FACULTATEA DE ZOOTEHNIE

Caracterizarea tehnologică. Standarde de comercializare și condiții

de valorificare la praz

Iași, 2017

1
Cuprins

Introducere

Capitolul I. Caracteristecele morfologice și tehnologice a prazului

1.1. Caracterizarea botanică

1.2. Compoziția chimică, valoarea alimentară și energetică

1.3. Arealul de cultură pe glob și România

1.4. Tehnologia de cultură

1.5. Soiuri și varietăți

1.6. Modalități de valorificare a prodosului

1.7. Alterări și dereglări fiziologice pe durata păstrării

Capitolul II. Tehnologia de valorificare a produsului

2.1. Recoltarea

2.1.1. Organizarea recoltării

2.1.2. Metodele recoltării

2.1.3. Specificul recoltării

2.2. Condiționarea

2.3. Ambalarea

2.3.1. Clasificarea ambalării

2.3.2. Metode

2.3.3. Ambalarea în atmosferă modificată

2.4. Păstrarea în depozite

2.4.1. Tipuri de depozite

2.4.2. Metode de depozitare

2.5. Tehnologiile de conservare

Capitolul III. Standarde și comercializare

2
3.1. Document care reglează comercializarea produsului

3.2. Cerințe minime de calitate

3.3. Cerințele de maturare

3.4. Categoriile de calitate

3.5. Calibrarea

3.6. Toleranțele

3.7. Omogenitatea

3.8. Ambalarea

Capitolul IV. Particularități de desfacere a produsului în municipiul Iași.

4.1. Categorii de spații comerciale specializate în desfacerea produsului

4.1.1. Piață

4.1.2. Market

4.1.3. Supermarket

4.1.4. Hypermarket

4.2. Metode de prezentare a produsului

4.2.1. Prezentarea produsului în piață

4.2.2. Prezentarea produsului în market

4.2.3. Prezentarea produsului în supermarket

4.2.4. Prezentarea produsului în hypermarket

4.3. Perioada de comercializare și proveniența produsului

4.3.1. Perioada de comercializare și proveniența produsului în piață

4.3.2. Perioada de comercializare și proveniența produsului în market

4.3.3. Perioada de comercializare și proveniența produsului în supermarket

4.3.4. Perioada de comercializare și proveniența produsului în hypermarket

4.4. Condițiile de păstrare

3
4.5. Categoriile de calitate

4.6. Corespondența standard de comercializare

Bibliografia

4
 INTRODUCERE

Aceste plante legumicole sunt monocotiledonate din familia Liliaceae, genul Allium. Genul
Alium are peste 400 de specii, dar din punct de vedere economic interesează doar câteva.

Originea geografică a prazului rămâne incertă. Prazul (Allium porrum) este o rudă apropiată
cu usturoiul rusesc, arpagicul chinezesc, ceapa şi leurda. Cu excepţia leurdei, prazul are iuţeala
cea mai potolită din toată această familie. Prazul are două rude apropiate, „allium
ampeloprasum” (usturoiul elefantului), care este cultivat pentru bulbi, şi „kurrat”, cultivat pentru
frunze.

Prazul este o plantă erbacee bienală, leguminoasă, originară din zonele vecine Mării Mediterane
(Egipt, Grecia şi Asia Mică). Principala caracteristică a plantei este bulbul mare, din care se
desprinde rădăcina care are forma firoasă, de „mustăţi”.

Bulbul este alungit, tulpina este groasă, de culoare albă, frunzele sunt lungi, cu vârf ascuţit iar
florile au culoare albă (fig. 1.).

Prazul se foloseşte în gastronomie pentru prepararea diverselor tipuri de mâncăruri şi salate, dar
poate fi administrat şi în scop terapeutic, beneficiind de numeroase substanţe cu potenţial
vindecător.

Fig.1 - Prazul (Allium porrum)

5
 Capitolul I. Caracteristicele morfologice și tehnologice a prazului.

1.1. Caracterizarea botanică

Este o specie bienală cu rădăcini numeroase, fasciculate si cu tulpina mică sub formă de disc
turtit. Bulbul este slab reprezentat. Partea aeriană este foarte viguroasă (fig. 2.).

Frunzele cresc acoperindu-se una pe alta ca la usturoi, intr-un singur plan, formând o tulpină
falsă de 20-70 cm lungime, cu diametrul de 3-8 cm.

Fig. 2.- Praz

Vegetează toamna si iarna până vin gerurile mari, neavând repaus. Își reia vegetația la
temperaturi de 5C.

În al II-lea an formează tulpini florifere înalte (până la 1,8-2 m), cilindrice, pline în interior și
care poartă inflorescente globuloase cu 800-3000 flori în inflorescență.

6
Membrana care acoperă florile este de culoare violacee. Florile au culoare alb-verzui, până la
rosie-violacee.

Polenizarea este alogamă, rar poate fi și autogamă. Foarte rar, în inflorescență pot să apară
bulbili.

Semințele prazului seamănă cu ale cepei, sunt mici, negre, triedrice, cu suprafața zbârcită.
Puritatea este de 90-95 % iar germinatia de 60-80 % se mentine 3 ani.

1.2. Compoziția chimică, valoarea alimentară și energetică

De la praz se consumă tulpina falsă si frunzele, atât în stare proaspătă cât si în diverse mâncăruri.
Valoarea prazului nu stă în conținut (proteine 2-3 %, glucide 5-10 %, lipide 0,4 %, cenusa 1,5 %)
ci în faptul că este bine tolerat chiar de bolnavii de stomac, contribuind prin fitoncidele si
vitaminele (B, C și PP) pe care le conține la refacerea florei anaerobe saprofite si la restabilirea
peristaltismului normal.

Prazul este o legumă săracă în calorii cu gust asemănător cepei, mai puțin iute, are fibre și se
păstrează foarte bine (fig.3.).

Fig. 3 - Compoziția chimică

7
100 grame de praz au valoare energetică de 38 kcal si conțin: substanțe nutritive (albumine 2-3 g,
lipide 0,3-0,4 g, zaharuri 4- 6 g), vitamine (provitamina A 6 mg, vitamina A 4,1 mg, vitamina B1
0,1 mg, vitamina B2 0,006 mg, vitamina B3 0,53 mg, vitamina C 30 mg, vitamina E 2 mg),
substanțe minerale (potasiu 225 mg, clor 29 mg, fosfor 46 mg, magneziu 18 mg, sulf 17 mg,
sodiu 5 mg), oligoelemente (fluor 24 mg, fier 3,1 mg, mangan 1 mg, zinc 0,31 mg, cupru 0,15
mg), celuloză 1,29 g, apă 89 g, substanță uscată 10-13 g, cantități mici de ulei volatil, fitoncide.

Prazul are următoarele acțiuni: tonic nervos, foarte usor digestibil, diuretic, laxativ antiseptic,
depurativ regenerator epidermic, dezinfectant, revitalizant.

Prazul se recomandă pentru uz intern în dispepsii, anemie reumatism, artrită, gută, afecțiuni
urinare, litiază urinară, azotemie, insuficiență renală, obezitate, ateroscleroză, iar pentru uz
extern in abcese, furuncule, cistită, retenție urinară, hemoroizi, bătături, ințepături de insecte,
răni, ingrijirea tenului.

