A a {a}
Ä ä {e}
B b {be}
C c {ţe}
D d {de}
E e {e}
F f {ef}
G g {ghi}
H h {ha}
I i {i}
J j {iot}
L l {el}
M m {em}
N n {en}
O o {o}
Ö ö {o - lung}
P p {pe}
Q q {ku}
R r {er}
S s {es}
ß {s}
( poti face referire la aceasta litera spunand 'eszett' sau 'scharfes ß' )
T t {te}
U u {u}
Ü ü {iu}
V v {fau}
W w {vi}
X x {iks}
Y y {iepsilon}
Z z {ţet}
Consoanele sonore b, d, g, v se pronunta în pozitie finala [p], [t], [c], [f] → Ex:
ab [ap] , Bad [bat], Tag [tac], Indikativ [indikatif] .
Consoanele duble se pronunta ca si cum ar fi simple, rostul lor este de a
marca scurtimea vocalei premergatoare → Ex: statt, Bett, Bitte, Trott,
Butter, ...
Litera 'c' apare în cuvintele germane numai împreunã cu 'k', marcand faptul
ca vocala premergatoare se pronuntã scurt → Ex: Sack, Deck, Bock, ....
Litera 'e' în terminatiile –el, -em, -en se pronunta ca un 'ă' romanesc, atunci
cand vorbim foarte clar. Cand vorbim repede, acest 'ă' se omite, ceea ce duce
la vocalizarea sunetelor [l], [m], [n], [r] → Ex: Mittel, fragen
Numerele
0 - null {nul}
1 - eins {ainţ}
2 - zwei {ţvai}
3 - drei {drai}
4 - vier {fie}
5 - fünf {fiunf}
6 - sechs {secs}
7 - sieben {ziben}
8 - acht {aht}
9 - neun {noin}
10 - zehn {ţen}
Nimic mai simplu mai ales ca poezia urmatoare te va ajuta sa retii numerele
in germana 1-10 mult mai usor si mai repede decat te asteptai.
11 - elf {elf}
12 - zwölf {ţvolf}
13 - dreizehn {draiţen}
14 - vierzehn {firţen}
15 - fünfzehn {fiunfţen}
16 - sechzehn {zehţen}
17 - siebzehn {zibţen}
18 - achtzehn {ahtţen}
19 - neunzehn {noinţen}
20 - zwanzig {ţvanţig}
Presupun ca ai observat ca 11 si 12 difera de celelalte numere care se
compun din numerele simple de la 3 la 9 + zehn. Fii atent la modificarile care
intervin la numerele 16 si 17!
Vom invata acum sa numaram de la 20 - 100; mai mult decat atat, iti voi spune
cum se zice la mie, milion sau miliard. Astfel vei putea sa spui cati ani au
fiecare dintre membri familiei tale si vei invata sa-ti numeri si banii.
20 - zwanzig
21 - einundzwanzig
22 - zweiundzwanzig
23 - dreiundzwanzig
...............................
30 - dreißig
31 - einunddreißig
32 - zweiunddreißig
33 - dreiunddreißig
...............................
40 - vierzig
41 - einundvierzig
42 - zweiundvierzig
43 - dreiundvierzig
................................
50 - fünfzig
51 - einundfünfzig
52 - zweiundfünfzig
53 - dreiundfünfzig
................................
60 - sechzig
61 - einundsechzig
................................
70 - siebzig
71 - einundsiebzig
................................
80 - achtzig
81 - einundachtzig
.................................
90 - neunzig
91 - einundneunzig
.................................
100 - hundert
101 - hunderteins
102 - hundertzwei
110 - hundertzehn
131 - hunderteinunddreißig
.................................
1000 - tausend
2000 - zweitausend
100.000 - hunderttausend
.................................
Observatii:
Cel mai important lucru pe care trebuie sa-l stii despre numerele in germana
este ca acestea se citesc de la sfarsit spre inceput → Ex: 91 se citeste
einundneunzig : ein (1) + und (si) + neunzig (90)
Aceste patru saluturi sunt cele mai uzuale si formale folosite in toate regiunile
din Germania sau in alte tari vorbitoare de limba germana. Folosindu-le nu va
veti face niciodata de rusine si veti fi intodeauna politicos indiferent de situatie.
Acest tip de salut este foarte cunoscut in Bavaria insa rareori il veti auzi in alte
parti ale Germaniei. Desi traducerea ar fi una religioasa folosirea acestui salut
nu are nimic de a face cu religia, are sensul de 'Buna ziua' si il poti auzi
oriunde. Chiar daca alegi sa nu-l folosesti este folositor sa-l retii ca sa stii sa
raspunzi salutului.
Salut ! Alo ! = Hallo ! {haloo} (Acest salut este cel mai intalnit, poate fi
considerat atat formal cat si informal si este folosit si pentru a raspunde la
telefon, un fel de 'Alo' romanesc)
Acestea sunt saluturile mai putin formale din limba germana si pot fi folosite
in orice parte a zilei.
Aceste doua forme de a spune 'La revedere' sunt cele mai fomale din limba
germana si pot fi folosite in orice parte a zilei indiferent de persoana cu care
tocmai ati avut o discutie.
