4/25/2018 Yoga-viṣaya

Yoga-viṣaya
1. गु गु पु ये चा े गु बा वाः। अ ेष ा मा े ा ेष ां पादौ
नमा हम्॥
guruś – ca guru + putraś – ca ye ca – anye guru + bāndhavāḥ,
anyeṣāñ – ca kramāj – jyeṣṭhās – teṣāṁ pādau namāmy – aham.
Mă prostern la picioarele acestora: maestrului, fiului maestrului și altor
rude ale maestrului (părinți etc.), în ordinea cuvenită importanței acelora.
2. या शी भावनातीतं तं गु ं णमा हम्। ा मते लोको िन ा ः
कृ तिन यः॥
yādr̥śī bhāvanātītaṁ taṁ guruṁ praṇamāmy – aham, bhrāntaś – ca
bhramate loko nirbhrāntaḥ kr̥ta + niścayaḥ.
Eu mă prostern acelui maestru (guru) a cărui natură este de neconceput
– rătăcitor în exterior, lumea este colindată de el, nerătăcitor în interior,
țelul suprem l-a realizat.
3. त िस पु षा आिदनाथे व थताः। कु लजाितसमायु ः
सु च र गु णा तः॥
tasya sidhyanti puruṣā ādi + nāthe vyavasthitāḥ, kula + jāti +
samāyuktaḥ sucaritra + guṇa + anvitaḥ.
Oamenii desăvârșesc acest țel suprem fiind ferm stabiliți în Ādinātha. Cel
ce a dobândit o naștere într-o familie nobilă (kula), înzestrat cu calitățile
unui comportament virtuos,
4. गु भ यु तो धीमान् स िश इित क ते। अकु लेनािदनाथेन
के जापूपीनवािसना॥
guru + bhakti + yuto dhīmān sa śiṣya iti kathyate, akulena + ādi +
nāthena kejāpūpīna + vāsinā.
Devotat adorării maestrului, înțelept – astfel este descris acest discipol de
către Ākula Ādinātha, cel stabilit în Kejāpūpīna.
5. कृ पयै व परं त ं मीननाथोऽिप बोिधतः। मीननाथोऽिप स ं ु वाच
समािहतः॥
kr̥payaiva paraṁ tattvaṁ mīna + nātho – api bodhitaḥ, mīna +
nātho – api sac + chiṣyaṁ pratyuvāca samāhitaḥ.
Din compasiunea lui Ādinātha și prin propria înțelepciune, Mīnanātha a
devenit Realitatea supremă (para-tattva); apoi Mīnanātha, realizat fiind,
 i-a răspuns adevăratului discipol:

