Nicolae Tatranu Likana Bejan Mecanica cu flarePREFATA Compozitele moderne ocupa in prezent un segment important din piaja materialelor, datoriti unor avantaje corte faja de materialele traditionale: eficienfa structurala ridicata, formabilitate, comportare buna Ja coroziune, proprietiyi mecanice ditijate dup’ directiile necesare, rezistenji superioari la oboseal din actiuni repetate, neutralitate magnetica ete, In prezent aproape nu existt domeniu practic in care sii nu fie aplicate materialele compozite, iar plaja de utiizare se extinde merev. In particular compozitele cu proprietitisuperioare sunt utilizate industriile aerospajiale si aeronauticd, la platformele de foraj marin, in ndustria producdtoare de mijfoace de transport, la fabricarea ambarcafiunilor de agrement si patrulare, la realizarea structurilor eu cerinfe speciale de izolare electric sau neutralitate magneticd, la reparatea, consolidarea si retrofilarea seismica a structurilor pentru infrastructurii de transport, [a fabricarea elicelor pentru turbine rialele compozite au devenit obiect de studiu in majoritatea universitajlor tehnice din lume, ca discipline obligatorii sau opfionale, iar in programele de pregitire postuniversitara si de educatie continua a ingineriior sunt incluse tot mai frecvent discipline sau module de pregitire din acest domeniu. Obiectival principal al acestei Iucrati este familiarizarea cititorilor cu particularitiqile materialelor comporite si a mecanieii mediilor compozite armate cu fibre in primul capitol sunt definite materialele compozite, fazele constituente, avantajele principale si criteriile de clasificare a acestor isteme multifuzice. descriere amanunfiti a componentelor msterialelor compozite mate eu fibre este realizata in capitotul al doilea. Sunt prezentate, pe rind, tipurile de matrice si de fibre folosite ca materiale de armare cevidentiindu-se si rolul tratamentelor de suprafata la protejarea fibretor si conlucrarea acestora cu masa de baz. Capitolul al treilea este dedicat descrierii metodelor de objinere a ‘materialelor si produselor compozite, Sunt prezentate procedeeletehnologice weuale depinziind de natura componentelor implicate si de vvolumul de producfie anticipat. fn capitolul al patrulea este prezentatS anizotropia mediilor compozite evidentiindu-se particulartiyile de analiza mecanicd din capitolele urmatoare. Micromecanica lamelei comporite cu armare unidirecjionala este obiectul de studiu al capitolului al cincilea. Sunt prezentate ipotezele gi modelele de analiza pe baza cirora se determind expresiile analitice Pentru constantele elastice si rezistenjele mecanice necesare proiectarii elementelor din materiale compozite armate cu fibre. : In continuare, in capitolul urmator, este tratati macromecanica lamelei cu armare unidireefionala in care sunt stabilite caracteristicile ‘mecanice in raport cu un sistem general de axe gi criteriile de rezistents aplicabile la materialele compozite armate cu fibre. Capitolul al saptelea cuprinde dezvoltarea teoriei produselor stratificate din lamele compozite. Sunt analizate distributia deformatiilor specifice si a tensiunilor pe grosimea produsului stratificat, | determindndu-se eforturile pe unitatea de Iungime fn raport cu matricile de extensie, incovoire si cuplare. O atentie specialé este acordaté notiri si codificiriistratificatelor din lamele compozite, fn capitolul al optulca este analizati in detaliu mecanica | rmaterialelor compozite armate cu fesitur, Sunt decrise caracterstcile : firelor ca elemente de bazi ale jesaturilor, caracterstcile jesatuilor gi legiturile fundamentale ale acestora, Analiza micromecanica @ acestor tipuri de lamele cuprinde modele si metode de abordare, calcul constantelor elastice si variajia acestora in report eu unit parametri specific Lucrarea se adreseazi studentilor care firecventeazacursuti privind utilizarea comporitelor in diverse domenii, inginerilor care ores si-si perfecfioneze pregitirea profesionala prin ed \ precum $i cercetatorilor si proigctantilor aflaji in fazele inifiale ale Autorii multumese cititorilor care vor binevoi si formuleze observa pentru imbundtitirea acestei lucra Autorii ctombrie 2005 Mthing happens wnless fast» dase Gal Sandbag CUPRINS. 1. Elemente introductive 14 Det 12 41.2 Fazele constitvente ale materaluui compozt. 13 1.2.1 Matrices 14 1.2.2 Armature 48 1.23 Imerfata fore. matrce a7 1.3 Caracteristc ale materialelor compozte a7 1.4 Proptctifzice ale materalelorcompozite 18 1.4.4 Generali 18 1.4.2 Proprietitermice. 19 1.42.1 Dilatare termioa 19 1.42.2 Conductivtate termi, 20 41.4.3 Proprietati electric, 20 1.4.3.1 Conductivtate elects, 20 1.43.2 Permitvtate electica 21 1.44 Proprstaioptce. 2 1.45 Propritall megnetce 21 1.46 Proprietati acustice. 2 1.5 Avantajele materiallor compozite 22 1.8 Clsifan 23Mecanica medilor composite armate cu fibre 117 Tendinte de cercetare si dezvottare 4.8 Domenil de utiizare, Bibiograie, 2. Componentele materialelor compozite 24 Mattie, 2.1.1 Matice polimerice, 2.1.1.1 Matrice polmerce termorigide. 2.4.1.2 Matiice poimerice termoplastice, 2.1.2 Matrice coramice, 2.1.3 Matrice metalic, 2.1.4 Matrice minerale. 2.2, Armatura, 22.1 Generelt. 2.2.2 Flore anorganice. 2.2.2.1 Fibre din sic 2.2.2.2 Fle dn carbon gi din graft. 2.2.2.8 Fibre din bor. 2.2.2.4 Fibre din azbest 2.2.3 Fire orgarice. 22.3.1 Fibre aramiciee, 2.2.3.2 Fibre polsierice cu ‘masa molecularé mare (UNMWPE). 2.2.3.3 Fore naturale, Biblograte, 3. Metode de obtinere a materialelor si produselor compozite 3.4 Matrte 3.2 Procedee de obtinere a materialelor compozte. 3.2.4 Formarea manual, prin contact. 32.2 Formares prin pulverzare = Cuprins Formarea in saccu mati deschis, 3.2.8.1 Formarea In sac sub vid 3.2.8.2 Formarea In sac sub presiune. 