Editori

Silviu Dragomir
Vasile Dem. Zamfirescu

Director editorial
Magdalena Mărculescu

redactor
Raluca Hurduc

DESIGN
Alexe Popescu

Director producţie
Cristian Claudiu Coban

Dtp
Răzvan Nasea

Corectură
Elena Bițu
Lorina Chițan

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale Titlul original: The Psychologist’s Book of

a României
Janda, Louis
Douăzeci şi patru de teste de
personalitate / Louis Janda ; trad.:
Oana Munteanu. - Bucureşti : Editura
Trei, 2012
ISBN 978-973-707-671-7
I. Munteanu, Oana (trad.)
Personality Tests. 24 Revealing Tests
to Identify & Overcome Your Personal
Barriers to a Better life
Autor: Louis Janda, Ph.D.
Copyright © 2001 by Louis Janda
Copyright © Editura Trei, 2012
pentru prezenta ediţie

159.923 C.P. 27‑0490, Bucureşti

Tel./Fax: +4 021 300 60 90
ISBN 978-973-707-671-7 e‑mail: comenzi@edituratrei.ro
www.edituratrei.ro
 Această lucrare îşi propune să ofere informaţii corecte
şi avizate cu privire la subiectul abordat. Editorul nu este
implicat în oferirea de servicii profesionale. Dacă aveţi nevoie
de un sfat avizat sau de un alt tip de asistenţă de specialitate,
apelaţi la serviciile unei persoane calificate.
Cuprins

Introducere ......................................................................9
Secțiunea I
Bariere personale................................................19
1 Ce părere ai despre tine însuţi?
Scala de evaluare a stimei de sine ................................. 21
2 Cât eşti de anxios?
Chestionarul anxietăţii în patru sisteme ......................29
3 Cât de deprimat eşti?
Chestionarul gândurilor automate ...............................38
4 Cine îţi controlează soarta?
Inventarul comportamentului personal ........................45
5 Cât eşti de raţional?
Chestionarul credinţelor personale ...............................52
6 Cât eşti de impulsiv?
Scala impulsivităţii Barratt .........................................60
7 Ce crezi despre corpul tău?
Chestionarul multidimensional
al relaţiilor dintre sine şi corp .......................................67
8 Cât de mult te îngrijorezi?
Scala „De ce să te îngrijorezi“ .......................................76
Secțiunea II
Bariere interpersonale...................................... 85
9 Cât eşti de prietenos?
Scala prieteniei ............................................................ 87
10 Cât eşti de asertiv?
Scala autoprezentării adultului ....................................95
11 Cât de capabil eşti de intimitate?
Scala fricii de intimitate ............................................. 104
12 Eşti o persoană care controlează?
Scala modului de viaţă ................................................ 112
13 Eşti o persoană furioasă?
Inventarul multidimensional al furiei .......................... 119
14 Câtă încredere ai în ceilalţi?
Scala specifică a încrederii interpersonale .................. 127
15 Cum stai cu dragostea?
Scala relaţiei romantice ...............................................136
16 Cât de vinovat te simţi în privinţa sexului?
Inventarul sentimentului de vinovăţie
Mosher – Revizuit ....................................................... 143
Secțiunea III
În căutarea dezvoltării personale.................. 153
17 Cât de bine te pricepi să‑ţi modifici
stările de spirit negative?
Scala reglării dispoziţiei negative ............................... 155
18 Cât eşti de eficient ca persoană?
Scala autoeficienţei .................................................... 162
19 Cât eşti de rezistent psihic?
Scala rezistenţei psihice ...............................................169
20 Cât de bine faci faţă evenimentelor de viaţă
traumatice?
Scala rezilienţei .......................................................... 177
21 Cât eşti de empatic?
Scala empatiei ............................................................ 184
22 Cât de bine te împaci cu propria mortalitate?
Scala sensului nemuririi simbolice ..............................192
23 Îţi plac experienţele noi?
Scala neofiliei ..............................................................199
24 Trăieşti momente extatice?
Scala experienţelor de vârf ..........................................206

