de rezolvare agresiva a problemelor, cu batai, gloante sau bombe. Si niciodata inainte nu a existat o nevoie atat de ‘stringenta de a le oferi copiilor nostri un model viu al felului in care divergentele se pot solujiona printr-o comunicare deschisa si respectuoasa. Aceasta este cea mai buna pro- tectie pe care le-o putem da impotriva propriilor impul- suri violente. Atunci cand intervin momentele inevita- bile de frustrare si furie, in loc s puna mana pe o arm, pot recurge la cuvintele pe care le-au auzit de la per soanele importante din viata lor. Cu aceasta convingere, proiectul a fost lansat. Dup& trei ani si nenumérate variante intermediare, odat& ce am avut, in sfarsit, in mén& manuscrisul finit, am trait toate un sentiment de mare satisfactie. Formulasem un set clar de reguli generale si principii pentru Comuni- caren eficientit cu copiii — Acasit si Ia scoalt, Prezentasem exemple concrete referitoare Ja atitudinea gi limbajul care formeazi ins&si esenfa procesului de invafare. 14 COMUNICAREA EFICIENTA CU COPIII ‘Araitasem cum se poate crea acea ambianj& emofionalé care sa le confere copiilor siguranta necesar& pentru a fi receptivi la cee nou si necunoscut, Demonstrasem cum pot fi determinati copiii sa isi asume responsabilitayi si | 58 se autodisciplineze. Impartasisem 0 sumedenie de metode, care fi incurajeaz\ pe copii sa creada in cea ce sunt i in ceea ce pot deveni. Sperm din tot sufletul ca ideile din aceasta carte s& va fie de folos pentru a le insufla tinerilor din viata voastra incredere si tarie. CINE ESTE ,,EU“? tunci cand ne-am apucat si scriem aceasta carte, A amtotart of creia un personaj, Liz Lander, care s& vorbeasca in locul nostru. intruchipa o profesoara tan&ra, cum fuseseram si noi odinioar&, iar stridaniile ei de a comunica mai eficient cu elevii sti oglindeau eforturile noastre. Ea urma si fie ,eul” nostru. i CUM SA PROCEDEZI ATUNCI CAND SENTIMENTELE iMPIEDICA PROCESUL DE INVATARE mintirea profesorilor mei — att a celor pe care i-am iubit, cat si a celor pe care i-am urat —a fost ceea ce m-a determinat s& devin si eu cadru didactic. Aveam in minte o list’ lung cu toate rautatile pe care nu voiam sé le spun sau sé le fac vreodat elevilor, precum si o imagine clar& despre cat de rabdstoare si de infeleg&toare urma sé fiu. Pe toaté durata cursurilor de pedagogic din colegiu, am rimas fidela convingerii ci puteam sé le predau lecfii celor mici, intr-un mod care sf fi facd si doreasca s& invefe. Prima mea zi de profesoara ,adevarata” a fost un soc pentru mine. Cu toate planurile i pregatirile mele, exam absolut nepregatita pentru cei 32 de elevi din clasa a sasea. 32 de pustani si pustance, tofi gilagiosi, ener- gici, cu dorinte si pretentii puternice. Cu mult inainte de pranz, au inceput primele semne de nemultumire: Cine mi-a furat creionul?!”... ,,.D3-te la o parte din fata meal”... ,Gura! Vreau si aud ce spune profesoara!” am preficut ci nu aud i mi-am vizut de lectie mai departe, dar izbucnirile au continuat: ,De ce tre- buie si stau lang’ el?”... ,Nu injeleg ce ne pune s& facem”... ,Mi-a tras un pumn'”... Ea a dat prima!” $i mie a inceput s& imi bubuie capul. Galagia din clas& a continuat s& creasca. Mi-au pierit de pe buze cuvintele ,rabdare si infelegere”. Clasa aceasta avea 18 COMUNICAREA EFICIENTA CU COPIT nevoie de un profesor care s& preia conducerea gi sk 0 stpaneasc’. M-am auzit rostind: /Anceteaza imediat. Nu ti-a furat nimeni creionul.” , Trebuie s& stai langa el, fiindea asa am spus eu.” 7 Putin imi past cine a dat primul. Vreau sé ispraviti. E dar? Acum!” ‘Cum adic nu intelegi? Tocmai v-am explicat.” Numi vine s& cred c& poate exista o asemenea clasa. Va purtati de parca afi fi in clasa intai, Va rog sé va potolifil” Un biiat m-a ignorat. S-a ridicat din banc’, s-a dus s&si ascut& creionul si |-a ascufit pana n-a mai rimas din acesta decit un ciot. Pe un ton cét mai ferm cu putinf&, am ordonat: — Ajunge! Treci imediat la locul taut! — Degeaba, nu-mi spune mie nimeni ce sa fac, a zis el. —Discutim despre asta dupa ore. —Nu pot sé raman peste program. Pierd autobuzul. —Atunci, va trebui si ii chem la scoala pe parintii t8i, pentru a Kimuri aceasta problema. — Nu putefi si-i chemafi. N-avem telefon. Pe la ora 3, eram epuizata. Copiii s-au napustit afara din clas& si s-au impristiat pe str&zi. Treaba lor. Si fack ce vor. Dupi ore, raspundeau parintii lor de ei. Eu imi terminasem programul Prabusit& pe scaun, ma holbam lung Ja bancile goale. Cena fost bine? De ce n-au vrut si fie atenti? Cum era necesar s& procedez, astfel inca si m& fac ascultata de catre acesti pustani? Pe toata durata primelor luni de profesorat, modelul a fost acelasi. Porneam in fiecare dimineat’ plina de mari speranfe, si ma intorceam acasa in fiecare dupa-amiaza coplesit de corvoada si plictisul de a fi nevoit& s&-mi tarasc clasa prin programa impus&. Ins mai ru decat ‘SENTIMENTELE IMPIEDICA PROCESUL DE INVATARE 19 toate era faptul ca deveneam asa cum nu am vrut nicio- dati sa fiu ca profesoara: nervoasa, autoritara si dis- pretuitoare. lar elevii mei se faceau si ei tot mai uraciosi si mai obraznici. Pe parcursul intregului trimestru, mam intrebat nu o dati cat mai puteam rezista aga, Jane Davis, profesoara de la clasa alaturata, mi-a sarit in ajutor. In ziua in care i-am destainuit tot ce aveam pe suflet, a venit la mine in clas si mi-a dat un exemplar jerpelit din cartea How to Talk So Kids Will Listen and How to Listen So Kids Will Talk —Nu stiu dact ifi va fi de folos, mi-a zis ea, dar metodele din aceasta carte m-au salvat dela nebunie, cu copii mei, acasi. $i, in mod cert, au dat roade gi in clasi! Fam mulfumit, am pus cartea in servieti, apoi am uitat complet de aceasta. O siptiman’ mai tarziu, z&ceam la pat, din cauza unei raceli. Fira chef, am luat cartea si am deschis-o. Mi-au sirit in ochi cuvintele scrise cu litere cursive, de pe prima pagina. Evite legitturd directit intre ceen ce sintt copiti si felul in care se comporti. Alunci cfind ceea ce simt e corect, se poartit corect. Cum siti ajutiim sit simtit corect? Acceptindu-le sentimentele! Am pus capul pe perna si am inchis ochii. Oare eu acceptam sentimentele elevilor mei? Mi-am adus aminte de cateva dintre schimburile de replici pe care le avusesem cu copiii, in acea saiptimana: Elev: Nu pot s& scriu. Eu: Nu-iadevairat. Elev: Nuemi vine nicio idee despre ce s8 scriu. 20 COMUNICAREA EFICIENTA CU COPHI Ei Ba 0 si-ti vin’, daca incetezi s& te mai vaifi si te apuci sa seri, Elev; Urasc istoria. Ce ma intereseaza pe mine ce s-2 intamplat in urmé cu 100 de ani? Eu: Ba trebuie si te intereseze. E important si cunosti istoria férii tale. Elev: E plictisitor. Eu; Nui adevarat, nu e! Daca ai fi atent, ai constata cat e de interesant. Ce ironie! Eu eram cea care fi tot batea Ja cap pe copii cu dreptul fiecdrui individ de a avea opiniile si senti: mentele lui. Cu toate acestea, in practic, ori de cate ori cei mici isi exprimau sentimentele, eu fi respingeam. Ma con- traziceam cu ei. Mesajul meu subinteles era: ,Nue bine si simfi ceea ce simii. Trebuie s m& asculfi pe mine.” Mc-am asezat in capul oaselor pe pat si am incercat s& {mi amintesc. Profesorii mei imi fScusera, oare, si mie la fel? S-a intamplat la un moment dat ceva de acest fel, in liceu, atunci cind eram suparata, finde Iuasem prima mea not proasti; iar profesorul de matematics a incer- cat si ma imbarbateze: ,.Nu ai de ce s& fii necajita, Liz. Nu inseamné ci nu esti bund la geometrie. Doar ci nu fi-ai dat silinja. Trebuie si te decizi s& o faci. Necazul cu tine e c& mu ai o atitudine buna” Probabil c& avea dreptate; stiam ci imi voia binele, dar cuvintele lui m-au facut si ma simt proast& si inu- til, La un moment dat, am incetat s4 mai ascult ce spune, urmarind cum i se misca mustata in sus si in jos si asteptand s4 termine, pentru a putea scipa de el. Care tot aga simt $i elevii mei faj& de mine? in urmatoarele cateva saptimani, am incercat sa reactionez cu mai multi sensibilitate la sentimentele elevilor mei, s& le rispund corect: ‘SENTIMENTELE IMPIEDICA PROCESUL DE INVATARE_ 21 Nu e usor sit alegi subjectul despre care orei sit sori. (Amt aflat parerea ta despre istorie. Te intrebi pe cine poate interesa ce s-a intamplat cu at@t tinap in urmdi.” $i a fost de folos. Am observat imediat c& scolarii mei au remarcat schimbarea. incuviinjau din cap, m& pri- ‘veau drept in ochi si imi spuneau mai multe. Pana cand, intr-o bund zi, Alex a declarat: ,.N-am chef si ma duc la sport gi nimeni nu ma poate obliga si o fac!” Atat mi-a trebuit, N-am mai sovait nicio clipa. Pe un ton glacial, i-am rspuns: ,Ba ai sit fe ducila sport, fiindcd altminteri vei merge la cancelarie!” De ce, oare, era atat de greu s& accept sentimentele si parerile copiilor? La masa de pranz, am repetat aceeasi intrebare cu voce tare si i-am povestit prietenei mele, Jane, gi celorlalsi colegi de la masa ce citisem si la ce mi gandisem. Maria Estes, care ficea voluntariat in sprijinul parinfilor, a strit in aptrarea profesorilor: — Atafia copii trebuie instruiti, a zis ea, si sunt atatea cunostinfe pe care trebuie sa le predait Cum s& mai ai timp, atunci, s& ifi faci griji pentru fiecare vorb& nein- semnata?! Jane parea ganditoare. — Poate dact adulfii din viata noastra ar fi avut putind gtii8 de vorbele lor, n-am fi ajuns azi si fim nevoifi si ne dezvatim de atatea lucruri, a zis ea. Hai sa fim obiectivi. Suntem produsul trecutului nostru. Vorbim cu elevii nostri asa cum au vorbit cu noi p&rinfii si profesorii nostri. Stiu, pana si cu copiii mei, acast{, am avut nevoie de mult& vreme pana sé incetez 4 pun mereu vechea plac. A fost un mare pas pentru mine si trec de la: Asta nu doare. E rnumai o micit zgdrieturt la: O zgfrieturit poate sa doarit! Ken Watson, profesor de stiinte, pirea nedumerit. a IICAREA EFICIENTA CU COPIIL — Imi scapa mie ceva? s-a mirat el. Nu prea vad care e diferenta. M& concentram puternic, sperand si gisesc un exemplu care si il faci s& simté diferenta pe pielea lui. La un moment dat, am auzit-o pe Jane spunand: —Ken, imagineazi-fi cd esti adolescent si c& tocmai ai reusit s& intri in echipa scolii —baschet, fotbal ameri- can sau orice alt sport. —Fotbal, a zambit Ken. — Aga, bun, a incuviintat Jane. Acum, imagineaza-ti A te-ai dus la primul antrenament, plin de entuziasm, si c& antrenorul te-a chemat deoparte si ti-a zis cA ai fost scos din echipa Ken a marait. —Un pic mai tarziu, a continuat Jane, te intalnesti pe hol cu diriginta ta gi ti povestesti ce fi s-a intamplat. S& zicem, pentru moment, c& eu sunt profesoara asta. Voi reacfiona la cele pafite de tine in cdteva moduri dife- rite. Aga, ca amuzament, noteaz la repezeal pe o har- tie ce simte sau ce gandeste pustiul din tine la fiecare dintre reactiile mele. Ken a zimbit, si-a scos pixul si a luat un servetel de hartie, pe care s& scrie. Tata, in continuare, diferitele abordari pe care Jane le-a incercat cu el: Negarea sentimentelor ilfi faci singe rau absolut degeaba. Nu se termind Jumea asta, fiindcd n-ai reusit s& intri in nu-stiu-ce echipa. Las-o balta gi nu te mai gandi.” Reactia filozofica .-Viafa nu este intotdeauna dreapt4, dar va trebui s& invefi sa te strecori printre lovituri.” ‘SENTIMENTELE IMPIEDICA PROCESUL DE INVATARE 23 Sfat Sanu te lagi doborat de asemenea lucruri. incearca 98 intri in alt& echip’.” intrebari De ce crezi c& te-au scos din echip&? Ceilalti jucitori erat mai buni decat tine? Ce-o s& te faci acum?” Apirarea celeilalte persoane yincearci s& privesti lucrurile si din punctul de vedere al antrenorului. Vrea si formeze o echipa puter- nic&. {ti dai seama ce greu o fi fost pentru el si decida pe cine sa pastreze gi pe cine s& dea afara.” Mila Of, bietul de tine! Ce r&u imi pare. Te-ai c&znit tare mult s4 intri in echipa, dar asta e, n-ai fost suficient de bun. Acum, or si afle tofi baietii. Cred c& ffi vine sé mori de rusine.” Psihanaliza de diletant vTe-ai gandit vreodaté c& adevaratul motiv pentru care ai fost scos din echipa e ca n-ai pus niciodat suflet atunci cand jucai pe teren? Cred ca, in subconstientul t8u, nu voiai sa fil in echipa, asa ca ai ratat intentionat.” Ken a ridicat mainile, exasperat. —inceteaz’! Ajunge. M-am prins. L-am rugat pe Ken si-mi arate ce scrisese. Mi-a azvarlit servefelul. Am citit, apoi, cu voce tare: Si nu-mi spui tu mie ce trebuie s& simt.” 84 nu-mi spui tu mie ce trebuie si fac.” N-ai si infelegi niciodata.” “Mai bine sa nu-ti spun eu ce si faci cu intrebarile astea!“ Esti in stare s& iei partea oricui, numai pea mea nu.” /Sunt un ratat.” E.ultima oara cfnd iti mai spun ceva.” 24 COMUNICAREA EFICIENTA CU COPII — Vai de mine! a exclamat Maria. © gramada dintre lucrurile pe care Jane i le-a spus adineaori lui Ken sea- mand tare mult cu ceii spun si eu baiatului meu, Marco. SA vedem, cum ai putea proceda altfel? SA recunosti supararea copilului, am rispuns eu, numaidecét. —Bine, dar cum? a intrebat Maria. Imi lipseau cuvintele. M-am uitat la Jane, cerandu-i ajutor din priviri. S-a intors spre Ken si s-a uitat fix la el. —Ken, a inceput ea. Ce soc si ce dezamigire pentru tine sa afli c& ai fost scos din echip’, tocmai atunci cand erai atat de sigur ca fAceai parte din aceastal —E adevarat, a incuviinjat Ken. A fost un goc. $i o mare dezamiigire. Sincer si fiu, ¢ un sentiment de usu- rare si guisesti, in fine, pe cineva care sé injeleagt un lucru atit de simplu. Dupa aceea, am avut si ne spunem multe unii altora. Maria ne-a dest&inuit c& nimeni mu recunoscuse si nu acceptase vreodati sentimentele ei, in copilarie $i in adolescenta. Ken a intrebat: —Cum sé facem sa le oferim elevilor nostri ceea ce ‘noi n-am avut niciodata? in mod evident, trebuia s& exersim mai mult daci voiam sA ne obignuim cu acest nou mod de ane purta cu copii. M-am oferit s4 aduc cateva exemple, care si ilustreze felul in care putem ardta c& acceptim senti- mentele elevilos, la scoal’. Tati, sub forma de benzi desenate, cea ce am con- ceput si am adus amicilor mei, la pranz, dupa cateva zile: SENTIMENTELE IMPIEDICA PROCESUL DE INVATARE 25 IN LOC SA NEGI SENTIMENTELE Atunci cdnd sentimentele elevului sunt negate, acesta se poate descuraja repede. 26 ‘COMUNICAREA EFICIENTA CU COPIIL TRADU SENTIMENTELE IN CUVINTE ay AGE. Mr te Steat_ [baa Ney ered g\Te opt em © peti] Jen bud coo peste fmnati bua eon ara [eta 0 carte deter, Atunci cénd sentimentele negative ale elevului sunt identificate si acceptate, acesta se simte incurajat s& conti- nue s& isi dea silinfa. SENTIMENTELE IMPIEDICA PROCESUL DE INVATARE 27 JN LOC SA CRITICI $I SA DAI SFATURI aloes pea em fa] “a ot eae ac ley tak ta pea ts oe are dant ar «| Pca fect © lad, om Gan it aces sored ka gate pert ee a bs Profesorul este bine intentionat, inst atunci cand elevul e bombardat cu critici si sfaturi, el nu mai poate si se gan- deasca cu usurint’ la problema lui sau sé isi asume res- ponsabilitatea pentru ceea ce a fécut. 28 COMUNICAREA BFICIENTA CU COPIIL ACCEPTA SENTIMENTELE PRINTR-UN CUVANT SAU UN SUNET (,OH” sau , MMM” sau , LHI” sau , AHA”) Reacfionnd la sup&rarea unui elev cu o atitudine plin& de grijé, punctata de incuviingari din cap sau de ,morma- ieli” ce vadesc intelegere, ii listim libertatea de a se concen- tra asupra problemei lui si de a o rezolva, poate, singur. ‘SENTIMENTELE IMPIEDICA PROCESUL DE INVATARE 29 iN LOC SA CAUTI ARGUMENTE SL EXPLICATH Ta wk kn Bae Mea pum | | aga acon Hai merjen! Fim ctirabal nat a Tes exer: Este enervant atunci cand eleva refuza s& reactioneze la ,argumente”. Ce altceva am putea face, totusi? Exist o metoda mai bund de a-i ajuia pe elevi si nu mai opuni re- zistenta la efectuarea sarcinilor scolare? 30. COMUNICAREA EFICIENTA CU COPIIL OFERA PRIN IMAGINATIE CEEA CE NU POTI OFERI IN REALITATE hn Das an | [Pe pen Had tt fase ee Sie Ser | adceny dar an eifretnt ff | me Tait Mdaargpat peat tan pre we ee & we ee ‘Atunci cind exprimam dorinfele unei eleve apeland Ja imaginatie, devine mai usor pentru ea s& accepte realitatea. SENTIMENTELE {MPIEDICA PROCESUL DE INVATARE 31 IN LOC SA IGNORI SENTIMENTELE Copiilor le este greu si isi schimbe comportamentul atunci cand sentimentele lor sunt complet ignorate. 