Dar poate ca oamenii din ziua de azi au ajuns la o dragoste mai mare dec�t zice

sf�ntul si �i
iubesc pe eretici, fara sa se g�ndeasca la m�ntuirea acestora...
� Da. �S-au amestecat lor, s-au amestecat �ntre neamuri si au deprins lucrurile lor
si m�ncarea
fiind �n gura lor, a venit peste d�nsii m�nia lui Dumnezeu si i-a pierdut pe ei�,
spune �n Psalmi.
Iar �nvatatura Scrip turii si a Sfintilor Parinti spune asa: �Cu omul ere tic la
masa sa nu stai si
buna ziua sa nu-i dai�.
� P�na unde merge iubirea de aproapele?
� Avem exemplul cu femeia desfr�nata, �n care M�n tuitorul, iubind pe pacatosi, nu
vrea sa-i
judece si sa-i piarda, ci sa-i m�ntuiasca. Este o iubire �nalta. Spune Sf�ntul Ioan
Evanghelistul:
�Adevarata viata vesnica este ca lumea sa Te cunoasca pe Tine, singurul si
adevaratul Dumnezeu,
si pe Fiul Tau Iisus Hris tos pe care L-ai trimis �n lume ca sa m�ntuiasca nea
murile�. Sau: �At�t
de mult a iubit Dumnezeu lu mea, �nc�t pe unicul Sau Fiu L-a dat la moarte si la ce
fel de moarte,
moarte pe cruce�85
Iata modelul absolut al iubirii nemarginite. Iata mo delul absolut al iubirii:
Dumnezeu vine �n
viata noastra si vrea sa ne arate ca, atunci c�nd este vorba despre aproapele, noi
trebuie sa
mergem p�na la jertfa. Cine greseste una din porunci se face vinovat pentru toate
celelalte. Pentru
ca, daca iubesti pe aproa pe le, nu poti sa furi, nu poti sa r�vnesti bunul lui cu
vi cle sug, nu poti
sa iei �n desert numele lui Dumnezeu, nu poti sa nu-ti cinstesti parintii, nu poti
sa ucizi, sa
curvesti, nu poti sa urasti si asa mai departe.
� Exista iubirea ca act filantropic, ca act de caritate si de milostenie...
� Ei, aici este esenta. M�ntuitorul scoate �n eviden ta iubirea fata de aproapele,
filantropia.
Biserica trebuie sa fie foarte ferma si categorica: sa nu �ncurajeze lenea. Nu
exista act de caritate
pentru tr�ndavi si lenesi, pentru ca atunci Biserica ar �nlesni pacatul de moarte
al lenii. Nu are
voie sa faca nici un act filan tropic celor lenesi si nepasatori, nu are voie sa
�ncu ra jeze hotia. Si
de ce spun hotia: pentru ca foarte multi vin �n numele lui Iisus Hristos si, fara
nerusi na re,
folosindu-se de cruce sau �n numele crucii, sub di fe rite forme si organizatii, �n
numele copiilor
stra zii, copiilor cu SIDA, copiilor din orfelinate, batr�ni lor, �ncep sa faca
acele colecte din care,
vezi Doam ne, sa le asigure un tratament, o masa, o vorba buna, o c�ntare.
� Puteti sa detaliati?