Epilog: traducerea cunoaşterii în acţiune ........................218

Introducere

Noi, psihologii, avem tendinţa să fim un grup inte-

resat mai mult de aspectele negative. Ne petrecem o mare
parte din timp concentrându‑ne mai degrabă pe ceea ce
nu e în regulă cu oamenii, decât pe ceea ce funcţionează.
Şi cred că există un motiv foarte bun pentru asta. În timp
ce scriam această carte, spre sfârşitul lui 1999, a apărut
un studiu oficial conform căruia 22% dintre noi se pot
aştepta să treacă printr‑o tulburare psihologică (o afec-
tare mai mare sau mai mică a capacităţii de funcţionare)
în anul respectiv, iar 50% dintre noi se pot aştepta să
treacă printr‑o asemenea tulburare la un moment dat pe
parcursul vieţii. Prin definiţie, tulburările psihologice au
un efect profund. Ele ne pot face dificilă sau chiar impo-
sibilă viaţa de zi cu zi. Ne pot eroda de la temelie relaţiile
cu familia, prietenii şi colegii. Şi chiar dacă cei ce suferă
de o tulburare psihică reuşesc să‑şi construiască o faţadă
suficient de bună pentru a‑i păcăli pe ceilalţi, totuşi
ei trăiesc niveluri aproape insuportabile de anxietate,
depresie sau singurătate.
Probabil că cel mai alarmant element al studiului,
pentru specialiştii în sănătate mentală, a fost faptul că

9
o majoritate substanţială a celor ce suferă o tulburare
psihică nu primesc niciodată tratament pentru aceasta,
în ciuda faptului că există tratamente eficace. Deşi nu
este necesar ca ei să sufere în singurătate, milioane de
oameni trăiesc cu emoţiile lor dureroase, luptându‑se
să o scoată la capăt încă o zi. Pentru asemenea oameni,
poate oameni ca tine, am scris această carte. Am spe-
ranţa că această lucrare te va ajuta să începi procesul de
recunoaştere şi depăşire a propriilor bariere, pentru a
avea o viaţă mai satisfăcătoare şi eficientă.
Pentru că noi, psihologii, ne concentrăm mai mult pe
ceea ce nu este în regulă, decât pe ceea ce funcţionează
la clienţii noştri, n‑am reuşit să obţinem un consens
cu privire la definirea individului funcţional şi bine
adaptat. Dar am reuşit într‑o măsură foarte mare să
cădem de acord în privinţa problemelor care‑i împiedică
pe oameni să atingă această stare. Noi, specialiştii în
sănătate mentală, avem un jargon ştiinţific bogat şi
foarte sonor de etichetare a acestor probleme, însă
mie îmi place să mă gândesc la ele ca la nişte bariere —
bariere care‑i împiedică pe oameni să obţină tot ce pot
de la viaţă. Testele din primele două secţiuni ale acestei
cărţi te pot ajuta să‑ţi identifici barierele şi îţi oferă
câteva idei privind felul în care să începi să îndepărtezi
aceste obstacole, astfel încât să te bucuri de o viaţă mai
satisfăcătoare şi eficientă.
Testele din prima secţiune, Bariere personale, măsoară
aspectele calitative ce au impact asupra dispoziţiei
şi emoţiilor noastre. Scala de evaluare a stimei de sine
reprezintă ceea ce mulţi ar putea considera piatra
de temelie a adaptării; este aproape imposibil să
funcţionăm eficient şi mulţumitor dacă avem o imagine
proastă despre noi înşine. După cum sugerează şi
numele testului din capitolul 2, Chestionarul anxietăţii
în patru sisteme măsoară gradul de anxietate şi stres