32 COMUNICAREA BFICIENTA CU COPIIL ACCEPTA SENTIMENTELE, _ i CHIAR $I ATUNCI CAND PUI CAPAT a] COMPORTAMENTELOR INACCEPTABILE i Richard, He ebar oh Pai amin, pe terem pott Som Be Sr eee agead [a mag oh oe deparke poh Sin ch mm te tare de pe Seaman Copiilor le este mai usor sé isi schimbe comportamen- tul atunci cénd sentimentele lor sunt acceptate. SENTIMENTELE {MPIEDICA PROCESUL DE INVATARE 33 Ken s-a uitat la ilustratii si a clatinat din cap. —Teoretic, toate astea suna minunat, dar mie nu mi se par decat o solicitare in plus pentru profesori. Cand si ne mai gasim timp gi s&i ajutam pe elevi si isi rezolve starile emofionale? — Timp gisesti dacd vrei, a zis Jane, cu o sc¶re in ochi. Vii la scoala mai devreme, pleci mai tarziu, mananci pranzul mai repede si renunti la pauzele de dus. —Pai, da, cum s& nu, a adaugat Ken. Si, cindva, intre planificarea lectiilor, corectarea lucrarilor, comple- tarea panourilor de afigat, pregatirea pentru conferinfe — gi, printre altele, predarea la clas —, s8-ti mai faci si ji, intrebandu-te oare ce simt copiii sau cum si le oferi prin fantezie ceea ce nu pot avea in realitate. ‘Asculléndu-l pe Ken, imi spuneam: ,Poate e prea mult s& le ceri aga ceva profesorilor.” Jane parca mi-a citit gandurile. —Serios vorbind, stiu ci asta inseamna si le ceri foarte mult profesorilor, dar mai stiu, totodata, cat de important este pentru copii si se simta infelesi. Simplul adevar e c&, atunci cand sunt suparati, elevii mu se pot concentra. Si, in mod cert, nu isi pot insusi noi cunos- linfe. Dac vrem s& le lasim mintea liber’ pentru a gindi si a invja, trebuie s& tratim cu respect toate emotiile si sentimentele lor. — $i nu numai a scoald, ci si acas’, a addugat Maria, pe un ton insistent. Am intors tofi capul spre ea. —Atunei cand aveam cam 9 ani, ne-a explicat ea, ne-am schimbat locuinfa si a fost nevoie s& merg la alt& scoali. Noua mea invafitoare era foarte severd. De fiecare dat cand dadeam lucrare la aritmeticéi, imi ina- poia foaia cu niste X-uri mari peste fiecare raspuns gre- sit. MA punea si tot vin cu lucrarea la catedra, pand 34 COMUNICAREA EFICIENTA CU COPIIT géseam rezolvarea corecta. Eram atat de agitata la orele €i, incat nici nu puteam géndi. De céteva ori, am incer- cat chiar s& copiez rispunsurile de la ceilalfi copii. in seara dinaintea vreunei lucr&ri, aveam intotdeauna dureri de burt. Spuneam: ,Mami, mi-e groaznic de fric8.” Tar ea zicea: ,N-ai de ce s& te temi. Incearcé doar si faci ct poti de bine.” Iar tata spunea $i el: ,Dacd ai fi invafat, nu ai mai avea de ce s& te temi.” Dupa care, ma simjeam gi mai rau. Ken s-a uitat la ea, nedumerit: —S& presupunem cA mama sau tatil thu ar fi spus: Pari foarte ingrijoraté din cauza lucrarii, Maria.” Ar fi fost altceva pentru tine? —Oh, da! a exclamat Maria. Fiinded atunci ag fi putut si le spun despre X-urile negre si despre cat de rusine mi-era s& tot fiu nevoiti sd rezolv exercitiile tn fata intregii clase. Ken era tot sceptic: —Si asta ar fi fost de ajuns pentru a te face si te simfi mai putin ingrijorata gi s& fii mai bund la mate? Maria a ficut o pauz&, dupa care a raspuns: — Aga cred, a rostit ea rar, fiindc&, dacé parinjii mei ar fi luat in seam nelinistile mele si m-ar fi lsat s& vorbese despre acestea, ag fi avut, probabil, mai mult curaj s m& duc la scoala a doua zi si, totodat’, ambifia de a-mi da mai mult silinta. La céteva zile dupa ce a avut loc aceasta conversatie, Maria s-a intors, toaté numai zimbete, gi a scos din geant& o bucatica de hartie impaturita. — Hai si va citesc cateva dintre lucrurile pe care mi le-au spus copiii mei acasé, siptamana asta. Dupa ce le auzifi, trebuie sa ghicifi ceea ce nu le-am spus eu lor. incepem cu fiica mea, Ana Ruth, a continuat Maria, despaturind hartia si citind: ,Mam&, profesoara de : : SENTIMENTELE {MPIEDICA PROCESUL DE INVATARE 35 sport m-a pus si alerg céteva ture, fiindcé nu m-am imbracat destul de repede. Toatai lumea se uita la mine!” Ken a raspuns imediat: —Nu i-ai zis: ,Si ce-ai fi vrut si-fi fac profesoara? St te aplaude? Sit-ti dea o medalie pentru cit esti mototoalit?” Toat’ lumea de la masa a ras. Maria a zis: —$i, acum, fiul meu, Marco: , Mami, s& nu te ener~ . Mi-am pierdut ménusile alea noi.” —Jar acum, raspunsul meu, a spus Jane. ,Ce?! E a doua pereche de mitnusi pe care o pierzi luna asta. Ce-fi inchipui tu?! Crezi cif noi fabrictim banii?! Pe viitor, atunci cinnd ifi scofi manusile, puneficle in buzunar. $i, inainte sit te dai jos din autobuz, verified pe scaun si pe jos sit vezi dacit nu frau citzut.” — Stai asa. Ce e rau aici? a intrebat Ken. fl inveti sa aiba responsabilitate. —Momentul e rau ales, i-a rispuns Jane. —De ce? — Fiindca nu te apuci si dai lecfii de inot unuia care se ineacd. —Hmmm, a ficut Ken. Am si ma mai gandese la chestia asta... in regula, e randul t&u, Liz, a anuntat el, ardtand spre mine. ‘Maria s-a uitat pe hartie gi a zis: — Tati ce a mai spus Ana Ruth: ,Nu cred c& mai am chef s8 cint in orchestré.” ‘Am intervenit imediat: ,.Dupa tofi bani dafi pe lectile tale de vioari, vrei si te lnsi de muzict?! Sit vezi ce-o sit se supere taici-ttu atunci cfd o sit aut.” Maria s-a uitat la noi, ulvita. —Cum de afi stiut toti ce era si spun? —Simplu, a zis Jane. Este ceea ce ne-au spus $i noud parinfii nostri si ceea ce ined ma mai surprind si eu ca le spun pustilor mei. vei 36 COMUNICAREA EFICIENTA CU COPIII —Maria, a intervenit Ken, nu ne mai tine in suspans. Ce le-ai spus copiilor t&i? —Ei bine, a raspuns Maria, mandra de ea, atunci cand Marco mi-a zis-cA nu-gi mai giseste ménusile cele noi, nu i-am finut morala. kam zis: , Stiu ce supdtrittor este sit pierzi un lucru... Nu curmoa fi-ai uitat méinusile in auto- buz?” S-a holbat la mine, de parci nu-i venea si-si creada urechilor, si mica zis c&.a doua zi dimineafa tl va intreba pe soferul autobuzului daci nu cumva lea gisit. Iar cénd Ana Ruth mi-a spus ch profesoara de sport a pus-o s& fac& alergiiri in fata tuturor, i-am zis: Ce jenant o fi fost!” Si ea mi-a confirmat: Da, aa e, dup’ care a schimbat subiectul, cea ce nu este ceva neobisnuit la ea, fiindc& niciodaté nu-mi povesteste pana la capat ce se intampla. Dar surpriza cea mare este ceea ce sa petrecut mai tarziu. Dupa ora de muzic’, fata mi-a zis: ,Nu cred c& mai am chef s& cant in orchestra.” Mis-a tAiat risuflarea auzind aceste cuvinte, dar am spus: ,,Vasitzict, infeleg cit 0 parte din tine vrea sit rimiind in orchestr, iar alt! parte nu mai orea.” A amutit complet. Dup’ care a inceput s& vorbeasca si totul a iesit la iveali. Mi-a povestit c& ei fi place si cante la vioara, dar c& pierde prea mult timp cu repetifiile, nu se mai poate intélni cu prietenele, care nici macar n-o mai cauta, si poate nici nu mai sunt prietene cu ea. Pe urma, a izbuenit in plans, iar eu am luat-o in brate. — Oh, Maria! am exclamat eu, profund impresionata de experienta prin care trecuse. —Nostim, nu-i asa? a remarcat Jane. Ana Ruth nua fost in stare sa ffi spund ce o necajea, de fapt, decat dupa ce i-ai acceptat sentimentele ambivalente. —Da, a confirmat Maria cu entuziasm. $i, odaté ce adevarata problema a fost scoasi la iveali, fiicei mele i-a venit si ideea cum s& se ajute singuré. A doua zi, SENTIMENTELE IMPIEDICA PROCESUL DE INVATARE_ 37 -a spus c& s-a decis s& rman’ in orchestra si c& poate reuseste s&-si fack niste prieteni acolo. — Minunat! am spus eu. —Da, a zis Maria, incrunténdw-se usor. Dar nu v-am spus decat lucrurile bune pe care Je-am facut. Nu v-am povestit ce s-a intamplat atunci cand Marco mi-a zis c& i] uriste pe domnul Peterson. — Oooh... Asta e tare, am zis eu. Parca ai lucrat cu clasa domnului Peterson tot anul trecut, nu-i asa? —Un profesor excelent, a murmurat Maria, mah- nit&. Foarte congtiincios. —La asta m-am referit si eu, i-am rispuns. Ai fost la mijloc, cum se spune. Pe de o parte, voiai s&-fi ajuti fiul. Pe de alt& parte, ai o pazere foarte buna despre domnul Peterson si nu vrei sa il critici. —Nue vorba neaparat doar despre domnul Peterson, a precizat Maria. Probabil c& sunt de moda veche, dar am fost educata s& cred c& nu e bine sa lasi un copil si vorbeasca urat despre profesorii lui. —Dar a-l susfine pe fiul t4u, a intervenit Jane, nu inseamna cf trebuie s& ai o parere proast’ despre dom- nul Peterson. Rapid, a creionat pe hartie versiunea ¢i referitoare la reacfia tipic a unui parinte atunci cand copilul se plange de un profesor. Pe urma, am lucrat cu tofii, impreund, pentru a crea un dialog edificator si util. Obiectivul nos- ‘tru era de a evita s& Si dim dreptate copilului sau de a-l denigra pe profesor. Iat& ce am reusit si facem: COMUNICAREA EFICIENTA CU COPIIT iN LOC DE CRITICI, INTREBARI $I SFATURI $a) ieee fe ape a Tata Sef, ae Pi, coat wea, dacd este merit oe at spina oh nenfes dock Hei Laat | ‘wel cok bekaie, cance de Taek ai Grea ok prewiaates SENTIMENTELE IMPIEDICA PROCESUL DE INVATARE 39 ACCEPTA SI REFLECTA ASUPRA SENTIMENTELOR $I DORINTELOR 5 40 COMUNICAREA BFICIENTA CU COPIT Asunat clopojelul. Ken si-a luat tava cu dejunul si a spus: —Eu tot nu sunt prea convins de chestiile astea. Poate or fi folositoare pentru parinti, insa dupa p&rerea ‘mea ar fi suficient ca un profesor si fie o persoana cum: secade, care si iubeasca elevii, s& isi cunoascé materia si sii se priceap& s& o predea. — Din pacate, a spus Jane, iesind impreund cu el, nu e aga. Pentru a-i putea instrui pe altii, e nevoie de niste discipoli pregiititi emofional si asculte gi sa invete. P&seam in urma lor, simtind c& ar mai fi fost $i altele de spus, fri si-mi dau seama exact ce. Mergand cu magina acas& in acea dup&-amiazi, mi-am rememorat nenumiratele conversafii din acea sipttimand si am sim- fit c& dobandesc din acele discutii o noua convingere. imi parea rau c& nu m& gandisem s8-i spun lui Ken: Ca profesori, finta noastri nu se rezum& doar la transmiterea unor date si informafii. ‘Dacé vrem ca elevii nostri si fie niste fiinte umane amabile, e nevoie s& reactioném fata de ei cu amabilitate. Daca prefuim demnitatea copiilor nostri, e nevoie s& modelim metodele care afirma demnitatea lor. Dacé vrem s& trimitem in lume tineri care s& se res- pecte pe ei insisi gi sf fi respecte pe ceilalti, trebuie si incepem prin a-i respecia noi pe ei. Sinu putem face acest lucru decat dact aratim respect pentru ceea ce simt ei. imi parea réu c& nu fi spusesem aceste lucruri Recapitulare rapida Copiilor trebuie sit li se recunoascdt sentimentele — acasé si la scoala Copilul: Din cauza catorva greseli din neatenfie, am luat numai sapte! 2 ‘SENTIMENTELE IMPIEDICA PROCESUL DE INVATARE_41 ‘Adultul: Nu te necaji. Ai sa faci mai bine data viitoare. In loc de a nu lua in seamd sentimentele copilului, puteti 1, Sa identificafi sentimentele copilului. _ Pati tare dezamagit. E normal s& te superi atunci cand sti rispunsul, dar fi se scade nota pentru niste greseli din neatentie.” 2, Sa recunoastefi sentimentele copilului printr-un sunet sau un cuvant. Oh" sau ,Mmm’ sau ,Aha” sau ,Aga e.” 3, SA ii oferifi copilului prin imaginatie cea ce nu-i putefi oferi in realitate. Ce grozav ar fi s& ai un creion vrdjit, care si se opreasc& din scris atunci cand esti gata s& gresesti!” 4, $4 acceplaji sentimentele, chiar si atunci cind punefi capt comportamentelor inacceptabile. »Nei fi la fel de furios din cauza notei, chiar dact lovesti asa cu piciorul in banca! Nu e voie si faci asa. Dar pofi, in schimb, s&-mi spui mai mult despre ceea ce te necijeste. Sau poti sS-mi desenezi, dact vrei. Intrebari si povestiri de la parinti si profesori Intrebari de la parinti 1. Uneori, pe baiefelul meu de 7 ani, Billy, il apuct disperarea atunci cand isi face temele pentru scoala. ‘Dac nu stie s& rezolve ceva, smulge foaia din caiet, 0 arunc& ghemotoc pe jos sau rupe creioanele. Ce s4 ma fac cu aceste izbucniri? 42 COMUNICAREA EFICIENTA CU COPHI Billy are nevoie de un parinte care sa il ajute s& tsi identifice sentimentele si si il invefe cum sa le facd fata. El are nevoie s& audi: ,Poate fi foarte enervant atunci cand nu stii rispunsul! [fi vine s& sfasii, sx azvarli si s& spargi totul. Billy, atunci cand iti vine sé faci asa, spune: _Taticule, ce ma eeenerrrvenazité! Nu vrei s& ma ajuti? $i atunci, poate gisim o solujie impreund.” 2. in ultima siptimané, fiica mea de 13 ani a fost atat de supairat’, incat nu gi-a mai facut temele si nici nea invatat pentru teze, Se pare c& i-a destainuit celei mai bune prietene, absolut confidential, ca ii ,place” de un baiat, iar prietena n-a pregetat sé ii spuna ime- diat baiatului. Dupa ce am compatimit-o si i-am spus ci imi dau seama ci se simte tridat, n-am mai stiut ce s& zic sau ce si o sfatuiesc in continuare. Ce ag fi putut sii spun si facd? Una dintre problemele care se ivesc atunci cand oferi sfaturi — chiar si sfaturi la cerere (,Mami, ce sé ma fac?”) — este c&, in momentele in care sunt tulburati emotional, copiii nici nu te aud. Suferinfa lor e prea mare. Sfaturile tale date in prip& li se pot parea irele- vante (,,i ce legitura are asta cu mine?”), inoportune (,Nu-mi spune tu mie ce si fac!”), denigratoare (,Chiar ma crezi at&t de proasta, inet si nu-mi dau seama si singur&?”) sau amenint&toare (,Sun& bine, dar ras putea face niciodata aga ceva"). inainte ca fica ta sa ajungd s& se gandeascé la solutii, ji ramén destule framantari pe care ar vrea sa {i le impartaseasc’: SA fi spun in fata prietenei mele? Cum? Crezi c& mai pot avea incredere in ea? E bine sa incere sa pastrez relatia cu ea? Ce zici, s&-i spun ceva baiatu- Ini? Daca da, ce anume?” lata tot atatea intrebari grave, care fi dau prilejul si inteleagi mai bine relajiile dintre a ‘SENTIMENTELE IMPIEDICA PROCESUL DE INVATARE 43 coameni. Intervenind imediat cu sfaturi, nu faci decat sa suprimi o experien{a important’ de cunoastere. 3. Nue niciodati momentul pentru sfaturi? Dupit ce ai ascultat tot ce a avut de spus copilul, te oti incumeta s& intrebi: ,Ce-ai zice si...2”, ,Crezi cd at fide folos daca...?”, ,JTi se pare logic s8...2”, ,Ce crezi ci s-ar intampla dac&...?” Lasdnd la latitudinea copilu- Tui s& accepte, s& resping’ sau si analizeze sugestiile tale, ti dai posibilitatea sé iti asculte pirerile si si se gan- deasca la acestea. 4, in ultima vreme, fiul meu a tot tropait prin casa, tundnd si fulgerand impotriva profesorului de studi sociale: ,Ne pune sa citim ziarul in fiecare zi si sd facem dezbateri in fiecare siptimana. Ba ne mai si tranteste Iucrari tot timpul. Nimeni nu ne da atatea feme ca dl Mi” Nu stiu niciodata cum si reactionez. Intotdeauna incepe s4 mi se faci mila de copil Fiul &iu nu are nevoie de compatimire. Ci de infele- gerea si de pirerea ta despre ceea ce il deranjeaza Oricare dintre afirmatiile urmatoare poate fi de folos: /Nesizic’, dl M. chiar va d& de lueru cu duiumul.” imi dau seama cat de mult te deranjeaza toati ten- siunea asta.” ‘Pun pariu c&, daca tu ai fi profesor, le-ai da cate o vacan{a din cand in cand.” Am impresia ci dl M. e un profesor foarte sever si exigent. Probabil cd e foarte greu si faci fata la pretenti- ile lui ridicate.” 5. Ce se poate face cu o fetifa care refuzi si spuni ce o necajeste? Ca adulti, am trecut cu totii prin diferite experiente despre care n-am avut chef sé discut’im cu nimeni — pe 4 COMUNICAREA EFICIENTA CU COPUL moment sau chiar niciodata. Sunt oameni care prefer& 8 treaca peste suferin{a, durere sau rugine in secret, de unii singuri, $tiu si dea semnale clare atunci cand vor s& fie lésafi s&-si ling’ rénile in singurdtate. Chiar gi dupa ce au auzit un comentariu plin de simpatie, de genul: ,,Am impresia ck s-a intmplat ceva dubios, astizi”, tot sunt gata s& se retrag’, s& plece din camer’ sau s& ifi spun sincer: ,N-am chef si discut despre asta.” Nu ne ramane decat s4 le aratim ca noi suntem alituri de ei, in cazul in care se rizgandesc cumva si se decid si vorbeasc’. fi Prima poveste ne-a fost trimisa de citre 0 mamd, care ne descrie felul in care soful ei I-a ajutat pe fiul lor s& fact fat nelinistilor tipice ,primei siptimani de scoala”. Era a doua zi de scoal& si ma cizneam sa fi obisnu- iesc pe copii sé se culce seara mai devreme. Tofi se ara- tau cooperanti, in afara de Anthony, baiefelul meu de 9 ani. Se tot smiorcdia gi se certa cu mine gi, orice i-ag fi spus, nu voia s& se pregiiteasc& de culcare. In cele din ‘urm&, i-am zis sojului meu: ,Joe, ia s& incepi s& te ocupi de fiu-ttu, fiindc& eu una nu stiu ce s&-i mai fac!” Iat& ce s-a intémplat in continuare: Povestiri de la pit Joe: Tony, vreau si stau de vorba cu tine. Mami spune c& fi dai mult de fared. Ce se intam- pla? Am impresia ca te roade ceva. Anthony: Am o grimada de gri Joe: Pi, ia s& le aud si eu. Pe toate. Hai la tine in camera, sa stim de vorba. ea ec SENTIMENTELE IMPIEDICA PROCESUL DE INVATARE 45 $-au dus impreuna in dormitorul lui Anthony. Joe iese de-acolo cam dup’ 20 de minute, parand foarte mulfumit de isprava lui. Eu: Ces-a intamplat? Joe: Nimic. L-am culcat pe ala mic. Eu: Sicumai reusit asta? Joc: Am notat pe hartie grijile care il framanta. Eu: Atéta tot? Joe: Si, pe urma, i le-am citit. Eu; Sices-a intémplat atunci? Joe: I-am spus c& il voi ajuta s& scape de griji, la sfargitul siptimanii. Aga c& a varat lista sub perni, si-a pus pijamaua si s-a bigat in pat. ‘A doua zi dimineafa, in timp ce schimbam asterutul de pe patul lui Anthony, lista a cizut pe jos. lat ce scria: Ce fl framanti pe Anthony 1, Dezordinea din dulap si din camera. Nu are spatiu suficient s& se desfasoare. 2. fi trebuie mai multe haine pentru scoala. 3.1se di mult de lucru la scoala si are maldare de carfi de cirat. (Prea devreme pentru a incepe si muncesti atét!) 4.fi tebuie mai mulfi bani pentru gustirile de la scoala. 5. Bicicleta ii face figuri. Mereu fi sare lanful. 6. A scéipat o moneda de 25 de cenfi sub masina de spalat. (Dupa ce ci si aga nu ai bani, s& mai vezi si ci dispar...) 7.Crede c& toate problemele banesti pot fi rezolvate dac& tata ii da un cec de 100 de dolari. 46 COMUNICAREA EFICIENTA CU COPIIL Mia venit s& zambesc, dup ce am citit. Ne inchipuim cA numai oamenii mari au griji ,adevairate”. Uitém prea ugor c& si cei mici le pot avea. Si, exact ca noi, au nevoie de cineva care sa ii asculte si sé le ia grijile in serios. Povestirea de mai jos arati cum 0 mami gi-a ajutat fiica si igi depiseasca refinerea de a completa formu- larele necesare inscrierii la colegiu. Aproape toata lumea din ultimul an de studiu trimi- sese formularele de inscriere la liceu, in afard de fiica mea, Karen. A avut intotdeauna tendinfa de a amana Jucrurile pana in ultimul moment, insé de data asta mer- sese deja prea departe. Am incercat s& nu 0 pisez, prefe- rand si fi aduc aminte ce avea de facut oti de cate ori se ivea prilejul, dar n-am rezolvat nimic. Atunci, taicd-stu s-a agezat langi ea gia incercat si 0 fack s& se apuce de treab’. A avut multi ribdare. A enumerat o serie de chestiuni pe care, dup’ opinia lui, conducerea oricarui colegiu ar dori si le cunoasc despre ea, $i chiar a ajutat-o s4 redacteze un plan general. Karen a promis s& fl dez~ volte singura, la sfargitul sSptamanii, dar n-a facut. Cum zilele treceau si mai rimanea doar putin timp, am inceput s4 devin istericd si m-am trezit urland la ea. ‘Am avertizat-o c&, dac& nu isi trimite imediat formula- rele de inscriere, n-o sé mai poati intra la niciun colegiu respectabil. Tot nu am obfinut vreo reactie. ‘Apoi, int-un moment de inspirafie — venit8, desigur, din disperare — am zis: , Mai, s& fie! $tii c& e tare peri- culos, de fapt, sk completezi niste formulare de inscriere Ja colegiu?! Este normal ca oricine sa tinda sd amAne cat mai mult posibil obligatia aceasta de a raspunde la 0 sumedenie de intrebari si de a incerca si compuni un eseu, de care depinde enorm in ce colegiu va nimeri” Daal”, a exclamat ea, din tot sufletul. ‘SENTIMENTELE IMPIEDICA PROCESUL DE INVATARE 47 Tar eu i-am zis: ,Ce bine ar fi s& se renunte complet Ja formularele de inscriere si fiecare colegiu si angajeze niste specialisti cu perceptii extrasenzoriale, care s& isi dea seama automat ce mare noroc ar fi pentru ei si te aiba la scoala lor! Te-ai trezi inotand in confirmari de intrare la colegiu!” Karen a zambit cu gura pan la urechi si s-a dus la culcare. A doua zi dupa-amiaza, s-a apucat efectiv s& completeze formularele de inscriere. lar la sfargitul sap- ‘tmnii, foile fuseser’ deja expediate prin posta! Urmiitoarea experienta a fost traita de o mama care a fost nevoitd si giseascd modalitafi dea se purta cu copi- lulei ce suferea de o boala grava de mai mult timp. in jurul varstei de 11 ani, fiul meu, TJ, purta deja stimulator cardiac si ochelari speciali, care sa fi tind ridi- cate pleoapele sl&bite. Acum, avea nevoie si de un apa- xat auditiv. intorcfndu-m& cu masina acasi, impreund ‘cu TJ, dupa ce fusesem cu el la cabinetul de O.RL,, bia tul m-a anuntat: ,N-are niciun rost si cumperi porcaria aia de aparat auditiv. N-am s&l port la scoali nici in ruptul capului. Am s&-I arunc direct la gunoi. Ba nu, mai bine la toaleta!” Eram la volan si am simfit c4 mi se inmoaie picioa- rele, dar stiam c& e mai bine s&-mi fin gura decat s& spun ceva care sé inréutdfeasca si mai mult situatia. Fiul meu a intors capul spre mine sia zis: ,,N-ai auzit ce-am spus?” Lam raspuns (slava Domnului): ,,Ba da, am auzit glasul unui baiat care uriste efectiv ideea de a purta aparat auditiv — si care socoteste cA nu exista ceva mai oribil decét asta!” 48 COMUNICAREA EFICIENTA CU COPIIT ‘TJ a ramas ticut céteva clipe. Pe urm&, a zis: »Bineee... Dar daca isi bate careva joc de mine la scoal, ream s&-1 mai port niciodata!” Dupa o scurta pauzé, m-am incumetat: ,,N-ar strica, poate, si-i spui frizerului s&-ti lase parul un pic mai lung, in parfile laterale.” Daa, hai sé-i spunem’, a zis TI. Dupa ce mi-a trecut bubuitul din piept, am rostit 0 rugaciune de mulfumire pentru deprinderile pe care le c&patasem. Intrebéiri de la profesori 1.Cade in responsabilitatea mea si mi ocup de sentimentele copiilor in timpul orelor de curs? Nu ¢, mai degrabi, treaba dirigintelui? Eu abia daci am timp sa le predau materia. Uneori, ceea ce pare a fi un ,ocol” se dovedeste calea cea mai scurt8. Poate fi mai bine s& pierzi cateva minute ocupandu-te de sentimentele puternice ale unui elev decat sa le lagi st evolueze si s& devina 0 problema care consuma momente prefioase din timpul orei. Proce- dand astfel, inseamn’, de asemenea, c& ai ajutat un copil care trece prin clipe dificile. 