32.3.3 Formerea In sac sub actiunea combina vid-presiune Formarea prin tumare. Formares prin centifugare, Formarea prin Infagurare a corpurior de revolute. Formarea prin injecie sub vid Formarea prin presare, 3.2.8.1 Formarea prin presare la cece. 3.2.8.2 Formarea prin presare la cald 32.9. Formarea prin puttrudere, 32.10 Formarea prin laminare continua, 3.3 Semitbricate din materiale compozite. 3.3.1 Material preformate. 3.32 Premivurle, 3.83 Prepregutle 3.4 Defecte caracterisice pieselor din materiale compoztte. 3.4.4 Defecte in cazul compazitelor polimerice. 3.4.2 Defecte in cazul compozitelor metalic. Bibiogratie 4, Anizotropia medillor compozite 4.1 Ipoteze generale. ‘42 Forma tensoriala a lel lul Hooke In exprimarea Kelvin pentru materiale aniztrope, 4.2.4 Materia ortotop, 4.2.2 Material transversal zotop. 4.2.3 Material izotrop. 4.3 Constanteleingineregti ale compozielor axmate cu fbr. Biblograte,— ewe | \ 5. Micromecanica materialelor compozite armate unidirectional 6, Macromecanica lamelei cu armare u | ee a 6.1 Starea pland de tensiuni, Lamela ortotropa special. 143 i {5.2 Fractiunile volumetrice gi de masa, 91 822 Relaile dnto tensiun si deforma ! 5.3 Caractersticle mecanioe ale compozitulul In atectio. Specifce pentru lamela ortotropa general oat, ees _ 63 Consanseingneregt atm otro, = 5.3.1 Comportarea inijala iniar-etastics 8.3.1 Modulul de elastictate axial E. Modul de stat rece ogtuinals os aaa eee eee cs i\ 532 Conor cpt ee ee ee ee og 4) ita laste 100 " | 5.3.3 Rezistenta la tractiune in directie 8.3.5 Cosficienti de infuenta reciproca 1, 7 ad | longi, 100 6.4 Crore rector apa a matoriele compet nn 182 ce 53:4 Renter a compres in drece 6.4. Ctrl trlunior maxim 162 aa i longitudinal. 107 642 Criteriul deformatilor speciice maxime. 166 4 5.4 Caracteristicile mecanice ale compozitulul in directe 6.4.3 Criteriu! Tsai-Hil 169 | vores aa 2.44 Gt Te ‘m2 | 41 Module lst wansversl 117 Bdlograte 74 54.2 Rectan lata m crece | vcr Ps 1-Teotaproduselor satiate dn ame compote 543 Rezetona ac veneer 129 1A node 15 5.5 Renta rides i forecere | 72 Divina detomatior peciion 9 ‘ compadtlrundreconae, 122 2 ensnior pe grou sata, 16 5.51 Modul de asia a erecrein 72:1 Dstbuta dtomatior specie 6 olan 132 72.2 Ditto ensanier 121 55.2 Rezetentalforecre 128 1 7 8Maticea de rgdtate a satiatnn 5 8 cae coetcertitn Pason, 139 72.1 Foes moments pe untatea de aime Boga 142 a sata 402 74 Nolarea sl coatteareasatfcatlor comocate, 420 | i 741 Noten S980 | gas 7.4.2 Elementele codului de notare. 191 | E 17.4.3 Unghiut poztve si negative. 192 \ wv e _j ________Mecanica metor comport amete ere | — | 7.44 Stratticate simetric 193 Oe a area caer aaa ay Bibliogratie 196 a conitinmal flight Jor wonder \ Oke Ein oion 8 Mecanica materalelor compozite armate cu fesdtur I { 8: Invodveore 197 82 Caractorstiefrekor componente al esr 200 82.1 Finejea eto. 200 | 822 Torsuea tel. 2 | 82.3 Gradul de compactiat a freer) 208 ! 824 Desinea, 208 1 | 8:25 Gradul de ondlare al rr sin structure fest. 205 j B26 Fae de sive ar ELEMENTE INTRODUCTIVE i 82,7 Grosimea fess 208 | 8.3 Lega uncamentle ae fessor. 208 = — t 8.4 Analiza micro-macromecanicé a lamelel . : i Crearea de noi materiale care st acopereo pale mai lrg de ee ant exigenje, impuse de dezvoltarea in noi parametri a domeniilor de a cae ee eesenernee uutilizare, este o necesitate de permanent si stringent actualitate. Pentru lameia compozité armati cu fessturt ze Conceptul de material compozit este vechi $i nou in acelasi timp. | 842 Structura fessturi tip panza 212 Este vechi pentra cA materialele compozite au fost utilizate inca din 8.4.3 Configuratie lamelei compozite armate antichitate, cunoscdindu-se faptul cA prin combinarea mai multor | u tossturd to pana, 214 materiale se obfin materiale cu proprictifi superioare, Este nou pentru ca 8.4.8 Caleulul constantelor elastice dorinja exploririi spatiului a readus problema in actualitate, pe alta prin metoda medi 2 i spiral a dezvoluai gu implicyi in mult mai multe domeni (sopescu 8.46 Vatiata constan‘lr ease In rport 1995) cu une caratest al test a Cervotrile efectute au evident si ma molt & vitor est 85 Conc 23 thitecalelor composite, pentr cele imbind in mod caiena propritatie | fang at favoraile ale componentelor si oferd proietanalulpostbilisien de a dina acest proces in funeie de neces. Bibliografie general os Concepal de material composi pemite ca nou! si poatfsirict y dlr spre rezultate dinate astepate, eats orearea uno materiale cu ! i anumite proprietiti impuse, astfel ca parametsii tehnici ai unui element s& | kL i q Bi= Mecanica medilor composite armate cu fire fie satisficufi prin calitajile unui material special creat pentru aceasta | (aranu 5.2.1992) 1 ‘Aceastd modalitate nous de a privi creas in tehnicd prin prisma unui material propriu oferi un teren fertl cercetirii materisiclor compozite, materiale caracterizate prin maleabilitate conceptual si interdiseiplnaritae Modalitatea este nous doar in tehnica, natura generdnd astfel de materiale pe seara evolufied onganice, spre exemplu ‘ lemnul = fibre de cetulozé +liant de lignin: * oasele = cristae de apatta + liant de colagen. 1 Compoziteleartifciale ofert i * posiilitatea materialelor tradifionale (lemn, metal, pista) de a depasi anumite limite ale proprietatilor; ‘dezvoltarea unor noi metode de caleul analitcs oi posibilityi de inovagi fn domeniul structural siarhitectura; sposibilitatea creasii unui material unic Ia care componentcle se completeazi reciproc, deficienfele unora fiind suplinite de calitrile altora, rezultind ealitati superioare fecaruia lust separat. 