10 Douăzeci şi patru de teste

de personalitate
pe care‑l resimţim. Nu numai că este imposibil să ne
bucurăm de viaţă dacă suntem anxioşi în mod cronic,
dar aceste sentimente vor fi aproape o garanţie că
nu vom funcţiona la capacitate maximă. Chestionarul
gândurilor automate din capitolul 3 măsoară ceea ce s‑a
numit „guturaiul“ obişnuit al psihopatologiei — de-
presia. Acest test reflectă o teorie curentă, ce sugerează
că gândurile noastre sau cogniţiile, cum ne place nouă,
psihologilor, să spunem, joacă un rol major în stările
noastre de dispoziţie. Pur şi simplu nu este necesar să
te simţi astfel atât de mult timp. Inventarul comporta­
mentului personal, din capitolul 4, măsoară credinţele
subtile, dar cruciale, pe care le avem despre forţele ce
ne controlează comportamentul. Cei ce se simt relativ
neputincioşi în schimbarea propriei vieţi tind să‑şi
creeze profeţii autoîmplinite. Chestionarul credinţelor
personale, prezentat în capitolul 5, măsoară credinţele
ce distorsionează felul în care vedem lumea şi pe noi
înşine. Pentru a avea o viaţă eficientă, satisfăcătoare,
trebuie să vedem lumea aşa cum este ea cu adevărat.
Pentru a ne putea atinge obiectivele şi pentru a obţine
tot ceea ce vrem de la viaţă, trebuie să fim capabili să
facem nişte sacrificii pe termen scurt. Scala impulsivi­
tăţii Barratt, din capitolul 6, vă poate ajuta să aflaţi dacă
aveţi această importantă trăsătură. O barieră, pe care
mulţi oameni nici n‑o bănuiesc, dacă nu s‑au confruntat
ei înşişi cu ea, este cea legată de imaginea corpului —
sentimentele noastre cu privire la aspectul fizic pe care
îl avem. Chestionarul multidimensional al relaţiilor dintre
sine şi corp, din capitolul 7, măsoară aceste sentimente
care ne pot afecta profund modul în care vedem lumea
şi ceea ce simţim faţă de noi înşine. În fine, Scala „De ce
să te îngrijorezi“ din capitolul 8 măsoară gradul în care
îngrijorările noastre cronice, şi adesea deloc necesare,
ne afectează funcţionarea de zi cu zi.

11
 Testele din secţiunea II măsoară barierele ce ne
perturbă relaţiile interpersonale. Oamenii fericiţi şi pe
deplin funcţionali sunt capabili să stabilească legături
cu ceilalţi, să fie direcţi şi sinceri nu doar în relaţiile cu
prietenii şi cei dragi lor, ci şi cu străinii şi cunoştinţele.
Scala prieteniei este prezentată în capitolul 9. Vechiul
clişeu „pentru a avea un prieten trebuie să fii un prieten“
are o susţinere ştiinţifică. Scala autoprezentării adultului,
prezentată în capitolul 10, măsoară asertivitatea şi
capacitatea de exprimare a sentimentelor într‑un mod
acceptabil social — o abilitate care este crucială în
stabilirea unor relaţii satisfăcătoare şi eficiente. Scala
fricii de intimitate, din capitolul 11, măsoară barierele în
realizarea unei legături reale şi semnificative cu ceilalţi.
Scala modului de viaţă, din capitolul 12, a fost elaborată
pentru a măsura personalitatea de tip A. Acest termen
este asociat de obicei cu cei ce suferă de boli cardiace
coronariene, dar, după cum veţi vedea, el are, de ase-
menea, implicaţii importante pentru relaţiile apropiate
cu ceilalţi. Numele testului din capitolul 13, Inventarul
multidimensional al furiei, spune totul. Deşi oamenii
furioşi ar putea să nu recunoască faptul că sentimentele
lor sunt o barieră în formarea unor relaţii eficiente,
este foarte probabil ca izbucnirile lor temperamentale
să‑i îndepărteze pe ceilalţi. Capacitatea noastră de a
avea încredere în cei cu care avem relaţii apropiate este
esenţială pentru satisfacţia pe care ne‑o dau, iar aceasta
este măsurată de Scala specifică a încrederii interpersonale,
pe care o găsiţi la capitolul 14. Poate că nu mai este
nimic de adăugat satisfacţiei pe care o simţim când
avem o relaţie de cuplu fericită, reuşită, iar testul din
capitolul 15, Scala relaţiei romantice, vă poate da o idee
cu privire la barierele care vă stau în cale. În fine, în
capitolul 16, Inventarul sentimentului de vinovăţie Mosher