Pa ! = Tschüss ! {ciuss} (Cel mai comun dar si informal mod de a spune 'La
revedere' in germana)
Aceste ultime trei forme de a spune 'La revedere' in germana nu sunt foarte
uzuale, ele sunt deseori intalnite doar intre prieteni, apropiati sau colegi, spre
exemplu nu-i veti spune 'Bis später' vanzatoarei de la magazin ci mai
degraba unui prieten cu care stii ca te vei intalni mai tarziu la o cafea.
Moneda = Die Münze {di miunțe}
Moneda de 1 Euro Cent = Die 1 Euro Cent Münze {di ain oiro ţent miunţe}
Moneda de 2 Euro Cenţi = Die 2 Euro Cent Münze {di ţvai oiro ţent miunţe}
Moneda de 5 Euro Cenţi = Die 5 Euro Cent Münze {di fiunf oiro ţent miunţe}
Moneda de 10 Euro Cenţi = Die 10 Euro Cent Münze {di ţen oiro ţent miunţe}
Moneda de 20 Euro Cenţi = Die 20 Euro Cent Münze {di ţvanţig oiro ţent
miunţe}
Moneda de 50 Euro Cenţi = Die 50 Euro Cent Münze {di fiunfţih oiro ţent
miunţe}
Moneda de 1 Euro = Die 1 Euro Münze {di ain oiro miunţe}
Moneda de 2 Euro = Die 2 Euro Münze {di ţvai oiro miunţe}
Daca te afli intr-o tara in care se vorbeste germana foarte probabil vei fi nevoit
sa schimbi bani. Cel mai sigur este sa mergi la banca si sa te adresezi unui
birou de schimb valutar numit in germana 'wechselstube' insa pentru asta
trebuie sa stii anumite cuvinte de baza in limba germana pe care le vei invata
citind textul urmator:
DIALOG 1:
- Guten Tag! Wie kann ich Ihnen helfen! = Buna ziua! Cum va pot ajuta?
- Ich habe Dollars. Könnten Sie mir den amtlichen Kurs von heute
sagen? = Eu am dolari. Ati putea sa-mi spuneti cursul oficial de astazi?
- Nein. Möchten Sie große oder kleine Scheine? = Nu. Doriti bancnote mari
sau mici?
DIALOG 2:
- Guten Tag! Was kann ich für Sie tun? = Buna ziua! Ce pot face pentru
Dvs?
- Das ist sehr einfach. Ich gebe Ihnen ein Formular und Sie müssen es
mit den genauen Personaldaten ausfüllen. Ich brauche auch Ihren Pass
und ihren Personalausweis. Danach sage ich Ihnen wo sie
unterschreiben müssen. = Asta este foarte simplu. Eu va dau un formular si
dvs trebuie sa-l completati cu datele personale corecte.Am nevoie de
asemenea si de pasaportul si cartea dvs de identitate. Dupa aceea am sa va
spun unde trebuie sa semnati.
- Danke sehr. Sie sind sehr nett. = Multumesc mult. Sunteti foarte amabila.
Vocabular:
Puteti inlocui punctele cu ceea ce cautati / doriti, un preparat anume sau poate
un raion din cadrul magazinului.
Darf ich? {darf ih?} = Pot? (Cu sensul de 'Imi este permis')
Wie kann ich Ihnen helfen? {Vi can ih inen helfen} = Cum pot sa va ajut?
Kann ich etwas für Sie tun? {Can ih etvas fiu zi tun} = Pot face ceva
pentru dvs?
Wie viel kostet es? {Vi fil costet es?} = Cat costa?
Ich schau nur ein bisschen. {Ih șau nur ain bishen} = Doar ma uit un pic
das Essen {das esăn} - este folosit intr-un mediu mai oficial si poate exprima
atat 'mancare' cat si procesul de a manca
die Nahrung {di narung} - are sensul de 'nutritie' valabil atat pentru oameni
cat si pentru animale si plante
die Kost {di cost} - este un termen folosit pentru o mancare atent selectionata
ca si cantitate si calitate, pentru un anumit grup de oameni sau tip de mancare
Ex: Krankenkost {cranchen.cost} = mancare sanatoasa
die Speise {di șpaize} - defineste mai mult tipul de mancare Ex: Vorspeise
{forșpaize} = aperitiv
die saure Sahne / Sauerrahm {di zaure zahne/ zaur.ram} = smantana acra
Der Knödel / Kloß {de cnodel / clos} = galusca (insa nu este cea traditional
romaneasca, aceasta are doar aspect rotund dar poate fi facuta din mai multe
ingrediente )
Wer ist das? -Er ist mein Vater/ Sie ist meine Mutter ... (ver ist das? - er ist
main fatăr / zi ist maine mutăr ) = Cine este acesta? = El este tatal meu/ Ea este
mama mea ....
Hast du eine Tante und einen Onkel? - Ja, sicher./ Nein. (hast du aine tante
und ainen onchel? - ia, sihia / nain. ) = Ai matusa si unchi? - Da, bineinteles/
Nu.
Hast du Geschwister? - Ja, ich habe nur eine Schwester/ Ich habe keine
Geschwister. (hast du gheșvistăr? - ia, ih habe nur aine șvestăr / ih habe caine
gheșvistăr ) = Ai frati? - Da, doar o sora./ Nu am frati.
Bist du verheiratet? - Nein, ich bin nicht. (bist du ferhairatet? - nain, ih bin
niht. ) = Esti casatorit? - Nu, nu sunt.
Exercitiu (Übung) :
Alege o persoana din familia ta si spune cate ceva despre aspectul sau fizic.
