Sunteți pe pagina 1din 6

Universitatea Politehnica, Facultatea de Antreprenoriat, Ingineria si Managementul Afacerilor

Specializare: Ingineria și Managementul Afacerilor

Proiect API

Export

Prof. Coordonator, Student,

Conf. Dr. Dana Deselnicu Dincă Roxana

Gigîrtu Alexandra

Ionescu Beatrice

Moise Alina

Răuț Roxana

Anul III, Grupa 1534


EXPORT

Exportul este o operație cu caracter comercial prin care o parte din mărfurile produse,
prelucrate, completate sau reparate într-o țară se vând pe piața altor țări. [1]

Operatiune comerciala de vanzare a unor bunuri materiale si/sau servicii catre persoane
fizice sau juridice dintr-o alta tara in schimbul unei sume dintr-o valuta convenita. Cuprinde
exportul de marfuri (bunuri corporale, stabile) si exportul invizibil (de servicii).Exportul poate
fi si de capital, reprezentand investitii directe si plasarea de titluri de valoare in alte tari.[2]

Top exportatori pe glob

Comerțul în interiorul Uniunii


Întreprinderile care desfășoară activități comerciale în Uniunea Europeană, Spațiul Economic
European (SEE) și Turcia au dreptul de a exporta și importa liber bunuri. Prin urmare,
autoritățile nu pot limita cantitatea importurilor/exporturilor și nici nu pot impune alte măsuri
de natură să restricționeze comerțul.[3]
DE CE EXPORTAM?

- -Piaţa internă poate fi saturată


- -Un produs a atins sfârşitul ciclului de viaţă pe piaţa internă,
- -A apărut o cerere bruscă pe o piaţă străină
- -O firmă este în căutare de noi teritorii.

EXPORTUL

Exportul poate îmbrăca una din următoarele forme:

- exportul prin Internet


- exportul indirect
- exportul direct
- grupurile de marketing pentru export

Exportul direct - activitatea prin care o firmă producătoare, care deţine o marcă proprie,
adoptă o strategie de penetrare a unei anumite pieţe fără să recurgă la intermediari

AVANTAJE EXPORT DIRECT

- Producatorii au posibilitatea sa se mentina in contact cu piata observând schimbările şi


adaptându-se la ele;
- Asigură condiţii superioare pentru promovarea mărcii de fabrică
- Asigură un control mai bun al elementelor mixului de marketing;
- Asigură contactul permanent cu pieţele externe şi permite o bună cunoaştere a
acestora;
- Exportatorul poate beneficia de stimulente din partea guvernului de pe piaţa de
origine;
- Asigură o bună protecţie a mărcilor de fabrică, de produs, a brevetelor.

DEZAVANTAJE EXPORT DIRECT

- Necesită investiţii iniţiale mari şi personal calificat pe piată internă şi externă;


- Rigiditate a firmei în producţie şi comercializare;
- Exportatorul îşi asumă riscuri economice, politice şi manageriale mai ridicate.

Exportul indirect se derulează între mai mulţi participanţi la lanţul de distribuţie care leagă
producătorul de consumatorul final aflat în străinătate. Firma producătoare angajează altă
firmă (de pe propria piaţă) care se ocupă cu exportul şi distribuirea produselor pe pieţele ţintă.
În acest caz, activitatea de marketing internaţional a firmei producătoare este inexistentă.

AVANTAJE EXPORT INDIRECT

- Nu necesită investiţii;
- Risc de piaţă redus;
- Costuri reduse;
- Se pot obţine cote de piaţă ridicate.

DEZAVANTAJE EXPORT INDIRECT:

- Cunoaştere foarte sumară a pieţei internaţionale;


- Dependenţă directă de interesele intermediarilor;
- Imposibilitatea controlului elementelor mixului de marketing, în afara produsului;
- Veniturile sunt reduse.

Top exportatori

Producătorul Arctic din Găeşti, controlat de grupul turc Arcelik, a rămas şi anul trecut cel mai
important exportator local de electrocasnice, ocupând poziţia 33 în clasamentul general, la fel
ca şi în 2015, arată datele INS.