12 Douăzeci şi patru de teste

de personalitate
revizuit vă poate ajuta să aflaţi dacă aveţi bariere ce vă
perturbă relaţiile sexuale, cea mai plăcută formă de
interacţiune umană.
Testele din secţiunea III, În căutarea dezvoltării per­
sonale, se focalizează pe ceva diferit: ele reflectă munca
psihologilor care i‑au întrebat ce‑i face fericiţi şi eficienți
pe alţi oameni decât pe cei cu probleme. Aceste teste îţi
vor oferi un index al punctelor tale tari şi al calităţilor
care‑ţi permit să‑ţi atingi potenţialul maxim. Scala
reglării dispoziţiei negative, de la capitolul 17, măsoară
abilitatea de a acţiona în scopul depăşirii sentimentelor
neplăcute, o abilitate pe care oricine şi‑o poate dezvolta
prin practică şi perseverenţă. Scala autoeficienţei,
prezentată în capitolul 18, măsoară calităţile oamenilor
care au o atitudine de tipul „se poate“. Aceşti oameni
cred că pot depăşi barierele ce‑i împiedică să obţină
ceea ce doresc. Scala rezistenței psihice, de la capitolul
19, a fost concepută iniţial pentru a măsura capacitatea
de a gestiona stresul, dar poate oferi o bună imagine a
sănătăţii mentale per ansamblu. Scala rezilienţei, prezen-
tată în capitolul 20, măsoară capacitatea de a găsi ceva
pozitiv şi de a ne dezvolta personal când ne confruntăm
cu adversităţi. Scala empatiei, prezentată în capitolul 21,
măsoară calitatea pe care eu o consider esenţială într‑o
societate civilizată, umanistă — capacitatea de identi-
ficare cu experienţele emoţionale ale altora. Ultimele
trei teste, deşi au fost elaborate prin metode ştiinţifice
riguroase, reflectă noţiuni mai teoretice cu privire la
ce înseamnă să fii o persoană pe deplin funcţională şi
sănătoasă psihic. Scala sensului nemuririi simbolice, de
la capitolul 22, reflectă credinţa multor psihologi că
este necesar să ne împăcăm cu ideea timpului nostru
limitat pe pământ, dacă vrem să găsim un sens al vieţii
noastre. Am inclus Scala neofiliei în capitolul 23 deoarece

13
cred că aprecierea şi dorinţa de noi experienţe sunt
esenţiale capacităţii de a găsi viaţa atât interesantă, cât
şi provocatoare. Ultimul test al cărţii, de la capitolul 24,
este Scala experienţelor de vârf. Ea măsoară capacitatea de
a trăi acele rare momente de bucurie pură, despre care
se crede că sunt caracteristice oamenilor cu cel mai înalt
grad de funcţionalitate. Sper că toţi cei ce vor profita de
pe urma informaţiilor din această carte vor avea multe
asemenea momente.

Câteva cuvinte despre testele

cu autoadministrare
Toate testele din această carte se numesc „teste cu
autoadministrare“ pentru că ele se bazează pe infor-
maţiile pe care eşti dispus să le oferi. Asemenea teste le
sunt utile psihologilor pentru că ele dau o idee despre
cum este o persoană în comparaţie cu altele. Dar pentru
că sunt teste cu autoadministrare, este improbabil să
afli ceva despre tine însuţi ce nu ştiai deja. Deci, de
exemplu, dacă atingi un scor ridicat la Chestionarul
gândurilor automate, ştiai deja că eşti deprimat; nu
acest test te‑a făcut conştient de asta. Scopul acestei
cărţi nu este acela de a‑ţi oferi informaţii noi despre tine
însuţi, ci mai degrabă acela de a te ajuta să capeţi o mai
bună înţelegere a barierelor care stau în calea unei vieţi
mai satisfăcătoare şi eficiente. De asemenea, este im-
portant de remarcat că toate testele din această carte au
fost elaborate de psihologi cercetători, pentru a ajuta la
înţelegerea diferitelor bariere sau probleme prezentate
aici. În aproape toate cazurile, normele s‑au bazat pe
studenţi, şi nu pe pacienţi clinici. Aceasta înseamnă că,