2.Nu obtin nimic atunci cand imi fntreb elevii despre sentimentele lor. De obicei, imi rispund ,Nu stiu.” De ce se intampla asa? Copiii incep si se simt& prost atunci cénd adultii intreab& despre sentimentele lor: ,Ce simfi?... Cum esti acum?... Furios?... Speriat?... Dar de ce simfi asta?” Intrebarile de felul acesta fi fac pe copii mai degrabé s& se inchida in ei ingisi decat s devind comunicativi. Deosebit de derutanté pentru un copil este intrebarea de ce simte el cea ce simte. Cuvintele de ce ii impun sa igi sovegegnoanoes sien i € ‘SENTIMENTELE iMPIEDICA PROCESUL DE INVATARE 49 justifice sentimentele, si gaseascd un motiv logic si acceptabil pentru existenja lor. Adesea, el nu stie care este acest motiv. Nu are cunoasterea psihologicé nece- sari pentru a spune: ,Atunci cand copiii s-au legat de mine in statia de autobuz, m-am simfit lovit in propria demnitate.” Ceea ce apreciaz cel mai mult un copil care se simte nefericit este incercarea parintelui sau a profesorului de a ghici tot cea ce se petrece in sufletul lui. ,Suferi atunci cénd cineva se leaga de tine. Indiferent care ar fi motivul, suferi enorm,” Copilul injelege de aici cd, dacd simte nevoia si vorbeasc& in continuare, adultul este dispus emofional s& il asculte. 3. Spuneafi despre copii ct au nevoie si li se accepte si cele mai urate sentimente. Nu apare ins primejdia a clevii sa interpreteze acceptarea noastra ca pe o per- misiune de a-si manifesta sentimentele urate? Nu si daca facem o distincfie clara intre sentimente si ‘comportament. Da, elevii au dreptul si aibé un senti- ment de furie si s& sil exprime. Nu, ei nu au dreptul si se comporte intr-un mod care site facit rt celorlalti, fie fizic, fie emofional. fi putem spune lui David, de exemplu: Ai fost atat de nervos pe Michael, incat ai vrut sa-i tragi un pumn. ins&, David, eu nu le pot permite elevilor mei si se loveascé unii pe alfii. Spune-i lui Michael ce simfi prin cuvinte, nu cu pumnii 4, Am un elev in penultima clasi de liceu, care pro- vine dintr-o familie dezorganizatd. Mi-e greu si fiu infelegatoare atunci cand imi spune ,,Te urasc” sau ‘/lsti rea” ori cdnd foloseste cuvinte pe care nici nu le pot reproduce. Nu stiu niciodata cum s& reacfionez. Avefi vreo sugestie? 50, COMUNICAREA EFICIENTA CU COPII Se intampla, cAteodata, ca un elev dezechilibrat s& isi puna la incercare profesoara, insultand-o deliberat, pentru ao enerva sau intimida. Distractia este de a 0 scoate din sirite pe profesoara” si de a o impinge sa fi find o mustruluiala sever’, in timp ce restul clasei rade prosteste. In loc de a reactiona cu ostilitate, poti spune calm: ,Nu mi-a placut ce-am auzit adineaori. Daca esti suparat, spune-mi altfel si voi fi bucuroasa s& te ascult.” 5.Una dintre elevele mele mi-a povestit, recent, despre niste necazuri de-acasi. Se pare cA fratele si parintii ei se cearté tot timpul. I-am zis: imi dau seama cat de supirata esti din cauza asta, dar gandeste-te mai bine Ia toate lucrurile pentru care trebuie si fii recu- noscatoare.” A izbucnit in plans. Unde am gresit? Fereste-te de cuvantul dar. Acesta indeparteazi emo- fia care tocmai a fost exprimata gi indica: , Acum, ifi voi explica de ce sentimentele tale nu sunt importante.” Copiii au nevoie si auda c& emotiile lor din acel moment sunt acceptate neconditionat. (,imi dau seama cat esti de suparata din cauza celor intamplate acasa. Ti-ai dori $4 fi mearga fiectruia mai bine.”) O reactie care dove- deste infelegere deplin’ — fara nicio rezerva — le da tinerilor curajul de a incepe sA isi rezolve problemele. Povestiri de la profesor: Prima povestire este de la 0 educatoare care a fost repartizata la o grupa bilingva de gridinifi. La céteva saptémani dupa inceperea trimestrului, un parinte care se mutase recent in cartier si-a adus baie- felul la grédinita, l-a prezentat profesoarei si a plecat grabit. Profesoara a zambit cu amabilitate, l-a condus la locul lui, i-a dat creioane colorate si hartie, explicand ci fiecare elev din clas desena pe cineva din familie. t i i ‘SENTIMENTELE IMPIEDICA PROCESUL DE INVATARE 51 2, SENTIMENTELE IMPIBDICA PROCESUL Dé iWon Baiefelul a izbucnit in lactimi. Profesoara a spus: ,Nu, nu. No llores.” (,Nu mai plange.”) M-am apropiat de el 5&1 mangai, dar profesoara mi-a faicut semn cu mana si ‘lec. ,Last-l in pace”, a zis ea, energic. ,Ce, vrei s4 0 find fot intr-un plans pana in funie?!” Dupa care s-@ ntors la catedra si igi termine raportul. ‘Am incercat s& nu-l bag in seamé, dar mi se rupea jinima de mil auzindu-l cum plange. M-am asezat lang& elsil-am mangaiat usor pe spate. Si-a pus capul pe banc’, hohotind de plans: ,.Quiero mi mama... Quiero mi mama!” Lam soptit: ,Quieres tu mama?” (,i-e dor de mamica ta?”). S-a zgait la mine printre lacrimi si a zis ,,Si.” Fam spus (in spaniola): ,E greu atunci cand pleci de Jang’ mama, Stii bine cf o vei vedea in curand, dar totnu {ise pare usor s& astepfi. Hai sf incercim s& o desendm pe mamica ta.” Am luat un creion, am facut fata dintr-un cere, dupa care am desenat nasul si gura. Pe urmé, i-am {ntins lui creionul si i-am zis: ,Poftim, f& tu ochii.” S-a oprit din plans, a apucat strans creionul si s-a ciznit si fact doua puncte. am spus: ,Acum are si ochi. Cu ce culoare o s& faci parul?” A ales un creion negru si a continuat sa deseneze parul. Dupa ce am ple- cat de langa el, lucra mai departe la desen. ‘M-am simfit minunat. Presupun c& puteam si nu-i acord atenfie si ca pana la urmé s-ar fi potolit, dar ara- tandu-i cd am observat cat este de nefericit, stiu c& Lam ajutat si scape de suparare. Unmatoarea intamplare a fost relatati de citre un profesor de atelier de la un liceu. Ne-a povestit cum a pus capat unei incdierdiri in sala de mese, demonstrin- dui fiecdruia dintre adversari cd injelege cat e de furios. ‘Am auzit niste zbierete si am vazut doi b&iefi pe jos. Mcam dus acolo in fuga si Lam insfiicat pe Manuel, care 52 COMUNICAREA EFICIENTA CU COPIIL stitea cAlare pe Julio si fi trgea pumni in piept. Tata ce a urmat dupa ce i-am despartit: Eu: M&i, dar furiosi mai suntefi unul pe celalalt! Manuel: Mca lovit intre picioare! Eu: Asta doare al naibii de rau! Nici nu ma mir c& esti aga de furios Julio: Mi-a tras un pumn in stomac. Eu: P&i, de-aia |-ai lovit si tu! Manuel: Mica luat cartofii chips. Eu: Aha, vasézicé asta te-a scos din mini. Ei, asf, pun pariu c& Julio stie acum cA nu-ti place sé-fi ia cineva bunatate de cartofi, asa ca n-o s mai facd asa. Manuel: Foarte bine, s4 nu mai fac’. $i stéteau acolo amandoi, privindu-se cu furie. Bu Poate n-ar strica s& nu mai stafi impreun’ un timp, pan o s& va imprietenifi iar. Asta a fost tot. Mai tarziu, i-am vazut pe cei doi baieti mergand pe hol impreund si razand. Atunci cand m-au zirit, Julio a strigat: , Uitafi-va, suntem iardsi prieteni!” Ultima povestire provine de la o profesoara care a fost nevoiti si se descurce cu niste elevi gocafi de izbuenirea unui rizboi. A doua zi dupa izbucnirea rizboiului din Golf, mulfi copii pareau inspaiméntati si agitati. M-am géndit ca lucrul cel mai bun pe care’l puteam face pentru a-i ajuta era s& incere si asez evenimentele recente intr-o per- spectiva istorica, asa cd am pregatit o lectie care trecea in revista alte rizboaie majore prin care trecusera Statele Unite, incepind cu Razboiul de independent&. Atunci cind am anunfat ce intenfii aveam pentru ora de curs, elevii au amutit. Una dintre fete a spus: , Doamna . i, ‘SENTIMENTELE iMPIEDICA PROCESUL DE INVATARE _53 Ritter, n-am putea s nu facem ceea ce ati planificat pen- tru astazi? Nu vrefi s& discutim despre ce sentimente ne trezeste noua rizboiul?” Toata clasa se uita la mine cu neliniste. Am intrebat: _ Asta afi vrea si faceti?” Tofi au incuviinfat solemn din cap. M-a impresionat increderea pe care 0 aveau in mine, astfel incat s& se gandeasca si imi solicite o alter nativa Ja lectia planificata, ‘A inceput unul dintre baiefi. ,Rézboiul e o tampe- nie”, a zis el, sumbru. Toate privirile s-au intors spre mine, urmarindu-mi reacfia. , Vad ca esti foarte pornit, i-am zis eu. Spune-ne mai mult.” ‘Atata le-a trebuit. Urmatoarele 30 de minute parcé au zburat, elevii exprimandw-si pe rand temerile si ingrijorarile lor profunde. Pe urmé, cineva a zis: ,Hai sA scriem. De acord?” ,,Bun, mi-am zis eu. Poate c& le prinde bine daca isi canalizeazi cumva sentimentele intense intr-o forma creatoare.” Si-au deschis caietele si au inceput sa scrie, intr-o linigte sumbra. Spre sfarsitul orei, am intrebat daca era cineva care voia s& isi citeasci Iucrarea cu voce tare. Mulfiau ficut-o. lata céteva fragmente din compunerile a trei dintre copii. Inspitimantati si departe de casi, ei luptit si isi dau viata pentru un Tucru care ar fi putut fi preintdmpinat. SILVIA fn timpul rétzboiului se aud multe sunete, bubuituri de tunuri sau strigate de ajutor, dar sunetul cure se aude cel muti tare este bitaia inimilor frante in pieptul rudelor barbatilor care pier in ritzboi. JOSEPH 54 ‘COMUNICAREA EFICIENTA CU COPII ‘Multi oameni nevinovati vor muri si mai multi inci incep sit planga. Atunci cand mitmicile si tasit coptilor mor, copiti sunt tristi, copiii sunt speriati, copiti nu infeleg de ce. JAMIE Pana la sfarsitul orei, norul negru care plutise dea- supra clasei parc’ se ridicase. Copiii isi impartigiser’ unii altora durerea comuna. Toti ne simteam mai legati. $i un pic mai pufin singuri. SAPTE METODE DE A-I ATRAGE PE COPII SA COOPEREZE fr primul an de invatimant, ideea mea despre cum se poate obfine cooperarea elevilor sem&na cu bine- ‘cunoscuta lozinc&: ,,Fa-o si gata!” La urma urmei, pier- dusem o grdmad& de timp, planificdnd cui grij& si ‘imparjind ziua intr-o serie de lectii importante. Aveam ‘mult& materie de parcurs, dar nu prea mult timp. Prin urmare, daca clevii urmau sA stea cuminfi la ore si s& coopereze”, puteam profita la maximum de timpul avut la dispozifie pentru invataturd. ‘Cuvantul cooperare inseamn’i a lucra tmpreund penttris unt scop comun; totusi, am constatat c& unii dintre elevi se pur- fau de parcé scopul lor comun era si puna mai repede capt muncii mele! Atunci cénd tocmai ajungeam, de exemplu, la jumatatea corectatului unei teme de-acasi, careva se trezea SA ceari voie la toalet’, vreun avion de hartie zbura prin clas sau un elev c&dea din banc. Ce se intampla cu acesti copii? Nu-si dédeau seama cat de important era si invefe? Nu fcuserd legatura dintre scoala si propriul viitor? De ce nu puteau s8 aib& niciun pic de autocontrol? Pe urmé, intr-o zi, in timp ce eram de serviciu in recreatie impreuna cu o alt& profesoar’, am vazut un grup de elevi care fipa, se impingea si se imbrancea neinfelegandu-se care dinire ei si bat’ primul mingea. Cealalta profesoara si-a dat ochii peste cap, dezgustata, 56 COMUNICAREA EFICIENTA CU COPII sia zis; ,Uitéte la ei cat sunt de necopti. Ce-or avea de se poart aga de infantil?” Am mormait ceva confuz, dar m-am gandit in sinea mea: ,,Probabil c& se poarta aga tocmai i si poate c noi, adultii, tre- buie s& dim dovada de mai multi intelegere in privinja felului in care se comport cu adevitrat copiii.” Atunci cand m-am intalnit cu Jane in cancelarie, i-am povestit despre marea mea revelatie din timpul recreafiei. Jane a cl&tinat din cap: —Ceea ce vezi tu e mai mult decét un comporta- ment copilirese. Unii dintre acesti pusti se confrunt4 cu nigte probleme la care noi nici nu visam cénd eram mici- ‘Am in clas& tineri care aproape nici nu se vid cu ‘paringii. Acestia sunt oameni cu funcfii importante, pre- “ocupati de cariera lor si care cauti cu disperare si ,Je faci pe toate”, Am alfi copii ai caror parinfi nu pot fi casi, fiindca au o slujb& de zi si una de noapte, ca sa poati supraviefui. La Ken in clast, e un elev care a tre- cut prin doua internate si trei gcoli diferite, in numai un an. lar tu mi-ai povestit c& ai un baiat care traieste intr-un cimin pentru cei f&ré adapost. Ei bine, pe lang& faptul c& tofi acesti copii se confrunta cu toate proble- mele normale, inerente cresterii, in plus, multi dintre ei nu au avut ocazia de a fi_,,copii”. Jane a facut o pauza, oftind, dup care a reluat: —Thristul adevar este ci, in lumea de astizi, copiii sunt supusi unui stres $i unei neglijari fairs precedent. Dac& vrem s& existe vreo speranfa in legatur& cu aju- torul pe care li dam in gestionarea capacititilor lor de a inva, trebuie s& fi ajutim, mai inti, sX dezvaluie o parte din bagajul emotional cu care vin la orele noastre. Ceea ce inseamna ca rolul nostru ca profesori trebuie sa se schimbe, astfel incat si includa multe dintre elemen- tele specifice unui parinte. SAPTE METODE DE A-l ATRAGE PE COPISA COOPEREZE_57 Intuiam ci Jane avea dreptate. Desi uni dintre din clasa mea veneau la scoali pregititi si dornici s& invete, mai erau $i alfii care pareau distrati si vulnera- bili, Poate aga se explica de ce ignorau sau se impotri- yeau celor mai simple cerinte ale mele. ‘Tot ceea ce se intémpla acas& continua sa le determine comportamen- tal si la scoala. Int-un anumit fel, pirea aproape logic. ‘Atunci cand Sam a intrebat-o pe mama lui daca voia sé i aud& compunerea, aceasta i-a spus s& o lase in pace. (Tocmai o parasise iubitul.) Melissa, al carui tat rimas yaduv era alcoolic, era crescut de c&tre o adolescent plitita sf stea cu ea gi de un televizor. Habar n-avea cum s& interactioneze cu adultii. Mama lui Eric suferea de depresie cronic’. Atunci, cum s& stie acesti copii ce inseammné cooperare? in mod cert, nu puteau invata asta din familie. Era evident c& mu puteam schimba cea ce se petrecea la ei acasa. in schimb, nu era exclus s& pot schimba ceea ce se petrecea la scoala. Gandindu-ma la stilul meu pedagogic, a trebuit s& recunose c&, uneori, m& purtam ca un sergent de instructie, care d& ordine zbiernd: Ascute-ti creionul.” | Ridicéi mana.” Scrie-ti numele pe lucrare.” _Stai la locul tau." Scoate-ti ctrfile.” 1 Tine-ti ochii pe teza ta.” preci in rand.” Coboarai tonul.” ,Arunc’ guma din gura.” ;Umblé atent cu computerul!” Nu numai ca le spuneam copiilor ce sa faci, dar mi se intdmpla si le spun gi ce s& mu fack: Nu alerga pe hol.” 38 ‘COMUNICAREA EFICIENTA CU COPUT Nu te imbranci.” “Nu fi grosolan.” Nu mai lovil” 88 nu uifi si faci tema acasi.” Nu mai serie pe banc’.” Nu mai vorbi.” »Nu copia!” /Tine-fi picioarele in banca ta.” »Nu mai chinui mouse-ul!” tn loc sa le predau noi cunostinfe, imi petreceam mare parte din timp incercand sa stipanesc niste elevi scdpati de sub control. Dar daca n-as fi facut aga, cum s& mai invefe ei s& se poarte civilizat? $i totusi, cu cat le d&deam mai multe ordine, cu atat parca deveneau mai refractari. Momente prefioase din timpul orei se iroseau pentru a pune la punct obriznicii si lupte pentru pu- tere. in zilele deosebit de grele, ajungeam acasi stoars& si vidguits de energie si ribdare. Parcé eram din gluma fn care se spune: ,Mai am doar un nerv... si tocmai pe acesta ma calci.” Am revenit la exemplarul meu din How to Talk So Kids Will Listen... si am recitit capitolul ,S8 fi facem s& coopereze.” Toate exemplele date vizau ceea cese petre- cea acasi. Ce-ar fi fost daci le inlocuiam cu altele de la scoala? Am notat la repezeala variantele mele revizuite ale unuia dintre exercifii si le-am luat cu mine la scoal’, a doua zi, s& le discut cu colegii mei la masa de pranz. Atunci cénd eram la cafea, le-am zis: —Bine, atentie toata lumea. Hai si ne juctm de-a scoala — inc& o data. Eu sunt profesoara; voi sunteti elevii mei. in timp ce 0 s& ma ascultati, puneti-va intre- barea: Ce m-au facut si gindesc sau si simt cuvintele SAPTE METODE DE. ATRAGE PE COPISACOOPEREZE_59 acestei profesoare? Pe urma, imi daji mie rispunsurile voastre necenzurate. — Ba nu, a zis Ken, intinzand mana si-i dau hartia mea. Eu am fost cobaiul data trecuta. Ce-ar fi si ma lisafi pe mine s& fiu profesorul, iar voi toate s& reactio- nafi la ceea ce fac eu? ‘Am acceptat toate trei. Cea ce urmeazi sunt afir~ matiile citite de Ken si reactiile ,elevelor” — Maria, Jane si eu. Profesorul: (critic $i acuzator) lar fi-ai vitat creionul acas’? Nu te-ai gandit c& nu vei avea cui ce sé seri? Acum trebuie si intrerupem lectia gi si irosim timpul tuturor ca si-fi gisim fie un creion. Reactiile elevelor: , Ma simt umilita.” nNiciodata nu fac nimic bine.” Ce ru e profesorul asta.” Profesorul: Gignitor) Trebuie s& fii prost la cap ca s& pre- dai o lucrare far& si te sinchisesti s&-ti scrii numele pe aceasta. Rencfile elevelor: ,Te urasc.” Tot ce fac eu e ru.” Cred cA sunt tampita.” Profesorul: (ameningator) Dacé te prind c& mai sufli coco- loase prin clas’, zbori pe usa de nu te vezi. lar daca tot nu te potolesti, vei fi eliminat! Reacfiile elevelor: , Nu te cred.” Pugin imi pasa.” Mice rick.” Profesorul: (dand ordine) incetati cu vorba! inchidefi-va caietele. Asezati-va in linie dreaptal Acum! Haideti, fuga! 60 COMUNICAREA EFICIENTA CU COPIIL Rencfiile elevelor: , Nu sunt sclava ta.” »Bine, bine, dar pufin mai incet.” Cum se evadeaza din temnita asta?” Profesorul: (mustrator si moralizator) Urat din partea ta cf i-ai rupt creionul Ini John, Cum fi-ar plaicea daca fi-ar rupe si fie cineva creionul? Atunci cnd imprumuti un lucru de la cineva, trebuie 88 ai grijé de el, la fel cum si fie, daca ai da un lucru cu imprumut, fi-ar placea si se aiba griji de el. Ia spune, nu crezi c& se cade si-i ceri scuze lui John? Eu asa consider. Reactiile elevelor: ,Ce rea sunt.” /Bla-bla-bla.” Nu vreau si mai aud.” Profesorul: (previzitor) Ai grijé cu eprubetele