1.3. Arealul de cultură pe glob și România

Plantă cunoscută în cultură de egipteni, apoi de greci, se presupune a fi originară din bazinul
mediteranean. Simbol național al Țării Galilor, azi este răspândită în vestul si sud-estul Europei,
in Africa de Nord, în sudul și sud-estul Asiei, până în Japonia, în cele două Americi. La noi în
țară mai mult in zona Moldovei si a Olteniei, fiind pentru olteni aproape un simbol local.

1.4. Tehnologia de cultură

Cele mai bune premergătoare sunt acelea care au fost îngrășate cu gunoi de grajd in anul
anterior, cum ar fi varza si conopida.

Pe de altă parte, prazul, plantându-se târziu, este o cultură succesivă tipică și atunci bune
premergătoare sunt acelea care eliberează terenul repede: cartofii timpuri, mazărea, salata,
ridichile.

Pregătirea terenului începe din toamnă cu fertilizarea (30-40 t/ha gunoi de grajd, 200 kg/ha
superfosfat, 80-100 kg/ha sare potasică) și se încheie cu arătura adâncă de toamnă.

După premergătoarele timpurii, pregătirea terenului la praz se realizează prin lucrări specifice
culturilor succesive (arătura superficială, măruntire, etc).

Pregătirea terenului se finalizează cu lucrarea de modelare sau bilonare.

8
Prazul se cultivă prin răsad și foarte rar prin semănat direct.

Pentru 1 ha de cultură în câmp sunt necesare la producerea rasadurilor 2,5-3 kg semințe care se
seamănă pe 50-60 (100) m2, pe brazde reci, în câmp, sau în solarii neîncălzite la sfarșitul lunii
martie sau începutul lunii aprilie.

Răsadul de praz nu se replică.

Lucrările de îngrijire aplicate răsadurilor sunt identice cu cele care se aplică la ceapa de apă.

Pentru plantare la 50-60 de zile de la semănat, răsadurile (cu 3-4 frunze), se mocirlesc și se
fasonează.

Plantarea la praz se face în mai sau în prima jumătate a lunii iunie după schema de la ceapa de
apă, dar mărind distanța între plante pe rând (12-15 cm).

Când cultura se înființează prin semănat, acesta se face la începutul lunii aprilie la aceleași
distanțe între rânduri ca și la plantare, cu adâncimea de încorporare a semințelor de 1,5-2 cm.
Ulterior se rărește și se lasă 12-15 cm între plante pe rând. Densitatea la recoltare trebuie să fie în
jur de 300.000 pl./ha (fig. 4).

Fig. 4 - Plantarea prazului

Pentru semănat direct în câmp se folosesc 3-4 kg/ha semințe (fig. 5) în amestec de 1% cu plante
indicatoare (salată, ridichi de lună).

9
Fig. 5 - Semințe de praz

Lucrările de îngrijire se fac ca și la ceapa de apă. Se fertilizează fazial cu doze mici de azot și se
irigă de câte ori este nevoie (10-12 udări), iar către sfârșitul culturii se sistează udările.

Plantele se mușuroiesc pentru înălbirea tulpinilor false. La sfârșitul verii începe recoltarea care se
continuă eșalonat până în noiembrie.

Prazul se smulge cu mâna, se fasonează îndepărtând vârful frunzelor și se fac legături de câte 5-6
fire sau 10-20 fire în funcție de vigoarea soiului. Din mai multe legături se fac snopi ce se așază
oblic în rigole deschise cu plugul sau în silozuri de suprafață, unde se acoperă cu paie și pământ
în vederea păstrării si consumului în cursul iernii. Producția este de 30-50 t/ha (fig. 6).

10
Fig. 6 - Recoltarea prazului

1.5. Soiuri și varietăți

Porbella (fig. 7) - este o varietate semitardivă de praz de toamnă cu creștere rapidă, de tipul
Autumn Blue, ce face parte din gama Nickerson Zwaan. Frunzele sunt înguste și verticale, de
culoare verde închis. Partea albă este lungă, fără tendințe de a forma bulb. Este o varietate de
praz foarte productivă și uniformă, ce poate fi curățată cu usurință. Poate fi recoltată și
mecanizat.

Fig. 7 - Porbella

Lancelot (fig. 8) - este o varietate foarte productivă, potrivită atât pentru cultura de vară, cât și
cea de toamnă. Lancelot (Blauwgroene Herfst) prezintă o tulpină falsă, lungă, de culoare albă cu
frunze erecte, de culoare verde închis. Datorită lipsei bulbului bazal, Lancelot poate fi recoltat și
11
curățat mecanic. Prezintă rezistență la viroze. Maturitatea după plantare este de 90 de zile.
Necesarul de plante/hectar: 111.100.

Fig. 8 - Lancelot

Lincoln Bulgaarse Reuzen - o varietate de praz cu potențial de producție ridicat. Prezintă tulpini
lungi, de 40-50 de centimetri, uniforme și de calitate foarte bună. Se păstrează foarte bine peste
iarnă. Maturitatea după plantare: 75 de zile.

Varna F 1 (fig. 9) - un soi timpuriu de praz produs de compania olandeză Seminis. Plantele au
tulpina fermă si foliaj verde deschis. Tijele, cu o înălțime 40-60 de centimetri si un diametru 3-4
centimetri. Sunt relativ fine cu miez de culoare albă până la verde. Perioada optimă de recoltare
este august-septembrie.

Fig. 9 - Varna F 1

Pancho (fig. 10) - este o varietate de praz cu maturitate foarte timpurie, din gama Nickerson
Zwaan, cu performanțe ridicate, ușor de curățat. Prezintă frunze de lățime medie, relativ
verticale, de un verde atrăgător, acoperite de un strat protector de pruină. Partea albă este
cilindrică si lungă, fără tendințe de a forma bulb. Pancho prezintă toleranță înaltă la emiterea tije

12
florale, fiind recomandată pentru semănat direct si recoltarea mecanizată. Perioada ei scurtă de
maturitate dă posibilitatea de a fi folosită mai târziu, către sfarșitul sezonului.

Fig. 10 - Pancho

Bulgarian Giant (fig. 11) - soi semitimpuriu cu tulpina lungă, cilindrică, de culoare verde foarte
deschis și interior aproape alb unul dintre cele mai lungi soiuri de praz. Se maturizează foarte
rapid și este ușor de crescut. Germinează după 14-18 zile și este gata de cules după 130 de zile.
Are textură crocantă, suculentă, cu gust specific si puțin picant. Se recomandă atât pentru
consum în stare proaspătă cât și în diverse rețete în bucătărie.

Fig. 11 - Bulgarian Giant

Large American (Blue) Flag Leek (fig. 12) -soi originar din America de Nord. Un soi minunat
pentru începutul sezonului. Produce tulpini de calitate superioară și cu o aromă incredibilă.
Rezistă cu brio până la jumătatea iernii. Germinează în 14-18 zile și este gata de cules după 130
de zile.

13
Fig. 12 - Large American (Blue) Flag Leek

Carentan 2 (fig. 13) - un soi rafinat italian. Produce tulpini groase și mari de culoare verde-
albastru, cu un gust excelent. Are o creștere rapidă și rezistă foarte bine iarna. Germinează în 14-
18 zile și sunt gata de cules în 110 zile.