� Da. Psihologul sau psihiatrul trebuie sa anali ze ze foarte bine daca cel care a
ajuns la
deznadejde, la starea de alterare totala, toti resping�ndu-l si margi nal iz�ndu-l,
nu cumva si-a
facut-o cu propria m�na si cu propria voie. Spre exemplu: un caz concret �nt�lnit
�n cadrul
spovedaniei �n manastire. Vine o femeie de 76 de ani si �ncepe sa zica un fel de
rugaciu ne de
hula la icoana Maicii Domnului: �Maica Domnului, daca esti si ma iubesti, cum �ti
poti bate joc
de mine? Ma rog de at�ta vreme la tine, de at�ta vreme �ti cer sa ma ajuti, ti-am
spus ca mi-am
pus nadejdea �n tine, tu esti singura mea m�ng�ietoare, cum poti sa ma lasi? Nu
vezi ca dorm �n
gara? Nu vezi ca sunt necajita, nu vezi ca n-am din ce trai? Adica tu esti cu
adevarat Maica lui
Dumnezeu si nu �ntelegi lucrurile astea? Pentru ce mai stai �n cer?� Eu, la un
moment dat,
spovedind la scaun, am �ntrebat: �Stai un pic. Cum te iei tu cu Maica Domnului �n
bete si-i
vorbesti asa? Ia vino �ncoace!�
O iau si o spovedesc pentru a-i cunoaste fondul sufletesc. Si aflu ca, la 76 de ani
ai ei, avea trei
ani de c�nd concubinul o lasase, o �mbatase, �i v�nduse casa si averea, o dusese la
azil si, av�ndpensia mica si fa c�nd pe acolo diferite lucruri interzise, a fost
exclusa si data afara. Si a ramas pe
drumuri. Si ce-a zis atunci? �Hai s-o fac pe evlavioasa si pe credincioasa, ca s-o
gasi cineva care
sa ma ia si sa ma �ngrijeasca; si o sa traiesc pe spinarea Bisericii.�
Ca sa aflu ca, la Biserica, �n tinerete nu mersese, ca sa aflu c-a stat nemaritata
cu trei barbati,
ca sa aflu ca a avut copii pe care i-a dat la casa de copii. Si atunci m-am dus
imediat cu mintea la
Sf�ntul Isaac Sirul care a spus: �Osteneala tineretii este odihna batr�netii�.
Si atunci i-am spus: �Femeie, cum �ti permiti tu sa hulesti, c�nd esti ca o gura de
iad. Cum �ti
permiti sa hulesti c�nd ai trait o viata �n nenorociri, iar acum vii la usa lui
Dumnezeu si strigi c�t
poti ca nu te baga �n seama? Unde ti-ai consumat vigoarea tineretii? �n care
familie de crestini ai
crescut copii, ai lucrat pa m�ntul si ai fost la serviciu? Unde �ti este cartea de
munca? Tu ce-ai
�ngrijit �n tineretea ta, oameni sau c�ini? Ce-ai avut, copii sau animale?�
�Domnule pa rinte, nu
sunteti pus sa ma judecati; eu am venit aici ca o femeie necajita, ca sa ma ajutati
cu o stra china
de m�ncare, ca pot sa va fiu mama�.
Ea �ncepuse sa-mi explice mie ca poate sa-mi fie mama, cum �mi permit sa-i spun
asemenea
vorbe? Si atunci am asezat-o frumos pe un scaunel si-am �nce put sa-i explic ce
grea pedeapsa de
la Dumnezeu este sa ajungi sa doresti sa mai pacatuiesti si sa nu mai fii de folos
pacatului, p�na si
pacatul sa se �ngretoseze de tine si sa te paraseasca, sa devii al nimanui si apoi,
fals ca un fariseu
si ca un om slab si ticalos, sa vii sa spui ca Dumnezeu este vinovat ca tu ti-ai
facut de cap o viata.
Dar c�nd te-ai distrat, c�nd ai dansat, c�nd ai m�n cat peste masura, c�nd ai
desfr�nat, c�nd ai
facut toate faradelegile, atunci nu exista Dumnezeu? Atunci nu te g�ndeai? Cum
spune Iisus
Sirah: �Adu-ti aminte de cele de pe urma ale tale si �n veac nu vei gresi�. Atunci
cugetai la
moarte? Cum spune Sf�ntul Vasile cel Mare: �DEi-ai adus aminte ca trebuie sa mai si
mori, ti-ai
adus aminte ca zilele omului sunt ca iarba c�m pului, asa va �nflori, p�na va cadea
si se va usca?�
Si i-am spus: ��mi pare rau, nu vreau sa te jignesc, o p�ine sau o punga de faina
ti-o dau, un
ban de autobuz ti-l dau, dar ca sa ma priveasca unde dormi, de ce n-ai ce-ti
trebuie, nu este treaba
mea, nu este al meu. Este al lumii care te-a tinut �n ea p�na la ora aceasta. Mergi
si-l cauta pe
primar, pe asistentul social, pe presedintele tribunalului, pe avocat si pe pro
curor; si roaga-i sa te
ia �n spinare, fiindca ei te-au ocrotit...