Italienii de la De’Longhi şi olandezii de la Philips se apropie de vârful clasamentului, după


un salt important în 2016, avans care a dus vânzările externe ale primilor trei producători
români de electrocasnice la 530-600 mil. Euro.

În top 500 exportatori din economie îşi fac loc şase companii din domeniu, din care cinci
realizează produse finite iar una singură componente. Totuşi, aceste companii investesc în
dezvoltare şi acest lucru se vede în poziţia lor în clasamentul exportatorilor, unde toate aceste
companii s-au poziţionat mai bine în 2016 comparativ cu 2015.

De’Longhi a început în martie 2013 să realizeze espressoare de cafea în România în fabrica de


la Jucu, ocupând astfel o parte din golul lăsat de finlandezii de la Nokia.

Afacerile companiei au crescut constant, majorându-se de aproape patru ori din 2013 până în
2015. Şi Philips Orăştie a urcat de pe locul 77 până pe poziţia 63 în clasamentul general al
exportatorilor, potrivit datelor provizorii furnizate de INS.[4]

Top 10 produse de export ale României

Exporturile României, în valoare de 57 de miliarde de euro (ianuarie – decembrie 2016), se


bazează în mare parte pe industria auto locală. Cu două fabrici de asamblare, Dacia şi Ford, şi
cu sute de fabrici şi făbricuţe de componente împrăştiate prin România, nu este de mirare că
sectorul industrial automotive acontează mare parte din exporturile României în străinătate.

Potrivit datelor de la Statistică, diseminate la 11 luni 2016 (ultimele disponibile), cel mai
vândut produs românesc la export este “piesa auto”. Acesta este nomenclatorul INS pentru o
serie întreagă de componente de mici dimensiuni pentru maşini, care au fost vândute de 5,3
miliarde de euro, primul loc în Top 10 produse de export ale României. Pe locul doi, găsim
cablajele auto, exportate de 3,57 miliarde de euro, iar pe locul trei, chiar autovehiculele Dacia
şi Ford, ca produs finit, care au acontat 2,71 miliarde de euro. Locurile patru, cinci, şase sunt
ocupate, în această ordine, de console de bord, carburanţi şi scaune auto, pentru ca locurile
şapte, opt, nouă şi zece să fie ale anvelopelor, grâului, telefoanelor mobile şi pompelor de aer
şi vid.
Analizând statistica cu cele mai vândute produse româneşti în străinătate, remarcăm că
sectorul industrial, cu precădere cel auto, domină topul exporturilor. Mai mult, singurul export
important de materie primă al României îl reprezintă grâul. În rest, avem produse finite, cu
valoare adăugată mare, o inversare a trendului din anii 2.000, când România era preponderent
un exportator de materie primă.[5]

Parteneri export

În ceea ce priveşte principalii parteneri de export: Germania (12,7 miliarde euro), Italia (6,37
miliarde euro), Ungaria (4,55 miliarde euro), Franţa (3,46 miliarde euro) şi Polonia (3,18
miliarde euro). Avem deficit comercial cu Germania, Italia şi Ungaria, în schimb, cu Franţa,
suntem pe excedent comercial.

Exporturile de bunuri au stabilit în 2016 un nou record, la fel ca importurile, deficitul


comercial accentuându-se până spre 10 miliarde euro, departe însă de deficitele înregistrate
înainte de criză, cu vârful din 2008, când importurile au depăşit exporturile cu 23 miliarde
euro. Potrivit unui comunicat al INS, în 2016, ponderi importante în structura exporturilor şi
importurilor au fost deţinute de maşini şi echipamente de transport (47% la export şi 38% la
import) şi alte produse manufacturate (32,4% la export şi respectiv 31% la import).
[1] https://ro.wikipedia.org/wiki/Export

[2] http://www.comunicatedepresa.ro/export/definitie/

[3]http://europa.eu/youreurope/business/sell-abroad/import-export/index_ro.htm

[4] http://www.zf.ro/companii/productia-de-electrocasnice-castiga-teren-la-export-top-3-
fabrici-se-apropie-de-600-mil-euro-16202220

[5] http://www.cotidianul.ro/top-10-produse-de-export-si-de-import-ale-romaniei-296915/

[6] http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/International_trade_in_goods/ro

S-ar putea să vă placă și