Fig. 13 - Carentan 2

Giant d'inverno (fig. 14) - soi Originar din Italia. Este un soi de praz gigant, îmbunătățit pentru
iarnă. Prezintă tulpini uriașe, albe, si bulbi mici. Are un gust excepțional. Soiul rezistă celor mai
dure ierni se poate culege până începutul primăverii. Germinează în 14-18 zile și este gata de
cules in 120 de zile.

14
Fig. 14 - Giant d'inverno

Blue de solaise (fig.15) - un vechi soi de iarnă Heirloom, originar din Franța. Prazul este lung, cu
frunze albastru- gri. Foarte rezistent la frig, chiar și în cele mai reci ierni, este mult mai viguros
decât soiul Musselburgh. Germinează în 14-18 zile și este gata de cules după de 130 zile.

Fig. 15 - Blue de solaise

Musselburgh (fig. 16) - soi Heirloom, originar din Scoția, descoperit în anul 1834. Este un soi
tardiv, care rezistă pe timpul iernii și produce tulpini mari, foarte groase cu o aromă excelentă.
Crește bine în aproape orice locație. Germinează în 14-18 zile și e gata de cules după 130 de zile.

Fig. 16 - Musselburgh

1.6 Modalități de valorificare a produsului

Natur, tăiat în rondele foarte subțiri, se regasește în salate, amestecat cu alte crudități (fig. 17).
Bulbul tăiat în două, poate fi aplicat în locul înțepăturilor de insecte. Ras și pus în lapte bulbul
este un vermifug excelent. Frunzele sunt antiseptice și cicatrizante pentru răni.

15
Fig. 17 - Salata de praz

Decoct. Se pune praz tăiat mărunt în apă, în cantități egale. Se și fierbe 25-30 minute. Se
strecoară. Este utilizat în afecțiuni cardiovasculare, digestive și în boli de sistem. Dacă vrem să-l
utilizăm în afecțiuni respiratorii, decoctul se face din praz, apă și miere în părți egale.

Vin, se lasă 20 g de bulbi să macereze, timp de 10 zile într- un litru de vin alb, la căldură și
lumină. În cazurile de azotemie se bea un păhărel in fiecare dimineață.

Cataplasme. Se toacă mărunt bulbi de praz, se zdrobesc energic, se amestecă în puțină apă
îndulcită și se freacă până se obține o pastă. Sunt eficiente în furunculoze. De asemeni, se mai
pot macera câteva frunze, timp de 24 de ore, în puțin oțet. Se aplică direct pe bătătură.

Praz fiert. Se fierb, la foc mic, șase bucăți de praz, în atât ulei de măsline cât să le acopere. Se
aplică pe abdomen, călduțe, în retenție urinară și cistită.

Suc. Se trec 2-3 bulbi ori un praz întreg tăiat rondele, prin storcător și se amestecă cu o cantitate
egală de lapte sau zer. Este excelent pentru iritațiile tenului. Altă variantă este să se folosească o
felie de pâine groasă îmbibată bine în suc. Aceasta formează o pastă care grăbește coacerea
abceselor sau a furunculelor.

1.7 Alterări și dereglări fiziologice pe durata păstrării

Putregaiul bacterian al bulbilor de praz (Erwinia carotovora) Aceasta boala este declanșată de
bacteria Erwinia carotovora, care poate produce pagube importante la culturile din câmp, dar mai
ales la bulbii depozitați. La bulbii destinați depozitării, atacul bacteriei se manifesta prin apariția
în partea superioară a unui putregai umed, de culoare lichid gros urât sau gri. Pe măsura ce acesta
se dezvoltă, bulbul își schimbă culaorea, emană un miros neplăcut iar prin stoarcere va elimina
un lichid urât mirositor.

16
Putregaiul cenușiu al prazului (Botrytis alli) Putregaiul cenușiu este o boală produsă de ciuperca
Botrytis alli, fiind larg răspandită în culturile de ceapă, praz și usturoi, atât în câmp cât mai ales
bulbii depozitați. În momentul infestării, pe frunze apar pete mici (-3mm), albe, dispuse spre
vârf. La atac intens frunzele se usucă spre sfârșitul vegetației, atacul apare la colet, care se
înmoaie și putrezește, ducând adesea la uscarea prematură a parții aeriene a plantelor. Pe foile
bulbilor apar pete galbui, care ulterior formează un mucegai brun cenușiu. La început acest
mucegai poate fi mascat, dezvoltându-se sub foile uscate ale bulbului, dar apoi devine vizibil la
exterior si poate curpinde treptat tot bulbul.

Rugina prazului este produsă de ciuperca Puccinia allii. Simptomele inițiale constau în apariția
pe frunze a unor pete mici, de formă neregulată, de culoare cafeniu- deschis sau albă. Ulterior
aceste pete se măresc și dezvoltă pustule tipice bolii, de culoare portocaliu-deschis. Atacul duce
la uscarea frunzelor, piticirea frunzelor și a bulbilor (fig. 18).

Fig. 18 - Rugina prazului

17
 Capitolul II. Tehnologia de valorificare a produsului

2.1 Recoltarea

2.1.1 Organizarea recoltării

Soiurile timpurii se recoltează din septembrie până în noiembrie. Soiurile mijlocii se recoltează
din decembrie până în februarie, iar cele târzii din februarie până în aprilie. Pentru că prazul este
rezistent la temperaturi scăzute, se poate păstra afară pe timp de iarnă, în șanțuri, îngropat oblic
și acoperit cu pământ pe toată lungimea tulpinei, iar în zonele mai calde, prazul poate rămâne în
câmp și recoltat treptat, în funcție de consum. Recoltarea se realizează prin smulgerea directă a
plantelor, sau prin dizlocarea prealabilă a cestora cu cazmaua. În vederea valorificării se fac
legături de câte 5-6 până la 10-12 fire,care apoi se pot legă în snopi mai mari.

2.1.2 Metodele de recoltare

Recoltarea se face în lunile octombrie-noiembrie, manual sau semimecanizat, iar alte zone, ca
Belgia şi nordul Franţei, mecanizat. Recoltarea nu va duce la intrarea pământului în interiorul
frunzelor sau între ele şi nu va culca plantele la pământ, murdărindu-le. Tehnica manuală
foloseşte cazmale sau furci pentru slăbirea şi dislocarea rândurilor de plante, care se smulg, se
scutură de pământ şi eventual de unele fragmente veştejite. Se elimină exemplarele bolnave sau
vătămate prin presortare. Recoltarea semimecanizată (fig. 19) constă în dislocarea mecanică şi
mânuirea plantelor în mod similar metodei manuale.

18
Fig. 19 - Mașină de recoltat prazul

2.1.3 Specificul recoltării

O recoltă bună de praz înseamnă 40—50 tone/ha.

Înainte de livrare prazul trebuie curăţit, frunzele şi rădăcinile se taie. Din motive de economie,
aceste lucrări pot fi efectuate în cîmp în timpul recoltării.

