Topul bancurilor despre daci: de ce soţia lui Decebal se numea Decibela şi care fost prima glumă din istorie pe

seama geţilor 10 iulie 2017, 06:15 deDaniel GuţăDevino fan Salvează în arhivă download pdf print article -1 (3 voturi)
cuvinte cheie:hunedoara decebal daci bancuri despre daci 1 comentariu 200 share inShare Aboneaza-te la
newsletter Abonare FOTO. Columna lui Traian (Radu Vulpe / 2005) Dacii au intrat în folclorul românilor, atât prin
mărturiile istorice, cât şi ca subiecte ale unor bancuri, glume şi anecdote. Cele mai vechi datează încă din Antichitate.
ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ Anecdote din Antichitate despre daci: au tăiat pădurea pentru a-i sper... Cât de întinsă a
fost Dacia antică. Regele care i-a lărgit cel mai mul... Cele mai cumplite asasinate din istoria românilor. Marii
domnitori car... Cea mai veche glumă despre geţi datează de aproape 2.400 de ani, fiind un fragment dintr-o operă
de comedie, atribuită autorului elen Meneandru. Acesta ironiza viaţa de familie a geţilor „Aşa suntem noi, tracii toţi,
mai ales geţii. Mă mândresc că mă trag din neamul acestora din urmă: nu suntem din cale afară de cumpătaţi.
Niciunul dintre noi nu ia o singură femeie, ci zece, unsprezece sau douăsprezece şi unii chiar mai multe. Când se
întâmplă să moară cineva care n-a avut decât patru sau cinci neveste, oamenii din partea locului spun: «Bietul de el
n-a fost însurat, n-a cunoscut iubirea»“, scria Menandru. Şi alţi autori antici au transformat evenimentele în care
strămoşii noştri au fost implicaţi în subiectul unor anecdote. „Decebal se temu ca romanii victorioşi să nu pornească
spre capitala lui. De aceea tăie copacii din preajma lor, la o oarecare înălţime, şi puse arme pe trunchiuri, pentru ca
duşmanii să creadă că sunt soldaţi şi să se retragă înspăimântaţi. Ceea ce s-a şi întâmplat”, scria autorul latin Dio
Cassius. În prezent, geţii şi dacii au intrat în folclor şi ca subiecte pentru numeroase glume, bancuri şi anecdote, fără
legătură cu adevărul istoric. Iată câteva dintre acestea. Dacii şi wireless-ul (internet fără fir) Arheologii germani au
săpat în pământ, iar la adâncimea de 200 de metri au găsit cupru. Au tras concluzia că strămoşii lor foloseau internet
prin cablu. Au săpat americanii în pământ, iar la vreo 300 de metri adâncime au găsit sticlă. Au stabilit că strămoşii
lor foloseau internet prin fibră optică. Au săpat şi românii în pământ şi au ajuns la adâncimea de 200 de metri, apoi la
cea de 300 de metri, fără să găsească nimic. După vreo 1.000 de metri s-au oprit şi au tras concluzia că strămoşii
noştri, dacii, foloseau internet prin wireless.