14 Douăzeci şi patru de teste

de personalitate
oricât de ridicat sau scăzut este scorul pe care îl obţii
la oricare din testele din această carte, n‑ar fi corect să
tragi concluzia că ai o tulburare psihică. Da, este posibil
să ai o boală diagnosticabilă, dar singurul mod în care
poţi afla cu certitudine este consultarea unui profe-
sionist în domeniul sănătăţii mentale. Cartea de faţă
pur şi simplu nu poate, şi nici nu‑şi propune, să ofere
suficiente informaţii ca să ajungi la această concluzie.
Pe măsură ce vei parcurge cartea, vei observa că
anumiţi itemi din diferite teste nu sunt relevanţi în mod
direct pentru situaţia ta. Vei fi întrebat despre modul
în care îţi disciplinezi copiii, despre relaţiile cu familia
sau despre sentimentele pe care le ai faţă de colegii de
serviciu, situaţii prin care nu a trecut toată lumea. Când
întâlneşti unul dintre aceşti itemi care nu se aplică în
cazul tău, încearcă să răspunzi ce‑ţi imaginezi că ai
simţi dacă ai trece prin asemenea experienţe. Chiar
dacă răspunsul tău este doar unul ipotetic, răspunzând
la asemenea itemi, scorul tău final va fi mai aproape de
adevăr decât dacă ai sări peste item.
Te rog să foloseşti cartea aşa cum am intenţionat‑o:
ca pe un ghid în organizarea propriilor gânduri
despre viaţă, despre relaţiile tale şi despre barierele
care te împiedică să obţii ceea ce‑ţi doreşti de la viaţă.
Foloseşte‑o ca pe un punct de plecare al schimbărilor ce
te vor ajuta să‑ţi atingi scopurile. O poţi folosi chiar şi
cu partenerul tău sau cu un prieten apropiat, pentru a
vă ajuta să înţelegeţi mai bine eventualele conflicte din
relaţia voastră. Noi nu ne vedem întotdeauna aşa cum
ne văd ceilalţi. Dar nu uita, această carte este doar un
punct de la care să începi să‑ţi pui întrebările relevante
şi să porneşti în căutarea răspunsurilor adecvate. Sper
să te bucuri de procesul autodescoperirii şi să‑l găseşti
cât de util se poate.

15
Câteva cuvinte despre scorare
După fiecare test vei găsi îndrumări pentru scorarea
răspunsurilor la itemi. Instrucţiunile sunt clare, dar
există un concept care poate fi puţin derutant pentru cei
ce‑l întâlnesc pentru prima oară — şi anume „scorarea
inversă“. De exemplu, ai putea face un test de măsurare
a nivelului extraversiune, iar instrucţiunile îţi cer să
răspunzi folosind o scală de la 1 la 5, unde 1 indică
„deloc“, iar 2 indică „uneori“, 3 indică „moderat“, 4
înseamnă „adesea“, iar 5 înseamnă „întotdeauna“.
Acum, imaginează‑ţi următorii doi itemi:

1. Îmi plac petrecerile nebune.

2. Sâmbăta seara îmi place să stau acasă şi să citesc.

Dacă eşti un extravertit, cel mai probabil răspunzi

cu 5 la primul item şi cu 1 la al doilea. Dacă vrem ca
scorurile ridicate la test să indice niveluri înalte de extra-
versiune, ar trebui să „inversăm scorul“ la al doilea item.
Aceasta înseamnă că răspunsul cu 5 va fi înlocuit cu 1, 4
va fi înlocuit cu 2, 3 va rămâne 3, 2 va fi schimbat cu 4,
iar 1 va fi schimbat cu 5. Astfel, după ce inversăm scorul
celui de‑al doilea item, vei obţine scorul maxim de 10. În
instrucţiunile de scorare ce vin după fiecare test, vor fi
indicaţi itemii ce necesită scorare inversă.