4.4 Definitii Materiatul compozit este sistem mulifasic obfinut pe cale artifciald, prin asocierea a ‘ce! pujin dowd materiale, chimic distincte, cu interfaja de separare clara fnire cele dowd componente, in scopul obinerit nor performanfe superioare in raport cu cele ale componentelor de plecare (Agarwal si Broutman1990), este un materia format din mai mite componente, a earor argarizare $1 elaborare, permit foosirea celor mai Dune taracteristci ale componentelr, axel incdt acestea st aba i proprietafinle tn yoni superior componentelor dn care H Sant ledtite (Lee 1989), Concepiia de baad ¢ materatlor compocite este flositea asociaté @ unor materiale cu proprietii cunoseue pent objinera tini matral pag Elemente introductive hou cu proprietifi superioare si posibilitatea de ditijare a acestor proprietati 4.2 Fazele constituente ale materialului compozit Materialul compozit, este aledtuit (fig. 1.1) din faza discontinua, cunoscuti sub denumirea de armetturat sau ranforsant (fibre,foige, solzi, particule); ‘faza continu, cunoscuta sub denumirea de matrice sau masa de baz, adaosurile tehnologice. particule foite, solat — fibre Figura 1.1 Fazele componente ale compozitelor Proprietajile compozitelor sunt putemic influentate de (fig. 1.2): ‘scaracteristicile componentelor; ‘sdistributia acestora; nteracfiunea dintre ele. ‘propriestile fret — Proprietayile ‘interaciunea compozitului ibre-matrice Proprietfile matrce \ Figura, 1.2 Parametrii care influenjeaz& propriettile compozitulut pase4.2.4 Matrices Matricea este masa de bu28, identificata cu un “contima” al compocitulti. Func de natura materilului folosit, matricea poate fi (fig.13,) 5 i ‘ { ‘ cenit J net | pt Pe Figura. 1.3 Natura matricei Funcfiunile matricei Matricea indeplineste in compozit urmatourele funiuni (Tian 30.1992): “stabileste forma definitivd a produsuluirealizat din material compozit; inveleste fibre astfel ined si le proteeze alt in fxzele de formare ale produsului ct si pe durata de serviciu; spastreazd armaturile la distanje corespunzdtoare transmiteriteforturlor ‘inte faze prin adeziune, frecare sau alte mecanisme de conlueraze; simpiedica lambajulfibrelor, deoarece fir& mediul de susfinere armatura nu este capabild st preia eforturi de compresiune; ‘ematricea consttuie medi! de transmitere a eforturilor prin compozit astfel c&, la ruperea unei fibre, eineirearea celoralte fibre se poate reatiza prin contactul de la interfats sasiguré contributiaprincipald Ia stabiliea rezistenet i rigidity tm direcia normala pe fibre; ‘permite redistibuirea concentririlor de tensiuni si deforma evitind ‘ropagarea rapid a fisurilor prin compozit stabileste continutatea transversal dintre lamelele ansamblubi stratfiat, asiguré compatibilitatea termi si chimic tn raport cu armature. oe Elemente introductive 4.2.2 Armatura Annatura este faza discontinud constituita din elemente insolubile tn masa matricei si dispuse mai mult sau mai puyin uniform in matte, Ammarea masei de baz se prezints sub mai multe forme (fig. 1.4 z dl emer| (atone |—| (ira) Figura 1.4 Tipuri de armare (Bejan 2000) Distribusia efortului in masa compozitului necesita existenta posibilititilor de transfer a tensiunilor dintre componenti prin interfata fibré-matrice. ‘Alegerea cuplului fibrd-matrice jine seama de posibilitatea ay ‘anor compusi intre cele dupa materiale. © ering esenfiald ce apare la utilizarea fibrelor este ca matricea si adere cit mai bine Ia suprafaja materialului de armare fara sit apara procese importante de eoroziune. Bfectul distructiv al unor reacfii chimice poate fi limitat si prin adoptarea unor anumite tehnologii de producere a compozitulu, ce eviti ™ Eoin Cheaply ANIZOTROPIA MEDIILOR COMPOZITE 4.1 Ipoteze generale O lamela este o faigie formata dis i - et dns sing td de Bre te tt tr un material suport continuu denumit matrice; fibrele pot a a orientare sau distributie. . pornos in pruners mi onl fens ee ee oa structura compozita stratificata, (erat) oe Capen conor mc «en np ic prexpune © sli mivomecanict lamal pose # o anal tacemecanih inl! 9a nega seas ‘Studiul micromecc ri sete apres ca groin Invi cost sate ude erecfune bai sala pet consider diferele micromecanisme le rupert mate, frets — tie SetMecanica mediior composite armate cufibre __ Studiul macromecanic opereaz cu proprietiile mecanice globale sitspunsul global al lamelt sau al compoztuui fo soliitare vata lamela eft si compozitul se consider8 eorpuri continue si anizotrope cu 0 comportare liar elastic’, Anizotropiacompozitulul este fremediat gi optimal orgaaizat, n sensul elui mai bun rispuns In 0 eetcitare daa. Pe baza acestei ipoteze comportarea mecanicd a lamelet si 4 compocitlui este stadia folosind metodele matematie ale corpurlor linia elastice anizotrope. Grosimen redush a lamelei ta raport cu celeatte dimensiuni permite asimilarealamelei cu o plac subjie,tensiunile si dformaile tpeciice find corespunztoare stiilor plane de tensiunt si deformatt (Zgurd 2.1999). Ta modelarea comportisii_materialelor compozite, died a aprecierea relafilor nue tensuni si__deformaile | specifice crespunzitoare se admite, ca ipotez simplificatoare, lege Ii Hooke ‘patel, soldal cae sub acfiunea inciretrlor sufera deformatii reversible sin fazs cu tensumile se comport linia-elastic. ‘La seari macroscopic8, mateialele comporite sunt considerate comogene, ate coefcienfitensosilor de elastictate sunt independent de punctul consierat, dar depind de sistemul de refering in care sunt cexprimati (Alimoreanu 3.0. 