alea! Se sparg si te poti tia... Atentie cu arzétorul Bunsen! Doar nu vrei s pAtesti ceva?! Reactiile elevelor: , Mice frica.” Mai bine nu mai fac nimic.” Ba n-ai dreptate. N-o s& patesc nimic.” Profesorul: (f4cand pe martirul) fn fiecare sear’ ma duc acas’ cu dureri de cap, din cauza voastri, copii. Vedeti firele astea albe de par? Voi mi le-ati scos. Reacfiile elevetor: ,,{fi cump’r eu niste vopsea de par.” »Mai bine n-as fi aici. Nu suport atata sufering’.” /B din vina mea.” Profesorul: (f&cand comparatii) De ce intarzii mereu cu predarea compunerii? Am avut-o in clas pe sora ta, Sally, anul trecut, si ea isi termina intotdeauna lucrérile la timp. y SAPTE METODE DE A.1 ATRAGE PE COPI'SACOOPEREZE 61 Reacfiile elevelor: ,N-am sa fiu niciodat& la fel de buna ca Sally.” ,O urase pe sora-mea.” rll urasc pe profesor.” Profesorul: (sarcastic) Nimeni nu-gi aduce aminte in ce an a descoperit Columb America? Bravo! Cred ca scoala asta fi atrage ca un magnet pe tofi elevii dezaxati. Singura modalitate de a ridica nivelul de inteligent& al acestei clase este s& va suifi cu totii in picioare pe scaune. Rencfiile elevelor: ,Ce proast sunt! Nu tin minte nimic.” /P&i sigur c& scoala asta e ca un mag- net. Uité-te numai la profesorul Asta dezaxat care a nimerit aici!” »Du-te naibii.” Profesorul: (profetic) Cu naravurile voastre in cea ce priveste munca, n-o sé fifi in stare niciodata s& va finefi de o slujba. Si daca nu o s& luati note mai bune, n-o s& fifi primifi la niciun colegiu respectabil. Reaciile elevelor: , Degeaba.” Nu sunt bun’ de nimic.” De ce s4 mai incerc?... Mai bine renunt.” Dup’ ce exercifiul a luat sfarsit, ne-am holbat unii la Jane a dat glas gandurilor noastre: — Dac noi ne manifestiim cu atata furie si disperare, doar preficAndu-ne c& am fielevi, vi dafi seama ce simt clevii adevitragi!? —Mai ales cand au parte de asemenea discutii si acs, a adaugat Maria. Sora mea le spune mereu copi- ilor ei: ,Dact n-o si luati note mai bune, va scot televi- t E 62 COMUNICAREA EFICIENTA CU COPIIL zorul din camera.” ,Ar trebui s& invefi gi tu ca fratele tau. Poate asa ai lua si tu zece.” ,,Nu-ti faci temele fiindcd esti puturos.” Tot timpul ii mustruluieste pe copii, iar tatal lor le tine mereu morala. —Specialitatea lui taici-meu era sarcasmul, a zis Jane. Presupun c& isi inchipuia c& asa e mai nostim sau mai destept. fl auzeai ca spune: ,,Ai pierdut cartea de la bibliotect? Pai, ai dat dovada de mult& responsabilitate, nu-i aga?!” Atunei cand eram mica, ma derutau comen- tariile de acest fel. MA gindeam: ,Cum sé fie o dovadi de responsabilitate, dack pierzi un lucru?” Pe m&sur ce am crescut, sarcasmul lui a inceput efectiv s& ma rineasc& si m-am trezit cu pornirea de a-i riposta la fel de sarcastic. Uneori, chiar am fcut-o. Din pacate, am ajuns foarte buna la asa ceva. Dup& ce am inceput si predau la scoala, cuvintele imi tasneau din gura, mai ales atunci cénd m& enervam. Mi-aduc aminte cé i-am spus odata unui pusti mai mototol ceea ce mi-a zis mie tata de o mie de ori: ,,Aga esti tu lent din fire — sau te ajuti cineva?” Toati clasa s-a prapadit de ras, —Iar rasul acesta, a zis Ken, e o muzica aleas’ pen- tru urechile unui profesor, care ne ridic’ pe culmi si mai inalte ale sarcasmului. — Stiu, spuse Jane serioas’, dar chiar la baza acelor hohote de ras se afl un copil care a fost rinit in fata celorlalfi. Eu nu mai fac aga ceva. —$i cum ai incetat si mai faci aga? a intrebat Maria. —Nu-mi face nicio plicere s& povestesc, s-a stram- bat Jane. inal doilea an de inv&tamant, am avut in clas& fat extrem de enervanta. in mijlocul orei, pe Theresa © apuca s&-gi scoat oglinda si sisi aranjeze parul. intr-o zi, le-am pus copiilor niste intrebari referitoare la olectura avut’ ca tema, despre Egiptul antic. Nu a ridi- cat nimeni mana. Atunci, am z&rit-o pe Theresa, care isi eoceyentes — SAPTEMETODE DE A ATRAGE PE COPI'SACOOPEREZE 63 pilea unghiile, Atata mi-a trebuit! Am zis: ,Ei bine, nu 6 voi pune pe Theresa s& raspunda. Participa atat de mult la lecfii, incat trebuie sé Je mai dam si altora sansa dea interveni.” Cativa copii au chicotit, dar, spre marea ‘mea stupoare, Theresa si-a ridicat privirea de la pilitul unghiilor si mi-a z4mbit radioas’. Credea c& vorbisem serios! ,Complimentul” meu o entuziasmase. Mi-a fost afat de rusine, incat mi-am zis in sinea mea: ,Nu mai fac niciodat’ asa! Dac vreau s& fi arat unui copil c& il dezaprob, va trebui sd o fac intr-o maniera direct. Daca am de gand s& fiu nostim’, trebuie si fiu sigur ci Jucrul acesta nu se intampli pe socoteala unui copil.” —In regul’, a zis Ken, prin urmare, 0 sumedenie dintre lucrurile pe care li le spunem copiilor, in mod normal, ti fac si aib& o p&rere proasté despre ei insisi sau despre noi. Un lucru raméne insa cert: este de dato- ria noastra s& avem grijé ca ei si se poarte frumos. — Intocmai, a adaugat Maria. Si ce-ar fi necesar si faca, in schimb, un profesor, in afara de a fi dragut side a spune: ,,Te rog, f& asta” sau: ,Te rog, nu f& asta’”? — A! am exclamat eu, scofind exemplarul meu din How to Talk So Kids Will Listen... si fluturandw-l in aer. Raspunsul se afla aici. ‘Am deschis cartea la capitolul , Sa ti facem sa coope- reze" si le-am aratat lui Ken si Mariei benzile desenate. Ken a studiat desenele. — Astea sunt toate exemple de acasi, a remarcat el. — Da, a zis Maria, dar copiii tot copii sunt, indiferent unde se afl — acasa sau la scoala. Nu cred c& diferenta € prea mare. —Ba eu cred cd diferenta este enorm’, a zis Ken, fntre situatia in care unul sau doi parinji se ocupa de ‘unul sat doi copii si cea in care un profesor incearcé s& controleze 30 de copii in acelasi timp. 64 COMUNICAREA EFICIENTA CU COPIT —E-adevitrat. Din punctul acesta de vedere, sarcina profesorului este mai grea, a convenit Jane. Din alte puncte de vedere, sarcina parintelui e mai grea. Nu le pot da liber propriilor copii la ora 3. Aga cum nici nu pot spera s4 primesc alfii la toammna. Oricum, indiferent acd esti in camera de zi, acas’, sau in clasd, la scoal, aceleasi metode pot fi foarte folositoare si foarte efi- ciente totodata. In timpul care ne-a mai rimas atunci de stat la mas’, am lucrat impreund la transpunerea in mediul scol principiilor pe baza cérora ii putem face pe copii si coopereze. lati la ce exemple am ajuns, sub forma de benzi desenate: a sh SAPTE METODE DE Ad ATRAGE PE COPILSA COOPEREZE 65 __SAPTE MBTODE DE AL ATRAGE PE COPILSR COOPEREZE 65 DESCRIE PROBLEMA Elevii sunt mai dispusi sa se poarte in mod response- bil atunci cénd profesorii descriu problema, in loc s4 acuze sau si dea comenzi. fescrinomoinedonmrnciooinmnens 66 COMUNICAREA EFICIENTA CU COPIL OFERA INFORMATIL IN LOC DE ACUZATH (OFERA INFORMATIL eam go pes age com Cd a eg Sansa? Ge saath dttetn peel Th a nana ch en atl Peal Gok pate Maca! mniath de api § Speed a [OO Atunci cand profesorii dau informatii fra sa insulte, e mult mai probabil ca elevii s& isi schimbe comporta- mentul. APTE METODE DE Ad ATRAGEPECOPISACOOPEREZE 67 OFERA O VARIANTA LOC DE ADAUNORDIN,_OFERAOVARIANTA__ Tonite fast ae OFS errcp ace nts stotrmee Ke OC DEO PROFETIEDESCURAJATOARE TTA beat opment a tne te ‘OFERA O VARIANTA Tyem tee + Lneroe, Veo oe _INLOC DE O AMENINTARE aed na fack erin wel Wontar repetent Ameninfirile si ordinele fi pot face pe elevi si se simf& neajutorati sau s& fie indaratnici. Variantele pro- puse le oferi noi posibilitati. 8 COMUNICAREA EFICIENTA CU COPII EXPRIMA-TE PRINTR-UN CUVANT SAU UN GEST IN-LOC DE UN AVERTISMENT _EXPRIMA-TE PRINTR-UN CUVANT. Elevilor nu le place si li se fac’ moral sau s& asculte lungi explicatii. Un singur cuvant sau gest fi incurajeaz sii se gandeascé\ la problema si s& isi dea seama ce tre- buie facut. ee SAPTE METODE DE A-1 ATRAGE PE COPILSACOOPEREZE_69 DESCRIE CEEA CE SIMTI TU (Nu £8 nicio referire la firea elevului) Tis os | ie INLOCDE AIFACESALEFIE RUSINE_VORDESTE-LE DESPRE SENTIMENTELE TALE Eipuataen nox pnt ok sak | We nn lind and eo de a Sean dee see fe Gosh ce ane ‘Atunci cand profesorii igi descriu sentimentele fara si atace sau si ridiculizeze, elevii asculta $i reactioneaz& cu responsabilitate. 70 COMUNICAREA EFICIENTA CU COPIIL ASTERNE PE HARTIE Adesea, elevii nu au urechi pentru vorbele adultilor, dar daca vad ceva scris, receptioneaz mesajul. Afigul de mai jos a fost pus pe o cusca de iepure pina de murdarie: Aceasti not’ a fost lipiti pe cutia pentru teme de c&tre un profesor care se siturase si le tot aminteasc& verbal elevilor: Un profesor i-a trimis acest bilet unei eleve care nu si-a predat la timp lucrarea trimestriala: SAPTE METODE DE A ATRAGE PE COPILSA COOPEREZE 71 ¢)_ SAPTE METODE DE A ATRAGE PE COPITSA COOPEREZE 71. Eram mulfumifi de noi. Exemplele pe care le conce- pusem pireau foarte fezabile — pe hartie. —Acum, marea art, am zis eu, este s& punem in practic la clas& toate aceste idei minunate. . —Poate o sa vai mirafi afldnd, a spus Ken, c& in zilele | __mele bune chiar aplic spontan cu copiti cateva dintre | Iuerurile acestea. fntotdeauna le spun: ,Picioarele...” © Usa..." ,Lucratrile..." Doar c& pana astizi n-am stiut ci | Gant ,priceput”. $i eu mai facun Incru, care nu e pe list . — Am omis ceva? am intrebat eu. : —Daaa... distracfia. Joaca. Un pic de umor. Ceva . : : . care si inveseleasci atmosfera. Fac asta atét pentru mine, ct si pentru copii. —O mica gluma prinde bine, a remarcat Maria. Lui Marco fi plac orele de biologie, fiindca profesorul glumeste tot timpul. $i aga e. La o sedinta cu parinfii, profesorul acesta ne-a spus cé lipsa de bani este atat de mare, incat e posibil ca elevii de dimineafa sa fie nevoit si coasi broastele pentru ca elevii de dup’-amiazi si aiba ce diseca. Ken a ras cu poftd. —Exact la asta ma refeream, a zis el. Umorul bine- dispune pe toati lumea si fi face pe copii sA vrea si coopereze. Eram curioass. —Dar tu ce anume faci, de fapt, Ken? Da-mi un exemplu. — in regula, a zis el, de exemplu, exercifiile de incen- diu. $tifi c& pustii nu le iau niciodata in serios gi ci e ‘greu si-i faci sA jas din clas’. Dar daca imi fac numarul pmarindresc”, clasa mea e prima pe strada. —Ce numir? Kena facut un cornet dintr-o foaie de hartie si l-a dus la guré, pe post de megafon. sence Bee caarenns ‘SAPTE METODE DE A. ATRAGE PE COPISA COOPEREZE 71 Eram multumifi de noi. Exemplele pe care le conce- pusem pareau foarte fezabile — pe hartie, —Acum, marea art, am zis eu, este s% punem in practicé la clasd toate aceste idei minunate, — Poate o si va mirati afland, a spus Ken, cd in zilele mele bune chiar aplic spontan cu copii céteva dintre lucrurile acestea. Intotdeauna le spun: ,Picioarele... Usa...” ,Lucratile...” Doar ca pana ast&zi n-am stiut c& sunt ,priceput”. $i eu mai fac un lucru, care nu e pe list&. — Am omis ceva? am intrebat eu. —Daaa... distractia. Joaca. Un pic de umor. Ceva care Si inveseleasct atmosfera. Fac asta atét pentru mine, c&t si pentru copii. —O mica gluma prinde bine, a remarcat Maria. Lui Marco ti plac orele de biologie, fiindes profesorul glumeste tot timpul. $i asa e. La o sedinta cu parintii, profesorul acesta ne-a spus ci lipsa de bani este atat de mare, incdt e posibil ca elevii de dimineata si fie nev si coast broastele pentru ca elevii de dup’-amiazi si aib& ce diseca. Ken a ras cu poftd. — Exact la asta ma refeream, a zis el. Umorul bine- dispune pe toata lumea si fi face pe copii si vrea si coopereze. Eram curioasa. —Dar tu ce anume faci, de fapt, Ken? Da-mi un exemplu. —In regula, a zis el, de exemplu, exercifiile de incen- diu. $tiji c& pustii nu le iau niciodata in serios $i c& e teu s&-i faci sa iasé din clasa. Dar daca imi fac numérul ;marindresc”, clasa mea e prima pe strada. —Ce num? Ken a facut un comet dintr-o foaie de hartie si La dus "la gura, pe post de megafon. 72 COMUNICAREA BFICIENTA CU COPIT —Atenfiune toati lumea! a intonat el. Avem un exercitiu de stingere a incendiului. Treceti la posturile voastre. Indeplinifi-va sarcinile. Toti oamenii pe punte. Executareal —E uimitor cat de rapid reactioneaz’ copiii la tot ceea ce seamnd a joact, a remarcat Jane. Mi-aduc aminte atunci cénd predam Ja clasa inti cf era intotdeauna o lupti s& fi fac sf se incoloneze pentru a merge undeva. Pana cand, intro dup’-amiaz’, le-am zis: ,Copii, hai s& facem un tren si s iesim in recreafie. Juan, tu treci in frunte gi esti locomotiva; Monica, tu treci la urma si esti vagonul de serviciu; iar voi, ceilalfi, os fifi vagoanele de marfé de la mijloc. Acum, prindefi-va fiecare de umerii celui din fata si hai st-i dim drumul!” In niciun minut, au format o linie perfect’ si, numai zambete cu tofii, au iesit din clas’, pufaind ca locomotiva. — Dar aga ceva pofi face doar cu copii mici, nu? a {intrebat Maria. —Asa credeam si eu inainte! a exclamat Jane. Asgadar, cand am fost repartizata in anul urmator la 0 clasi de-a patra, mi-am zis cA elevii sunt prea mari pen- tru un lucru de acest fel. Pana cénd, intr-o bund zi, pro- fesoara de la clasa de alaturi s-a plans c& elevii mei fac mare galagie in timp ce merg la sala de mese. fn loc s&-i cert, le-am spus — foarte serios — sisi scoat din buzunare ,cheile magice”, s& isi incuie gura si s& imi dea mie ,,cheile” inainte s& ias’ pe ust. — Si te-au ascultat? s-a mirat Maria. —A venit fiecare la mine si mi-a pus 0 ,cheie” in palma. Pe urmd, au mers tofi zambind cu buzele lipite pana la sala de mese. Acolo, rand pe rand, le-am ina- Poiat ,cheile”, astfel incat sA isi descuie gura si si poata vorbi si manca. $APTE METODE DE Ad ATRAGE PE COPISACOOPEREZE_73 — Copii t€i isi dau seama cat sunt de norocosi c& au ‘o mamé ca tine? am intrebat-o pe Jane. Cred ca e mare distractie pentru cei care traiesc in preajma ta. Jane a zambit anemic. —Copiii mei nu fi-ar da dreptate, a zis ea, stran- gandu-si lucrurile pentru a merge la clas. Atunci cand ajung aces de la scoala, nu prea mai sunt buna de nimic. Nu-mi doresc dec&t pace gi liniste. —S$i vei avea parte de acestea, a remarcat Ken, iesind impreund cu Jane, dupi ce copii vor creste si vor pleca de-acasti Aceasta conversatie a avut loc vineri. Luni, Jane gi-a pus tava pe masf, la pranz, si ne-a zambit radioas’. —Ce 5-a mai intamplat? a intrebat Ken. — Sunt foarte mandra de mine, a declarat Jane. Mai tine}i minte despre ce am discutat vineri? Ei bine, cand am ajuns acasi in dupa-amiaza aceea, copiii mei erau jin buctarie, luandu-si gustarea de dup’ scoali. Pe toata masa, c&rti aruncate, pantofi, coji de banane, iar pe jos, numai firimituri. Credefi cd i-am ameninfat? Sau ca i-am facut cu ou gi cu ofet? Le-am facut eu morala? Nicidecum, a adaugat Jane si s-a oprit, teatral, aratand spre Ken. Am folosit ideea ta, a zis ea, si m-am pus in pielea unui alt personaj. — Alt personaj? a intrebat Ken, nedumerit. —De fapt, am incercat mai multe personaje, a zis _ Jane. Iar soful meu s-a amuzat aga de mult, incat si-a niscocit si el niste roluri, — Dé-ne o mostri, a spus Ken. — Aici? Acum? Nu, mi-e jena. Nua fost nevoie s& insistim prea mult. Asa ci, in scurt timp, Jane a inceput s4 ne amuze interpretand - diferite roluri. lat, sub forma de benzi desenate, per- sonajele jucate de cétre Jane si soful ei, spre amuzamen- tul lor gi al copiilor: 74 COMUNICAREA EFICIENTA CU COPIIT iN LOC SA-I CERTI Ce miverie ati facut! Poreitor! Scftrbos! [aa ‘GAPTE METODE DE A ATRAGE PE COPISACOOPEREZE 75 = SAPTEMBTODE DE A ATRAGE PE COPUSA COOPEREZE 79 JNCEARCA SA FOLOSESTI ALTA VOCE SAU ALT ACCENT MIRONOSITA, GANGSTERUL ewe meee) (Sehr cinteie decaca ashy dn tie. Band [aah a nis oe seh vat cre da de Buell Li l ‘CANTAREATA DE OPERA LORDUL ENGLEZ renstarl Suan « find] [Tifeah mata te erceshe ta pie enter postal at « an [Poems ogee rei Ks ee | ee Gy SERVITOAREA FRANCEZA en Dial Pontenp pe mata made Fel No nw ny an Pantene 76 COMUNICAREA BFICIENTA CU COPIIL Maria nu-si putea refine zambetul. —E foarte nostim ce-afi faicut voi, a zis ea. Stiu cd, daca m-as juca si eu aga cu copii mei, ar face curat si ei, probabil. Dar mi s-ar pirea c& sunt caraghioas’. Nu sunt genul de persoani care s& se preteze la asa ceva, Sunt mult mai serioas’. Poate prea serioas’, chiar. —Nu stu ce sé zic, a rispuns Jane. Cred ci tofi avem latura noastr’ juckusi, inchisi undeva in liuntrul nos- tru. Trebuie doar s& 0 localizam si si o eliberam. Nu uta ce ai reusit in urma cu cdteva diminefi, cu Ana Ruth. Maria parea contrariata. — Atunci, cand v-afi certat riu, inainte si plece la scoala. —Oh, asta a fost un fleac, a zis Maria, rogind. —Ba nu, ascult&-ma pe mine, a replicat Jane, a fost ceva grozav. Povesteste-le si lor ce s-a intamplat. Te rog. Maria a sovait céteva clipe, dupa care a inceput: — Ei bine, m-am certat urat cu Ana Ruth, inainte s& vind autobuzul. Mi-am dat seama cat de supirat’ era la gandul cd pleca fir si ne impaceim. Stiam c& voia s ma sérute, dar totodat& parc’ nu voia. Asa c& am intrebat-o dac& fmi di un pupic. Mi-a zis ,Nu!” Am intrebat-o daca imi di un pupic atunci cénd se intoarce de la scoala. Mi-a zis ,Nu!” Atunci, am intrebat-o dack 0 si-mi dea un pupic cind 0 si se marite! A rés si a zis Oh, mami”, m-a imbrafisat, m-a sdrutat si ne-am sim{it amandoua mai bine. La sfarsitul pauzei de pranz, in timp ce urcam scale spre clas&, am constatat ci ma simjeam neobignuit de inflécaratd si entuziasmata. Eram impresionata de povestirea Mariei (¢ incredibil c& poate si-fi mai ard de gluma intr-un moment de o asemenea incordare) si m& fermecaseri personajele trisnite ndscocite de catre Jane si soful ei. Parea atat de nostim si incerci altceva, si faci vie esse cationic pepe SAPTEMETODE DE A ATRAGE PE COPISACOOPEREZE_77 ceva neasteptat. Ma gandeam la copii neastamparati din clasa mea, care tot timpul rspundeau in gura mare Ja ord, fara s& ridice mana. incercasem cu ei multe din- tre noile mele metode, dar niciodaté umorul, Am for mulat problema astfel: ,Aud rfspunsuri, dar nu vt mdini.” ‘A mers cu cAtiva copii. Le-am spus ce simfeam. ,.Ma deranjeazit cand strigati tofi deodatd, iar ew ajung sti nu mai ‘ud pe nimeni.” Alfi ctiva au reacfionat corespunzittor, Celor refractari le-am oferit o solutie: ,.Putefi ridica mina stangit sau mana dreapta.” Atunci cdnd cineva o scrantea, ijaduceam aminte cu un singur cuvant: , Mainile!” MA felicitam pentru faptul c& izbutisem si stipanesc cat de cat situatia, ins Andrew continua sa se eschiveze. Cuvintele fi zburau din gurd inainte de a se gindi si ridice mana. Nimic din ce spuneam nu avea efect asupra firii lui de neimblanzit. Brusc, mi-a venit 0 idee. M-am oprit pe sc&ri, mi-am scos carnefelul si am scris: Drag’ Andrew, Dactt vrei sit andi cf ai infeles, nu striga in gura mare, ci ridict doar mina. ‘Mulfumese cu anticipatie, Dna Lander La mijlocul orei de studii sociale, am intrebat clasa care au fost cauzele Razboiului de independent. Au flu- turat mini prin toata clasa, iar o voce a strigat: jlmpozitarea fri reprezentare!” Fusese Andrew, desigur. M-am dus pana la banca lui, i-am zambit frumos si -am datbiletul meu impaturit. L-a desficut, mi-a zim- bit siel, iar de atunci inainte a ridicat tot timpul mana! A doua zi dimineats, mi-a spus c& imi scrisese 0 poezie. Am citit-o si lam rugat sa o scrie pe tabl, ca un memento general pentru toati clasa. Cu litere de-o schioap’, Andrew a scris: 78 COMUNICAREA EFICIENTA CU COPIII Salata e verde. Dacit ridici mana, Toattt lumen te vede. N-a mai fost vreodat nevoie s& le fac observatie c_| raspund neintrebafi. Era suficient s& ardt spre poezia lui | Andrew. Recapitulare rapid& Sit ti facem sit coopereze — acaséi sila scoalit Adultul: Cine a facut mizeria asta pe jos? In loc de chestion#ri $i critic, aplict urmittoarea formulit: 1. Descrie problema. Vad vopsea proaspaté pe tot parchetul.” 