Sunteți pe pagina 1din 4

EXPANSIUNEA EUROPEANA

Marile descoperiri geografice din secolele XV-XVI


realizate de Europa apuseană au constituit o etapă decisivă
în formarea unei imagini reale asupra globului pământesc şi
au avut consecinţe complexe, care au exercitat o profundă
înrâurire asupra evoluţiei omenirii în ansamblul sǎu. Până în
epoca marilor descoperiri geografice, cunoştinţele asupra
globului pământesc erau zonale şi incomplete şi se formau
datorită unor explorări realizate independent unele de altele,
în diferite regiuni ale lumii. Europenii cunoşteau foarte bine
Orientul Apropiat şi nordul Africii şi aveau cunoştinţe vagi
despre restul Asiei şi Africii. Navigaţia în nordul Oceanului
Atlantic, până în Islanda şi Groenlanda, inclusiv descoperirea
fără urmări a ţărmului nord-estic al Americii de Nord, era
practicată în secolele X-XV aproape numai de popoarele
scandinave

Largirea contactelor dintre occident şi orient ca urmare


a cruciadelor, ca şi încercările de a găsi noi drumuri pentru
comerţul apusean cu Asia şi cu Orientul Îndepărtat şi a
stabili relaţii cu mongolii, în vederea luptei împotriva
musulmanilor, au stat la baza desfăşurării unor călătorii ale
europenilor în Asia între secolele XIII-XV, ca acelea realizate
până la reşedinţa marelui han de la Karakorum de Giovanni
del Pian di Carpine, Willem van Ruysbroeck, în China de
către Marco Polo (1271-1291) sau în India de negustorul rus
Afanasi Nichitin.
Călătoriile făcute de europeni în Asia şi descrierile
lăsate de ei, precum relatările lui Marco Polo, au jucat un
important rol în cunoaşterea Asiei de către europeni.
Călătoriile erau efectuate pe drumuri de uscat, extrem de
lungi, periculoase şi nesigure, nu ofereau perspective
încurajatoare şi de aceea nu au constituit o baza de plecare
pentru marile descoperiri geografice, care în secolele XV-XVI
au fost cu precădere maritime şi au avut alte obiective şi alte
direcţii.
Cauzele economice
Interesul pentru metale pretioase crescuse, creându-se
conceptul de "goană după aur". Europenii considerau că
Africa deţine vaste resurse de aur, dar nu stiau cu exactitate
unde, caci musulmanii detineau monopol. Marco Polo a
intarit ideea ca in India sau in China se pot gasi multe
bogatii. In 1480 a pornit goana dupa mirodenii, elemente care
se adaugau in alimentele conservate cu sare pentru a-i
imbunatati gustul , ca piperul, cuisoare, ghimbir, scortisoara,
nucsoara, sofran, fiind anumite zone in care cresteau. Zonele
cele mai productive erau India, pe litoralul de sud-vest, pe
coasta Malabarului, Insula Ceylon si insulele din Indonezia-
Insulele Moluce. Mirodeniile erau importate din antichitate,
dar consumul in Europa a crescut dupa cruciade, dupa ce
europenii au intrat in contact cu lumea musulmana, invatand
sa utilizeze mai des mirodeniile. China era de asemenea o
piata de desfacere.
Chiar daca turcii au ocupat Constantinopolul in 1453, ce
era la intretaierea rutelor comerciale Orient-Europa,
aprovizionarea cu mirodenii venea pe trei mari cai: Din India,
erau transportate prin Marea Rosie, Suez, in Egipt prin Cairo-
Alexandria, de unde le preluau negustorii venetieni si le
distribuiau la Venetia. Fie erau transportate din India in
Golful Persic, trecand prin Irak, Siria la Beirut, pe unde
veneau negustorii venetieni, catalani si francezi,
distribuindu-le in marile capitale europene. Tot din India
puteau fi transportate la Tabriz-Iran, pe care le preluau
negustorii genovezi sau venetieni, ducand mirodeniile fie la
Constantinopol, spre Marea Mediterana, fie la Mecca, fie spre
Chilia-Cetatea Alba. 75% din mirodenii veneau prin Marea
Rosie. 15% veneau prin porturile din Marea Mediterana, 10%
in porturile din Marea Nordica.
Turcii otomani nu controlau inca Egiptul, nici sultanatul
mamelucilor, ci doar drumul ce ducea spre Marea Neagra
prin care comertul inca se mentinea, sau chiar se
intensificase. Cantitatile importate chiar au crescut.
Portughezii nu au organizat expeditii pentru ca nu erau
mirodenii, ci din cauza pretului crescut. Astfel, in 1480 a
aparut ideea ca trebuie sa mearga in India, sa preia
mirodeniile de la sursa, sa incaseze toate profiturile
Portughezii au intrat in Golful Guinenii crezand ca dupa
forma litoralului vor ajunge in India, dar au trebuit sa
ocoleasca toata coasta Africii sud-estice. Au fost dezvoltate
tehnicii de construcţie navala, cu corăbii mai robuste cu care
se puteau efectua călătorii mai lungi S-au dezvoltat şi
perfecţionat instrumente de navigaţie, ajutând la o mai bună
orientare pe mare, de exemplu "Oul de Nürnberg" descoperit
probabil de Peter Henlein. Apariţia capitalismul timpuriu a
stimulat interesele pentru comerţul pe mare, având drept
urmare constituirea primelor companii comerciale; în acelaşi
timp Drumul Mătăsii îşi pierde din importanţă.
Cauze social-politice
Statele europene s-au centralizat, punand la ordine
tribunalele, ceea ce i-au deranjat pe nobili ce nu-si doreau sa
fie investigati, astfel, pentru ca nu se puteau manifesta, s-au
dus in cautarea unor noi zone. Concurenta si rivalitatea
dintre state au intensificat.
Cauze culturale
Misionarismul creştin era activ în lumea spaniolă, având o
vocaţie universală. Era răspandit şi mitul „Ţării Sfântului
Ioan”, ce susţinea că dincolo de lumea musulmană exista o
anumită ţară creştină care putea deveni un aliat împotriva
musulmanilor.