1997) ‘Oxice mediu continu elastic si omopen se caractrizeazl pin « stare de tensiune int-un punet definta prin tensorul de rang doi not sine, matrices asociatS find o matrice simetrc& de dimensiune 3x3 cu 6 clementedistnete notate eu (oy )fig4.1s + staea de deformafic intiun punet defnith prin tensorul de rang doi + at en & matricea asociat find o matricesimetricd de dimensiune 3X3 ceu6 elemente dstinetenotate cu (é o foformatt.specifice ca funcjit Tiniare si omogene de tensiun: s-SyuiGu sau tension! expats sub forma Oeuf 1 valoite termenilor (Eyu), (Siu ee caracterizcazA comportarea elastick & redinlal considerat si care sunt independente, de punctul eonsiderat (Bejan 2000) Anizotropla medtilor composite Figura 4.1 Starea de tensiuni intr-un punct in cazul unui mat all unui material anizotrop, legatura dintre tensorul tensiumnilor si cel al deformatilor specifice este dati eae es eee ene cones aay ast, inet Becare element al mat mi ental maticeitensiunilor este legat de cee tow ekerte ale matt dfomair sien, ind mst te elastice pentru matricea de rigiditate C. " Datocté difertelor proprietlfi de simetie, mamdrul constantlor clastice distinete se reduce la e la 21. Aceste proprietaji se determina stiind ‘datorta simetriei tensorului de tensiune ( oueox ), se considerd ed (arent sme in rapor ci dot int, coon 00 ‘numaral constantelor de la 8] la $4 ° — (42)“Mecanica mediilor composite armate ilor specifice (exi"en) 9° datorith simetriei tensorului deformatilior spec! vate vor mastantelor elastice Cyr in raport ou poate vorbi de simetria cor Date primi doi indici.ceea oe atrage o reducere & m constante de la $4 1a 36 43) & (considerind sdatorith unor _considerente termodinamice | (consist ile mici si avand Ia baza dout postulate, princi deformati rei incipiu al termodinamicit) 8 ‘conservrii energie’ sal doilea princi “efit potenfall elastic W=W(ey). (Agarwal si Broutman 1990) W (6) a4) Wea CyahyS cu proprctatea c& m (45) at dar sind e& (4.6) Anizotropia medilor composite (48) 49) ceca ce permite serierea egalitsii: Gq 4.10) Astfel, prima pereche de indici ai tensorului rigiditajilor se poate schimba cua doua avind dept consecingé reducerea numarului de Constante independente la 21, aspect caracteristic materialelor anizotrope. In cazul in care materialele anizotiope prezinti simetrie elastic ‘numarul de constante distincte se reduce corespunzator acestei simetti Pentru simplificare, avind in vedere simetrile specifice tensorulti celementelor Cixi se poate trece la elemente de tipul ey, elemente ce pot fi aranjate intr-o matrice simetrica de dimensiune 6x6. Aceasta trecere se poate face prin inlocuirea unui cuplu de indici care iu valorile 1,2,3, cu un singur indice, care s& primeasc& valorile 1,2,3.4,5,6. Trecerea se face dupa urmatoarea schemi (er, Q2)e2, B3)e3, (23)siG32)4, (31)si(13)45, (2)si2I)o6Mecanica medillor comporite 4.2, Forma tensoriala a legii lui Hook Kelvin pentru materiale anizotrope Formularea legit generalizate a ui Hooke, datoratt Lordului Kelvin in 1856, fost Inceput nega: Luerdile ulterioare au pos in ‘aloare acest lege, ofernd i extrapoi Concept de tensor proprix a fost itragus de Lord Kelvin (Gacyclopneda Britannica, laity 2, sciunen 41) care denumea prin Kenn propti ens principale sen deformatie specie prinipale Miehrabadi (Mchrabodi s..1990), Cowin (Cowin 52.1990, Cowin gat09 si Ryachlewski (Ryzcewsk 1984) au redescopert esa de aoe foemularii Kelvin si au extns-o in dicetieiferite, dezvotind noi fapecte. Contbujia importants @ acest sz manifetat mai ales in ssn algebicd « formalicit. Formularea matricial a expresilor Present explicit pent tate valorile props st tensoril_ prop vveapuncitoaresimetior ina elastic iin dezoltare concept de invariant proportional. aoe rrvorce simetre elastc& pot exista cel mult sase tensor prop Tn cazl materiale nar sas si otrope exist doi tensor rope: an tansor de ordn doi mumitrensaral deviaor gi un tensor Fproporjonel eu tensorul unitate numitrensora fri. Togea iui Hooke pentru materiale anizotope (Tegea generalizara «alui Hooke) se poate serie atk: 04 = Contin (119) ou) [Con im Cam Sim Cue Coa] On| |Can Crm Cx» Cros Cav Can] oo ay) Coz Co Coe ss} aim @x| [Cou Can Con Com : ge} [Gun Con Cos Con Com Cro | 26 Lem Com Cay Cm Can Can 2s Anizoiropla medilor compocite unde % ssc compari tensorului de ordinul doi al tensiuni, — yponentele tensorului de ordinul doi al deformayiei Cetera le tensorului modulilor el ion TEP ;ponentele tensorului' moduli i, , ensoruh ilor elastici, tensor de Trprimareslei i Hook " ki Hooke ou sso note tna flee ten de edn pan 3-ees’pat rami notafie matriciala (hotafia lui Voigt) dupa cum urmeaza: “=e [o)=(Clte} we 4.120) {6] este matrices tensiunilor [eJeste matricea deformatilor specitice Deformatile specifice se pot exprima sub forma: (e1=(SII9] (4.126) 4.1 unde {C] poartt numele de matrices de rigiditate {S] poartd numele de matrices de compliant Relayia (4.12. ate i nae )) mai poate fi scrise in forma matriceala 1] feu ee to Me Ms Cw] fe oleae ox eu ee eal]e ue“Mecanica medlilorcompocie armatecufibre in screrenextnsd sa fmt sama de simetta es, Retain 125) poate fi cris desfisurat sub forma : Sa Ss Su Sn Sx Sue Sx Su Su (as) Sy Su Sus Su] |e BS Ss So Sale| Sao Sip Sts Sool Loe) 4.2.4 Material ortotrop ‘Se numeste material ortottop un material elastic omogen ce frie a proprietjlor elastice in raport cu trei plane i jalul prezinta simetric elasticd fata de ortogonale, Se presupune c4, mate planele x0 sixi=0 (Gig. 4.1 asi b) unde May Hah 1 ' ian ‘y ma Figura 4.2. Transformarea sistemului de coordonate a-planul xix este plan de simetre, b-xax este plan de simetrie -78- otropia medhilor composite in cazul in care corpul este simetric din punet de vedere elastic fata de planele x;=0, x30, atunci el este simetrc si fatd de planul x3=0. La corpul omogen, exista eéte tri plane de simettie ortogonsle prin fiecare punet. Tindnd cont de invarianfa proprietitilor elastice, transformarea sistemelor de coordonate impune 0 serie de restricjii matridei de sigiditate: 117) In cazul simetrici ortotrope sunt inregistrate noua constante elastice distinete cy), C225 33, C44s C555 Cas » C2, CL descrierii matrivei de rigiditate: (4.188) si respectiv nou termeni ai matricei de complian -79-(4.180) 0 0 0 Sy ri roprii, pentru fer-4 oo : 2, on i sincte. Primele ‘rei In acest caz toate valorile proprii sunt distincte. P orate ou Ay, 4,5 satisfac relat fact a © YP] ax» A Le iar urmitoarcle tei sunt Ae = Wee @2n Ay = 2s {Jn cazul simetriei elastice ectiuni fae tensivnile normale si deformattle + nw exist inter specifice unghivlares Anizotropia medillor compote * nu exista interactiuni intre tensiunite tangengiale si deformayiile specifice liniare * nu se manifesti interactiuni intre tensiunile tangentiale si deformaiile specifice unghiulare in planuri diferte. 