Foloseste cat mai multe adjective. Iata cateva sugestii :
die Augen (ochii) - blau/ grün/ braun/ schwarz/ klein/ groß (albastri/
verzi/ maro/ negri/ mici/ mari)
die Nase (nasul) - stumpf/ frech/ wulstig (carn/ obraznic/ borcanat)
die Lippen (buzele) - dick/ dünn/ fleischig (groase/ subtiri/ carnoase)
die Haare - lang/ gefarbt/ kurz/ onduliert (lung/ vopsit/ scurt/ ondulat)
Er ist (el este) - hoch/ klein/ schwach/ dick/ mit Muskeln (inalt/ scund/
slab/ gras/ cu muschi)
Heute sind wir im montag (Hoite sind vir im montac) = Azi suntem in ziua
de luni.
Anotimpurile in Germana
In aceasta lectie veti invata cele patru anotimpuri in germana impreuna cu
pronuntia acestora.
Denumirea lunilor anului in germana sunt de genul masculin deci vor primi
intodeauna "der" in fata.
zi = tag {tag}
zi lucratoare = arbeitstag {arbaitț.tag}
saptamana = woche {vohe}
Animalele in Germana
In aceasta lectie vei invata denumirea celor mai comune animale in germana
atat domestice cat si salbatice impreuna cu pronuntia acestora.
Es ist komisches wetter (Es ist comișes vetăr) = Este o vreme ciudata.
Ist es sonnig oder bewölkt? (ist es soonic odăr bevolkt) = Este insorit sau
noros ?
Hoffentlich regnet es nicht ! (Hofentlih recnet es nicht ) = Sper ca nu v-a
ploua !
Wie ist das wetter bei euch in Rom ? (Vi ist das vetăr pai oih in Rom ?) =
Cum este vremea la voi/ dvs in Roma ?
Bei uns ist es sonnig ! (Pai uns ist es soonic !) = La noi este insorit !
Es ist sonnig in Bern. (Es ist soonic in Bern) = Este insorit in Bern.
In Paris und München schneit es. (In Paris und München șnait es) = In
Paris si München ninge.
Es ist bewölkt in Bucharest. (Es ist bevolt in Bucharest) = Este innorat in
Bucuresti.
Das wetter in Athen ist schön. (Das vetăr in Atheen ist șoon) = Vremea in
Atena este frumoasa.
Wichtig = important
Atunci cand vrei sa afli ora/ ceasul in limba germana folosesti oricare
din urmatoarele doua intrebari:
Wieviel Uhr ist es? (Vifil ur ist es?) = Cat este ceasul ?
Wie spät ist es? (Vi șpet ist es?) = Cat de tarziu este ?
Citirea orei/ ceasului se invata cel mai bine prin exemplele urmatoare,
special concepute pentru cititorii acestui site:
08:05 => Es ist acht uhr und fünf minuten./ Es ist fünf minuten nach
acht./ Es ist kurz nach acht.= Este ora opt si 5 minute./ Este cinci minute
dupa opt./ Este putin peste opt.
08:15 => Es ist acht uhr und fünfzehn minuten./ Es ist fünfzehn minuten
nach acht./ Es ist viertel nach acht./ Es ist viertel neun = Este ora opt si
cincisprezece minute./ Este cincisprezece minute dupa opt./ Este opt si un sfert./
( ! acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana)
08:30 => Es ist acht uhr und dreißig minuten./ Es ist halb neun. = Este ora
opt si treizeci de minute./ ( acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in
limba romana)
08:40 => Es ist acht uhr und vierzig minuten./ Es ist zwanzig vor neun./ Es
ist halb neun und zehn minuten. = Este ora opt si patruzeci de minute./ Este
noua fara douazeci de minute./ ( ! acest ultim fel de a spune ora nu are
corespondent in limba romana)
08:45 => Es ist acht uhr und fünfundvierzig minuten./ Es ist fünfzehn
minuten vor neun./ Es ist viertel vor neun./ Es ist dreiviertel neun. = Este ora
opt si patruzecisicinci de minute./ Este noua fara cincisprezece minute./ Este
noua fara un sfert./ ( ! acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in
limba romana)
08:55 => Es ist acht uhr und fünfundfünfzig minuten./ Es ist fünf minuten
vor neun./ Es ist kurz vor neun. = Este ora opt si cincizecisicinci de minute./
Este noua fara cinci minute./ Este putin pana la ora noua.
Wichtig = important
Intodeauna cand faci referire la o ora folosesti "um" => ex: um neun uhr =
la ora noua; um acht uhr und vierzig minuten = la ora 08:40
Cand faci referire la o zi din saptamana folosesti "am" => ex: Ich gehe in die
schule am samstag = Eu ma duc la scoala sambata.
Cand faci referire la o luna din an folosesti "im" => ex: Mein geburtstag ist im
Juni. = Ziua mea de nastere este in iunie.
2.Von wann bis wann arbeitest du? (Fon van bis van arbaitest du?) = De
cand pana cand muncesti tu?
2.Ich arbeite von acht uhr und fünfzehn minuten/ 08:15 bis sechszehn uhr
und dreißig minuten/ 16:30. (Ih arbaite fon 08:15 uhr bis 16:30 uhr )= Eu
muncesc de la ora 08:15 pana la ora16:30.