2. Oferd informat E mai ugor sa stergi vopseaua inainte s& se usuce.” 3, Oferd o varianta. »Poti s-o curefi cu 0 carp ud& sau cu un burete inmuiat in api.” 4, Exprima-te printr-un cuvant sau un gest. »Vopseaua!” 5. Descrie ceea ce simfi tu. »Nu-mi place s& vad parchetul improscat cu vopsea.” 6. Asterne pe hartie. ATENTIUNE! CATRE TOTI ARTISTU: Va rugim si aveti amabilitatea ca la plecarea din camera sa lésafi parchetul aga cum L-ati gasit. Cu multumiri, ‘Conducerea SAPTEMETODE DE A.1 ATRAGE PE COPI'SACOOPEREZE 79 7. Fii glume (foloseste alti voce sau alt accent). ‘Cnt in stil country-western: Alt, uite pe podea vopseaua, Ce piicat cit s-a-ntimplat! Adu cirpa si gileata Sit m-ajufi sf facem curat! intrebari si povestiri de la parinti si profesori Intrebari de la parinti 1.Felul in care spui ceva nu este oare la fel de important ca $i cea ce spui? Tonul vocii este, negresit, la fel de important ca $i cuvintele rostite. Cea mai abila reactie devine nociva atunci cand e insotita de un oftat plin de scarba, care asi sf se infeleag’: ,lar ai fcut-o lati... N-o si te inveti minte niciodat’.” Cuvintele noastre care denot& respect trebuie insofite de o atitudine plini de respect, menit& s& semnaleze: Am incredere in capacitatea $i judecata ta. In momentul in care eu indic problema, tu vei sti ce si faci.” 2, Deunazi, fiica mea a venit plangand Ja mine, fiinded unul dintre frafii ei ii rupsese niste foi din caietul cel nou. I-am intrebat pe baiefi cine a facut asta, dar amandoi au negat. Cum s&i determin si spuni adevarul? intrebarea ,,Cine a facut asta?” declanseaz’ imediat alarma in sufletul copiilor. fn acel moment, se simt con- fruntati cu o alternativa neplacuta. Dac mint si scap’ neprinsi, vor avea parte de un sentiment de ugurare, pe fermen scurt, dar si de un sentiment de vinovatie, pe termen lung. Dac& spun adevarul, se pot astepta s& fie 80 COMUNICAREA EFICIENTA CU COPII certafi sau, eventual, pedepsiti. Chiar mai rau, marturi- sirea faptei poate atrage dupa sine o intrebare si mai ameninfitoare: ,,De ce ai facut aga ceva?” Indiferent cum incearca sa i5i justifice faptele, copi- ul simte c& adevaratul rispuns Ja intrebarea despre motivul ,crimei” savarsite este un pomelnic de auto- invinuiri: , Fiinded sunt tampit, rau, egoist, grosolan si neatent.” In loc sa fi intrebafi pe copii cine a facut cutare lucra sau de ce, este preferabil s4 enuntati problema: ,Suzie e foarte suparat’. Cineva i-a rupt niste foi din caietul cel nou.” Adaugafi, apoi, informatia: Daca vi se intampla si riménefi féri hartie, spuneti-mi mie si va dau eu nniste foi.” 3. Ori de cate ori vreau ca fica mea si faci un lucru, © rog frumos. fi spun: ,,Grabeste-te, te rog, ca si nu intarzii la scoala” sau ,,Inchide, te rog, televizorul si apuci-te acum de referatul la carte”, dar ea nu ma bagi in seami. Ce ma sfatuiti? Adulfii folosesc deseori formula te rog” pentru a indulci impactul unui ordin direct. Adesea, copiii ii astupa urechile la ,,te rog” si se revolt& impotriva ordi- nului. Cea ce, pana la urma, ajunge si-i infurie pe parinti. Mai riu insé este faptul c& unii copii recurg la pte 10g” in scopul de a cere ceva: ,Mami, du-m& acum la magazin, fe rog. Am zis fe rrrooogg, da?” Avand in vedere c& exist multe alte opfiuni pentru a-i face pe copii s& coopereze (vezi rubrica ,Recapitulare rapid” de la pagina 76), va sugertim sa pastrafi formula ,,te rog” pentru situafii in care implicarea emotional minim, intentia fiind doar de a exprima o conduit civilizata, ca in cazul ,Da-mi, te rog, painea.” : 1 S | ai Ce aa secre 1 L i 1 t i i enoein onsen ieeromennseeeeetneontvenniibin $APTEMBTODE DE Ad ATRAGE PE COPI'SKCOOPEREZE_ 81 _=__SAFTEMETODE DB Ad ATRAGEPE COPISACOOPEREZE_61 4, Care este varsta copiilor la care recomandaji ca pirintii si inceapa sa le scrie bilete? fn mod cu totul surprinzAtor, cuvantul scris poate fi foarte eficient in cazul copiilor foarte mici, care nu stiu 5A citeascd. O mama ne-a povestit c& fetita ei pierdea o groazi de timp dimineafa cu pregitirea pentru gri- dinifa. Intr-o dupa-amiaz&, mama a stat cu ea sia intoc- mit o list cu toate lucrurile care trebuie facute inainte de a pleca de-acast. in dreptul cuvintelor ce numeau fiecare treab& de rezolvat (spalat pe dinti, piepttinat, micul dejun etc), a schijat cite un desen simplu. De atunci, fetita isi consulta lista in fiecare dimineafa, pen- ‘tru a se putea pregiti pentru grédinif’. Pe urmé, int-o bund zi, plind de mandrie, a acoperit desenele cu 0 ‘mani gi i-a _,citit” t&ticului ei toata lista. 5, Atunci cind fiul meu mi-a comunicat furios cd el nu fine discursul ila tampit” nici dacd o si pice la exa- men, i-am zis ci trebuie si 0 fac’ si i-am dat o solutie: poate repeta discursul in fafa oglinzii sau in fafa mea. ‘Arefuzat ambele variante. Avefi vreo sugestie? Daca un tana are o parere categoric negativa despre efectuarea unui anumit lucru, e posibil ca solufia care ii este oferit& sa i se pard o tentativa de manipulare sau amagire. Inainte de a incepe macar s& se gandeascé la opfiunile pe care i le oferi, el simte nevoia sa stie c’ infe- legi de ce refuza s& fact acel lucru. De exemplu, ,Ideea dea fi nevoit si stai in picioare in fafa unor spectatoti si de a tine un discurs poate fi foarte neplicuta. Pan si profesionistii au emotii! Ce crezi ca te-ar putea face sk te simfi mai relaxat sau mai increzaitor? Poate daca exer- sezi in fata unei oglinzi?... Sau incerci de fafa cu mem- brii familiei?” 82 COMUNICAREA EFICIENTA CU COPIII E posibil ca solutiile tale s& il determine pe baiat sk gaseascd o a treia varianta: ,Ce-ar fi sf ma inregistrez pe casetofon si s4 pun banda de mai multe ori, pana il invat pe de rost?!” Fiind de partea lui si recunoscdnd dificultatea temei, {i dai posibilitatea si asculte solutiile tale si s& le analizeze. Povestiri de la périnti Primul exemplu araté felul in care un tati si-a folosit noile abilitafi pentru a-l determina pe fiul siu adolescent si fie mai cooperant cu elevul strain aflat in practic’, ce urma si locuiascd la ei pentru un an. Fiul meu, Jack, igi fuicea temele gi asculta postul lui preferat cu muzica rock. Am observat ci André, elevul venit in practica, din Franfa, ce locuia la noi, se ciznea din greu sa se concentreze asupra lecfiilor, dar era prea Politicos pentru a spune ceva. Doar se tita tot timpul spre aparatul de radio. M-a enervat nesimfirea fiului meu. Am fost gata si-l intreb cum igi inchipuia el cx André putea si invete cu atata gilagie, dar pe urma mam gandit c& poate obfineam rezultate mai bune daca ii dideam numai informafia. Iam zis: ,Jack, unii oameni isi pot face temele cu muzica dat’ tare. Ali au nevoie de liniste pentru a putea gandi.” Jack a ridicat privirea, a dat radioul ceva mai incet si la intrebat pe André: ,,Aga e bine?” Cam dupa o jumitate de ceas, am auzit iar volumul radioului dat mai tare. Am bigat capul in camera baietilor si am urlat: , Muzica!” La care, Jack a zis: ,Oh, imi pare rau” gia inchis radioul. André a spus: ,Mer¢i.” Aceasti povestire este de la o mami care ne-a spus ci ease bazeazi enorm pe joacd pentru a obfine coope- rarea fiicei sale de 3 ani, Mindy. i 1 t neoncmmeimrin ‘SAPTE METODE DE A-1 ATRAGE PE COPISACOOPEREZE 83 Mindy se pregiitea si intre in piscina cu cartea de la bibliotec’. Eram prea departe pentru a o prinde sia o opti, aga ce am strigat: ,Oh, nu! Cartea, stop! Nu se poate sa intri cu cartea in bazin. Carfile nu stiu si inoate!” Mindy s-a oprit din drum, s-a uitat la cartea pe care o avea in mana sia fugit repede cu volumul inapoi, jn casi. Dupa cateva secunde, a aparut iarasi si a intrat fn piscina. Urmitoarele doua povestiri ilustreazi puterea cavantului scris. ‘Andy, baiefelul meu de 10 ani, m-a rugat staruitor 4 fi dau cratita mea cea mai bund pentru expozitia culi- nari de la scoal8. Atunci cdnd s-a terminat expozitia, a vitat si o aducd inapoi. I-am reamintit zilnic, timp de o siptiman’, si o aduci acasi, dar degeaba. Pan’ la uurmf, am luat 0 carioca si am scris ,CRATITAI” pe banana pe care i-am pus-o in pachefel, pentru gustarea de la scoala. Mai tarziu, in dup%-amiaza aceea, mi-a povestit cum au rs biietii cand a scos banana din pungg. Dar tot a uitat si aduck acasé cratita! am zis: Andy, e cazul si lum maisuri mai severe. i vei scrie singur un bilet care s& te fact s& rezolvi problema.” S-a asezat imediat i a scris: /Dragi Andy, ‘Nu care cumva sa uifi sd aduci maine acasa clatifa aia tampiti, imputit’, puturoas’, jegoas& si cretinai! Nu iam corectat greseala de ortografie. Si-a lipit biletul pe ghiozdan, iar a doua zi dup’-amiazi am pri- mit cratita fnapoi. Caifelul meu era la fereastra si latra. M-am uitat afara si am vazut pe copii mei si pe cei ai vecinilor 84 COMUNICAREA EFICIENTA CU COPIT inc&ierandu-se in stafia de autobuz; tipau, lovindu-se cu pumnii si cu picioarele. Cum eram inca in halatul de baie, am scris repede ,NU VA MAI BATETI!” pe o bucaté mare de hartie si am legat-o cu o sfoart de zgarda cainelui. Pe urmé, i-am dat drumul afar’, rugén- du-ma in gand si se ducé la copii. Exact asta a si facut, latrand furios. Atunci cand au vazut céinele si au citit biletul, copiii au rimas uluifi. Se uitau imprejur, absolut amuzafi. $i nu s-au mai bitut. Antrebari de la profesori 1. Ce este de facut daca descriu problema, iar elevul nu reactioneazi? Deunazi, i-am spus unui elev din dlasa intai: ,Jim, ai scos piciorul din banc.” A ridicat privirea, a spus ,oh”, dar nu si-a tras piciorul la loc. N-am mai stiut cum si procedez dup’ aceea. Pofi si repefi afirmatia initial’. Daca tot nu da rezul- tate, continua s& oferi mai multe informatii: ,S& nu se impiedice cineva de el.” Unii copii au nevoie s% auda un lucru de mai multe ori sau in mai multe moduri. 2. Ma intreb daca ideea de a oferi informafii func- sioneaza si la adolescenfi. La ora de arte, ficeam colaje si i-am spus unei eleve: ,Sheila, lipiciul se usuc& dact tubul rimane fard capac.” Si-a dat ochii peste cap sia Zu! Fi, nu mai spune!” De ce o fi reacfionat aga? Informatiile trebuie si fie adecvate varstei. Daca ti spui unei adolescente ceea ce stie deja, se simte jignits. Sheilei nu-i trebuie decat o scurt{ aducere aminte, spusa cu blandete: ,Sheila, lipiciul!”” 3. Care este deosebirea dintre un enunt scurt si un ordin? Daca spun ,,Sezi!”, nu e ca si cum ag fi dat un ordin? SAPTE METODE DE J] ATRAGE PE COPISACOOPEREZE 85 Daca folosesti un verb drept enunt concis (,Siai!”... Ridicé-tel... ,Migcat”... ,Sezi!”), va suna intr-adevar can ordin. Enunturile concise de acest fel sunt mai efi- ciente atunci cfnd constau dintr-un substantiv. Enuntul Lori, banca” o face pe Lori si se intrebe: ,,Ce-o fi cu banca?... Oh, ar trebui sa fiu in ea... Mai bine s& ma asez.” In felul acesta, nu tu i-ai spus lui Lori ce s& fac’. Doar i-ai indreptat atenfia asupra problemei, astfel incat si ajungi si-si spun singuré ce si fact. 4, Imi inchipuiam ci propunerea unei alternative ai poate face pe copii si coopereze”. Am in clasi dows fete care vorbese tot timpul. Le-am spus: ,Avefi de ales: ori incetati cu vorbitul, ori vi mut din bancd.” Ei bine, n-au incetat cu vorbitul, iar atunci cand, pana la urmi, Je-am mutat din banc, s-au plans, cu ciud’, ci sunt ,nedreapta”. Unde a fost greseala? Altemativa propusé de tine a sunat prea mult ca o ameninjare. De indat& ce spunem: ,Ori faci asta pentru _ mine, ori iti fac eu tie asta”, copilul se va simti incolfit si va deveni ostil. Inainte de a sugera o alternativa neatrag&toare, nu - strici sa arti ca ai remarcat sentimentele elevilor. Poti -spune ceva de genul: ,E greu sa stai lang o prieten& bund si si nu vorbesti. Avefi atdtea s& va spunefi una - celeilalte.” Pe urma, atunci cand oferi o alternativa, ai grija si fie ceva care si ti fact pe elevi si simt& c& esti de partea lor. rla sd vedem, fetelor, cum ar fi mai usor pentru voi? Si stati una langa cealalta si si va abtineli si mai vor- bifi2... Sau si va mutafi fiecare in alt& banca si astfel s& ‘RU mai fiti tentate sa vorbifi la or? Discutati chestiunea asta dup ore si maine spuneti-mi si mie ce afi decis.” 86, COMUNICAREA EFICIENTA CU COPIT 5. Cred c& m-ag simfi bine daca ag exprima cea ce simt cu adevaat in fafa majorit4fii elevilor, iar ei, probabil, ar reacfiona corespunzator. Dar am si cativa mmusterii duri” in clas&. Daca ag zice, de exemplu, »MB& deranjeazi si vad cirti pe podea, unul dintre ei ar zbiera: , $i cui ii pasi?” Ce si fac atunci? Te poate ajuta autosugestia c4, probabil, vorbele ele- vului nu te-au vizat pe tine, ca persoand. Exist posibi- litatea ca baiatul s& te foloseasc& pe tine ca fint& pentru ostilitatea lui — transferat acum asupra ta— sau, pur si simplu, sa repete in clas ceea ce aude acasa. fi poti spune acestui ,musteriu dur: ,Mie. Mie imi pasi ce simt. Imi pasd ce simti tu. Si doresc ca in aceastd clasd si ne pese itittiror de sentimentele fiecéruia dintre noi.” Povestiri de la profesori © profesoara de la clasa a treia a povestit cat de mult l-a ajutat pe unul dintre elevii ei faptul ci, in loc de a-l mustra, i-a oferit informatii. Max a intrat in clas& inainte de sférsitul recreafiei, cu un aer foarte agitat. Max, pari suparat”, i-am zis eu. Ce inseamn& adec-vrrat?” , Adecvat”, am precizat eu. ,Aha”, a excla- mat el si mi-a intins un referat din partea supraveghe- toarei pe timpul recreatiei. ,,A tipat la mine, a spus Max, fiindc& n-am fost adec-vrrat.” Am luat referatul gi -am citit cu glas tare: ,L-ant prins pe acest bitiat scuipind pe terenul de joncit. fi suspend pentru astitzi dreptul de a mai iesi afarit tn recreatie, intructt purta- rea lui nu este adecvatd.” »Nedeti, a zis cA nu sunt adec-vrrat. Ce-nseamni asta?” ,Ceea ce a vrut ea sd ffi comunice, i-am explicat SAPTE MBTODE DE A ATRAGE FE COPIISA COOPEREZE_87 eu, este ci gestul tu nu a fost adecuat, Asta inseamna c& ‘nu se cuvine s& scuipi pe terenul de joaca.” Parea nedumerit. Max, daca scuipi, imprastii microbii”, i-am spus eu. Aha”, a exclamat Max. Si asta a fost tot. Deatunci, nua mai facut niciodata aga. Directorul unei scoli particulare a povestit ce s-a intamplat atunci cand a recunoscut senfimentele unui elev obraznic gi i-a oferit o alternativa. Ca director, sunt adesea chemat s& fac pe ,,durul”. Ieri, una dintre profesoare mi-a trimis un mesaj la birou, rugandu-mi s& vin si s&_,,fac ceva” cu Tommy, care nu voia si intre in clas dupa recreatie. Nu prea vedeam ce 15 fi putut face, decat poate si-1 duc pe sus induntru. ‘Atunci cand am iesit afar, lam vazut pe Tommy stand ghemuit pe célcdie, in timp ce profesoara, rosie la fala, zbiera de sus la el: , Ji-am spus c& fl chem pe director.” ‘Am tras adanc aer in piept si am zis: ,Bund, Tommy. ‘Am impresia cd ti-e tare greu si te desparti de terenul de joacd. $i nici nu ma mir. E 0 zi de primavara atat de | frumoasi.” Tommy nu zicea nimic, continudnd si stea cu ochii pironifi in pamant. i ‘Am continuat: ,Probabil c& fi-ai dori si stai afar’ toati dimineaja... Bi bine, baiete, e timpul s& mergem fnapoi in clas. Ei, ce p&rere ai? Vrei si intram pe usa asta sat pe aceea?” t ‘Tommy a artitat spre usa aflata ceva mai departe sia spus: ,Pe aia.” ‘Am intins mana spre el. Si-a pus ménufa in palma mea si impreuni ne-am indreptat inapoi spre cladire. Nu stiu cine era mai surprins: eu sau profesoara. 88 COMUNICAREA EFICIENTA CU COPIII profesoara de liceu a relatat cum a gisit modali- tatea de a profita de cheful de joacé al elevilor sai pen- fru a le preda o lectie anosta. Elevii clasei de arte, la care predam limba englez8, se plictisisera la lectia mea despre verbele copulative si, sincera s& fiu, si eu la fel. Atunci cand am ajuns acasi, stiam cA trebuia s4 nascocesc ceva pentru a inveseli un pic atmosfera, fiindca altminteri riscam s& am parte de (© nou’ zi de fipat la ei, ca sA nu mai vorbeasc’ si si fie atengi. Am cochetat cu ideea de a serie un cAntec rap, dar n-am izbutit si compun mai mult de doua versuri. ‘A doua zi dimineaf{, le-am spus copiilor ce facusem si le-am citit primele versuri. Tofi au fost incfintaji. Ne-am petrecut restul orei muncind Ja versuri gi, cénd a sunat Clopojelul, aveam gata tot cfntecul. Blevii au iesit din clasi cAnténdu-|; i-au invafat si pe prietenii lor; au cén- tat sia doua zi in autobuz, venind la scoala; $i tofi au avut rezultate uimitor de bune la Iucrarea scrisé. Tat céntecul Rap cu verbele copulative”, compus de elevii clasei 72 de la Welsh-Roanoke Junior High School din Louisiana: Ovo! Am ceva dritgut Sa vit tnviit: Verbul copulatio pe ritm rap Si-i tare usor de invajat! Intre subiect si substantivul-nume predicativ Sti verbul copulatio Si dacit ai ftcut cum trebuie, Pogi sit le si inversezi. La numele predicativ, Poate fi si un adjectiv. Invatat cum se face Si ai st fii desiept! Priveste cu atentie Si vel veden ctf ‘SAPTE METODE DE A. ATRAGE PE COPIISACOOPEREZE 89 Majoritatea verbelor reprezint& Variante ale tui ,a fi." Sunt, este, sunttem, eram, era, erafi Iatét prezentul Si trecutul verbului. Invatit a paren”, ,a apitrea” $i, deveni”, Si asa vei afla Ca ai ispratvit! ‘Aceasti ultima povestire este de la o profesoari, diriginte la clasa a gasea, care ne-a relatat cum a folosit cuvantul scris pentru a face ca o fetif s nu mai fie tachinata de catre colegi. in ziua in care Sara a fost mutata la mine in clas’, am stiut c& vor fi probleme. in clipa in care a intrat pe usa, durdulie la trup gi cu fata ei trista si rotunda ca o Luna plin’, Margie, sefa clasei, a ranjit batjocoritor si si-a rotit ochii spre ,adepfii” ei credinciosi. Au chicotit cu tofii, jar Sara s-a facut rosie ca racul. ‘Acesta a fost doar inceputul. Spre sfarsitul acelei stip- timani, profesoara de sport mi-a comunicat c& Margie nu voia ca Sara s& facA parte din echipa ei, fiindc& era prea grasi”. Am aflat de la supraveghetoarele din sala de mese ci Margie a strigat in gura mare: ,Uite tom- beronul pe dou’ picioare!”, atunci cind Sara a trecut cu tava pe lang’ ea. Profesoara de economie mi-a povestit cf alicineva o numise pe fata ,Sara, balena”. Eram indignata. Stiam ci Margie era instigatoarea si cA tot timpul isi intarata prietenii sa fie rauticiosi. M-am gandit si discut deschis cu ea, dar mi-era teama s& nui spun lucruri de care s&-mi para rau dupa aceea. in cele din urma, m-am hotarat s8-i scriu lui Margie. 