2.2 Condiționarea

Condiţionarea în câmp presupune presortarea, calibrarea, sortarea pe mărimi şi legarea în snopi

de 10-15 bucăţi uniforme ca lungime. Calibrarea se face după diametrul tulpinii false, la 10 cm
de la baza rădăcinii, sau deasupra umflăturii coletului (bulbului). Calibrul minim al prazului este
de 10 mm, iar al prazului timpuriu de 8 mm. Legarea se face în 2 locuri, fără a vătăma plantele,
care vor fi zvântate (fără umezeală sau brumă). Conform SR 5767, prazul trebuie să fie întreg, cu
rădăcinile şi vârful frunzelor tăiate drept, cu aspect proaspăt, fără frunze veştede sau depreciate,
fără tije florale, sănătos şi curat.

Manipularea şi transportul se fac în lăzi tip P sau STAS 1247-76-FT1987 tip II, protejând
plantele de vătămări, intemperii sau temperaturi scăzute.

Condiţionarea la centrul de valorificare, în vederea consumului detoamnă, se execută manual.

Plantele se fasonează, scurtând frunzele la 1/3 din lungime, micşorând şi egalizând rădăcinile
fără a răni discul. Urmează curăţarea, cizelarea sau eliminarea unor frunze deteriorate sau
îngălbenite şi spălarea la nivelul rădăcinilor, pentru a îndepărta orice urmă de pământ aderent.
Sortarea şi calibrarea separă plantele în 2 calităţi:- la calitatea I cel puţin 1/3 din lungimea totală
sau 1/2 din teacă trebuie să fie albă(albă verzuie), iar la prazul timpuriu 1/4 din lungimea totală
19
sau 1/3 din teacă.Urmele de pământ din interiorul tijei sau de pe rădăcini nu vor depăşi 1% din
masa totală;- calitatea II, cu partea albă mai redusă şi uşoare defecte, trebuie livrată neîntârziat,
deoarece nu suportă păstrarea mai îndelungată. Diametrul prazului cel mai mare din aceeaşi
legătură sau din acelaşi ambalaj, nu trebuie să depăşească dublul diametrului celui mai mic praz.
Formarea legăturilor şi legarea în două locuri a snopilor de 10-15 plante uniforme ca lungime,
este continuată cu ambalarea în lăzi şi livrarea în consum. Pierderile reprezintă 15-30% din masa
iniţială a produsului introdus la condiţionare.

2.3 Ambalarea

2.3.1 Clasificare ambalării

Prin ambalare se asigură protecţia legumelor şi a fructelor proaspete împotriva factorilor de degradare şi
efectuarea în condiţii optime a operaţiunilor de manipulare, transport, păstrare, depozitare şi
comercializare.

La ambalare se aleg tipurile de ambalaje, modul de aşezare şi numărul de straturi în funcţie de rezistenţa
structuro-texturală sau gradul de perisabilitate al legumelor şi fructelor proaspete. Pentru evitarea
deprecierii legumelor şi fructelor proaspete trebuie să se asigure o densitate optimă în ambalaje, reducerea
spaţiilor libere, un număr de straturi funcţie de gradul de perisabilitate până la limita de suportabilitate a
propriilor lor greutăţi, iar mutarea dintr-un ambalaj în altul să se facă numai când este strict necesară şi
impusă de operaţiunile de recoltare, sortare, preambalare şi cântărire.

Pentru ambalarea legumelor şi fructelor se utilizează mai mult containere, lăzi, lădiţe, cutii
diferite, coşuri, saci, plase, pungi, sacoşe de dimensiuni şi forme variate, confecţionate din lemn,
mase plastice, carton, hârtie sau fibre liberiene.

2.3.2 Metode de ambalare

Ambalare praz curăţat şi tăiat în flow pack (fig. 20).

20
Fig. 20 - Flow pack

Sistem industrial de ambalare: crește productivitatea și reduce costurile de ambalare, în comparație cu

sistemul de ambalare manuală. Mașină cu o mare versatilitate. Se adaptează automat la diferitele produse
ce urmează a fi ambalate.Adaptabilitatea la o mare gamă de produse permite exploatarea la maxim a
mașinii.

2.3.3 Ambalarea în atmosfera modificată

In general ambalarea in atmosfera modificata (MAP) inseamna (Dodds, 1995) realizarea unei
atmosfere in interiorul unui ambalaj confectionat din materiale de inalta bariera la gaze, care sa
fie diferita de compozitia normala a aerului. Compozitia aerului este urmatoarea: 78,08 % N2;
20,96 % O2; 0,03 % CO2 si in diferite mici cantitati de vapori de apa si gaze inerte.

Pentru realizarea modificarii atmosferei din ambalaj, s-au stabilit mai multe tehnici prin care sa
se atinga scopul propus. Printre acestea se numara si :

I. Ambalarea in vacuum ;

II. Ambalare in atmofera modificata de gaze ;

III. Utilizarea absorbantilor de oxigen sau etilena / generatorilor de gaze ;

IV. Utilizarea generatorilor de vapori de etanol.

Condiții indicate de atmosferă gazoasă pentru praz(fig. 21):

Temperatura - 0-5 C

Condiții MA O2 - 1-2%

21
Condiții MA CO2 - 3-5 %

Selectivitatea - 3,8-6,7

Selectivitatea se refera la compozitia in CO2 si O2 ceruta pentru un anumit produs si este data de
ecuatia : S =RQ x ∆pO2/∆pCO2 unde :

- S este selectivitatea ceruta ;

- RQ – coeficientul respirator ;

- ∆pO2 si ∆pCO2 –gradientele de presiuni partiale in O2 si CO2 cerute raportate la aer.

Fig. 21 - Ambalarea prazului în atmosfera modificată

2.4 Păstrarea în depozite

2.4.1 Tipuri de depozite

Clasificarea depozitelor se face după 6 criterii:

-După natura produselor horticole depozitate,distingem:

a) depozite specializate pentru un singur produs ;

b) depozite specializate pentru o grupă de produse ;

c) depozite universale.

-După amenajările tipice unui anumit tip de manipulare-depozitare se cunosc:

22
a) depozite pentru produse în vrac;

b) depozite pentru produse ambalate;

c) depozite mixte.

- După înălţimeautilă de depozitare a celulelor, există:

a) depozite cu celule de înălţime utilă mică- sub 3 m;

b) depozite cu celule de înălţime medie- înălţime utilă între 3 m şi 6 m;

c) depozite cu celule de înălţime mare, înălţime utilă peste 6 m, care se pretează la depozitarea
paletizată.

-După capacitatea de păstrare, se consideră:

a) depozite mici, până la 100 t;

b) depozite mijlocii, până la 5.000 t;

c) depozite mari, între 5.000 şi 10.000 t;

d) depozite foarte mari, cu o capacitate de peste 10.000 t (20-30.000 t).

- După poziţia faţă de nivelul solului , există:

a) depozite îngropate;

b) depozite la nivelul solului, care trebuie dotate cu mijloace de ridicaresau de coborâre a

produselor la nivelul mijloacelor de transport;

c) depozite cu rampă, au palierul de primire/expediţie la nivelulmijloacelor de transport.