Tut mir leid für die verspätung, ich stehe im stau.(Tut mi laid fiur di
ferșpetung, ih ștehe im stau) = Imi pare rau pentru intarziere, eu stau in
ambuteiaj/ trafic.
Oh, es ist schon drei! Ich komme etwas später. (Oh, es ist șoon drai! Ih
kome etvas șpetăr.) = Oh, este deja ora trei ! Eu vin ceva mai tarziu.
Ich komme gegen drei (Ih kome gheghen drai.) = Eu vin in jur de ora trei.
Limba germana are doua cuvinte de baza pentru a intreba 'unde' si anume
'wo' si 'wohin'.
- 'wo' este folosit pentru a intreba locatia unei persoane, obiect sau loc
ex: Wo ist die Toilette? (Vo ist di tualete?)
Nürnberg liegt nördlich von München (Niurnberg ligt nordlih fon Miunhen)
= Nürnberg se afla la nord de München.
Das liegt nördlich von München, nordöstlich von Stuttgart . (Das ligt
nordlih von Miunhen, nordostlih fon Ștutgart) = Se afla la nord de München,
nordest de Stuttgart.
Woher kommen Sie? (Voher komen zi?) = Dvs. de unde proveniti / sunteti?
Woher kommst du? (Voher komst du?) = Tu de unde provii / esti ?
Ich komme aus Rumänien ! (Ih kome aus Rumenien) = Eu provin / sunt
din Romania.
Was ist Ihr / dein muttersprache? (Vas ist Ir / dain muterșprahe?) = Care
este limba Dvs./ ta materna?
Mein Muttersprache ist rumänisch. (Main muterșprahe ist rumeniș.) =
Limba mea materna este romana.
Waren Sie / Warst du schon mal in Madrid? (Varen zi / Varst du șon mal
in Madrid?) = Ati / Ai fost vreodata in Madrid?
Ja, ich war in Madrid ! (Ia, ih var in Madrid!) = Da, am fost in Madrid.
Nein, ich war nicht in Madrid! (Nain, ih var niht in Madrid!) = Nu, n-am fost
niciodata in Madrid!
Das ist in Singapur / Das Convention Center ist in Singapur. (Das ist in
Singapur / Das C.C. ist in Singapur.) = Este in Singapore / C.C. este in
Singapore.
In welchem Land ist das? (In velhem Land ist das?) = In ce tara este asta?
Das ist in Asien. / Singapur ist in Asien. (Das ist in Azien./Singapur ist in
Azien.) = Este in Asia. / Singapore este in Asia.
Haben Sie ein tisch frei für drei personen? (Haben zi ein tiș frai fiur drai
personen?) = Aveti o masa libera pentru trei persoane?
Ja klar, bitte! / Nein, schade! / Es tut mir leid (Ia klar bite/ Nain, șade/ Es
tut mi laid) = Da bineinteles, poftiti . / Nu, din pacate./ Imi pare rau.
Was trinken Sie? / Was möchten Sie trinken? (Vas trinchen zi? / vas
miohten zi trinchen?) = Ce beti ? / Ce ati dori sa beti?
Ich möchte zahlen, bitte! (Ih miohte țalen, bite) = As dori sa platesc, va
rog.
Das macht 9,5 Euro. (Das maht 9,5 oiro) = Face 9,5 euro.
Bitte, past 10 Euro. (Bite, past 10 oiro) = Va rog , pastrati pana la 10 euro.
Alles Gute zum Geburtstag! {Ales gute țum gheburstag} = La Multi Ani
→ varianta cea mai comuna de a spune "La Multi Ani" in tarile vorbitoare de
limba germana insa traducerea reala ar fi: Toate cele bune pentru ziua ta de
nastere!
Ich wünsche dir alles Gute! {Ih viunșe dia ales gute} = Iti / Va doresc toate
cele bune!
Alles Liebe und Gute für dich! {Ales libe und gute fiu dih} = Toate cele
bune pentru tine! / Toata iubirea si binele pentru tine!
Alle guten Wünsche zum Geburtstag! {Ale gutăn viunșe țum Gheburstag}
= Toate urarile de bine pentru ziua ta!
Wir gratulieren dir ganz herzlich! {Wiie gratulirăn dia ganț herțlih} = Te
felicitam din inima / sincer / foarte mult!
Zum Geburtstag wünsche ich dir alles Gute! {Țum gheburstag viunșe ih
dia ales gute} = Pentru ziua de nastere va urez toate cele bune!
Mögen alle deine Wünsche in Erfüllung gehen! {Miogăn ale taine viunșe
in efiulung ghe.en} = Fie ca toate dorintele tale sa devina realitate!
Ich sende Ihnen aus der Ferne meine besten Wünsche! {Ih zende inen
aus de fane maine bestăn viunșe} = Va trimit de departe toate urarile mele
de bine!
Ich wünsche Ihnen zu Ihrem Geburtstag alles Gute! {Ih viunșe inen țu
irem gheburstag ales gute} = Va doresc de ziua dumneavoastra toate cele
bune!
Möge dir das neue Lebensjahr Glück, Gesundheit sowie viele schöne
Momente bringen! {Mioghe dia das noe lebens.iar gliuc, ghesund.hait so.vi
file șone momente bringhen} = Fie ca urmatorul an sa-ti aduca noroc,
sanatate precum si multe momente frumoase!