https://xn--ovrel-swa75q.ro/yogavisaya/ 1/7
4/25/2018 Yoga-viṣaya

6. ं गु िश िश च गु र ोरिप। नानयोरिप भे दोऽ समिस ः

जायते॥
tvaṁ gurus – tvañ – ca śiṣyaś – ca śiṣyasya ca guror – api, nānayor
– api bhedo – atra sama + siddhiḥ prajāyate.
– Tu ești maestrul și tot tu ești și discipolul! Atunci când nu există aici
diferență a celor 2, a discipolului și a maestrului, este produsă deplina
desăvârșire.
7. उमाश रपु ोऽहं मीननाथो मुनी रः। कथयािम परं त ं
कु लाकु लिवबोधकम्॥
umā + śaṅkara + putro – ahaṁ mīna + nātho muni + īśvaraḥ,
kathayāmi paraṁ tattvaṁ kulākula + vibodhakam.
Eu, fiul lui Umā și Śaṁkara – Mīnanātha – cel dintâi dintre asceți, voi
descrie Realitatea supremă, trezvia / percepția Kulākula.
8. आधारः ािध ान मिणपूर मनाहतम्। िवशु रा ा कौलािन षट् च ािण
शु भािन च॥
ādhāraḥ svādhiṣṭhānañ – ca maṇi + pūram – anāhatam, viśuddhir –
ājñā kaulāni ṣaṭ + cakrāṇi śubhāni ca.
Ādhāra & svādhiṣṭhāna, maṇipūra, anāhata, viśuddhi & ājñā sunt
cele 6 cakra strălucitoare Kaula.
9. आधार गु दे त थौ ािध ान िल के । मिणपूरं नािभगतं दये
चा नाहतम्॥
ādhāraś – ca gude tasthau svādhiṣṭhānañ – ca liṅgake, maṇipūraṁ
nābhi + gataṁ hr̥daye ca – apy – anāhatam.
Ādhāra se află în anus (guda), svādhiṣṭhāna în organul genital
(liṅgaka), maṇipūra este situat în buric (nābhi), anāhata în inimă
(hr̥daya),
10. िवशु ः क दे शे च आ ाच ं व
ु ोमुखम्। च भे दिमित ा ा च ातीतं
िनर नम्॥
viśuddhiḥ kaṇṭha + deśe ca ājñā + cakraṁ bhruvor + mukham,
cakra + bhedam – iti jñātvā cakra + atītaṁ nirañjanam.
Viśuddhi în regiunea gâtului iar ājñā cakra în interstițiul dintre cele 2
sprâncene; cunoscând astfel străpungerea vortexurilor (cakra), Cel-fără-
de-pată (nirañjana) este de dincolo de vortexuri (cakra).
11. इडा वहित वामे च िप ला वहित दि णे। इडािप लयोम े सु षु ा
सु ख िपणी॥
iḍā vahati vāme ca piṅgalā vahati dakṣiṇe, iḍā + piṅgalayor –
madhye suṣumnā sukha + rūpiṇī.
 Iḍā vehiculează suflul prin stânga iar piṅgalā vehiculează suflul prin
dreapta; la mijloc între iḍā și piṅgalā se află suṣumnā a cărei natură este
https://xn--ovrel-swa75q.ro/yogavisaya/ 2/7
4/25/2018 Yoga-viṣaya

fericirea.
12. आधारे िल नाभौ दयसरिसजे तालुमल
ू े ललाटे े प े षोडशारे ि दशदशदले
ादशाध चतु े । नासा े बालम े डफकठसिहते क दे शे राणां हं ं
त ाथयु ं सकलदलगतं वण पं नमािम॥
ādhāre liṅga + nābhau hr̥daya + sarasi + je tālu + mūle lalāṭe dve
patre ṣoḍaśāre dvi + daśa + daśa + dale dvā + daśa + ardhe
catuṣke, nāsānte bāla + madhye ḍa + pha + ka + ṭha + sahite
kaṇṭha + deśe svarāṇām haṁ kṣaṁ tattva + artha + yuktaṁ sakala
+ dala + gataṁ varṇa + rūpaṁ namāmi.
În ādhāra, în organul genital (liṅga) și buric (nābhi), în lotusul inimii
(hr̥daya), la baza vălului palatal (tālu-mūla), în frunte (lalāṭa) – 2 petale,
16 spițe, 12, 10 petale, 12 pe din 2, 4 petale; în mijlocul dintre
sprâncene, la finele nasului, se află ḌA-PHA-KA-ṬHA luate împreună,
în zona gâtului (kaṇṭha) se află vocalele; mă prostern naturii / formei
literelor care se află pe toate petalele, împreună cu înțelesul elementelor
(tattva) acestora – HAM̐ KṢAM̐ .
13. ाणोऽपानः समान उदानो ान एव च। प कम यै यु ाः
ि याश समु ताः॥
prāṇo – apānaḥ samānaś – ca udāno vyāna eva ca, pañca + karma
+ indriyair – yuktāḥ kriyā + śakti + samudyatāḥ.
Prāṇa, apāna, samāna, udāna și, desigur, vyāna, împreună cu cele 5
organe de acțiune (karmendriya), alcătuiesc puterea de acțiune (kriyā-
śakti).
14. नागः कू म कृ करो दे वद ो धन यः। प ाने यै यु ाः
बु श सम ताः॥
nāgaḥ kūrmaś – ca kr̥karo deva + datto dhanañjayaḥ, pañca +
jñāna + indriyair – yuktāḥ buddhi + śakti + samanvitāḥ.
Nāga, kūrma, kr̥kara, devadatta și dhanaṁjaya, împreună cu cele 5
organe de cunoaștere (jñānendriya), alcătuiesc puterea de cunoaștere
(buddhi-śakti).
15. पावक म थो नािभच े रिवः थतः। ब मु ा कृ ता व नासा े तु
सु लोचनम्॥
pāvakaś – śakti + madhya + stho nābhi + cakre raviḥ sthitaḥ,
bandha + mudrā kr̥tās + sarve nāsāgre tu sulocanam.
Focul este situat în mijlocul lui śakti, Soarele este situat în cakra
ombilicului. Toate bandha și mudrā fiind împlinite, frumosul ochi este în
vârful nasului (nāsāgra).
 16. अकारो वि दे शे च उकारो िद सं थतः। मकार ः व
ु ोम े वचना
िनबोधये त॥
्
https://xn--ovrel-swa75q.ro/yogavisaya/ 3/7
4/25/2018 Yoga-viṣaya