-După natura construcţiei şi a dotărilor , pot fi:

a) depozite deschise, unde produsele se păstrează pe platformeneacoperite (macrosilozuri,

silozuri, şanţuri);

b) depozite semideschise, unde platforma de depozitare este protejatăcontra precipitaţiilor şi a

acţiunii razelor solare (şoproane deschise);

c) depozite închise acoperite şi delimitate de pereţi.

2.4.2 Metodele de depozitare

Păstrarea prazului se efectuează numai pentru calitatea I, conform STAS9127/10-74, iar

introducerea în spaţiile de depozitare se face cu minimum de manipulări şi în termen cât mai
23
scurt. Pentru însilozare, plantele nu se condiţionează, iar amplasarea silozurilor se face pe
terenuri mai ridicate, ferite de vânturi şi uşor accesibile pentru mijloacele de transport.

Însilozarea în brazde permite păstrarea prazului 3-4 luni. Brazda are 40 cm adâncime şi lăţimea
de 2,5 m, cu taluz interior de 750 înclinaţie. Prazul se aşază în rânduri sprijinite pe taluz, la 2-3
cm plantă de plantă şi se acoperă cu pământ până la punctul de ramificare a frunzelor. Lungimea
brazdelor este de 25-30 m, iar între ele se lasă poteci. Se execută rigole de colectarea apelor din
precipitaţii. Protecţia brazdelor se face cu paie şi cu rogojini.

Însilozarea în şanţuri permite o păstrare tot de 3-4 luni. {anţurile sunt tot la fel de adânci, dar mai
înguste (1,5 m), iar protecţia se face cu paie şi folie de polietilenă.

Păstrarea în spaţii acoperite (umbrare, şoproane), sau în spaţii închise (pivniţe, magazii) cu
aerisire naturală poate dura 3-5 luni. Prazul se stratifică vertical pe pardoseală, la 4-5m plantă de
plantă, într-un start de nisip reavăn de 20cm grosime. Se recomandă o umiditate relativă de peste
95%, dar se împiedicăacumularea excesului de umiditate, printr-o aerisire cât mai intensă. Dacă
există posibilităţi de ventilaţie mecanică, recircularea aerului va fi de 20-30 volume deaer pe oră.

Păstrarea frigorifică se justifică doar pentru 4-6 luni, dar este dificilă, iar spaţiul este folosit
neeficient. Condiţiile optime sunt temperatura de 0/1 C şi UR 90-95%, iar recircularea şi
împrospătarea aerului vor fi cât mai active. Ambalat în lăzi paletate sau în lăzi paletă, prazul se
etiolează în timpul păstrării, iar frunzele exterioare se descompun. În primele 4 luni de păstrare,
pierderile în greutate depăşesc 1/5, iar prin eliminarea frunzelor exterioare, se pierd încă 10-
15%.În ţările producătoare tradiţionale, se consideră că durata de păstrareeconomică este de 1-3
luni în condiţii frigorifice, la temperatura de 0 C şi UR 95%, sub protecţia peliculei de polietilenă
(Moras, Ph. şi Chapon, J.Fr., 1984).După Le Bohec, J. (1994), perioadele de depozitare de 2 luni
se considerăde lungă durată şi se justifică în zonele continentale, cu ierni mai reci.

Păstrarea se poate face şi la temperaturi negative de –2 /-3C, sub formă de plante necondiţionate,
în lăzi acoperite cu folie de material plastic. Coborârea temperaturii se face în 48 de ore şi se
menţine constant coborâtă sub -2C pe toată durata. În final, produsul trebuie acomodat treptat cu
temperatura exterioară şi comercializat fără întârziere.

2.5 Tehnologiile de conservare

Prazul condimentat (fig. 22):

1. Se curătă prazul, i se tăie mustătile, se spală și se tăie fâșii de 5 cm. Se lasă la scurs pe un
prosop absorbant de bucătărie. Ghimbirul se curătă și se tăie bucătele. Ardeiul iute se spală și se
lasă și el la scurs.
24
2. Se asază bucătile de ghimbir și fâșiile de praz în borcane, iar deasupra se pun boabele de piper,
boabele de muștar, foile de dafin și ardeiul iute.

3. Separat, într-un vas se fierbe apa cu oțetul, sărea și zahărul pană dă în clocot. Se toarnă peste
compoziția din borcane și se închid ermetic cu capace sau cu un celofan mai gros. Borcanele se
pun apoi la bain-marie într-un vas cu apă, timp de 40-50 de minute, din momentul începerii
fierberii, după care se lasă la răcit, învelite într-o pătură, pană a două zi.

4. Prazul murat se poate folosi că garnitură pentru diferite preparate din carne sau fasole.

Fig. 22 - Praz condimentat

Murături cu morcov, țelină și praz (fig. 23)

1. Se dă pe răzatoare morcovii și țelina, pe pasul de bastonașe fine.

2.Se taie rondele prazul și ardeii iuți.

3.Este o rețetă fără cantități, se pregătesc legumele în funcție de borcanele care trebuiesc
umplute. Morcovul să fie mai mult,țelina mai puțină, iar ardeiul iute, în funcție de preferințe, dar
nici să predomine tare iuțeala, că se pierde din savoarea celorlalte legume.

4. Se pune în fiecare borcan pe fundul lui, cimbru, mărar,usturoi,dafin și boabele,apoi se pun

rânduri de morcov, praz,țelină și ardei iute și se repetă rândurile până se umple borcanul.

25
5. Se toarnă în fiecare borcan oțet până la jumătatea borcanului,se pune mierea, zahărul și sarea
și se completează cu apă. Se pune capacul și se agită borcanul pentru a se topi sarea, zahărul și
mierea.

Fig. 23 - Praz murat

26
 Capitolul III. Standarde și comercializare

3.1 Document care reglează comercializarea prazului

Regulamentul de punere în aplicare (UE) NR.543/2011 al COMISIEI din 7 iunie 2011 de stabilire a
normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în ceea ce priveşte sectorul
fructelor şi legumelor şi sectorul fructelor şi legumelor prelucrate

Regulamentul (CE) NR. 1221/2008 al COMISIEI din 5 decembrie 2008 de modificare a Regulamentului
(CE) nr. 1580/2007 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentelor (CE) nr. 2200/96, (CE) nr.
2201/96 si (CE) nr. 1182/2007 ale Consiliului în sectorul fructelor si legumelor privind standardele de
comercializare (Anexa I, partea B standardele secifice de comercializare şi Anexa I, partea A, standardul
general de comercializare)

(CE) Nr. 1234/2007 de instituire a unei organizări comune a pieţelor agricole şi privind dispoziţii
specifice referitoare la anumite produse agricole(,,Regulamentul unic OCP’’)

Regulamentul (CE) Nr. 1182/2007 al CONSILIULUI din 26 septembrie 2007 de stabilire a unor norme
specifice cu privire la sectorul fructelor si legumelor şi de modificare a Directivelor 2001/112/CE şi
2001/113/CE şi Regulamentelor (CE) nr.827/68,(CE) nr.2200/96, (CE) nr.2201/96, (CE) nr. 2826/2000,
(CE) 1782/2003 şi (CE) nr.318/2006 şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2202/96

Regulamentul CONSILIULUI (CE) 2200/96 din 28 octombrie 1996 privind organizarea comună a pieţei
fructelor şi legumelor