Obs !!! Genul substantivului in limba germana este foarte greu de stabilit;
regulile de determinare fiind foarte putine este recomandat sa se invete
substantivul intodeauna impreuna cu articolul. In orice dictionar veti gasi si
genul substantivului M = masculin; F = feminin; N = neutru.
Obs !!! Spre deosebire de limba romana in limba germana toate substantivele
se scriu cu majuscula. ( daca la inceput o sa va fie greu, trebuie sa stiti ca
scrierea substantivelor cu litere mici nu este considerata o greseala
gramaticala majora dar de ce sa scriem gresit cand stim cum sa scriem corect
)
Substantivele pot fi concrete ( care denumesc fiinte, lucruri, fenomene ale
naturii), abstracte (care denumesc stari, actiuni), proprii (care
individualizeaza fiinte, lucruri), comune (care denumesc clasa sau categoria
de obiecte, precum si fiecare exemplar in parte apartinand clasei sau
categoriei respective)
Substantive concrete: der Mensch = omul; die Frau = femeia; das Kind =
copilul; die Blume = floarea; das Fenster = fereastra; das Auto = masina;
Substantive abstracte: die Seele = sufletul, das Leben = viata, die Angst =
frica, die Dummheit = prostia, die Nähe = apropierea, die Musik = muzica;
substantive feminine;
substantive masculine;
substantive neutre;
Asa cum am precizat mai sus, substantivul apare insotit de articol. In limba
germana articolul sta in fata substantivului. Articolu poate fi de doua feluri:
In general, numele proprii sau comune denumind fiinte de sex masculin; ex: der Mann =
omul; der Student = studentul; der Hund = cainele; der Löwe = leul; der Hahn =
cocosul; => exceptie face: das Sähnchen = baiatul, baietelul etc.
Categorii de substantive:
-al : der Admiral = amiralul; der Kanal = canalul; => exceptie face: das Material =
materialul;
-an : der Ozean = oceanul; der Vulkan = vulcanul;
-än : der Kapitän = capitanul;
-ant : der Musikant = muzicantul; der Aspirant = aspirantul;
-ar : der Bibliothekar = bibliotecar; der Archivar = arhivarul;
-är : der Sekretär = secretarul; der Aktionär = actionarul; => exceptie face: das Militär
= militarul;
-bus : der Autobus = autobuzul;
-end : der Dividend = dividentul;
-ent : der Student = studentul ; der Kontinent = continentul; => exceptie face: das
Patent = brevet de inventie; cuvintele ce au terminatia "-ment";
-et : der Planet = planeta;
-eur : der Ingenieur = inginer; der Amateur = amator; der Friseur = frizer;
-ier : der Offizier = ofiter; der Kavalier = cavaler;
-iker : der Mechaniker = mecanicul; der Graphiker = graficul;
-ismus : der Realismus = realismul; der Organismus = organismul;
-ist : der Optimist = optimistul; der Artist = artistul;
-mom : der Agronom = agronomul;
-er : der Professor = profesorul; der Motor = motorul;
-soph : der Philosoph = filozoful;
- us : der Modus = modul, der Kasus = cazul; => exceptie face: das Virus = virusul;
In general numele proprii sau comune ale fiintelor de sex feminin; ex: die Frau =
femeia; die Tochter = fiica; die Löwin = leoaica; die Henne = gaina; die Ameise =
furnica; die Schlange = sarpele; => exceptie face: das Mädchen = fata; das Weib =
feminin;
Categorii de substantive:
90% din denumirile de fructe; => exceptie face: der Apfel = marul; der Pfirsich
= piersica;
denumiri pentru avioane;
denumiri pentru vapoare; ex: die Transilvania, die Titanic;
marci de motociclete;
denumiri de rauri;
denumiri de flori;
denumiri de arbori;
instrumente muzicale; ex: die Geige = vioara; => exceptie face: das Klavier =
clavierul; das Akkordeon = acordeonul; das Saxophon = saxofonul;
numeralele cardinale subdivizate; ex: die Eins, die Zehn, die Fünf;
In general numele fiintelor tinere sunt de genul neutru. ex: das Kind = copilul;
das Lamm = mielul.
Substantivele de genul neutru reflecta rezultatul unei actiuni.
Numele de animale domestic (folosite atat pentru mascul cat si pentru femela) ;
ex: das Pferd = calul; das Rind = vita; das Schwein = porcul; das Schaf = oaia;
das Huhn = puiul de gaina;
Cele mai multe nume de metale si cele de elemente chimice; ex: das Eisen =
fierul; das Gold = aurul; das Silber = argintul; das Blei = plumbul; das Helium =
heliul; das Brom = bromul; => exceptie face: der Stahl = otelul; der Schwefel =
sulful; die Bronze = bronzul:
Numerele fractionare; ex: das Drittel = al treilea; das Sechstel = al saselea; das
Viertel = al patrulea;
Diminutivele; ex: das Mütterchen = mamica; das Väterchen = taticul;
Numele literelor alfabetului si ale notelor muzicale; ex: das A, das hohe D = D-
ul inalt, ridicat;
Multe nume colective cu prefixul "ge-" si sufixul "-e"; ex: das Gebirge =
muntii; das Getreide = cereale; das Geflügel = pasarile, gainile;
Toate infinitivele substantivizate; ex: das Lernen, das Schreiben, das Lesen;
Ex.: Andrei ist zu Hause. = Andrei este acasa. (Cine este acasa? =>
Andrei)
Sein Bruder ist Lehrer. = Fratele lui este profesor. ( Cine este profesor?