a + kāro vahni + deśe ca u + kāro hr̥di saṁsthitaḥ, ma + kāraś –

caḥ bhruvor + madhye vacanāc – ca nibodhayet.
Litera A se află în regiunea focului, litera U se află situată în inimă iar litera
M se află între cele 2 sprâncene – din pronunțare trebuie să cunoască.
17. रध ारे िव ु िद थतः। वोम
ु े िवमु े
य था॥
brahma + granthir – adhaṣ + kāre viṣṇu + granthir – hr̥di sthitaḥ,
rudra + granthir – bhruvor + madhye vimucyante trayas – tathā.
Nodul lui Brahmā se află în partea de jos, nodul lui Viṣṇu este situat în
inimă iar nodul lui Rudra se află între cele 2 sprâncene – astfel sunt
eliberate cele 3 noduri.
18. अकारो इ ा ः उकारो िव ु ते। मकारो च िशवं
सा ा ा े ा तरं परम्॥
a + kāro brahma ity – āhuḥ u + kāro viṣṇur – ucyate, ma + kāro ca
śivaṁ sākṣāc – chānteś – śānta + taraṁ param.
Se spune că litera A este Brahmā, se spune că litera U este Viṣṇu iar în
M cu certitudine se află Śiva – a păcii Suprem de dincolo de pace.
19. क स ोचनं कृ ा े ना ौ ये द् ढम्। रसना िप माना तु
षोडश ो गािमनी॥
kaṇṭha + saṅkocanaṁ kr̥tvā dve nāḍyau stambhayed – dr̥ḍham,
rasanā piḍyamānā tu ṣoḍaśaś – ca – ūrdhva + gāminī.
Făcând contractarea gâtului, cele 2 nāḍī trebuie ferm imobilizate; limba
fiind presată de vălul palatal cele 16 kalā ale Lunii merg în sus.
20. ि कू टं ि हठं चैव को ाटं िशखरं तथा। ि िशखं व मो ारमू नासं
व
ु ोमुखम्॥
tri + kūṭaṁ tri + haṭhaṁ ca – eva kolhāṭaṁ śikharaṁ tathā, tri +
śikhaṁ vajram – oṅ + kāram – ūrdhva + nāsaṁ bhruvor +
mukham.
3 vârfuri (tri-kūṭa) și, desigur, 3 forțe (tri-haṭha), diagrama golhāṭa și
vârful (śikhara), tridentul (tri-śikha), diamantul (vajra), litera OM̐ ,
deasupra nasului (ūrdhva-nāsa/nākha), interstițiul dintre cele 2
sprâncene (bhruvor-mukha).
21. आकु ये िव ैव प ा ाडी वतते। भे दे ि हठस मुभयो िशदशनम्॥
ākuñcayed – raviñ – ca – eva paścān – nāḍī pravartate, bhede tri +
haṭha + saṅghaṭṭam – ubhayoś – śaśi + darśanam.
Desigur, Soarele trebuie contractat, după aceea nāḍī funcționează în
străpungere, împreună cu tri-haṭha – în ambele cazuri apare vederea
 Lunii.