Câteva cuvinte spre norme

Normele sunt un instrument folosit de psihologi
pentru a da un înţeles scorurilor brute. Spre ilustrare, să
presupunem că, după ce ai dat testul SAT sau alt examen

16 Douăzeci şi patru de teste

de personalitate
de intrare la facultate, ţi se spune că ai răspuns corect la
55 de întrebări. Dar n‑ai avea nicio idee dacă acesta este
un scor bun sau dacă e cazul să‑ţi schimbi planurile în
ceea ce priveşte facultatea. Pentru a te ajuta să‑ţi înţelegi
performanţa, editorul testului transformă numărul de
întrebări la care ai răspuns corect într‑un scor normativ.
În cazul testului SAT, scorul obţinut se situează undeva
între 200 şi 800. Aceasta este o formă de scor normativ
şi îţi permite să ştii cum te‑ai descurcat în comparaţie
cu alţii.
Unul din cele mai obişnuite tipuri de scoruri nor-
mative, pe care‑l utilizez şi în această carte, se numeşte
percentilă. Percentilele indică nivelul scorului tău în
comparaţie cu al celorlalţi. Folosesc cinci niveluri de per-
centile pentru fiecare test din această carte: 85, 70, 50,
30 şi 15. Percentila 85 a unui scor înseamnă că scorul
tău a fost mai mare decât scorurile a 85% din numărul
oamenilor din eşantionul normativ care au dat testul, un
scor de percentila 70 înseamnă că scorul tău a fost mai
mare decât al celorlalţi 70% dintre subiecţi şi aşa mai
departe. Aceste cinci puncte îţi vor oferi o idee despre
cum stai în raport cu alţii.
Un ultim concept şi apoi lecţia de statistică se
termină. În procesul de elaborare a unui test, psihologii
îl administrează unui grup de oameni, în scopul
stabilirii normelor. Acest grup de oameni se numeşte
eşantionul normativ şi este important să ştii unele lucruri
despre eşantion, pentru a înţelege ce înseamnă scorul
tău la test. De pildă, obţinerea percentilei 85 la un test
pentru anxietate are o semnificaţie dacă eşantionul
normativ constă în studenţi obişnuiţi şi o semnificaţie
cu totul diferită dacă eşantionul e format din pacienţi
de psihiatrie spitalizaţi. În primul caz, te afli la limita de
sus a populaţiei normale. În al doilea caz, nivelul tău de
anxietate ar reprezenta o problemă mult mai serioasă.

17
 Este foarte important să nu uiţi că toate normele
prezentate în cartea de faţă sunt bazate pe oameni
obişnuiţi. În majoritatea cazurilor, eşantionul nor-
mativ a fost alcătuit din studenţi, iar pentru celelalte
teste eşantionul normativ a fost constituit din adulţi
obişnuiţi, fără tulburări psihice cunoscute. Deci, chiar
dacă obţii un scor peste percentila 85 la un test, asta nu
înseamnă neapărat că ai o tulburare psihică. În cazul
unui test de anxietate, de pildă, înseamnă pur şi simplu
că ai un nivel de anxietate peste medie. Tu eşti cel mai în
măsură să judeci cât de serioasă este problema. Şi chiar
dacă un test te va ajuta să‑ţi clarifici gândurile în legă-
tură cu situaţia ta, el nu va fi un substitut pentru propria
judecată în legătură cu situaţia ta. Foloseşte aceste teste
ca pe un ghid al schimbării, nu ca pe un ultim cuvânt în
privinţa stării tale psihice.

Este timpul să Începi

Ţinând cont de toate cele de mai sus, eşti pregătit să
începi testele. Le‑am aranjat într‑o ordine care să aibă
sens pentru mine, dar le poţi face în ce ordine doreşti.
Poţi chiar să vrei să începi cu testele de la secţiunea III,
pentru a afla care sunt punctele tale forte, înainte să te
ocupi de barierele tale. Dar mai presus de toate sper că
te vei bucura de procesul autodescoperirii şi că vei găsi
aici informaţii ce te vor ajuta să ai o viaţă mai eficientă şi
mai satisfăcătoare.
Succes!