90 COMUNICAREA EFICIENTA CU COPIL Am facut mai multe ciome pana sa ajung Ja tonul pe care il doream. (in variantele de inceput, peroram despre cat de furioasa si de dezgustata eram din cauza cruzimii ei.) Tata ceea ce am dactilografiat intr-un final i-am dat sa citeasca: Draga Margie, Am nevoie de ajutorul tu. Asa cum ai remarcat probabil, Sara a fost ,injosit&” si ridiculizata zilnic, din momentul fn care a fost transferat in clasa noastri. Probabil ca ii este foarte greu sa vind la scoala. Te vei intreba, poate, de ce am ales sé-ti scriu tocmai fie. Ei bine, fiindcd am remarcat calitafile tale de lider i respectul pe care il au prietenii tai fata de tine. Presu- pun c& daca le vei spune rispicat o& ,greuiatea unei per- soane nu este 0 misurit a valorii acelei persoane”, tachindtrile si glumele jignitoare vor inceta. Stiu c& prin aceasta scrisoare te solicit foarte mult, dar am toatt increderea c& vei giisi o modalitate de a face ca pentru Sara scoala sf devind o experienta fericita. Cu sinceritate, Dna G." Margie nu a facut niciodat’ vreo referire la scrisoare. inst treptat, in urmatoarele cateva zile, rasetele pe infundate si remarcile usturstoare au incetat. Una din- tre fete a intrebat-o pe Sara daca voia sa participe la con- struirea decorului pentru piesa de teatru a clasei, iar Margie a ales-o si faci parte din echipa de volei. Sara era incintata. Iar eu, la fel. 3 CAPCANELE PEDEPSIRU: ALTERNATIVE CARE DUC LA AUTODISCIPLINA ‘ark s-a intors ca o vijelie din recreafie, urland si gitand furios pumnii. larisi il scosese din sirite un meci de fotbal infierbantat. A venit la profesoara lui ‘cu un potop de acuzatii: ‘Mark: Jason e un mincinos! Au zis c& eu sunt de vind, dar nu-i adevirat. El a dat mingea afar... mu eu! Doamna Kenner m-a pus si stau pe bane’, finde’ m-am batut, dar nu eu am inceput! Jason a lovit primul! Acum, Tom nu vrea s8 mi lase s3 joc in echipa lui! ‘Uraisc gcoala asta! Profesoara: Ajunge! M-am cam s&turat de mofturile tale, Mark! Nu stiu de ce te miri ci nimeni nu vrea si joace cu tine in echip’, de vreme ce te comporti ca un fanc smioreait. Copii nu vor si se joace cu persoane care dau vina pe altii pentru problemele lor. Mark: Dat... Profesoara: Far& niciun ,,dar”! Nu vreau si mai aud nimic. Sunt situl& de scuzele tale. Mark: Dar n-am facut... Profesoara: S& nu mai aud un cuvant, gata! in recreatia urmatoare vei sta in sala de la gradinit’ si te vei gandi cum ar trebui si te comporfi la varsta ta. Eu eram profesoara, 92 COMUNICAREA EFICIENTA CU COPIIL Mia patrut réu de indata ce am rostit aceste cuvinte. Stiam ca ar fi fost necesar si am mai multd rbdare. Dar mai discutasem cu Mark despre purtarea lui copil’- reasca de nenumérate ori inainte si se prea c&_,micile mele discursuri” n-aveau niciun efect. Pana la sfargitul zilei, m-am tot gandit la Mark. Ce crezusem ca pot obtine de la el in acest fel? Puteam s&-1 potolesc pedepsindu-l? Nu. Deschideam astfel o cale de comunicare intre noi? Nu, evident. fl ajuta atitudinea mea sé igi rezolve singur problema? Din now, nu. Mark nu putea invita cum sa se joace cu niste pusti de varsta Tui stand intr-o clas plina de copii de gradinif’. Atunci, ce m-a determinat sil pedepsesc? Asta am intrebat-o si pe Jane in timp ce mergeam amandoua spre sedinja de la facultate. Atunci cand s-a oprit s& se gandeasci la intrebarea mea, i-am dat rispunsul chiar eu: — Eram nervoasa, suprata si n-am stiut cum si ma descurc altfel cu el. — $i mai e ceva, a zis Jane. Ideea de pedeapst fi se pare ceva cunoscut. Nu stiu cum a fost la tine, dar eu, una, am crescut auzind tot timpul: ,Dac& mai faci 0 dat asa ceva, o incasezi, si stii” sau ,Asa-ti trebuie, daci nu te potolesti.” — Dar ce zici de formula: ,Fac asta spre binele tau”? am intrebat eu. Jane a zambit cu américiune, — Da, si asta la fel. Era modul in care oamenii mari ii invajau minte pe copii. ~— Exact. Jane, dar mi-aduc aminte perfect ce simfeam cand eram mica si auzeam astfel de cuvinte. Te asigur c& nu_,m-am fnvafat minte” nimic, niciodaté. Nu mi gén- deam niciodata cum ar fi fost necesar s& ma port pentru a fi mai bine pe viitor. Mi-amintesc doar ci eram furioas& si aveam tot felul de vise de razbunare: ,,Le-arat eu lor! fi fac eu si-i usture. Si am s& mai fac si alt data, numai c& atunci n-or s& ma mai prind’.” Acum, eu sunt adultul CAPCANELE PEDEPSIRIL 93 care incearca ,s%-1 invefe minte” pe Mark, iar el are, pro- abil, aceleasi reactii pe care le aveam si eu odinioara. — Dar daca este adevatrat ca pedepsele ii fac pe copii ostili sirézbunatori, de ce noi, parinfii si profesorii, con- tinuim sé le aplic&m? a intrebat Jane. Ken ne-a prins din urma. — Am auzit intrebarea, a zis el vesel, deschizand usa de la bibliotec’, unde urma sa aiba loc sedinta. Pai, sim- plu, fiindca ei sunt 30, iar noi doar cate unul, aga ci daca nu fi pedepsim, ne-ar face harcea-parcea. — Vorbeste serios, Ken, i-am zis eu. — Dar chiar vorbesc serios. Cum altfel s4 impui niste reguli? Uneori, trebuie si-i pedepsesti pe copii pentru ai invaja minte. Tar ajunsesem aici! —Bine, Ken, am incercat eu si-i explic, in timp ce ne indreptam spre 0 masa din colf, daci prin pedepse ii invefi minte pe elevi, atunci ei, elevii, ce invatatura trag de aici? Dac un elev este pedepsit verbal — ,, Vreau si serii de 100 de ori «Nu trebuie sa mai minty!” —, proba- bil c& fsi spune in sinea lui: ,Nu sunt bun de nimic! Merit si fiu pedepsit.” —$i, mi-a finut isonul Jane, atunci cénd un copil este pedepsit fizic — ,Bajul din biroul directorului 0 s& te facd s-ti schimbi parerea despre incaierari!” —, con- cluzia pe care o trage el astfel este urmitoarea: ,Dum- neavoastra aveti voie sd dati in mine, dar eunu am voie - siidau in altul... decat daca eu dictez.” Ken ne-a privit cu raceal pe amandoua. — Eu le las elevilor mei multd libertate de miscare, a zis el, si, aga cum stiti, nu am nimic impotriva sé se dis- treze. Dar exist& si limite la acest capital. Dac& aud injurituri, barfe pe la spate sau vad un comportament deplasat, elevii mei sunt pedepsit ‘Dupa aceea, fara si mai spun nimic, a intins mana spre rafturile din spatele mesei noastre, unde se aflau 94 ‘COMUNICAREA EFICIENTA CU COPII carfile de specialitate din biblioteca gcolii, si a scos de acolo cateva volume. —Iaascultati cu atentie, a zis el, risfoind repede cér- file. Jat’ p&rerea cdtorva educatori de frunte din zilele noastre, care impértisesc aceeasi parere ca mine: Adesea, pedeapsa are un efect rapid in tratarea comportamentelor negative.” in comparatie cu ineficacitatea altor metode incercate, pedeapsa... poate fi o solufie mai bun’ deca altele.”” Anu recurge la pedeapsi... inseamna a impie- dica aplicarea unui tratament potential eficient.” —Poftim, a zis Ken, impingand c&rfile pe masa. Convingefi-va singure. Toate sunt scrise recent. — Putin imi pas& cénd au fost scrise, a pufnit Jane. Rationamentul este invechit. in plus, ai citat din autorii acestia scofand frazele din context. $i inca un lucru, mai exist’ un curent de gandire, pe care, poate, nu-l cunosti, cu. pozitie foarte diferita. Dupa care s-a apucat s& scoata patru c&rti din raft si a inceput s& le rasfoiasc’ furioas’. —Jane, am zis eu, n-ar strica poate st amani chestia asta pana se termina sedinta. “Johnny L, Matson si Thomas M. DiLorenzo, Punishment and | Its Alternatives: A New Perspective for Behavior Modification (Pedeapse gi alternativee sale: 0 now’ perspection in modificarea comportamentulu, New York, Springer Publishing Co., 1984, p. 10 "David A. Sabatino, Ann C. Sabatino si Lester Mann, Discipline ‘and Bekavioral Management: A Handbook of Tactics, Strategies and Programs (Disciptina si controlul comportamentulic: un indriamar de tactic, strate- sii si programe), Rockville, Md., Aspen Systems Corp,, 1983, p. 12. “John O. Cooper, Timothy E. Heron si William L. Heward, Applied Behavior Analysis (Analiza comportanentalt aplicat®), Columbus, Ohio, Merrill Publishing Co., 1987, p. 412. CAPCANELE PEDEPSIRIL 95 — N-are nimic, a remarcat Ken. Nu a venit inc& toati jumea. In plus, vreau s& aflu despre ce este vorba. — Gata, am g&sit, a spus Jane. lati pirerile cAtorva voci autorizate, care consider’ c& pedeapsa nu este 0 forma efi- clent& de disciplinare. Doctorul Haim G. Ginott scria: Pedeapsa nu impiedics 0 conduit gresits, Efectul sanctiunii este doar de a-l face pe faptas si fie mai prudent in savargirea delictului, mai abil jn disimularea urmelor sale si mai ingenios atunci cand vrea si nu fie prins. dat pedepsit, copilul ajunge si fie mai prudent, dar nicidecum mai conest sau mai responsabil.” Doctorul Irwin A. Hyman arata la randul si Aplicarea pedepsei corporale il invafa pe copil c& violenfa constituie modalitatea de a rezolva problemele. Cercetirile demonstreaz c& acest mesaj este transmis deopotriva celor care prici- nuiesc durerea fizici, celor care o suport, precum si celor care asist la provocarea sa. Acest lucru niu fi ajuta pe copii s&-si dezvolte acel control inte- rior necesar intr-o democrafie.”” Doctorul Rudolf Dreikurs mentiona: Astazi, parintii gi profesorii nu-l mai pot face pe copil s& se poarte frumos. Realitatea impune aplicarea unornoi metode menite sa {i influenteze pe copii si st fi motiveze pentru a coopera. Pedep- sele cum ar fi bataia la fund, palmele peste obraz, jignirile, regimul de privatiuni si, in general, umi- “Haim G. Ginott, Teacher and Child (Profesor s copl), New York, Avon Books, 1970, p. 122 “Irwin A. Hyman, Reading, Writing and the Hickory Stick (Citirea, serieren sf iui Hickory), Lexington, Ky, Lexington Books, 1990, p.200. 96 COMUNICAREA EFICIENTA CU COPII lirea celor mici in public constituie nigte metode depasite si ineficiente de disciplinare a copiilor” Doctorul Albert Bandura considera ca: Pedeapsa poate controla purtarea rea, dar, in sine, mu are puterea de a induce un comporta- ment dezirabil si nici micar de a diminua dorinfa subiectului de a se purta urat.” Kena ridicat din umeri si s-a lansat intr-o lunga con- traargumentafie, dar mie nu-mi ieseau din minte ulti mele cuvinte citite de Jane: ,,...) a diminua dorinta subiectului dea se purta urat”. Exact asta voiam si eu sa fiu in stare s& fac. Imi doream si stiu cum sé ajung la sufletul elevilor mei, pentru a transforma ,dorinta de a se purta urat” intr-o dorinfa de a se purta cum se cuvine. Voiam si evit cum- plitele efecte adverse ale pedepsirii, s& fi incurajez pe copii s& se conducé dup’ propriul sistem de valori si st se autodisciplineze. Voiam si gisesc 0 alternativa efi- cienta la metoda pedepsiri in timp ce indrumatorul ne impartea niste formulare noi, pe care trebuia si le completm, i-am soptit Janei: — Poate c& in loc sé-1 fi trimis pe Mark la gradinité, ar fi fost nevoie s& fi arat ci am observat cat este de supirat, iar dupa ce se mai potolea, sé-l fi ajutat s8 ana- lizeze ce altceva ar putea face atunci cand se simte nedreptatit. Nu merita si fie pedepsit. Ken s-a aplecat spre noi sia zis: —Dar cum faci atunci cind elevul merita & fie pedepsit? * Rudolf Dretkurs, Bernice Bronia Grunwald i Floy C. Pepper, Maintaining Sanity n the Classroom (Cum si pistrezi stitatenpsihied in sala de clasd), New York, Harper & Row, 1971, p. 117. * Albert Bandura, Hiuman Agency in Social Cognitive Theory (Fac- torul uman in teoria socialt cognitied), American Psychologist, 44 (1989), pp. 1175-1184. CAPCANELE PEDEPSIRIE 97 Aici ma prinsese. Gandurile mi-au zburat imediat la ‘Amy, fetifa care avea rolul principal in piesa pe care 0 pregateam la scoala pentru serbarea cu parinti. Trebuia si recunosc cd ma ménca palma s-o pedepsesc pe fata asta. {n parcare, dupa sedin{a, i-am spus Janei despre Amy, povestindu-i cat de mult ma enerva si cum o alesesem pentru acel rol, fiindc’ fusese remarcabilé la probele pen- fru pies’, desi la repetifii era de-a dreptul nesuferita —E in stare si faci absolut orice, numai si atragé atenfia asupra ei — chicoteste, se impopotoneaz’, se prosteste, dar uit, in schimb, sé igi invefe replicile. Asta eun comportament necioplit. Prinfesa Amy nu se sinchi- geste si-si aducd textul. [si inchipuie, probabil, c& e in stare s8-gi invete tot rolul in ultimul moment. Poate chiar aga sie, numai c& eu nu am in minte decat imagi- nea oribil& a serbarii cu p&rinti, in timp ce Amy ar sta pironit& in mijlocul scenei, tampa si cu ochii sticlosi, iar eu as fi in culise, suflandu-i textul. — Si ce-ai vrea si-i faci? m-a intrebat Jane, Care e cea mai oribil& pedeapsa pe care fi-o imaginezi? — Nu pot sé-fi spun. E prea urit. —Hai, mu te abjine. D&-i drumul. —Miar plicea s-o stamesc pe doamna Kane impo- triva ei. —Cine-i asta? — Profesoara mea din clasa a cincea. O tip’ durs — nu ierta pe nimeni. — Bun, si ce i-ar face doamna Kane lui Amy? Haide, Liz, micar asa scapi de obsesie. Pe uri, putem adopta 9 atitudine foarte profesionist’, incercind si gasim nite alternative rezonabile. ‘In paginile urmatoare, veti vedea, sub forma de benzi desenate, cum visam eu aceasti pedeapsi, precum si - toate posibilititile pe care ne-am gandit s& le folosim in Tocul acestei fantasme. 98 COMUNICAREA EFICIENTA CU COPII ‘CUM MI-AM IMAGINAT EU. PEDEAPSA (CAPCANELE PEDEPSIRUL 99 ALTERNATIVE LA PEDEAPSA INDICA 0 SOLUTIE UTILA aye $i dace Amy tot na coopereaz’? 100 COMUNICAREA EFICIENTA CU COPII OFERA O OPTIUNE Si dac& Amy tot nu face niciun efort pentru a-si invata textul? 101 LAS-O SA SIMTA CONSECINTELE PURTARII ET 102 COMUNICAREA EFICIENTA CU COPIIL Ce s-a intamplat pana la urma? N-a mai fost nevoie si iau o masura drasticd si definitiva. Simplul fapt de a sti ci aveam atat de multe optiuni diferite m-a facut s& am o atitudine complet schimbati la urmitoarea repeti Fara invinuiri, mustrari sau ameningiri infricosatoare, Amluat-o pe Amy deoparte si i-am povestit ceam simfit, descriindu-i, totodat, felul in care putea reveni pe un gas normal. M-a ascultat in ticere. La urmatoarea repe- lifie, am remarcat o schimbare in comportarea ei. Pan’ la sfargitul siptiménii, si-a invajat toate replicile, fn lunea urmatoare, la pranz, le-am povestit Janei, lui Ken i Mariei despre mica mea izbanda. Ken m-a provocat imediat. —Dar dacé nu si-ar fi invajat rolul? Cum ar fi fost, daca ar fi trebuit s-o lagi ,s& simt& consecintele purtirii ei” si sf 0 scofi din distributie? Cu ce se deosebeste acest comportament de o pedeaps4? Intrebarile lui m-au luat prin surprindere. Cum si gisesc termenii care s& fi explice clar ceea ce pentru mine tocmai devenise clar? —Intentia mea a fost diferit’, am zis eu, punctind rar fiecare cuvant. Si anume si nu o jignesc, s& nu privez de niste drepturi gi s{ nu ma rzbun pe ea. Ni mAcarn-am vrut ,s& se invete minte”. Voiam s& fi prote- jez. pe ceilalti actori distribuiti in piest si si fiu sigurd ci, dupa atata muncé, aveau ganse serioase de a realiza 0 interpretare scenic de care s& poat8 fi mandri. $i, toto- dati, voiam si ma protejez pe mine — de un stres inutil, Maria s-a incruntat. — Dar fata tot ar fi fost groaznic de furioasa pe tine, azisea. Jane mi-a lat aprarea: —Posibil, a spus ea. Dar e foarte plauzibil sa fi fost la fel de furioasa pe ea insisi. Dup& socul initial, si-ar fi zis, CAPCANELE PEDEPSIRIL 103 Be _CAPCANELEPEDEPSIRE _103 robabil: ,Ce dezamagita sunt... Cat de mult mi-am dorit rolul asta... Ce picat c& m-am finut de prostii si nu ‘mi-am invajat textul... Data viitoare, atunci cand am sé joc intr-o pies’, am s& fiu mai serioast si o s& ma pre- ese mai bine.” Altfel spus, odat& ce aceasta lectie ar fi fost ,asimilati” emotional, ar fi existat speranta ca Amy _ gh se maturizeze trecand printr-o asemenea experienta. Nu stiu ce sa zic, a oftat Maria. Poate ca ai dreptate. _Acum am probleme cu Marco si m& simt sfagiaté din dowd parti. Soful meu consider’ ci, daca fac prostii, copi trebuie pedepsifi. Dar mie nu-mi place sa ii pedepsesc, - chiar dac& parintii nostri ne pedepseau cind eram mici. — Cu Marco ai necazuri? a intrebat Ken, nevenindu-i si creada. Nu se potriveste cu el. E un baiefel nemaipo- menit. in ziua in care a venit la scoala cu tine, inainte s& inceapa trimestrul, m-a ajutat si-mi despachetez toate cArtile si s&-mi aranjez sala. — Stiu, e un copil bun, a zis Maria, dar a facut ceva rat. Ieri, a luat rigia si, folosind-o pe post de sabie, a inceput s& se dueleze pe hol cu Jimmy, un biiat din dasa lui. Soful meu ii atrage atentia tot timpul lui ‘Marco s nu mai fie aga de violent, sit gndeasci inainte de a actiona. Degeaba inst, Marco n-are urechi pentru asa ceva, drept pentru care de data asta m-am ales cu un telefon de la profesor si, pe uri, de la director. —Doar pentru un pic de zbanjuiala? a zis Ken — A fost ceva mai grav. Lui Jimmy i s-au spart oche- lari. Marco i-a azvarlit pe jos si, din greseal8, a cleat pe ei, Parintii lui Jimmy i-au telefonat sofului meu. Erau foarte supérati din cawza ochelarilor. Au zis c& tocmai ii cumpiraser’, cA au costat o grémada de bani si c& ‘Marco era vinovat ci se Iuasera la bataie. 