4.2.2 Material transversal izotrop ‘Se numeste material transversal izotrop, un material omogen la care prin fiecare punt existi o directie principalA si o infinitate de alte Girecfii principale aflate toate intr-un plan normal la prima direcjie principala. Se mai spune c& un astfel de material prezinta prin fiecare Dnct a axi'de simetrie élastica. Dact se considera axa de simetrie elasticd axa (oxs),atunei pentra @ caracteriza simetrile fai de aceastl axs, se va cerceta modul cum variazd constantele elastice la r iri in jurul lui (0x3). in acest caz, planul de izotropie transversala este (2,3) iar elementele mule si cele nenule sunt: (4.22) Pentru a descrie matrices de rigiditate corespunzitoare acestui tip de simetsie sunt necesare 5 constante independente:ae on (4.23) Figura 4.3 Material transversal izotrop ‘Acest gen de simetie este folosil frecvent pentru a descre: «+ proprctiile compozitelor eu armare unidirectional + constantele elastice ale fibrelor ortotrope. 4.2.3 Material izotrop ‘Se numegte material izotrop wun material care prezinté propriett mecanice independente de direc{ia considerat8. Seed a 44 dou valori proprit Prima fin cazut materialului izotrop exist i i" iloare propre ‘este cry #2cr2, Sav 34+2G in notatia Lame’, cu factorul de ape wa valoare proprie este 2ces sau 2G in notatia s, je multiplicare $. Tensorul propri asociat prime Sey I 41 asociat celei de-a doua volori ‘valori proprii este tensorul sferic, iar cel propri este tensorul deviator. rultiplicace 1 gi cea de a don Anizotropia medhilor composite 4.3 Constantele ingineresti ale compozitelor armate cu fibre in practica inginereasca se folosesc moduli elastici, E, dupa cele ‘rei direcjii ortogonale, modulii de elasticitate Ia forfecare, G, si coeficienti lui Poisson, in cazul unui material ontotrop valorile E, G, v, sunt determinate in direcfiile normale planelor de simetrie gi reprezinta cele ‘noua constante independente necesare caracterizari materiatuli, Elementele diferite de zero ale matricei de complianfa se pot exprima funcfie de constantele inginerest astfel: (424 Datoritssimettiei matrcei de complianyé Sj ~S);rezutérelayile de reciproctate pentru coeficientii Poisson: (4.25) p &Anizotropia mediilor composite Mecaniea mediilor composite armate cu fib unde \\ ii de elasticitate longitudinali in dire \ Ey, Ey, By sunt mod a8 ie v. seat coefcienit Iut Poisson, care se obfin prin raportul, dint deformatia specifica transversal in directia / 94 deformatia specifica transversal in direcfia j file 123 cand 0,40. si toate celelalte siuni sunt mule. componente ale stiri de ten . iAstfel pentru o, #0 , i fon {J =1.2,3 se post (4.28) % (a, 40) 6 (40) oy (429) (0.40) Bibliografie 4.1. Bory CL, Teoria elatcitiitcorpurilor anizotrope, Ed. Academic, 27) Bucuresti, 1970 4.2. Bejan L., (2000), Jniroducere in micromecanica materialelor ‘composite armate cu fesaturi, Ed. Gh.Asachi,[asi, ISBN 973-8050-34-0, 43. Cowin, S.C. Meharabdi MM. Sadegh A.M, Kelvin's Formulation of the Anisotropic Hooke's Law, Modern Theory of Anisotropic Elasticity and Applications, Ed. Society for Industrial and Applied Mathematics, Part. III 1990, pg.340-357, 85-rmate cf Mecamica mediilor composite ar 4A, Cowin $.C Yang G. Averaging Anisotropic Elastic Constant ‘Data, Jounal of Elasticity 046, 1997, pg. 151-180, oe Genta G- Progeltazione ¢ Calcolo Strutturale con Material Composit, Teeniche Nuove, 1982. G., Theory of Elasticity of an Anisotropic Body, Mit 46, Lekhnitskii Publishers, Moscow, 1981, U7, Mebarabdi, MM, Cowin, SC, Eigentensors of Linear i omopie. Elastic Materials, Joumal Mech. Appl-Msth, Oxford University Press,vol 43, Prt, 1990, pe: 15-41 48, Tiranu Na Secu A., Decker E. Isopesu D., Strucuri din materiale composite si asociate, Rotaprint, las, 1992. GD. Zgurk Gh, V-Moga, (1999), Barele proieetért, materilelor ‘composite, Fa. Bren, Bucuresti, 1999, SBN 973-9493-01-7 Mething im bfe se be feared. is only te be understood. Moxie Corie a MICROMECANICA MATERIALELOR COMPOZITE ARMATE UNIDIRECTIONAL 5.1 Introducere Majic str Msn pie in altsea lor lame amate Lan te sd bt avai rc cope reprezintés un ansamblu elementar de fibre fonale wa a rent tn five (ideal sa ete) amet sniecionl., ete ali : clonal, et cette wo i elt dn fre parle! pase Dien pet Sle oe manera onal rtrd nmap pa te overslé (2 sa 7) alam, Oi ° pln (2)ese de wsemena odrcte romeraiés‘Aceste axe mai sunt eunoscute gi sub denumizea (principate) ale lamele. s.lb, Un sistem similar de axe poate fi atay mw Figura 5 Mecanica mediilor composite armate cufibre __— de axe materiale at $i unei bare compozite, fig Vb Bard armat8 unidirecfional £7 Micromecanica materialeior composite armate unidirectional ‘Comportarea elastic a lamelei unidireetionale poate fi caracterizati prin patra proprietati de baza ale lamelei, si anume © modulut de elasticitate longitudinal ( 0) ‘* modulul de elasticitate transversal (PaE1) © modulul de clasticitate a forfecare (G2=Gu1) ‘© coeficientul lui Poisson (vi2=v.1) Teoriile de rupere ale compozitelor pot fi exprimate in raport cu arametri de baza ai rezistengei raportai la axele lamelei unidirectionsle, fig.5.2. Tinind scama de natura materialului, diferita de cea a materialelor tradijionale izotrope, este necesari cunoasterea valorilor pentru: © rezistenja la tractiune longitudinalé —(Ri,) © rezistenja la compresiune longitudinala (R..) ‘+ rezistenfa de tractiune transversal (Rr) © rezistenfa la compresiune transversala (Rex) * rezistenta de forfecare in planul (L,T) (Ra) Proprietijile materialului