=? fratele lui )
Cazul ACUZATIV - caracteristici
Ex.: Die Mutter trinkt der Cola. = Mama bea cola. (Ce bea mama? => Cola)
Er unterrichtet die Studentinnen. = El invata / le preda elevilor /
studentilor. ( Pe cine invata el? => pe elevi )
El poate aparea dupa verbe care cer obligatoriu cazul Dativ: Ex.:
Andra begegnet seiner Freundin.= Andra s-a intalnit cu prietena sa.
Poate aparea si dupa verbe care accepta si cazul Acuzativ. Ex.: Ich
gebe der Mutter das Heft.= Ii dau mamei caietul. (mamei este
complement indirect Dativ + das Heft - complement direct Acuzativ )
Ex.: Das Heft meines Bruders ist alt.= Caietul fratelui meu este vechi.
- terminatia -es o intalnim la substantivele terminate in: -ss, - ß, -x, -z, -sch, -
tsch
-terminatia -s o intalnim la substantivele terminate in special in : -e, -ler, -ner,
-le, -en, -tel, -el, -er, -ein, -ling
Ex.: Eines Tages sag er mir die Wahrheit. = Intr-o zi mi-a spus adevarul.
Sie kam des Weges und sah ihn. = Ea venea pe drum si l-a vazut.
Declinarea Substantivului in Germana
Substantivul german are patru declinarii fiecare cu propriile caracteristici,
aceste declinari se invata in timp prin multa practica. Va voi clasifica fiecare
declinarile substantivului impreuna cu explicatii utile si un exemplu.
Singular Plural
G. der Frau = a, al, ai, ale femeii G. der Frauen = a, al, ai, ale femeilor
Singular Plural
G. des Menschen = a, al, ai, ale G. der Menschen = a, al, ai, ale
omului oamenilor
Singular Plural
G. des Kindes = a, al, ai, ale copilului G. der Kinder = a, al, ai, ale copiilor
Singular Plural
N. das Staat = statul N. die Staaten = statele
G. des Staates = a, al, ai, ale statului G. der Staaten = a, al, ai, ale statelor
Anumite lucruri sau fiinte sunt folosite cu forma lor de singular pentru a
denumi o majoritate => Wald, Polizei = padure, politie; Aceste substantive
apar la plural atunci cand vrem sa le numaram si cand putem sa le
deosebim unele de altele.
Substantivele care denumesc culori sau care provin din adjective => das
Blau = albastrul, das Rot = rosul, das Gute = binele;
Anumite substantive sunt folosite in cea mai mare parte la numarul plural =>
Ferien = vacanta, Eltern = parinti, Finanzen = finante, Geschwister = frati,
Leute = oameni.
Anumite denumiri geografice, denumiri de insule, munti, tari apar la plural =>
die U.S.A. , die Alpen = Alpii, die Karpaten = Carpatii;
Nominativ: der / ein (masculin) die / eine (feminin) das / ein (neutru) die
/ - (plural);
Singular:
persoana III: er /sie /es (er /zi /es) = el /ea/ *cea de-a treia forma nu are
corespondent in limba romana; se folosesti in general pentru lucruri si
pentru toate cuvintele de genul neutru
ex: Das ist ein Heft (das ist ain heft) = Acesta este un caiet => Es ist blau (es
ist blau) = El (caietul) este albastru.
Obs!!! Noi folosim pronumele personal "el" atat pentru cuvintele de genul
masculin cat si pentru cele de genul neutru, pe cand in limba germana fiecarui
gen ii revine un pronume personal.
Plural:
ex: Woher kommen Sie? (Voher comen zi?) = De unde proveniti (Dvs.)?
Pronumele personal 'Sie' este forma de plural dar de aceasta data formal de
a spune 'tu' / 'dvs' in limba germana. Intodeauna trebuie sa folosesti acest
pronume atunci cand vorbesti cu cineva necunoscut care are o functie intr-o
institutie sau poate este mai in varsta ca si dvs, precum un functionar la
banca, un politist sau un vecin mai in varsta. Nu uita, pronumele 'Sie' ca sa
aiba valoare de adresare politicoasa trebuie scris cu majuscula, daca este
scris cu litera mica devine 'ea / ei'
Obs !!! Forma de pronume personal prezentata in acest articol (ich, du,
er/sie/es - wir, ihr, sie/Sie) este la cazul Nominativ.
In limba germana, ca si in limba romana, verbele "a avea" (haben) si "a fi"
(sein) sunt foarte des intalnite. Sa invatam, pentru inceput, sa le conjugam
la indicativ prezent. Veti repeta totodata si pronumele personal.
HABEN = a avea
SEIN = a fi
Indicat este ca verbul sa fie invatat cu cele trei forme ale sale :
Infinitiv : machen (mahăn) = a face;
Imperfect : machte (mahte) = faceam;
Participiu II : gemacht (ghemaht) = am facut;
Obs.!!! Verbele ale caror radacini se termina in -t-, -d-, -gn-, primesc un -e-
de legatura inaintea terminatiilor de persoana si numar: -st, -t.