104 ‘COMUNICAREA EFICIENTA CU COPUII —Ei, sigur, asta e cu totul altceva, a remarcat Ken. Daca pustiul meu ar face aga ceva, normal ca I-as pedepsi si eu... Jas vedem, ce ai de spus la chestia asta, Jane? —Cred ci e mai important s& ne intrebAm ce si-ar spune Marco daca ar fi pedepsit, a zis ea. $i, de aseme- nea, ce si-ar spune Marco dact parintii lui ar aplica 0 alternativa in locul pedepsei. Am discutat cu tofii foarte mult dupa aceea, incer~ cand s& ne imagin&m ce s-ar fi intamplat in cazul fiect- rai scenariu. In urmatoarele doua pagini, veti vedea pe scurt felul fn care ne-am inchipuit noi desfésurarea dia- Jogului —in varianta in care p&rintii l-ar fi pedepsit pe Marco... gi in varianta in care nu Lar fi pedepsit. — Mda, trebuie si recunose ci existi o mict dife- renfa intre cele dowd abordatri, a zis Ken. — Doar o micit diferen{&?! a exclamat Jane. in primul dialog, unde Marco este pedepsit, copilul ramane cu un sentiment de furie si de neputinta. —Jar in al doilea dialog, am remarcat eu, Marco are parte, la fel, de mustrarile aspre ale parinfilor, dar afl’, totodata, c& acestia asteapta de la el si repare lucrurile. Ca atare, in final, ramane cu sentimentul c&, in esenfi, este un om bun, care, chiar dacii a facut ceva ru, poate gisio modalitate de a indrepta situatia. Ken s-a rsucit spre Maria: —Prin urmare, ce intentionezi si faci? a zgandarito el. Toat& conversafia asta te-a ajutat cumva sa iei o hot- rare? Maria l-a privit cu un aer solemn. —Stiu ce ii voi spune sofului meu, disear’, a rostit ea, incetigor. $i mai stiu, de asemenea, ce ti vom spune améndoi lui Marco. (CAPCANELE PEDEPSIRIL 105 PEDEAPSA [Tim at dew me em || Ce yan penta oe ak ch dack tk bratad ta. pork, || stint de da qendi ce Simi Te ee nd spun oh fl men a part | eheldet ann oete 5 ea 1A Z a yell SHS "Teat Glew pe tot g de band de buceunars Pane aga ab te towed acne 106 COMUNICAREA EFICIENTA CU COPIIL O ALTERNATIVA LA PEDEAPSA (ga moat dreckomt pots Fve] [RC toear oh aa pat com beat ch iat part eckela Las [er iu bien pee ko poe] cha sank et fot mae a Ty fk oo pele bd oy B sea de find fa CAPCANELE PEDEPSIRIL 107 Recapitulare rapida Alternative pentru pedeapsi — acasai si la scoala Copilul: Of #%! *! $1 # Nu stiu sa fac tampenia asta de . ecuatie! _ Adultul: Team spus de nenumérate ori sé nu mai vorbesti urat. Acum, ai si-fi incasezi pedeapsa. In loc sé ameningi cu pedeapsa: 1. Indic o solutie util’, Ce supérat esti! N-ar strica daca ai incerca s& ifi exprimi nemulfumirea fara s& injui 2, Exprima o dezaprobare fermé (fird si ataci firea persoanei). MA deranjeaza un limbaj de acest fel.” 3. Spune ce pretenfii ai. »Dorese s8 gisesti alti modalitate de a-mi arta cat esti de furios.” 4, Arat& cum se pot face imbunatitiri. ‘/Mi-ar plicea sA vad o list cu cAteva cuvinte ferme si rispicate pe care le-ai putea folosi in locul celor ros- tite adineaori. Daca ai nevoie de ajutor, foloseste dictio- narul explicativ sau pe cel de sinonime. 5. Ofer’ o optiune. Ori injuri pentru tine, in gand, ori folosesti cuvinte care sa nu jigneasca pe nimeni.” (Dar daca totusi copilul continu’ si spun’ obsceni- #842) 108 COMUNICAREA BFICIENTA CU COPUE 6. Lasi-] si simta consecinjele purtirii lui. _,Atunci cand aud cum vorbesti, imi piere orice chef 8 fe mai ajut la matematicd sau la orice altceva.” intrebari si povestiri de la parinfi si profesori Intrebari de la pitringi 1. De curand, am devenit mama vitregi a doi baieti. Soful meu consider’ c4, atunci cind copiii invala prost Jao materie, trebuie si le taie din banii de buzunar. Eu cred c& trebuie sili se dea mai mulfi bani de buzunar atunci cand iau note bune. Nu-i aga cé risplata consti- tuie o metod mai bund de a-i face s4 invele mai bine? Oricdt de ciudat ar parea, studiile demonstreazi ” CAPCANELE PEDEPSIRIL 1 _ Mai tarziu, dupa ce s-a calmat, ia aratat fiului spisit cum si repare stricticiunea. ‘Atunci cénd un parinte |-a intrebat pe doctorul Haim Ginott ce ar face dac& un copil l-ar ,scoate din sarite”, acesia s-a ridicat in picioare cat era de lung, s-a uitat madnios la un prichindel imaginar neasculttor, a ridicat byaful drept intr-un gest ameninjtor si a tunat: ,Sunt atat de furios, incat 0 s& dau raul... Asa cif fugi cit poti de repedel!” 4,Ieri, dupa orele de clasi, profesoara fiului meu i-a refinut pe tofi baiefii, fiindca paznicul i-a spus c& unii dintre elevii ef fumeaza la toaleta baiefilor. Drept urmare, fiul meu a pierdut antrenamentul de baschet sia fost foarte necdjit. Dupa opinia lui, pedeapsa in grup e nedreapta. Ce parere aveti? . Nu greu de inteles de ce fiul tau are obiecfii impo- triva pedepsei in grup. Elevii nevinovati detest pro- fund aceasti metoda, nefiind exclus, totodat’, s& tragt urmitoarea concluzie: ,,De ce si m& mai ostenesc sui respect regulamentul, desi, oricum, sunt pedepsit?” lar cei vinovati pot concluziona: ,,.De data asta, nu m-a prins. Poate c& scap si data viiloare.” Atunci cénd scopul unui profesor este de a-si ajuta elevii st se auto- _disciplineze, nu pedeapsa — in grup sau individuala — este solutia, 5. Inspectoratul scolar de care apartin are o atitudine favorabila in privinta pedepsei corporale, iar legislatia permite, de asemenea, acest Incru. Cafiva parinti, printre care si eu, suntem ingrijorati de faptul ci bitaia sau palmuirea copiilor reprezinti un lucru nociv; _lotusi, nu stim daci este posibil sa intocmim un dosar _ impotriva pedepsei corporale in scoala noastr’. Unde ~ Putem gasi sprijin pentru punctul nostru de vedere? 12 COMUNICAREA EFICIENTA CU COPIIL Nu suntefi singura persoand cu astfel de preocupari si griji. Pe lunga lista a tarilor care nu le permit profeso- rilor s& bats elevii figureazi Anglia, Polonia, Italia, Rusia, China, Franta, Germania, Spania, ‘rile scandi- nave, Israehul, Turcia si Japonia. $a sperm intr-o lume lipsita de violent& si s4 luptam impreuna pentru aboli- tea pedepsei corporale in toate scolile de pe glob. Povestiri de la pitrinfi Prima intamplare a fost triitii de mama lui Megan, © fetifa de 9 ani. Intr-o dupa-amiazai, m-am intors de Ja serviciu la ora 2, fiindc& nu ma simfeam bine. Imaginati-va socul meu, cand am auzit rasete in camera fiicei mele. Am urcat scirile in fug’; Megan era impreuna cu prietena ei, JoAnn. S-au oprit din ras imediat ce m-au vazut, pri- vindu-se cu vinovatie. M-am caznit mult pana s& Je fac s& mérturiseascd, dar, pan’ la urma, au recunoscut ci venisera acasa la pranz pentru a manca si c& dup’ aceea nu s-au mai intors la scoala. Ati chiulit’, am zis eu. ,Dar n-a fost intentionat, mi-a raspuns JoAnn. Ne-am luat cu vorba si am uitat de ceas.” Jam explicat Iui JoAnn c& era mai bine si plece acasi, fiinded trebuia si discut cu Megan, intre patru ochi. Dupa ce prietena ei a plecat, i-am spus lui Megan, foarte calm: ,N-afi uitat s& verificafi cat era ceasul.” Plecand capul in pimént, Megan a zis: ,,Am vrut si vedem cum e atunci cnd nu te mai intorci dup&-amia~ za la scoala.” Pe moment, n-am stiut ce s& fac. M-am gandit si o pedepsesc, spunandw-i ca timp de o luna nu mai avea voie sé se vada cu JoAnn. Dar, in schimb, i-am zis: Sunt foarte suparata de tot ce s-a intimplat. Cand stiu CAPCANELE PEDEPSIRIT 113 c& trebuie si fii la scoala, acolo vreau sé te gasesc. ‘Acum, probabil cd o si ma sune profesoara.” ,Scrie-mi o scutire, pentru a-mi motiva absentele. fi zici cA mi s-a facut ru sin-o 4 mai primesti niciun tele- fon.” , Megan, i-am zis eu. Tu trebuie si scrii o not, in care s& spui adevarul.” Ei bine, n-a fost prea incantati de idee, dar a scris totusi o nota (cu un mic ajutor din partea mea), in care " arlita ci ficuse ,,o experienta” si spunea ci asa ceva nu se va mai repeta pe viitor. Dupa aceea, am fost multumiti. Am rimas fermé, ram _,c&piat” de furie si, chiar dact profesoara i-a cam facut scandal din cauza biletului, aveam convingerea ci procedasem cum trebuie. Stiam ca o ajutasem pe Megan 8 igi asume responsabilitatea pentru ceea ce facuse. Unmatoarea povestire este de la parintele unei eleve de liceu. iica mea, Carol, care are 16 ani, mi-a povestit ci la 0 ort de gospodirie, la care se invita despre dezvoltarea copilului, profesoara a intrebat-o intro buna zi: ,Ce crezi cA se poate intampla cu un copil care nu este pedepsit niciodata?” Raspunzand in fafa clasei c& pe ea parinfii n-au batut-o si n-au pedepsit-o niciodata, ceilalti elevi au privit-o cu gura cascat&. Una dintre fete aspus: ,Da... sigur, asta fiindc& tu esti cuminte.” Nu le venea s& creada, probabil, ci o persoand poate si fie ,cuminte” fara si fi fost pedepsité vreodata. Pre- supun c& unor copii crescufi cu palme la fund si cu pedepse le vine greu sa inteleagi ca, atunci cénd parintii au incredere in cei mici si le vorbesc frumos, acestia ajung s& fie niste oameni foarte ,cuminti” si responsa- bili. Pentru mine, Carol este dovada vie a acestui lucru. 14 COMUNICAREA EFICIENTA CU COPIIL Saptiména trecut insé, intorcéndu-ma seara acasi impreund cu soful meu, am gisit pe perna un bilet de la ea. lata ce scria: Drag Mami si Tati, Asti-sear4, iesind in margarier de pe alee, am lovit masina de un stejar si s-a stricat bara de protectie. Pun alituri zece dolari — prima rati pentru a plati costul reparatici. In fiecare lun’, voi da aceeasi sum’, pana achit totul. imi pare nespus de réu!! A fost un accident. Cu dragoste, Carol Trebuie s& recunosc c&, inifial, ne-am cam infuriat, dar, dupa ce ne-am mai potolit, am fost, intr-un fel, mAandri de atitudinea ei. Unmatoarea intamplare a fost relatata de un tata, Inspectorul scolar a convocat o sedinfa cu tofi parinfii pentru a discuta despre cresterea alarmanta a folosirii drogurilor in cartierul nosiru. De la prezidiu, ni s-au adresat mai mulfi specialisti in domeniul s&natatii mintale; tofi au fost excelenti, insi vorbitorul care m-a impresionat cu adevarat a fost o fosti eleva a scolii noastre, care fusese exmatriculata si tocmai trecuse print-un program de reabilitare pentru drogati. Ne-a povestit despre tatal ei alcoolic, care nu avea niciodat’ timp pentru ea, despre maic&-sa, care s-a reciisStorit si nu i-a mai dat nicio atentie, despre cum a inceput la un moment dat s& aib& necazuri la coal, cum a ajuns si aiba un comportament brutal, si se drogheze si, in cele din urma, s& trdiasca pe strazi, cu spaima de a se imbol- navi de SIDA, cum pafisera céteva prietene de-ale ei, Dupa ce a terminat de povestit, s-a witat de jur-im- prejur prin sala si a zis: Tot ce va pot spune este s& ascultafi ce au de spus copiii, va rog. Cred cu adevarat ci dact mamica ar fi (CAPCANELE PEDEPSIRI 15 ascultat ce aveam de zis, in loc s& ma pedepseasca, pro- pabil ca si eu a5 fi ascultat de ea. In schimb ins, ma ener- ‘yam tot timpul c& nu ma lsa sd ies din cas& si o sfidam, sirind pe furs afar, pe fereastra din dormitor. Dac& ar fi fost mai prietenoasi cu mine gi nu atét de aspra ca p&rinte, poate c& lucrurile ar fi evoluat altfel. Copilul, de fapt, nu are decét familia gi, pana la urmé, conteaza cine ealaturi de tine, la nevoie. Voi, parinjii, ar trebui s& ple- cati urechea mai mult si si condamnati mai putin, pen- tru c& astfel si noi putem vorbi mai bine cu voi. Antrebatri de Ia profesori 1. Am predat in multe scoli si am vazut tot felul de practici represive, de la sarcasm si ridiculizare pind la amenintiri cu ore suplimentare la scoala sau cu elimi- narea. Unii profesori ii priveaz pe copii de ceea ce le place cel mai mult — sport, muzic4, excursii etc. Alfii recurg Ja metode mai ,fizice’. Palmuiesc, zgalfaie, ciupesc sau trag de par. Dintre toate aceste practici, care vi se pare cea mai diuntoare? in cartea sa, Reading, Writing and the Hickory Stick, doctorul Irwin Hyman arati c& toate aceste practici represive au ulterior efecte grave asupra copilului, pe termen lung. Cercetirile sale demonstreazai ca si o sin- gura experienta dura de acest fel poate provoca o serie de simptome ale sindromului posttraumatic de stres: copilul poate ajunge s4 nu mai vrea s& invefe la scoal’, A nu-si mai fac& temele acasi si si inceap s& se poarte cu agresivitate. Poate trai sentimente de anxietate sau deprimare ori isi poate pierde increderea in adulfi. Unit copii incep s& faci in pat, sf igi road’ unghiile, sX se bal baie sau s& aib’, brusc, dureri de cap ori de stomac. Al au cosmaruri ori nu reusesc sii adoarma sau s& doarma mult timp. Desi e posibil ca un copil sA nu aib’ toate aceste simptome, e de dorit ca niciun copil s& nu treact 116 COMUNICAREA EFICIENTA CU COPIL prin asemenea stiri. Copii nostri au dreptul — daca nu in virtutea legilor nafionale, macar in virtutea unei legi mai presus de toate — si fie tratati cu omenie si grija de catre cei care pretind c& ar avea privilegiul de a-i educa, 2. Eu tot nu pot accepta ideea ci nu exista si situagii ce necesiti aplicarea unei pedepse. Ce si faci cu un derbedeu care vine pe terenul de joaci, ti smulge unui pusti din clasa intai ochelarii de pe mas, il face si plnga si rade de el cu rautate? Nu credefi ci un ase- menea copil meriti totugi niste palme? Copilul care a facut aga ceva trebuie pus la punct si indrumat s4 procedeze altfel. Nu are nevoie nicidecum de o noua demonstratie a felului in care persoanele mai mari si mai puternice le pot face rau celor mai mici si mai slabe. Nu e exclus ca ,derbedeul” s& stie perfect acest lucru, din proprie experienfi. Dacd vrem si fi invatim ce inseamna blandejea, trebuie s& folosim metode blande. Copilul care se poart& cu cruzime fafa de un alt copil trebuie s& cunoasca t&ria convingerilor tale, sinu usturimea unei palme. Trebuie si auda rostit rispicat: ,Nu-mi place ceea ce vad!! Si nu mai faci niciodat’ pe cineva s& planga!” Trebuie s& audi ce astepti tu de la el: ,, Vreau sa te porti cu blandele... Poti incepe chiar de acum — dandu-i inapoi ochelarii.” Nu Poti sa-i inveti pe copii si fie respectuosi fata de alti, decét tratandu-i cu respect. 3. Sugerafi, cumva, c& orice elev poate fi ,schimbat in bine”, daca este tratat frumos si cu respect? Ce bine ar fi s& fie asa! Din pacate, exist copii care au fost atat de brutalizafi, incat nu mai au capacitatea de a reactiona pozitiv atunci cand sunt tratafi cu bun- tate. Orele petrecute zilnic la scoalé sunt insuficiente pentru ai putea vindeca de raul de lung’ durata pe care I-au indurat. Tot ceea ce pot face profesorii este si CAPCANELE PEDEPSIRIL 117 protejeze restul elevilor si pe ei insisi, deopotriva, de acesti copii sc&pati de sub control. Totusi, este deosebit de important s& fie folosite metode ferme, dar respec- tuoase, cu acesti tineri furiosi, astfel incat sA nu devina si mai furiosi. fn felul acesta, macar, toat{ lumea va fi mai in siguranfa si réul nu se va agrava si mai mult. 4, in timp ce eram de serviciu in sala de mese, dous fete au inceput sa se bat’ cu pumnii. Paznicul a vrut si Je duc’ la director, dar eu i-am spus c& pot rezolva sin- gurd cazul. Fiecare fatd a incercat si-mi spund varianta ei. Am refuzat si le ascult gi le-am avertizat cd, dact se mai intampla sa se poarte asa, eu, personal, am si le ducla director. Acum, am inceput sa am indoieli.Cum 4g fi putut rezolva altfel problema? ‘Ai fi putut s& asculti ce are de spus fiecare fata despre acest incident, iar apoi si redai punctul de vedere al fiectreia: ,Bun, Ellen, tu te-ai suprat pe Rosa, finde’... $i, Rosa, tu te-ai infuriat, pentru c& ai cre- zut...” Aratand c& ai infeles sup&rarea fiectreia, ai fi contribuit la detensionarea situafiei. ‘Un director de scoali povestea c& ori de cate ori fi ‘erau adusi in birou doi copii care se bituserd, el folosea (0 metod& invajat& de la regretatul psiholog de copii, doctorul Haim Ginott. fi ageza pe cei doi elevi fat fn fata, la capatul biroului lui, le déidea céte un creion ascutit si un carnet cu foi galbene liniate, spunandwe: _ Nreati s& stiu exact ce s-a intamplat — in scris.” in mod tipic, unul dintre protagonisti incepea si obiecteze: ,,Dar n-a fost din vina mea.” Celalalt il con- trazicea imediat: ,EI a lovit primul.” Directorul incuvi- - infa din cap si spunea: , Nu uitafi s& scriefi asta in raport, _ Vreau s& aflu — cu am&nunte — cum a inceput, cum a _ evoluat si ce ati simtfit fiecare. Nu omiteti, de asemenea, sé includeti si recomandatrile voastte pentru viitor!” 118 COMUNICAREA EFICIENTA CU COPML Dupa ce copiii terminau de scris, citea ambele rapoarte si, politicos, arata cA a luat cunostin}a de expe- rienfa fiecdruia. Pe urmé, fi ruga si isi imp’rtaseasci unul celuilalt recomandarile si s& ajungs la o infelegere, Povestiri de la profesori Prima povestire este de la un profesor de gimnaziu, Am intrat in clas& si Lam prins pe Joe facand un desen complicat pe coperta interioara a manualului de matematici. Asta se intampla la o zi dupa ce le finusem moral elevilor si nu mutileze proprietatea scolii fn mod normal, l-as fi zburat din banca, zbierand la ek ,Gata! Treci la cancelarie!” in schimb, m-am dus pana la banca lui si am ramas acolo, in picioare. Joe a inchis cartea imediat, incereand si ascunda desenul, Eu i-am zis: , Am sd repet ce am mai spus $i ieri: mA supara atunci cand vad pe cineva c& mazgaleste carfile, Acestea trebuie folosite inc& cinci ani de acum inainte, aga c& le cer elevilor mei s& aib& mare grija de manuale.” Ami pare rau”, a mormait Joe. ,Am uitat.” ,Mda’, am facut eu si m-am intors la catedra. Revenind langa banca lui Joe, dupa citeva momente, baiatul se straduia zelos sa steargé desenul, cu o gumi mic’ gi uzata, I-am intins guma mea, spunand: /Poftim, cu asta s-ar putea s&-fi fie mai usor. Folo- seste carnetelul sta ori de cate ori te apuci pofta de desenat.” Joe s-a uitat mirat la mine gi a zis: , Mulfu- mese.” ,,Cu plicere”, i-am raspuns eu siam inceput ora. A trecut o luna $i, de atunci, Joe n-a mai desenat niciodata pe cirtile de scoala. Are in buzunarul de la camasi carnefelul si, din cand in cand, imi arati ce a mai desenat. Ma bucur ci nu lam trimis la cancelarie in ziua aceea. Poate ci |-as fi ficut sa nu mai mazgilleascd manualele, in schimb, n-am fi ajuns niciodata la relatia (CAPCANELE PEDEPSIRIE 119 frumoasé de acum. $i cine stie daca astfel nu am ineu- rajat un Picasso in devenire. O pedagogi a povestit cum I-a ajutat pe un copil si evite pedeapsa cu care il ameninja profesorul, accep- tandu-i sentimentele si oferindu-i o optiune. ‘M-am dus Ia o clasi de-a treia si aleg trei copii care si fie testati pentru un program special de invatamént. Doi dintre ei s-au ridicat numaidecat in picioare si vind cu mine. Khalil ins& stiitea acolo, cu capul in jos si o mutra suparata. invafatoarea clasei a spus: ,Khalil, a __yenit doamna Gordon. Pe tine te asteapté.” (Nicio reac- tie.) ,Ei, vad c& azi Khalil nu vrea s& coopereze.” (Tot “nicio reactie.) Khalil, dacd vrei sé mergi maine in __ excursie, f bine si du-te acum cu doamna Gordon.” Khalil a plecat capul si mai mult. M-am dus la banca lui, am ingenuncheat lang el si am optit: ,.N-ai chef s& vil azi.” Khalil (furios): Nu vreau sa stau langa Joseph! Eu: Oh... Hibine, avem doua posibilitati: vii cu mine si eu il tin pe Joseph cdt mai departe de tine cu putin{&... sau iti dau fie testul acum, chiar aici in clas’. Khalil a tcut 0 bucat& de vreme. Pe urmé, s-a ridicat in picioare si a mers cu mine. Eram tare bucuroasé c& imi veniser& in minte dou’ optiuni care il f&cuser’ s& poatd alege o variant, Ultima povestire ne-a fost relatata de citre 0 asis- tenta sociala scolara. Sean avea 7 ani — un baiefel adorabil si inteligent, ley intr-o clasa pentru copii cu dificultafi emotionale si ‘comportamentale. Era slab la invatitur’ iar toate incu- tajirile, stelufele aurii sau etichetele adezive folosite pentru a-l stimula nu prea izbuteau s& fi strapunga apa- ~ tarea. Intorcea privirea atunci cand cineva voia si il ajute, ridica din umeri dac& era intrebat ce patise, iar 120 COMUNICAREA BFICIENTA CU COPII acasé se eschiva si fugea de indaté ce mama lui se apropia cu dragoste de el. Avea $i fric de inaltime, ‘Toboganele si spalierele nu