compozit sunt determinate de proprietiile constituenfilor, de distribujia acestora si de interactiuaile fizice si chimice, ‘Aceste proprietiti pot fi determinate in urma unor masuritori experimentale, dar un set de asemenea masuritori determina proprietiile unui sistem fibr’-matrice produs tn urma unui singur process de fabricate, Orice modificare in variabilele sistemului cere misuratori noi ‘Aceste experimentiti pot ajunge la un consum mare de timp si la costuri ridicate. Ca urmate, a fost necesara dezvoltarea unor metode de predietie ' proprietifilor materialelor compozite (Agarwal si Broutman 1990, Daniel si Ishai 1994), Studi! mecanicii materialelor compozite este ‘bazat pe cunoasterea micromecanicii acestor materiale jin literatura de specialitate, micromecanica inseamn’ analiza propricratilor compozitului in raport cu proprietifile materialelor ce il alc&tuiese. Definijia complet a micromecanicii formulatl de Lee este: Micromecanica este un ansamblu de concepte, modele matematice 53 studii utilizate pentru a determina proprietitile compozitului plecdnd de oe____Mecanica medio composite armate cu le caracteristcile materialelor consttuente, tensiuni si deformatil, configuratia geometric gi pararetri de fabricatie (.2e 1989). ‘Materialul compozit unidirectional prezint proprietaji diferite de-a ‘materialelor, Astfel, acest tip de compozit prezinta simetrie 3 caaxe de simettie, (fig. 5.12, $.1b). Tungul axelor lasticd ortotropa cu axele sale 1 TLamela compoziti armat® unidirectional are propritéile elasti ja longitudinala, comportarea compozitului pe vvalori. mati in ditect distributiei aleatoare ccelelalteditecfii (2,3) fiind aproape identica datorith a fibrelor pe directia transversal ‘Astfel_ un compozit unidiree izotrop adicd izotrop fn planl (2-3). [ sional poate fi considerat transversal in ———| | \r — Figura §.2 Voriante de incArest ale lamelei pentru determinarea ‘parametrilor de rezistenj a-intindere Jongitudinala, b-compresiune longitudinala, ‘e-intindere transversal, d-compresiune transversala, e-forfecare in plamul (L1) 90 ‘Micromecanica materialelor composite armate unidirecjional 5.2. Fractiunil volumetrice gi de masa Proporta relist 9 componente este unfit dei in xaliza macnn sabes proprietor mati compoct “Frail volumetive se floss in ania miromecaict 9 recta emporio, a eee de mass inn impli ‘au folsind um din metodel experimen dap fabri De acen exe neces sabes expresior de conesierecpocd a cor deus tipuri de fraotiuni, m "Sk conser un volum x de matrilcompoct, acre file zp an et vlan ek mal mas a mm a ns Nac 9 fs solumerice si masie. Considering fat na pein plu definirea acestora se face cu relatiile: rm “ G.1a) (.1b) (5.28) (6.2b) be , . Denies composi poate sft ev autora desir cell compte sp) a Fajr vole mano Masa unui compozit se poate caleula astfe: Pere = PPE Pam 63) -91-Me ica medillor compozite armate cu fibre | i fnigia fractiunilor Daca se imparte relat (5.3) prin vest folosind definifia Fach luetrcese poate deduce imediatdenstates mateiluli comport | 6a) | p= ON s+ Pala ‘oval (64 pentru comport st din dow materiale state poate peneralzath pentru consituenh 6) a= Lem 1 fraetiunilor masice Densitatea compozitului exprimats eu sjutor poate fi serish astfel: ; 66 My[ey* Maul Pm Pe care genealizatl pentru n materiale ara atl Sale a unde po py si Pm sunt densitailecompozitali fire si matics Exprosilefracjiunilor masice devin: Pny, 68) My =n M,=2L¥; 7 Pe Pe jar a celor volumetrice: Micromecanica materialelor composite armate unidirectional Pe (5.10) Gin S-a constatat ci densitatea teoretica a compozitului, 2. caleulati cu ajulorul fractiunilor gravimettice diferd de cea stabilith experimental py datorits prezenfei golurilor (porilor) din masa compozitulu. Fracfiunea volumetricd a golurilor notati cu M este obfinutd cu relatia: oars ae (5.12) Pes Pe Prezenja golurilor in elementul compozit afecteazs sensibil unele dintre propriettile mecanice ale acestuia Prin cresterea confinutului de goluri sunt generate efectele de ddegradare in timp a proprietifilor. Un compozit bun are sub 126 goluri, in timp ce unul necorespuncator poate ajunge Ja un volum relativ de goluri V, ~ 5% (Agarwal $i Broutman, 1990), Pentru un num&r » de materiale componente, suma fracfiunilor volumetrce ale materialelor constituente, in absenfa golurilor, trebuie si fie 1. Sr "| 6.13) jar dacti material are fibre, matrice gi goluri etunci Vy +¥,+¥, =1 1Mecanica meditlor composite armate cu fibre e pot fi rmeirice ale materialelor componente pot el ve pentru distribuii geometrice ‘i distributia in pirat sau triungh (He5.3) Fracfiunile _volur - determinate folosind rejele reprezen {dealizate ale fibrelor , cum ar OH -& st * Figua. 5.3 Geometra se iat ee jerarenn ptt, b-agezazea in tung intre fibre 5 si diametrul acestora d (in act se noteazd spatiul ului) tune’ fretiunes poteza eX se menfine constant dea lungul fi volumetricd de fbr este: 615) Valoarea maximA se atinge cdnd sd. {in acest caz se obtine * 616) Van 2% = 0.785 {in cazulageadsii in triumghi fractiunea volumetrc® este Micromecanica materialelor composite armate unidirectional a am si cdind s=d fractiunea volumetricd este maxima : Frau, ® = =0.907 5.18) ‘me = G.18) In practicd, la marea majoritatea compozitelor armate cu fibre fractiunea volumetrica de fibra se situeaza intre 0.5 - 08, 5.3 Caracteristicile mecanice ale compozitului in directie tongitudinala 5.31 Comportarea inifiala linlar-elastic’. Modulul de Clasticitate in directie longitudinal E Compozitul armat unidirectional supus unei solicitari paralele ew fibrele se deformeazi in urmatoarele stadii (fig. 5.4) funcfie de ductlitatea respectiv fragilitateafibrelor sau a matricei, gtadiul J gtadiul 3 yrediol gadhal fe Figura $4 Stadiile de deformare (Jones 1999) -95-“Mecanica mediilor composite armate cu fibre } Cele patra stadii de