18 Douăzeci şi patru de teste

de personalitate
Secţiunea
I
Bariere personale
1
Ce părere ai despre tine Însuţi?
Scala de evaluare a stimei de sine

Acest chestionar este destinat să măsoare ce părere ai

despre tine însuţi. Nu este un examen, prin urmare, nu
există răspunsuri corecte sau greşite. Te rog să răspunzi
la fiecare item cât mai atent şi precis posibil, punând
lângă el o cifră după cum urmează:

1 = Niciodată
2 = Rar
3 = Puţin timp
4 = O parte din timp
5 = O bună parte din timp
6 = Majoritatea timpului
7 = Întotdeauna

_____ 1. Cred că oamenii nu m‑ar plăcea dacă m‑ar cunoaşte cu

adevărat.
_____ 2. Cred că ceilalţi fac lucrurile mult mai bine decât mine.
_____ 3. Cred că sunt o persoană atrăgătoare.

21
_____ 4. Am încredere în capacitatea mea de a mă descurca cu
ceilalţi oameni.
_____ 5. Cred că e foarte probabil să nu reuşesc în ceea ce fac.
_____ 6. Cred că oamenilor chiar le place să discute cu mine.
_____ 7. Cred că sunt o persoană foarte competentă.
_____ 8. Când sunt cu alţii, cred că ei se bucură că sunt cu
mine.
_____ 9. Cred că le fac o bună impresie celorlalţi.
_____ 10. Am încredere că pot începe relaţii noi dacă vreau.
_____ 11. Cred că sunt urât.
_____ 12. Cred că sunt o persoană plicticoasă.
_____ 13. Simt o mare nervozitate când sunt cu străini.
_____ 14. Am încredere în capacitatea mea de a învăţa lucruri
noi.
_____ 15. Am o părere bună despre mine.
_____ 16. Mi‑e ruşine de mine.
_____ 17. Mă simt inferior celorlalţi oameni.
_____ 18. Cred că prietenii mei mă găsesc interesant.
_____ 19. Cred că am un bun simţ al umorului.
_____ 20. Mă înfurii pe mine însumi pentru felul în care sunt.
_____ 21. Mă simt relaxat când cunosc oameni noi.
_____ 22. Cred că ceilalţi sunt mai inteligenţi decât mine.
_____ 23. Nu‑mi place de mine.
_____ 24. Am încredere în capacitatea mea de a face faţă
situaţiilor dificile.
_____ 25. Cred că nu sunt prea uşor de plăcut.
_____ 26. Prietenii mei mă preţuiesc mult.

22 Douăzeci şi patru de teste

de personalitate
_____ 27. Mă tem că le voi părea prost celorlalţi.
_____ 28. Cred că sunt o persoană OK.
_____ 29. Cred că mă pot bizui pe mine pentru o bună
gestionare a lucrurilor.
_____ 30. Mi‑aş dori să pot dispărea pur şi simplu când sunt în
preajma altor oameni.
_____ 31. Mi‑e jenă să le spun altora ideile mele.
_____ 32. Cred că sunt o persoană de treabă.
_____ 33. Cred că aş putea fi ca ceilalţi oameni după ce aş căpăta
o părere mai bună despre mine.
_____ 34. Cred că sunt dat la o parte mai mult decât alţii.
_____ 35. Cred că oamenii mă plac.
_____ 36. Cred că oamenii se simt bine când sunt cu mine.
_____ 37. Am încredere că pot face bine orice aş face.
_____ 38. Am încredere în competenţa altora mai mult decât în
propriile abilităţi.
_____ 39. Cred că încurc lucrurile.
_____ 40. Mi‑aş dori să fi fost altcineva.

Reprodus cu permisiunea dr. William R. Nugent. Pentru mai mult

informaţii, vezi: W.R. Nugent şi J.W. Thomas (1993). „Validation of the
Self‑Esteem Rating Scale“, Research on Social Work Practice 3, 191–207.