https://xn--ovrel-swa75q.ro/yogavisaya/ 4/7
4/25/2018 Yoga-viṣaya

22. णवा गु दनाला च निलनी सिपणी तथा। ब नािल या शौरी कु ली

कु लाः ृ ताः॥
praṇavā gudanālā ca nalinī sarpiṇī tathā, baṅkanāli kṣayā śaurī
kuṇḍalī kuṇḍalāḥ smr̥tāḥ.
Praṇavā și gudanālā, nalinī și sarpiṇī, baṅkanāli, kṣayā, śaurī și
kuṇḍalī – astfel sunt menționate încolăcirile (kuṇḍalā).
23. कु ली ं चालये ाणो भे िदते शिशम ले। िस व गु फािन नव ारािण
ब ये त॥
्
kuṇḍalīṁ cālayet – prāṇo bhedite śaśi + maṇḍale, sidhyanti vajra +
gumphāni nava dvārāṇi bandhayet.
Prāṇa o agită pe Kuṇḍalī – atunci discul Lunii este străpuns, cele înșirate
pe vajra sunt desăvârșite iar cele 9 porți trebuie închise.
24. सु मनः पावना ढः स गाढं िनगु ण था। थानिननादे न
शङ् ख ामृतविषणी॥
sumanaḥ pāvana + ārūḍhaḥ sa gāḍhaṁ nirguṇas – tathā, brahma +
sthāna + ninādena śaṅkhiny – āmr̥ta + varṣiṇī.
Frumos/inteligent, care a dobândit puritatea, acesta este lispit de calități
precum în somnul profund – prin sunetul din locul lui brahman Śaṁkhinī
este dăruitoarea ploii de āmr̥ta.
25. षट् च म लो ारं ानदीपं काशये त।् सवषां ापनं दे हे ि यते
दे वताचनम्॥
ṣaṭ + cakra + maṇḍala + uddhāraṁ jñāna + dīpaṁ prakāśayet,
sarveṣāṁ snāpanaṁ dehe kriyate devata + ārcanam.
Trebuie aprinsă lampa Cunoașterii (jñāna) ce eliberează din sfera de
acțiune a celor 6 cakra. Îmbăierea în trup a tuturor vortexurilor (cakra)
împlinește adorarea divinităților.
26. च ामृतन
े िच ू पमी रं ा भ तः। मनःपु ं तथा दे यमचते रमं िशवम्॥
candra + amr̥tena cid + rūpam – īśvaraṁ snāpya bhaktitaḥ, manaḥ
+ puṣpaṁ tathā deyam – arcatet – paramaṁ śivam.
Îmbăind din adorare pe Īśvara, care este de natura conștiinței (cit), cu
āmr̥ta lunară, trebuie astfel adorat supremul Śiva oferindu-I floarea minții
(manas).
27. आ पं तमालो ान पं िनरामयम्। ते दे ह पेण सव ापी
िनर नः॥
ātma + rūpaṁ tam – ālokya jñāna + rūpaṁ nirāmayam, dr̥śyate
deha + rūpeṇa sarva + vyāpī nirañjanaḥ.
Fiind văzută această formă / natură (rūpa) a sinelui (ātman) – de forma /
 natura (rūpa) cunoașterii (jñāna) depline (nirāmaya) – atoate-