deformare sunt: i Ts fibrele gi matricea se deformeazi lnir elastic; | 2- fibrele se deformeazA elastic iar matricea se deformeaza j neliniar sau plastics ‘lh! 3«fibrele gi matricea se deformeaza neliniar sau plastic; | 44 ruperea fibrelor urmati de ruperea compozituli Incgaal compozitelor eu armare unidiecfonal, se pot adopta, pentnt studial consantelor elastice, modele clementare ale mecanici sMeialelor penira domeniul de comportare elas, acceptind uurmatoarele ipoteze: ible au acleasipropreti i diamete, sunt continue si parle; sanlocrarea fibrd-matrice este perfec fark aluneci la nterfals e dvvea i fibrele se considera fi omogene, izotrope(Abrele mai fot considerate, dupa eaz, 51 orotrope) cu 0 comportare celastica; Spwesupunind of firele rimdn parle i ed dimensinile av se cEiprba de-a lungul elementuui raportul arlor eomponentelor este gal cu raprtul volumelor. Defoe opie Figura 5.5. Diagramele tnsiun-deformati specifi tinire Je wating penteu compocite ca diferieSractuni volumetrice de fbr - 96 - Micromecanica materialelor comporite armate unidirectional ees compozitului unidirectional din figura 5.6. Dack nu lunecare la interfayi si deformatiile fibrelor, matricei ‘compozitului sunt identice, se poate serie a a 6.19) unde indicii f/m, se refers Ia fib fim, ¢, se refers Ia fibre, matrce, respectiv it ia ide cnn cee eae ia. : compozitul este supus unei forte axiale (P, ica iale (Pi=o/A,) aceasta este chat at de fie (Pond edt de mavice (Pavone) Feil static cere ca fora total ce acjoneazA asupra secu er Jamelei si fie egal cu. su 2 asupa ibrlr i aoe ima forfelor ce actioncazd asuprafibrelor si Whe 044, = 0,4) +0 qd 620) fibra ae T matrice Figura 5.6 Modelul compozitului unidirecfional solicitat axial in hungul fibretor 97fntrucét fractiunea de arie este egal sanica mediilor compazitearmate cu fibre 14 cu. fracyiunea volumetric’ corespumnzitoare, ecuatia (5.20) poate fi rearanjat pentru & determina cexpresia pentru tensiunea longitudinal din ON, toa compozit: (5.21) piferenjind eouafia (.14 in rapot ex deformatia specific, identick gene comport Hie #maice 5 obfine | _ 42.) {#2s\y, (=). de, ), (dey)? Adem unde (dafde) —seprezint —panta diagramelor ccorespunzitoare lao tensiune dat (622) tensiune-deformatie Tr cara in care eurbele tensiune-deformafic ale materiaulel st finiare, panta (dolde) este constants $ clasticitate eorespunzator in (5:22). EVs + EV unde E,, Ej Em sunt modulii de elast matrice sunt proportionale cu ale ‘cunoseute sub numele de regula amestect poate fi inlocuita cu modulul de 6.23) tate pentru compozit, fibri si Din celaile (5.21) si (6.23) rezulté cf valorile propritilor ‘mecanice fracjiunilor volumetrice. Relafiile sunt surilor. jin relatia (5.23) s- considerat ci fibrele pot fi anizotrope, iar rmatricea este izotropa. Spre exennp prezinta ortoropie (valor Tongitudinal En=Ea, gi transversal Er) jgotrope, De exempla, raportul Ea/Err o8- 1, fibrele aramidlice si cele de carbon ‘diferite pentru modulii de lastcitate ‘in timp ce fibrele de sticl8 sunt =24 pentru Kevlar, Ea/En=15:3 Micromecanica materialelor compozite armate unidirectional can ‘ bes fibrele de carbon de inalta rezistenta si En/Err =65 pentru fibre de a ae de elasticitate ridicat (Gay s.a. 2003). “ss so te i ear pty mol cis el a pine ar xr eile (21) 92) po i gencalzaspet fs ae (524) (525) Relatia 5.23 mai poate fi serisi sub forma E,=E,V, +B 0-¥,) (5.23a) iar reprezentarea graficd a variafiei modul iar rpeen fei modulului de elasticitate By in ra ‘ractiunea volumetricd de fibrd Vy este iustrata in figura 5.7. a 0 oas 03078 40 Figura 5.7 Ve 7 ua 5.7 Vaca modula En rapr cu racinea Vole de amare on_Mecanica meilor composite arma fibre 3.2 Comportarea dupa deformatia initialé elastic’ Predicile objinute cu ajutorl regulil amestecurilor se pot analiza pe beza diagramelor (o—2) ale componentelot. Trecerea de Js ecuats G21) In (52) prin ilocuiea pantclor eu modult de clastcite ese posibila numai end ambii constituengi ai compozitlal se (530) (31) Figura 5.9. Variatia ezistengei la tracfiune in functie de frecjiunea volumetric’ de armare In carl compociteor pot ay merce Vow H! Vow sunt fart mish Spe onlin cal porte ama fie el s sic ine 02559 195 Cn san see ii i matricei este mai mica decat cea a fibrei (. cole 4 fibre m6), comport ced cand dtormatin sect Tonia tinge feeratn spinon rupere a matiei (fg. 5.80), In acest caz, valoarea limita rezistenei I ‘racfiune a compozitului tn direct longitudinal are forma‘ a R= rip + Ry lV) aa ~103~Mecanca medilr composite armat cu fibre In relia (.32) tensiunea din fib, oy Se poate determina cu lege lui Hooke: 0, = Emu (32a) ‘Aceasthanaliz are In baz ipoteza cf toate fibrle sunt continue, ou scoeas ezstentA $i toate cedeazd Ia aceeasi valoare a deformatii specie nie. In cacao are rezstena belo varia de la pone Iraltl si de I o flr la alta, 0 bri poate ceda inten punct slab enerind o stare neuniform de tersiune In veciftatea zone crea coda (Gig. 5.10) Figura 5.10, Distribotiatensiuni in vevinatatea zonei de rupere =104- Micromecanica materialelor composite armate unidirectional inci onus ee ae ga nae ee inert S-mabce ota ene sais ain oe 0 Wl es Means i cone ne j_lno oo tt ea ma mle ese UT WT 2 CE OTD Figura 5.11. Modurile de rupere ale compozitului unidirectional =108-“Meconica medilor composite armatexfire sisurarea transversal a matiiicénd comporitl are o maltice 5 cu ierfaa rigidA (ig 5a) cn tee rao de marcia ae sabe inert t/ sau 0 deformaie limita fibre! destul de mare fi. 5.118); scedarea prin forfecare dupa 0 suprafatronconict a matricel in cazul nel matrci ductile cx iterfata puernicd(Se-5.13¢) ee misuri ce oreste forta de tracfiune longitudinala sporeste A densitaten rupturlor de fib, In inal se poate ejunge lao rupee abrupt (5.12). WH 1 Tt) GNy WL Figura 5.12 Evolutia rupesii unui compozit unidirectional supus la : tracfiune