Regulamentul (CE) Nr. 911/2001 al COMISIEI din 10 mai 2001 de extindere a listei de produse
prevăzută de anexa I la Regulamentul (CE) nr. 2200/96 al Consiliului

Regulamentul (CE) Nr. 47/2003 al COMISIEI din 10 ianuarie 2003 de modificare a anexei I la
Regulamentul (CE) nr. 2200/96 al Consiliului

REGULAMENTUL (CEE) NR. 1292/81 AL COMISIEI din 12 mai 1981 de stabilire a standardelor de
calitate pentru praji, pătlăgele vinete și dovlecei
27
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene,

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 1035/72 al Consiliului din 18 mai 1972 privind organizarea
comună a piețelor în sectorul fructelor și legumelor (1), modificat ultima dată de

Regulamentul (CEE) nr. 1116/81 (2), în special articolul 2 alineatul (2),

întrucât Regulamentul (CEE) nr. 1208/79 (3) și Regulamentul (CEE) nr. 1315/80 (4) au adăugat prajii și,
respectiv, pătlăgelele vinete și dovleceii în anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 1035/72 privind produsele
care trebuie distribuite proaspete către consumatori și sunt reglementate de standarde de calitate;

întrucât este necesară stabilirea standardelor de calitate pentru aceste produse;

întrucât standardele se aplică la toate nivelurile de comercializare; întrucât transportul pe o distanță lungă,
depozitarea pe o anumită perioadă sau diversele operații de manipulare la care sunt supuse produsele pot
duce la deteriorarea acestora din cauza evoluției biologice sau a caracterului lor mai mult sau mai puțin
perisabil; întrucât, din acest motiv, trebuie ținut cont de asemenea deteriorări când se aplică standardele la
nivelurile de comercializare ulterioare expedierii;

întrucât măsurile stabilite în prezentul regulament sunt în concordanță cu avizul Comitetului de gestionare
pentru fructe și legume,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1) Standardele de calitate pentru praz (subpoziția ex 07.01 IJ din Tariful Vamal Comun), pătlăgele și
dovlecei (subpoziția ex 07.01 T din Tariful Vamal Comun) sunt stabilite în anexele I, II și III la prezentul
regulament.

(2) Aceste standarde se aplică în toate stadiile de comercializare conform condițiilor prevăzute în
Regulamentul (CEE) nr. 1035/72.

Totuși, în stadiile de după expediere, produsul poate să prezinte conform standardelor prevăzute,

— o diminuare a prospețimii și a turgescenței și/sau

— o ușoară deteriorare datorită evoluției lor și caracterului lor mai mult sau mai puțin perisabil.

Articolul 2

28
Prezentul regulament intră în vigoare după 30 de zile de la data publicării în Jurnalul Oficial al
Comunităților Europene.

Se aplică de la:

— 1 august 1981 pentru praz;

— 1 iulie 1981 pentru pătlăgele și dovlecei.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 12 mai 1981.

3.2 Cerințe minime de calitate

În toate clasele, sub rezerva dispoziţiilor speciale şi a toleranţelor acordate, prazul trebuie

să fie:

-întreg (această cerinţă nu se aplică, totuşi, rădăcinilor şi capetelor de frunze, care pot fi

tăiate),

-proaspăt ca aspect, cu frunzele ofilite şi veştejite îndepărtate,

-nu foarte maturizat (sub rezerva dispoziţiilor speciale din clasa III),

-sănătos: produsele afectate de deteriorare şi putreziciune şi neadecvate pentru consum sunt

excluse,

-curat, practic fără materii străine vizibile, cu excepţia rădăcinilor, pe care poate fi pământ,

-fără umezeală externă anormală, „uscat” în mod adecvat, dacă a fost spălat,

-fără gust şi/sau miros străin.

Când frunzele sunt tăiate, ele trebuie să fie tăiate îngrijit.

Stadiul de dezvoltare şi condiţia prazului trebuie să fie astfel încât să asigure:

– rezistenţa la transport şi manipulare,

– sosirea în condiţii satisfăcătoare la locul de destinaţie.

3. 4 Categoriile de calitatea

Prazul este clasificat în trei clase definite mai jos:

29
(1) Clasa I

Prazul din această clasă trebuie să fie de calitate bună. Totuşi, poate avea defecte superficiale

uşoare cu condiţia ca acestea să nu deterioreze aspectul general, calităţile de păstrare şi

prezentarea produsului.

Partea albă a prazului trebuie să reprezinte cel puţin o treime din totalul lungimii sau jumătate

din teacă.

(2) Clasa II

Această clasă cuprinde prazul care nu poate fi inclus în clasa I dar satisface cerinţele minime

specificate anterior.

Partea albă a prazului trebuie să reprezinte cel puţin o pătrime din totalul lungimii sau o

treime din teacă.

(3) Clasa III 5

Această clasă cuprinde prazul care nu poate fi inclus în clase superioare dar satisface cerinţele

minime specificate pentru clasa II.

Totuşi, el poate să prezinte:

-tulpină înflorită, dacă aceasta nu îl face mai puţin consumabil,

-defecte de coloraţie şi urme uşoare de lovituri,

-urme de rugină,

-urme uşoare de pământ.

3.5 Calibrarea

Calibrarea este determinată de diametrul măsurat în unghi drept faţă de axa

30
deasupra bulbului.

Calibrul minim

Diametrul minim este fixat la 10 mm.

5 Clasă suplimentară prevăzută la articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (CEE) nr. 1035/72.
Aplicarea acestei

clase de calitate sau a cerinţelor ei se face sub rezerva unei decizii luate în conformitate cu
articolul 4 alineatul din acelaşi regulament.

Pentru clasa I, diametrul celui mai mare praz în acelaşi pachet sau legătură nu trebuie să fie mai
mare decât de două ori diametrul celui mai mic.

3.6 Toleranțele

Următoarele toleranțe în legătură cu calitatea și mărimea sunt permise pentru produse care nu
satisfac cerințele din clasele indicate în fiecare pachet.

Toleranța de calitate

(i) Clasa I

10 % din numărul sau greutatea prajilor care nu satisfac cerințele pentru clasa I, dar
corespund clasei II sau care, în mod excepțional, intră în cadrul toleranțelor pentru acea
clasă.

(ii)

Clasa II

10 % din numărul sau greutatea prajilor care nu satisfac nici cerințele pentru clasa II, nici
cerințele minime, cu excepția produselor afectate de putreziciune, cu urme serioase de
lovituri sau alte deteriorări ce îi fac necorespunzători pentru consum.

(iii) Clasa III

15 % din numărul sau greutatea prajilor care nu satisfac nici cerințele pentru clasa III, nici
cerințele minime, cu excepția produselor afectate de putreziciune, cu urme serioase de
lovituri sau alte deteriorări ce îi fac necorespunzători pentru consum.

31
Toleranța privind calibrul

Pentru toate clasele, 10 % din numărul sau greutatea prajilor care nu este conform cu diametrul
minim cerut sau, în cazul prajilor din clasa I, cu cerința de uniformitate.

3.7 Omogenitate

Fiecare colet trebuie să aibă un conținut omogen și să nu cuprindă decât produse de aceeași origine, soi,
calitate și calibru și cu același grad de maturitate.