https://xn--ovrel-swa75q.ro/yogavisaya/ 5/7
4/25/2018 Yoga-viṣaya

pătrunzătorul fără de pată (nirañjana) este văzut / perceput prin forma /

natura (rūpa) trupului.
28. हंस हंस पदे वा ं ािणनां दे हमाि तः। स ाणापानयो पे …
इ िभधीयते॥
haṁsa haṁsa pade vākyaṁ prāṇināṁ deham – āśritaḥ, sam +
prāṇa + apānayor – granthi + rūpe … ity – abhidhīyate.
Enunțul alcătuit din cele 2 cuvinte „haṁsa haṁsa” se află în trupul celor
ce respiră. Astfel, acest enunț (haṁsa haṁsa) este considerat ca fiind în
forma / natura (rūpa) legării împreună celor 2: prāṇa și apāna.
29. सह मेक यु तं षट् छतं चैव सवदा। उ ारपदतो हंसः सोऽहिम िभधीयते॥
sahasram – ekañ – ca yutaṁ ṣaṭ + chataṁ ca – eva sarva + dā,
uccāra + padato haṁsaḥ so – aham – ity – abhidhīyate.
Din pronunțarea cuvântului haṁsa, întotdeauna – desigur de 1600 (sic!)
de ori – este considerat ca devenind so’ham (Acela eu sunt).
30. पूवभागे अधो िल ं शङ् ख ां चैव पि मम्। ोितिल ं व
ु ोम े
र शु ा कं िशवम्॥
pūrva + bhāge adho liṅgaṁ śaṅkhinyāṁ ca – eva paścimam, jyotir
+ liṅgaṁ bhruvor + madhye rakta + śukla + ātmakaṁ śivam.
În prima parte este liṅga agitatorul, iar în Śaṁkhinī este desigur cel din
urmă (paścima), între sprâncene se află liṅga strălucitor (jyotis), milostiv
(śiva), alcătuit din lichid menstrual (rakta) și spermă (śukla).
31. पूवपि मिद ागे व द े व थते। ौ षि भोिगनी थानं प ा ं
काशये त॥
्
pūrva + paścima + dig + bhāge vajra + daṇḍe vyavasthite, dvau
ṣaṣṭi + bhoginī sthānaṁ paścāl – liṅgaṁ prakāśayet.
Între prima și cea din urmă parte, aflându-se situată în coloana vertebrală
(vajra-daṇḍa), este locul unde se află ambele 60 de bhoginī – de aceea
liṅga trebuie manifestat.
32. शीताशीतं परं थानं मेदोम ािभपू रतम्। वित णः थाना ते
भु वन यम्॥
śīta + aśītaṁ paraṁ sthānaṁ medo + majjā + abhipūritam, sravati
brahmaṇaḥ sthānāt – siñcate bhuvana + trayam.
Supremul loc, rece-nerece, pe deplin umplut cu grăsime (medas) și
măduvă (majjā), curge din locul lui brahman / Brahmā și impregnează
cele 3 lumi (bhuvana).
33. सव ािधि याकम वातिप सम तम्। दशा दोषरिहतं मीननाथेन क ते॥
sarva + vyādhi + kriyā + karma vāta + pitta + samanvitam,
 daśāṣṭa + doṣa + rahitaṁ mīna + nāthena kathyate.

https://xn--ovrel-swa75q.ro/yogavisaya/ 6/7
4/25/2018 Yoga-viṣaya

Acțiunea de vindecare a tuturor bolilor (vyādhi) asociate cu vāta și

pitta, ca absență a celor 18 dezechilibre (doṣa), a fost descrisă de către
Mīnanātha.

॥इित म े नाथिवरिचतं भ सं स ू णम् ॥

iti matsyendra + nātha + viracitaṁ bhaktisaṁ sampūrṇam
Astfel este împlinit cu devoțiune ceea ce a spus Matsyendra Nātha.

Textul sanskrit cf. Smt. Kalyani Mallik, Siddha-siddhanta-paddhati and other works of
the Natha Yogis. Poona: Poona Oriental Book House, 1953, pp. 45-47.

 Vizualizări: 77

Author WordPress Theme by Compete Themes

https://xn--ovrel-swa75q.ro/yogavisaya/ 7/7