Scorare

Următorii itemi trebuie inversaţi (1 = 7, 2 = 6, 3 = 5,

4 = 4, 5 = 3, 6 = 2, 7 = 1): 1, 2, 5, 11, 13, 16, 17, 20, 22,
23, 25, 27, 30, 31, 33, 34, 38, 39 şi 40. După inversarea
acestor itemi, adună toate răspunsurile pentru a obţine
scorul final.

23
Norme

Scor Percentilă

260 85
244 70
227 50
210 30
194 15

Despre scala de evaluare

a stimei de sine
În ultimul deceniu s‑a produs o schimbare intere-
santă în privinţa felului în care oamenii percep stima de
sine. Acum douăzeci de ani, dovezile păreau să indice în
mod clar că o stimă de sine ridicată era esenţială pentru
ca oamenii să aibă o viaţă fericită şi productivă. Această
credinţă n‑a fost nicăieri mai influentă ca în sistemul
şcolar. Cercetările desfăşurate în anii 1960 păreau să
demonstreze că reuşita şcolară era influenţată mai mult
de stima de sine a copiilor, decât de capacităţile lor
intelectuale. Aceste studii i‑au inspirat pe educatori să
facă tot ce pot pentru a‑i ajuta pe copii să aibă o părere
mai bună despre ei înşişi, având convingerea că acest
lucru îi va ajuta să devină elevi mai buni. După cum ştie
toată lumea, aceste programe au devenit ţinta a nume-
roase critici virulente.
Cercetarea în psihologie a fost întotdeauna dificilă.
Un studiu tipic se poate focaliza doar pe câteva variabile,
din cauza limitelor practice, ignorând nenumărate alte
variabile ce sunt potenţial importante. Aceasta înseamnă

24 Douăzeci şi patru de teste

de personalitate
că orice studiu de cercetare este virtual deschis interpre-
tărilor alternative şi că depinde de următorii cercetători
să descâlcească nenumăratele posibilităţi ce pot explica
rezultatele oricărui studiu. Cred că acest lucru s‑a întâm-
plat cu cercetarea din anii 1960 privind relaţia dintre
stima de sine şi realizările şcolare. Oamenii s‑au grăbit
să accepte primele rezultate. Înainte să creeze programe
şcolare focalizate pe sporirea stimei de sine a copiilor,
ei ar fi trebuit să fie sfătuiţi să aştepte ca cercetările
viitoare să ofere o imagine mai clară a modului în care
funcţionează lucrurile.
Dacă ar mai fi aşteptat câţiva ani, acei guru din
educaţie care au vrut ca formula „Sunt o persoană
minunată“ să fie mantra fiecărui copil şi‑ar fi dat seama
că stima de sine ridicată fără o bază solidă nu este
neapărat un lucru bun. Copiii lăudaţi pentru capacităţile
lor, indiferent de ceea ce fac, vor învăţa că nu se aşteaptă
prea mult de la ei; şi vor avea toate motivele să aibă
o părere bună despre ei înşişi chiar dacă au rezultate
mediocre. Ştim că este mai probabil ca elevii să stăpâ-
nească o materie dificilă dacă le comentăm eforturile, şi
nu capacităţile. Într‑adevăr, psihologul Carol Dweck a
descoperit că elevii cărora li s‑au dat sarcini prea dificil
de realizat şi li s‑a spus că n‑au reuşit pentru că nu s‑au
străduit suficient şi‑au îmbunătăţit performanţele mai
mult decât elevii cărora li s‑au dat sarcini uşoare pentru
a‑i încuraja să aibă o părere bună despre capacităţile lor.
Morala acestei poveşti este clară: stima de sine trebuie
câştigată, nu oferită necondiţionat.
Într‑adevăr, stima de sine extrem de ridicată poate fi
un semn dezadaptativ. Cu toţii cunoaştem oameni care
se cred cele mai minunate fiinţe din lume, deşi defectele
şi limitele lor sunt evidente oricui aruncă o simplă
privire. Oamenii care au ceea ce se numeşte uneori
„stimă de sine ridicată defensivă“ par să fie capabili să

25