Prazul trebuie să fie ambalat astfel încât să fie protejat în mod corespunzător.

Materialele folosite în interiorul ambalajului trebuie să fie noi, curate şi de calitate pentru
evitarea oricărei deteriorări interne sau externe a produsului.

Folosirea materialelor, în special a hârtiei sau a etichetelor care poartă specificaţii comerciale
este permisă cu condiţia ca tipărirea sau etichetarea să fie făcute cu vopsea sau adeziv netoxici.

Ambalajele nu trebuie să conţină nici o materie străină.

3.8 Ambalarea

Uniformitatea

Conținutul fiecărui pachet sau al fiecărei legături trebuie să fie uniform și să conțină praz de
aceeași origine, calitate și mărime (atunci când, pentru acest criteriu, este prevăzută
uniformitatea) și cu aproape aceeași colorație și dezvoltare.

În cazul clasei III este suficient ca originea să fie uniformă.

Partea vizibilă a conținutului fiecărui pachet sau al fiecărei legături trebuie să fie reprezentativă
pentru întregul conținut.

Prezentarea

Prazul trebuie să fie prezentat după cum urmează:

— într-un aranjament ordonat în pachet;

— sau în legături, ambalate sau nu.

Ambalarea
32
Prazul trebuie să fie ambalat astfel încât să fie protejat în mod corespunzător.

Materialele folosite în interiorul ambalajului trebuie să fie noi, curate și de calitate pentru
evitarea oricărei deteriorări interne sau externe a produsului. Folosirea materialelor, în special a
hârtiei sau a etichetelor care poartă specificații comerciale este permisă cu condiția ca tipărirea
sau etichetarea să fie făcută cu vopsea sau adeziv netoxic.

Ambalajele nu trebuie să conțină nici o materie străină.

Marcarea

Fiecare pachet sau fiecare legătură livrată vrac trebuie să poarte următoarele indicații lizibile, de
neșters și vizibile din exterior.

Identificarea

ambalatorul numele și adresa sau marca codului emisă sau acceptată oficial

și/sau expeditorul

Natura produsului

— „Praz”, dacă conținutul nu este vizibil din exterior.

Originea produsului

— țara de origine și, opțional, regiunea în care a fost cultivat sau numele național, regional sau
local al zonei.

Specificații comerciale

- Clasa

— numărul de legături (pentru praz ambalat în legături și compactat).

Marca oficială de control (opțional)

Când prazul este pus împachetat, aceste specificații trebuie grupate pe aceeași parte.

33
 MODEL DE ETICHETĂ*)

┌──────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────
──────┐
│Ambalator şi/sau expeditor: │Categoria de calitate: │
│ │ │
│Produsul: │Calibrul: │
│ │ │
│Varietatea: │Marca oficială de control (opţional): │
│ │ │
│Originea produsului (ţara de origine):│ │
│ │ │
│Cantitatea: │ │
│ │ │
└──────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────
──────┘

34
Capitolul IV. Particularități de desfacere a produsului în municipiul
Iași.

4.1. Categorii de spații comerciale specializate în desfacerea produsului

4.1.1. Piață

Prazul fiind mai dulce decât ceapa, pe care o înlocuieşte foarte bine - este consumat în cantităţi
mari, nefiind atât de iute această legume se gasește în stare proaspătă în toate spațiile comerciale
specializate precum hypermarket, supermarket, market de asemenea sunt întâlnite și în piața
agroalimentară.

În piață (fig. 24) am întâlnit un singur soi de praz Bulgarian Giant

Fig. 24 - Comercializarea prazului în piață

35
4.1.2 Market

În market (fig. 25) am regăsit prazul la vrac.

Fig. 25 - Comercializarea în market

4.1.3 Supermarket

În supermarket (fig. 26) am regăsit 2 soiuri de praz Bulgarian Giant și Varna.

36
Fig. 26 - Comercializare în supermarket

4.1.4 Hypermarket

În hypermarket (fig. 27) am regăsit 2 tipuri de praz Bulgarian Giant și Varna provenite din
import.

Fig. 27 - Comercializarea în hypermarket

37
4.2 Modul de prezentare a produsului

Modul de prezentare al produselor la comercializare, a reprezentat pentru comercianţi o

problemă încă din cele mai vechi timpuri deoarece acesta influenţează în mod direct atât
cantitatea de produse vândute cât şi calitatea acestora.

Modalitatea de prezentare catre comercializare diferă de la un punct comercial la altul, de

exemplu în hipermarket prazul poate fi atât în vrac sau lădiţă, în marketuri și în pieți acestea
sunt doar în vrac. Deasemeni prezentarea prazului se mai poate realiza şi în pungi de plastic
transparente

Modul de prezentare influenţează direct calitatea produsului şi perioada de păstrare a acestuia,

4.3 Perioada de comercializare și proveniența produsului

4.3.1 Piață

Prazul fiind o leguma rezistentă la temperaturi foarte scăzute, în piață putem găsi praz pe tot
parcursul anului, adus din oltenia.

4.3.2 Market

În market prazul regăsit la vrac este de origine Română (fig. 28), provenit din oltenia sau
moldova, îl putem cumpăra pe tot parcursul anului

38
Fig. 28 - Originea

4.3.3 Supermarket

În supermarket prazul este adus din oltenia, fiind păstrat în lădițe la o temperatură joasă și îl
regăsim pe tot parcursul anului.

4.3.4 Hypermarket

În hypermarket prazul este importat din Olanda (fig.29) sau adus din oltenia. Se păstrează într-o
secție specială cu o temperatură și umeditate.

39
Fig. 29 - Țara de import

4.4 Condițiile de păstrare

Condiţiile de păstrare au o influenţă deosebit de mare asupra produselor alfate la comercializare,

şi mai ales asupra acelor produse aflate în stare proaspătă cum este și prazul.

Condiţiile de păstrare diferă de la un spaţiu comercial la altul, însă nu estte obligatoriu ca în

magazinele de tipul hipermarket să întâlnim cele mai bune condiţii de păstrare al prazului în
stare proaspătă.

Păstrarea prazului în stare proaspătă este influenţată de doua componente, umiditate şi

temperatură. Aceste două componente al mediului ambiant trebuie foarte bine controlate pentru a
realiza o păstrare cât mai îndelungată.

Standardele de păastrare a prazului specifică o temperatură cuprinsă între 7o C şi 10o C şi o

umiditate cuprinsă între 85 – 90%. Totuşi perioada de păstrare şi temperatura de păstrare sunt
influenţate de maturitatea fructului de ardei.

Deoarece condiţiile de păstrare ale fructelor şi legumelor în stare proaspătă diferă de la o specie
la alta, punctele de comercializare vor opta pentru o cale de mijloc pentru toate fructele si
legumele, de aceea în magazinele de tip hipermarket temperatura mediului ambiant în zona
legumelor era cuprinsă între 12o -16o C.

40
Deoarece magazinele de bloc dispun de cantităţi reduse de ardei aflaţi la comercilalizare, pot
realiza condiţii mult mai apropiate de cele impuse de standarde, menţinând prazul la o
temperatură cuprinsă în intervalul precizat anterior, mai exact o temperatură de de 8o C şi o
umiditate de 85% .