erau pentru el. Din povestirile familiei, s-a aflat c& masurile discipli- nare de care avusese parte Sean in primii ani de scoala includeau o palms, in clasa intai, pentru neatentie, si o lovitura cu rigla peste omoplati si peste incheieturile degetelor, in clasa a doua, pentru comportament turbu- ent, Vrand s& colaboreze cu scoala, mama lui ti déduse voie invatatoarei, in prezenta lui Sean, sé adopte cu el ce atitudine considera ea de cuviinsa. Lam indemnat pe parinfi s& discute aceste chestiuni cu Sean, pe un ton destins si prietenos. Dupa vreo doud incercari de acest fel, au constatat cu mirare cat de clar isi amintea Sean fiecare dintre incidentele in urma cdrora fusese palmuit sau batut cu linia, la scoald. Brusc, sa ristit la maici-sa si, lovind cu pummnisorii in ge- nunchii ei, a dat glas unei furii mult timp indbusite: Mami, dar tu i-ai spus c& are voie s m& bat&. Tu i-ai spus c& are voie!” ‘Mama Jui Sean a fost luata prin surprindere. I-a expli- cat c& n-a avut niciodata intentia si puna pe cineva s&-i faci rau. La sfarsitul discutiei, pentru prima oara dup’ unan de zile, Sean si mama lui s-au imbratigat afectuos. Dupé vreo cAteva zile, Sean si tatal Iui se jucau afara cu mingea, care, la un moment dat, a ramas blocata pe acoperigul casei. Tatal a scos scara, cu intentia s& se urce dupa minge, dar Sean a zis subit: Nu, lasi-mi pe mine.” A izbutit s8 urce scara cu bine si sa ia mingea de sus, vadit incintat de el insusi. A alergat in casi, a prins-o pe maici-sa de mijloc si a strigat triumf&tor: Mami, de cénd fi-am spus secretul meu, pot face orice!” Nici nu mai e nevoie s& pomenim c& dupa aceea a devenit si mult mai bun la invafatur’. it SA REZOLVAM PROBLEMELE iMPREUN. SASE MASURI CARE STIMULEAZA CREATIVITATEA $I IMPLICAREA COPHLOR n ultima zi a primului meu an de invafimant, Tasha, ( vorbareafa incurabil’, mi-a zis: — Afi fost prea bund cu noi, Ne-afi lasat si ne facem de cap. - —De ce nu mi-ai spus mai din timp? am replicat eu, razand. — Ar fi fost pacat, ma distram prea bine! Ne-am zambitin timp ce ea iesea pe usa, dar imediat ce a plecat, mi-a pierit tot zambetul de pe buze. Avea, ‘cumva, Tasha dreptate? Chiar fi lisasem pe copii si isi faci de cap? Poate. imi doream cu atata infocare si nu am 0 atitudine restrictiva si, astfel, sa ma placa toata Jumea, incat am trecut cu vederea ceea ce consideram niste fleacuri — adic situafii in care mai multi copii - vorbeau in acelasi timp sau isi aruncau vorbe urate, ori cand vreun elev se trezea fipand in gura mare, in mijlo- - cul orei. De ce s& fi stricat o lectie interesant’, faicdind mare caz de cAteva exemple minore de indisciplin’? Tasha ma informase ins cd ea profitase de dorinfa mea de a fi ,drigusa”. $i probabil ci nici nu fusese singura Am luat hotérarea sa fiu mai severd fn anul urmator — si le prezint regulamentul ined de la prima ord si sa fiu riguroasd in privinja respectarii disciplinei. Dar dupa cateva luni, prin septembrie, am constatat c& incepeam si recidivez. De exemplu, dupa p8rerea mea, 0 discufie 122 COMUNICAREA EFICIENTA CU COPIII frumoasé inseamna un dialog viu si curgator, in care ideile tagnesc unele din altele. Daca se intémpla ca, plin de insuflefire, vreun elev sa il intrerupa pe altul, nu mi se parea un pacat capital. Dacd vreo fetiti nu era de acord cu ce aude si, in tensiunea momentului, se stramba, zicind: ,Ce tampenie!”, o lésam in pace. Dar pe masurd ce intreruperile si jignirile reciproce se inte- feau, discufiile noastre din timpul orelor degenerau rapid in certuri zgomotoase. Cu toate acestea, nu ma incumetam si le stric entuzi- asmul cu observafii si mustriri. Poate cd eram naivs, dar ma asteptam ca, la un moment dat, copiii s& ajungi singuri la concluzia c& trebuie sA inceapa si se poarte mai civilizat unii cu alfii. Ins& singura concluzie tras a fost a mea. Acesti copii nu se vor schimba niciodatt dac& profesoara lor nu se schimba. Aveau nevoie de un adult care si fi invefe nigte deprinderi sociale de baz’, insistdnd, totodata, si le si aplice. Dar cum si reusesc eu asa ceva? M-am gandit la capitolul despre rezolvarea proble- melor din cartea How to Talk So Kids Will Listen... Con- form teoriei, atunci cand parintii $i copiii analizeazi problemele impreund, gisind solutiile potrivite, este mult mai probabil ca acei copii si incerce s4 aplice aceste solutii. Interesantd idee. Am studiat etapele procesului de rezolvare a problemelor si am realizat 0 adaptare a aces- tuia, pentru a o aplica, eventual, la ore. * S8 ascult sentimentele si necesitatile elevilor mei. © S& rezum punctul lor de vedere. © S8 imi exprim sentimentele si necesitatile. ~ © S8 invit clasa si faci o analiz8 completa a situat impreund cu mine, pentru a gsi o solutie © SS seriu toate ideile — fara a le evalua. ‘SASE MASURI CARE STIMULEAZA CREATIVITATEA 123 °S% decidem impreuna care sunt ideile pe care plinuim sé le folosim si cum planuim si le punem in practic’. Trecand din now in revisté cele sase etape, pe moment m-am simfit coplestia. Eram, oare, capabil& s& indrum clasa pe tot parcursul acestui proces lung si complicat? Dupa aceea, m-am gandit c& poate nu era chiar atat de greu pe cat parea. ,in esenfi", mi-am zis eu, important e ca elevii s& isi exprime sentimentele lor, eu sA mi le exprim pe ale mele i, apoi, si lucrim impreuna pentru a giisi solufii.” in mod cert, merita sé _incerc. fn continuare, sub forma de benzi desenate, sunt redate momentele principale ale intémplarilor care au avut loc atunci cand am incercat prima oar s& solutio- __nez problemele impreund cu elevii. 124 COMUNICAREA EFICIENTA CU COPIII REZOLVAREA PROBLEMELOR ASCULTA SENTIMENTELE $1 NECESITATILE ELEVILOR TAL he remareat oy mates ta dicate din mt bamiacssatascy wah pm ne ft i ae 8 Fax tarp, tnt, ph etna Tote Dar mee mat cna, fez cert hens ASE MASURI CARE STIMULEAZA CREATIVITATEA 125 REZUMA PUNCTUL LOR DE VEDERE ‘Boom, deci spusect i akmact Aad og tabre- tpt ta eon, Hie taiheptie 1 watt ce was oh spas 7o8\ || 2k te ct prea descr peat mai spun conte MG deranjeank atumct chal id ch am eaph abe erat tau tahrenagt ‘om cownineren ch amend trebait hte cueushe at pe out = eos respect iniferent ack tank de aco So mt 126 COMUNICAREA EFICIENTA CU COPII INVITA CLASA SA FACA O ANALIZA COMPLETA A SITUATIEL, IMPREUNA CU TINE, PENTRU A GASIO SOLUTIE TE tatreh dock euatem tm stare c gisim 4 sotucka, co. membr a aceste clase, penta nm ne mai Hin wel, mad otto f peat a Gece oun onkate, cia. gnetntrernger, 2 deck He team mutt ms Ween, tare pe bathe, | Gane tatrernge i asta tree Sc esate o reputi pentom a aus ene. pe aft 5. Sage mat of ase emeghs ta oi tenth ptimnn. A thew fork o Utd cu eens ce te prace Spunt Gn dee de ork SASE MASURI CARE STIMULEAZA CREATIVITATEA 127 DECIDETI IMPREUNA CARE IDEI NU VA PLAC, CARE VA PLAC ‘SICUM PLANUITI SA LE PUNETI IN PRACTICA, Ce Hngenit DE a cant de acta pene Nas adesirat — —> De made ghd te ached gpa. —> fy en mat samy Ce tee cretins = > Ce spuuneki de teen asta? Nai dreptate > 6 » alt maladitate de a. pr protema, 328 COMUNICAREA EFICIENTA CU COPII S-au produs schimbiri importante ca urmare a aces- tei sedinje de solufionare a problemelor. Numérul intre- ruperilora scazut semnificativ. Pufinii elevi care au con- tinuat sé-i intrerupa pe ceilalfi se controlau singuri, zicind ,of...” sau ,scuze”, dupa care asteptau politicosi s& le vind randul si vorbeasci. Dar consecinfa cea mai multumitoare pentru mine a fost felul respectuos in care copii au inceput s& se asculte unii pe alfii. Chiar gi cei care mai greseau, scapand firs si se gindeasc’ o exclamafie de genul ,,Ce tampenie!”, erau oprifi prompt de murmurul clasei. De obicei, vinovatul zambea jenat, se uita la tabla si citea automat: ,Eu nu sunt de aceeas parere.” La care, toat lumea radea, dar, chiar daci enunful fusese rostit mecanic, cuvintele acestea noi schimbau totusi tonul discufiei. Cel mai bine ins& a fost c& ma mai fost nevoie si-mi fac griji c& eram , jandar- mul cércotas”. Elevii mei se monitorizau singuri. Eram atat de mandra de felul in care ajunsesera si se autocontroleze si de delicatejea pe care o manifestau unii fap de alfii, incit m-am hotirat s& le povestese despre asta si p&rinfilor, seara, la gedina. Dupa ce s-a asezat toati Iumea, i-am salutat pe parinfi si le-am impartisit obiectivele mele pentru trimestrul acela. Pe urmé, ardtand spre rubrica inscris& pe tabla, ,Foloseste un limbaj respectuos”, le-am expus problema cu care se confruntase clasa si metoda folosit de noi pentru a rezolva. Parinfii s-au aratat interesaji, A urmat un suvoi de comentarii gi intrebari: —Tocmai m-am intors de la un seminar de manage- ment, iar metodele de rezolvare a conflictelor pe care le-am invafat acolo seamana foarte mult cu cele descrise de dumneavoastra. SASE MASURI CARE STIMULEAZA CREATIVITATEA 129 — Am impresia ca la fel se poate proceda si acasé, cu cei mici. — Nu ag avea rabdare si trec prin toate aceste etape cu copii mei. — Dar daca un copil nu vrea s& se gandeasc’ la niste solutii? — Sau daca vine cu vreo idee prosteasca sau pericu- Toas’, ce facem in cazul asta? — Ce se intémpla daci ajungem si convenim asupra unui plan, dar copiii nu isi respect angajamentul? Cum procedam atunci? in mod evident, tofi voiau s& afle mai mult. Le-am ‘explicat ci nu aveam nicio experienf& de utilizare a acestor metode ca pirinte, dar c&, daci fi interesa, le puteam impértisi cu bucurie ce descoperisem ca profe- sor. S-au ardtat foarte interesali. La inceput, le-am expli- cat cl, pe masur& ce experimentam procedeul de rezol- vare a problemelor, imi dédeam tot mai bine seama cat de multe lucruri trebuia si am in minte pentru ca sis- temul s& funcfioneze. in esenfi, iati ce le-am spus parintilor ci am invatat din tatonari si greseli: Nici micar mu incerca sit aplici metoda rezoluitrit proble- melor dactt esti repezit sau agitat. Pentru a solufiona cu bine o problema dificil&, trebuie sa ai timp, s& fii calm si cu mintea limpede. Primul pas — care consti in a asculta ce au de spus copiti este cel mai important. Tendinta mea era s& trec rapid peste aceast etapa de inceput, astfel incat s& ajung la ppartea bun”, adic la analiza completa pentru a gisi cAt mai multe solutii cu putinta: Elevul: %Doamna Lander, am luat un cinci la lucrarea de la stiinte sociale! Eu: P&i, ia s vedem ce-ai putea face pentru anu se mai repeta! Ai vreo idee? 130 COMUNICAREA EFICIENTA CU COPIT De atunci, am invaifat c& elevii nu au chef s& coope- reze pentru gisirea unor solutii, daci nu le arafi mai intai c& ai luat nota de sentimentele lor: Eu: Pari destul de supirat din cauza notei. Hai si parcurgem impreun’ r&spunsurile tale din lucrare. Eventual, imi poti spune mai multe despre ce ai avut in minte. Fii concis atunci cind ifi exprimi sentimentele. Copii aveau capacitatea si asculte cu atentie o scurty declaratie despre ceea ce simjeam eu, dar ,isi astupau” urechile de indaté ce incepeam s& perorez despre necazurile mele, supararile mele sau resentimentele mele, Abjine-te sit le evaluezi sugestiile. Mi-a fost foarte greu si ma stipanese de la orice comentariu atunci cand copiii veneau cu solufii care sunau clar ca nuca in perete”. In clipa in care am spus ,,Exclus si facem asa ceva”, tot procesul de rezolvare a problemelor s-a blocat brusc. Nimeni n-a mai oferit nicio sugestie dupa aceea. Daci vrei ca rotitele creativititii si se invarta, trebuie sk accepti orice idee, oric&t de trasnita: ,,in regula, cine il intrerupe pe altul se alege cu o banda de leucoplast pe gurd, timp de o siptiman’, Am notat. Altceva?” Avefi grijit sit elaborati un plan pentru implementarea deciziei finale. A fost necesar si invat si nu ma cule pe lauri la gandul c& am contribuit la gisirea unei solutii minunate. Cele mai bune intentii se pot duce pe apa simbetei, dac&i nu este stabilits in comun o metodi pentru a pune solufia in practicd, hotaxand apoi respon- sabilitatea fiectiruia, Nu vt dezumflati dactt planul esueaztt. E simplu sii certi pe copii ca nu s-au finut de planul facut chiar de ei. Singura data cand am procedat asa, toatl clasa s-a poso- morat gi a devenit ostila. Am invatat, in cele din urmé, SASE MASURI CARE STIMULEAZA CREATIVITATEA 131. -qera mult mai infelept si programez o alt& sedintai, in "care si vedem ce a mers prost si cum putem indrepta -situafia. Cu alte cuvinte, e posibil ca o singuré discufie pe tema rezolvarii problemelor s& nu fie suficient’. Revenind la plangeta de lucru, de obicei poti sa gaisesti - pspunsuri care prima oara fi-au scépat. La sfarsitul lungului meu monolog, a sunat telefo- nul. Unii p&rinti au plecat s& mai discute gi cu alfi pro- fesori, dar céfiva au 2Xbovit in jurul catedrei. Ar fi vrut si mai discute. Un tat a intrebat: — Credefi c& metoda aceasta pe care ne-afi descris-o ar putea fi utild in cazul in care exist probleme cu efec- tuarea temelor de-acas&? —Mcar interesa réspunsul dumneavoasir’ la aceasté -_intrebare, a zis o mami, fiindc& de indat& ce Lara ajunge acasi de la scoal’, eu m& ocup de temele ei. Remarca aceasta m-a nedumerit: — Dumnenvoastrit vi ocupati de temele ei? am intre- bat eu. —Nu tot timpul, a zis ea. Dar de ce, nu e normal ca __parinfii s& fi ajute pe copii la lectii? —Ce fel de ajutor? am intrebat eu. —Pai... atunci cand Lara vine acas& de la scoala, 0 pun si-mi arate ce teme are de facut, dup care le par- curgem impreuna si o ajut si se organizeze. Azi du- pa-amiazi, am dus-o la bibliotect, unde am ales impre- und céteva c&rfi excelente pentru Iucrarea ei despre Eleanor Roosevelt. Eram ingrozité. Lara era o eleva destul de capabila. Scopul temelor pe care le stabileam pentru acasa era de a le da ei si celorlalti copii, deopotriva, ocazia de a-si organiza singuri timpul, de a lucra independent si de 132 COMUNICAREA EFICIENTA CU COPIIE a-i exercita propria putere de judecata. Cu tot tactul de care eram in stare, am zis: — Dupé opinia mea, cel mai bun ajutor pe care il putem da copiilor este cel indirect. $A le asigurim un loc linistit unde sa lucreze, lumind adecvaté, un dictio- nar, o gustare, dact le e foame, si sa le stam la dispozi- fie, dac& vor s& ne intrebe ceva. Mama Larei se uita Ja mine cu sprancenele ridicate. Era evident cd micul meu discurs nui o convinsese nici- decum. Am incercat si-mi amintesc ce ficuser’ parinfii ‘mei cu mine si cu sora mea atunci cand eram mici. Temele pentru scoal’i erau considerate treabé serioasi la noi in cast, 0 prioritate absolut. Obisnuinja era ca in fiecare sear, dupa cin, si curdtzim masa din bucitarie, sA ne agezim, si ne intindem cirile si caietele si sa ne facem lecfiile. Nu incApea discufie daca putem, daca trebuie sau daca avem chef. Era, pur si simplu, ,ora de lectii”. Am spus cu glas tare: — Ce parere aveti dac& afi stabili un obicei de a va petrece seara cu Lara? Ar putea lucra in camera ei sau, poate, undeva lang’ dumneavoastra si, incetul cu ince- tul, afi ajunge si o lasafi si se descurce singura cu temele, —Ce bine ar fi si fie atat de simplu, a zis mama Larei, ugor iritat’, dar realitatea e ci, daci nu ma tin de capul ei, nu vrea s&-si fact lectiile. Fata asta... — Va rog s{ nu v& supirati, a intrerupt-o o alti femeie, dar nu cred c& suntefi dreapti cu fiica dumnea- voastra. Pe mine, mama ma cicalea in fiecare sear cu temele pentru scoala si imi sttea pe cap, pentru a se convinge c& le faceam pe toate si c& erau corecte. Uneori, se apuca $i le facea ea in locul meu. Dupa un timp, nici nu mai acceptam s& ma apuc de lectii dack mama nu era acolo. in mintea mea, presupun, se insta~ lase ideea c& att timp cat ea isi asum’ réspunderea SASE MASURI CARE STIMULEAZA CREATIVITATEA 133, pentru mine, eu nu trebuie si fiu responsabilé pentru mine insémi, Jat motivul pentru care, in ceea ce 0 pi veste pe fiica mea, eu aplic politica ,mainile la o parte”. ‘Mama Larei parea contrariata. — Adic& dumneavoastré nu va ajutali miciodatit fata Ia lectii? —Daca se impotmoleste, ascult ce o deranjeaz’ si incere s-o ajut sa ias& din impas. Dar in clipa in care a gisit rezolvarea, eu m-am evaporat. Vreau si stie clar c& ea are toatd rSspunderea pentru lectiile ei. i c& este pe deplin capabil& sa si le fac singura. — Asta in cazul in care este capabilé, a finut-o morfis pe-a ei mama Larei. Dar dac& nu este? Fara si govaie, femeia i-a ripostat: — Atunci, apelezi la ajutor din afara — un medita- tor, un elev de liceu — sau ii spui sa isi aduci o colegd din clas’. Adica, faci orice pentru a evita situatia in care p&rinfii preiau problema lectiilor si devin ,patimagi” in legatura cu temele copiilor lor. ‘Un barbat care ascultase concentrat a incuviintat din cap, energic. — Dumneavoastra la ce vi gandifi? I-am intrebat eu. —lLa tata, a rispuns el. Murea de suparare cf ma descurcam prost la matematic’. In cele din urma, a hotarat c& el trebuia s& imi bage matematica in cap. in fiecare seari, m& punea si stau langs el si s& ascult niste explicafii interminabile. La inceput era intotdeauna rab- d&tor, dar dup& ce constata cA tot n-am priceput, se enerva pe mine $i explica totul din nou, insa pe un ton mai ridicat. Poate ci am invatat un pic de matematict de lal, dar relafia noastra nu prea a avut de céstigat din asta. De aceea, i-am spus raspicat fiului meu, Tim, c& lectiile sunt treaba lui, aga cum serviciul este treaba mea. ‘Un alt tata |-a contrazis: 134 COMUNICAREA EFICIENTA CU COPII — Dar daca-Tim nu vede lucrurile aga? — Pai, intémplarea face cd anul trecut chiar mi-a dat de furca. Atunci cand Tim a intrat in echipa de fotbal, pentru el n-a mai contat decat asta. Aga c& m-am trezit cu o scrisoare de la profesoara lui, in care imi seria c& nu si-a ficut lectile. — Si ce i-ati spus? a intrebat mama Larei. —De fapt, lui Tim nu i-am spus nimic. Mi-am dat intélnire cu profesoara, pentru a mA consulta cu ea, Lam multumit ci ma anuntase, dar c&, din cate i cunosc eu pe Tim, ar fi mult mai eficient dac& ar primi © scrisoare din partea ei, in loc de o mustruluiala din partea mea. Pe urmé, i-am dat cinci exemplare dintr-un formular, care suna aga: Drag Tim, Urmatoarele teme sunt inc& nerezolval ‘Te rog sé-ini comunici pana maine dimineaté cand le voi primi. Cusinceritate, ... —T-am mai dat si cinci timbre $i niste plicuri gata scrise, spundndu-i, totodata, cat de mult apreciam aju- torul ei. fl priveam tofi cu curiozitate. —Sice s-a intaémplat atunci? am intrebat eu. —Prima scrisoare |-a surprins, dar s-a facut c& n-o bag’ in seam. Dar dup ce a primit-o pe-a doua, Tim si-a dat seama c& profesoara chiar vorbeste serios, asa ca inceput sA inveje pentru scoala. $i de atunci, si-a facut mereu lectiile. —Dumnezeule! a exclamat mama Larei, plina de admiratie. Ce frumos ati rezolvat chestia asta!

S-ar putea să vă placă și