Verbele tari isi schimba vocala din radacina la persoana a doua si a treia
singular:
a => ä
au => äu
e => ie, i
o => ö
ü => a
SEIN (zain) = a fi
2. Verbele mixte
Verbul trebuie invatat cu cele trei forme ale sale, de aceea este bine sa-l
scoti din dictionar impreuna cu forma de imperfect si participiu. De obicei, in
fiecare dictionar se indica ce fel de verb este :
Ex1: machen, -te, -t - acest lucru iti indica faptul ca verbul respectiv nu-si
schimba forma : machen => machte => gemacht ;
Ex2: sein, war, gewesen - toate formele sunt indicate pentru ca este verb
tare si isi schimba forma;
Conjugarea verbelor cu particula separabila in
Germana
Verbele cu particula separabila in germana (trennbare Verben) sunt formate
dintr-un prefix (an) + un verb (rufen) => anrufen = a suna pe cineva . Sub
aceasta forma apar la infinitiv unite intr-un singur cuvant.
abwaschen => Ex: Ich wasche heute den ganzen Tag alle Gabeln,
Messer, Teller zusammen mit meiner Großmutter und meinen
Geschwistern ab.= Eu spal azi toata ziua toate furculitele, cutitele,
farfuriile impreuna cu bunia si fratii mei.
dorinta; => Ich möchte das Buch lesen. = As dori sa citesc aceasta
carte.
rugaminte politicoasa: => Möchten Sie am Montag Frau Keller
anrufen? = Ati dori sa o sunati luni pe D-na Keller?
Imperfectul in germana
Imperfectul in germana al verbelor slabe se formeaza prin intercalarea "-te"
intre radacina verbului si desinentele de numar si persoana.
Participiul 1 in germana
Participiul 1 se formeaza de la forma de infinitiv a verbului la care se
adauga terminatia "-d" ( kommend = care vine; weinend = care plange )
Ex.: Weinende Kinder = copii care plang
Ex.: Ich höre die singenden vögel. = Aud pasarile care canta /
cantatoare.(acum, in momentul de fata le aud)
Ich hörte die singenden vögel. = Am auzit pasarile care cantau. (in
trecut )
Ich werde die singenden vögel hören. = Voi auzi pasarile care vor
canta. (in viitor)
Ex.: Ich habe ein schnell fahrend Auto gesehen. = Am vazut o masina
rapida.
schnell fahrend = conducere rapida
Ex.: Ein weinend Kind nervt mich. = Un copil care plange (plangacios) ma
enerveaza.
Participiul II in germana
La formarea Participiului 2 in germana trebuie tinut seama de tipul verbului -
slab, tare cat si de prefixul sau terminatia acestuia.
c) Daca verbul - fie tare, slab sau neregulat - are terminatia "-ieren" ,
formeaza participiul II fara prefixul ge- dar cu terminatia -t ;
Ex : telefonieren (infinitiv) => telefonier + -t = telefoniert (participiu II)
- Perfectul compus ne indica incheierea unei stari sau al unui proces, dar care
are urmari in prezent. => Ich habe das Gedicht vergessen. Ich weiss es nicht
mehr. = Am uitat poezia. Nu o mai stiu.
- Perfectul compus mai poate exprima o actiune care s-a intamplat de curand.
=> Hast du die Tablette genommen? = Ti-ai luat pastila?
Ex.: Morgen lese ich das Buch. = Maine citesc (cu sensul de voi citi) cartea.
Ex.: Meine Freundin wird gestern ins Gebirge gefahren sein. = Prietena mea
va fi plecat ieri la munte.
Conjunctivul 1 (prezent) si Conjunctivul 2
(imperfect) in Germana
Conjunctivul 1 sau conjunctivul prezent se formeaza de la forma de infinitiv
prin inlaturarea terminatiei "-en" la care se adauga terminatia "-e", respectiv
terminatiile de persoana si numar. Atat persoana 1 singular si plural cat si
persoana a a-3-a plural, sunt identice cu cele de indicativ prezent.
Ex.: Er hat mir gesagt, daß er morgen fahre. = El mi-a spus ca pleaca
maine
ich schlafe
du schlafest
er / sie / es schlafe
wir schlafen
ihr schlafet
sie / Sie schlafen
ich hoffe
du hoffest
er / sie / es hoffe
wir hoffen
ihr hoffet
sie / Sie hoffen
schlafen = a dormi
de loc
de timp
de mod
Adverbele care ne indica pozitia in spatiu sunt: hier (aici), da (acolo), dort
(acolo), oben (sus), unten (jos), vorn (in fata), hinten (in spate), rechts (la
dreapta), links (la stanga), drinnen (inauntru), draußen (afara) etc.
Durata unei actiuni Wie lange? (Cat timp?): lange (de mult timp), seitdem
(de atunci), bisher (pana acum), weiterhin (mai departe);
Frecventa cu care are loc o actiune Wie oft? (Cat de des?): einmal (o data),
zweimal (de doua ori), manchmal (uneori), oft (deseori), meistens (de cele
mai multe ori, deseori), immer (intodeauna), nie (niciodata), wieder (iarasi);
Adverbele derivate:
Pe langa adverbele simple so, gern, oft exista adverbe formate prin
derivare.
- cu ajutorul sufixului "-s" se pot forma adverbe de timp sau adverbe care ne
arata ordinea: erstens, morgens, sonntags.
- sufixul "-wärts" formeaza adverbe de directie: ostwärts (spre est),
rückwärts (inapoi);
Adverbele compuse:
Clasificarea prepozitiilor in
germana dupa sens:
Sens local:
Sens temporal:
Obs.!!! Dupa cum ati observat majoritatea prepozitiilor cer cazul Dativ cu
exceptia unora care cer cazul Genitiv.