4.5 Categoriile de calitate

Standardele de comercializare au rolul de a impune o calitate minimă a produselor aflate pe

piaţă. În momentul comercializării aceste standarde sunt mai mult sau mai puţin respectate de
către comercianţi deoarece se întâlnesc diferite deteriorări ale produselor, se întâlnesc dăunători
şi mai ales diferenţe mari de calibru.

În cazul magazinelor de bloc nu se indică nici soiul, nici calibrul, deasemeni produsele sunt la un
loc cu alte specii. Produsele aflate la comercializare prezintă deteriorări, şi urme ale atacului de
boli. Nu se indică nici categoria de calitate din care ar trebuii să faca parte aceste produse.

Din punct de vedere al respectării standardelor de comercializare al prazului, centrele comerciale

de tip hipermarket care au fost vizitate pentru realizarea acestui proiect, fac faţă cel mai bine la
standardele impuse de autorităţi. În aceste centre comerciale produsele aflate la comercializare
sunt lipsite de atacul bolilor, deasemeni sunt lipsite de atacul dăunătorilor sau de prezenţa
acestora.

4.6 Corespondența standard de comercializare calitate-produs

Produsul 1: Bulgaria Giant

Piață

Prezentare: vrac

Țara de proveniență: România

Calitatea I

Standarde Caracteristici ale produsului

Cerințe minime de calitate

41
-intacți Da

-sănătoși(fără putregai) Da

-curați Nu( prazul nu este spălat)

-proaspeți ca aspect Da

-fără boli Da

-fără deteriorări cauzate de dăunători Nu(prazul prezintă deteriorări)

-fără leziuni nevindecate Da

-fără umezeală externă anormală Da

-fără miros și/sau gust străin Nu( are un miros rânced)

Cerințe de maturare

-să fie suficient de dezvoltați Da

-să aibă o maturitate satisfăcătoare Da

Omogenitate

Lotul trebuie să conțină prazi de aceeași:

-origine Da

-soi Da

-calitate Da

-calibru Da

-mărime Nu( unii sunt mai mici)

Ambalare

Plastic Nu

Carton Da

Etichetă

Trebuie să conțină:

42
-denumirea produsului Da

-originea produsului Da

-clasa de calitate Da

-calibru Nu

-cod de bare Nu

Produsul 2: Bulgaria Giant

Supermarket

Prezentare: vrac

Țara de proveniență: România

Calitatea I

Standarde Caracteristici ale produsului

Cerințe minime de calitate

-intacți Da

-sănătoși(fără putregai) Nu(sunt mici urme de putregai)

-curați Da

-proaspeți ca aspect Da

-fără boli Da

-fără deteriorări cauzate de dăunători Da

-fără leziuni nevindecate Da

-fără umezeală externă anormală Da

-fără miros și/sau gust străin Da

Cerințe de maturare

-să fie suficient de dezvoltați Da

43
-să aibă o maturitate satisfăcătoare Da

Omogenitate

Lotul trebuie să conțină prazi de aceeași:

-origine Da

-soi Da

-calitate Da

-calibru Da

-mărime Da

Ambalare

Plastic Nu

Carton Da

Etichetă

Trebuie să conțină:

-denumirea produsului Da

-originea produsului Da

-clasa de calitate Da

-calibru Da

-cod de bare Nu

Produsul 3: Varna

Supermarket

Prezentare: vrac în lăzi

Țara de proveniență: România

Calitatea I

44
Standarde Caracteristici ale produsului

Cerințe minime de calitate

-intacți Da

-sănătoși(fără putregai) Da

-curați Da

-proaspeți ca aspect Da

-fără boli Da

-fără deteriorări cauzate de dăunători Da

-fără leziuni nevindecate Da

-fără umezeală externă anormală Da

-fără miros și/sau gust străin Da

Cerințe de maturare

-să fie suficient de dezvoltați Da

-să aibă o maturitate satisfăcătoare Da

Omogenitate

Lotul trebuie să conțină prazi de aceeași:

-origine Da

-soi Da

-calitate Da

-calibru Da

-mărime Nu( unii sunt mai mici)

Ambalare

Plastic Nu

Carton Da

45
Etichetă

Trebuie să conțină:

-denumirea produsului Da

-originea produsului Da

-clasa de calitate Da

-calibru Da

-cod de bare Nu

Produsul 4: Bulgaria Giant

Hypermarket

Prezentare: vrac

Țara de proveniență: Olanda

Calitatea I

Standarde Caracteristici ale produsului

Cerințe minime de calitate

-intacți Da

-sănătoși(fără putregai) Da

-curați Da

-proaspeți ca aspect Da

-fără boli Da

-fără deteriorări cauzate de dăunători Da

-fără leziuni nevindecate Da

-fără umezeală externă anormală Da

-fără miros și/sau gust străin Da

46
Cerințe de maturare

-să fie suficient de dezvoltați Da

-să aibă o maturitate satisfăcătoare Da

Omogenitate

Lotul trebuie să conțină prazi de aceeași:

-origine Da

-soi Da

-calitate Da

-calibru Da

-mărime Da

Ambalare

Plastic Nu

Carton Da

Etichetă

Trebuie să conțină:

-denumirea produsului Da

-originea produsului Da

-clasa de calitate Da

-calibru Da

-cod de bare Da

47
Concluzii
1. În capitolul 1 am prezentat importanța prazului. Prazul - mai dulce decât ceapa, pe care o
înlocuieşte foarte bine - este consumat în cantităţi mari, nefiind atât de iute. Aduce o
aromă şi un gust deosebite şi contribuie subtil la reuşita fiecărui preparat, fără a anihila
aromele celorlalte legume.
2. În capitolul 2 am facut o prezentare a tehnologii de valorificare a prazului. Astfel aflăm
perioada de recoltare, modul de păstrare și ambalare, tipuri de depozite.
3. În capitolul 3 am făcut prezentarea standardelor de calitate al prazului, care sunt
respectate de toți agenții comerciali.
4. În capitolul 4 în urma examinării diferitelor spații comerciale am constatat că nu în toate
spațiile comerciale sunt respectate condițiile minime de calitate. Cel mai bun produs în
stare proaspătă l-am regăsit în hypermarketul selgros. În piață am regăsit praz de cea mai
rea calitate, fiind murdar și neuniform.

48
Bibliografie
1. Bălașa M. 1973. Legumicultura. Editura EDP, București.
2. Beceanu D., 2002. Tehnologia produselor horticole. Editura Economică,
București.
3. Beceanu D., 2002. Valorificarea în stare proaspătă și valorificare. Editura
Economică, București.
4. http://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A31981R1292
5. http://jurnalul.ro/viata-sanatoasa/trup-minte-suflet/beneficiile-nebanuite-ale-
prazului-654855.html
6. http://www.csid.ro/plante-medicinale-fitoterapice-si-gemoterapice/prazul-
allium-porrum-11844218/
7. Irimia M., 2013. Controlul și expertiza calității legumelor, fructelor și
produselor derivate. Editura Ion Ionescu de la Brad, Iași.
8. Popescu V. 2011. Cultura legumelor bulboase. Editura M.A.S.T., București.
9. Stavre I. 2011. Ceapa, usturoiul și prazul. Editura Andreas, București.

49