Sens cauzal:
Sens modal:
durch = prin, de; ex: Sie fährt jeden Tag mit dem Auto durch die (e)Stadt.
= Ea merge zilnic cu masina prin oras.
für = pentru; ex: Er kauft für seinen (r)Vater ein Buch. => sein + den =
seinen
gegen = impotriva, catre ex1: Mein Sohn ist gegen den / einen (r)Baum
gelaufen.= Fiul meu a alergat catre copac./ catre un copac. ex2: Ich komme
gegen acht uhr. = Vin in jur de ora opt.
ohne = fara; ex: Ohne meine (e)Mutter gehe ich nicht. = Fara mama mea
nu ma duc.
um = in jurul, in, la; ex: Um die (e)Ecke wohnt meine Oma. = Dupa colt
locuieste bunica mea.
bis = pana; ex1: Ich arbeite von acht bis elf. = Lucrez de la 8 pana la 11.
ex2: Der Zug fährt bis Bukarest. = Trenul merge pana la Bucuresti.
aus = de la, din; ex: Camy kommt aus dem (r)Garten. = Camy vine din
gradina.
bei = la; ex: Andrei ist bei dem (s)kind.= Andrei este la copil.
mit = cu; ex: Er spricht mit seiner (e)Freundin. = El vorbeste cu prietena lui.
nach = spre,dupa; ex: Nach der (e)Schule gehe ich nach Hause. = Dupa
scoala ma duc spre casa.
von = din, de la; ex: Das Buch ist von meinem (r)Sohn. = Cartea este de la
fiul meu.
Grupele de verbe care cer fie cazul ACUZATIV fie cazul DATIV:
hängen = a agata (Acuzativ) arata directia; ex: Ich hänge das Bild an die
Wand. = Agat imaginea pe perete.
hängen = a sta agatat (Dativul) arata locul. ex: Das Bild hängt an der
Wand. = Imaginea atarnata pe perete.
setzen = a aseza (Acuzativ) arata directia; ex: Ich setze das Kind auf den
Stuhl. = Asez copilul pe scaun.
sitzen = a sta asezat (Dativ) arata locul; ex: Das Kind sitzt auf dem Stuhl. =
Copilul sta pe scaun.
legen = a pune (Acuzativ) arata directia; ex: Ich lege den Teppich auf den
Fußboden. = Pun covorul pe podea.
liegen = a sta intins (Dativ) arata locul; ex: Der Teppich liegt auf dem
Fußboden. = Covorul este intinsr pe podea.
stellen = a pune, a aseza (vertical) (Acuzativ) arata directia; ex: Ich stelle
das Regal an die Wand. = Pun raftul pe perete.
stehen = a sta (vertical) (Dativ) arata locul; ex: Das Regal steht an der
Wand. = Raftul sta pe perete.
Obs.!!! Cele mai multe prepozitii cer in limba germana un anumit caz
(acuzativul, genitivul sau dativul) iar altele cer fie acuzativul, fie dativul.
Obs.!!! Prepozitiile care ne indica locul cer cazul Dativ iar cele care arata
directia cer cazul Acuzativ.
durch+das = durchs;
Heißen Sie Monica? = Va numiti Monica? => Ja, ich heiße Monica.= Da, ma
numesc Monica./ Nein, ich heiße Maria.
Wohnen Sie in Mailand? = Locuiti in Milano? => Nein, ich wohne in Paris. =
Nu, eu locuiesc in Paris.
Enunturi afirmative:
Ich heiße Monica. = Ma numesc Monica.
Ich wohne in Paris. = Eu locuiesc in Paris.
Obs.!!! Daca in locul sbiectului apar alte parti de vorbire, verbul isi
pastreaza pozitia nr.2, subiectul trece dupa verb.
Propozitia imperativa:
Komm mit! = Vino cu mine!
Ruf mich an! = Suna-ma!
Morgen will ich in dem Garten essen = Maine vreau sa mananc in gradina.
Ich habe dich nicht gefragt. = Nu te-am intrebat pe tine.
eu
eu şi tu ich und du ►
noi doi wir beide ►
el er ►
el şi ea er und sie ►
ei doi sie beide ►
eine
o familie ►
Familie
meine
familia mea ►
Familie
Meine
Familia mea este aici. Familie ist ►
hier.
Ich bin
Eu sunt aici. ►
hier.
Du bist
Tu eşti aici. ►
hier.
Er ist hier
El este aici şi ea este aici. und sie ist ►
hier.
Wir sind
Noi suntem aici. ►
hier.
Ihr seid
Voi sunteţi aici. ►
hier.
Sie sind
Ei sunt toţi aici.
alle hier.
Familie
A face cunostinta
Ceau! Hallo! ►
Bună ziua! Guten Tag! ►
Cum îţi merge? Wie geht’s? ►
Ceau! Tschüs! ►
La revedere! Auf Wiedersehen! ►
Pe curând! Bis bald!
La scoala
Tari si limbi
Peter şi Martha sunt din Berlin. Peter und Martha sind aus Berlin. ►
Berlin este în Germania. Berlin liegt in Deutschland. ►
Amândoi vorbiţi germană? Sprecht ihr beide Deutsch? ►
Citit si scris
Numere