longitudinal, arc nich pin aarti 1 compute ex marie cast cea 5 in a sft mi nade bar. Asses ge ib je ces geil er a iin daring aatie rape ele Seo. ~ Heel de cedare se manfeh pin Sour trnwvnale mae pe ssmlge de ed. = 106- Mlcromecanica materialelor composite armate undirecjional 5.3.4 Rezistenta la compresiune in directie longitudinala Compozitele armate cu fibre unidirectionale supuse la compresiune {in lungul fibretor cedeazi dupa mecanisme diferite de cele care se produc {a tracfiune.longitudinala. in multe cazuri cedarea la compresiune este asociati cu microflambajul fibrelor sau inerefirea acestora, forma ‘dcformatelor fiind impusi de efectul sprijiniri pe care o asigura matrices, Este dificil realizarea unor fncereari experimental pentru determinarea rezistengei la compresiune longitudinalé, rezultatele find influentate de geometria probei incercate si de metoda de testare. La solicitarea de compresiune in lungul fibrelor se identified, de ‘teguld, unul din urmatoarcle moduri de cedare: * microflambajal fibrelor in modul extensie (fig.5.13b) sau forfecare (fig.5.13¢); * cedarea fibrelor prin forfecare ffiri flambaj; * codarea la tractiune in direcfia transversal prin efectul Poisson. Flambajul unei fibre poate fi asimilat picrderii stabilititii unui stalpigor zvelt sprijinit lateral de un mediu elastic. Pe un asemenea modet Jungimea semiundei deformatei este proportionala cu diametrul fibrei Flambajul poate fi produs de tensiunile din contractie rezultate la ‘ntirirea matricei compozitului. Tensiunile sunt generate de diferenta dintre coeficienjii de dilatare termicd ai fazelor constituente (ibra si matrice). In figura 5.13. sunt prezentate cele dowk moduri de flambare posibile inte-un volum reprezentativ. Figura 5.13 Modurile de flambare ~107-- Meena medilor compote amature. in primul mod, denumit modul de extensie sau de flambare sraneersatt a care forele Gamboa in atfazh una fa de cents (Gomeele fu de o dread lust a milocul dstanetdinte cele dout ‘ire pares ct dives fielor neimbae). Ese deourit este foeeee maticen este supst altemativ la ftndre /-compresiane normal pe direcfia fibrelor. jin cel de-al doilea mod, denumit modul de forfecare, matricea este opt laferecrein imp ce fibre ambeaz in faz asimetc fh de Tina mean) ‘fn ambele cazuri, fibrele sunt considerate mult mai rigide decét matricen (G>>Grx). ase Tncat deformafile de forfecare ale fibrei sunt alah, Se flosese dout mode bigimensonale in cre bree sunt Consider ce find pic separate de bloc de matric Saving de lamba) ane fle spin de mtce este mai mare ect sn necesart doar pera fir rh matric. Prezenja matric’ tn Jat be re un eect sim crete omdrl de reazeme pendulare tnrale pen ber ether “Acasa eonduce la stare saci exo de Namib: 7 yet py (833) unde E este modulul de clstctate ai materialului din care este realizatfibra, este momentul de inerte al fibre ste hungimea fibre, iar m este mumirul de semiunde sinasodale (ig 5.14). Sareina de lamb depinde de numrul suportorlaterali (r,s este mul moi mare dect dack m1 (bart fir reazeme lateral. Determinazea incrciti crite de flab este bazats pentru ambele modi pe metoda energetic’ (Timoshenko and Gere 1961, Jones 1999). “Varsjiteenergilor de doformate a fibrci (ANT) sia matricii(A Un) sunt egalate de Tucrul mecanic efectat de forja prluata de fbr tn timpul deformai pin la starea de lambs Figura 5.14 Flambarea barei zvelte Euler cu suport discreji In general depl: pls eciosut din a petra pin se our snaoigles nm Jn cazul modului de extensie a flambajului consideréndu-se cd forma tundei este o sinusoida se objine form — bine formula de calcul pentru tensiunea critics Cu =2, \3d-7,) in cate Vj este fractiunca volumettiea a fibrelor. Tensiunea de flambaj in compozit este: (5.36) {in relajia (5.35) se presupune cd tensiunea in matrice pe directia iunea i ice pe directia x este egal cu zero. Deformatia specificd liniard din fibra in momentulMecanica medilor composite armate cu fibre produceri flambajului &,, se poate calcula folosind expresia lui a, din relatia (5.35). Presupunind c deformatiile specifice liniare in Iungul fibrei sunt ‘aceleasi in masa de bazA gi in fibra, se poate seri: (Gm™é4r) On = Eb ge 638) Ovnae =V Sp, # VE Ee 639) (5.40) +(-v,} — [2 Es | cr (41) E, \\30-%) Pentru un raport ridicat E/E diferenja dintre valoile date de ecuatile (5.36) si (6.41) este nesemnificatva Cand apare modu de flambaj prin forfecare depiasérile fibrelor sunt egale i in fazi. (fig. 5.13e). Matricea este supusi forfecti alternative tatro direofe si in ccalalts. ‘Se poate presupune cf variafiile dformatiei specitice pe direeyia y sunt negljabile si deformatile specifice unghiulare pot fi considerate a fi dows funefi determinate de Giveiia fibrelor. Variajia energiei de deformatio poate fi exprimatt funciie de proptitifile de forfecare ale matricei si se poate deduce ‘ummitoarea formulé pentru tensunea de flambsy x iret. G, Pe FF) i ____Micromecanica materialelor composite armate unidirectional iar tensiunea maxima din compozit este: va- AS VEE, Relatite (5.36), Ry, = 2V { VpEmEy 3(i-,) sunt reprezentate in fig.5.15. pentru un compozit epoxi armat cu fibre de Figura 5.15 Rezistenja la compresiune a compovitului epoxi-sticla a-flambaj prin extensie, b-flambaj prin forfecaremedilor compozite armate cu fibre Este de notat ci modul de flambaj prin forfecare stabileste revistenja minima la un compocit pentru un interval mare de valor ale favfuni volumetrice de fibr, De asemenea se poste nota ci mod de lamba} prin extensie guvereazi rezisteje la compresiune penta frecjuni volumetrice cobordte (¥/~0.1.0.2) simu se referd Ia comporite vuzuale. Reristenta preist trebuie s fie sub curbs ce reprezinit modu de forfecare in domentul elastic. Curba corespunzatoare moduli de forfecare inelasticd se objine inlocuind in relia (S43) modulul de ferfeoare al matriceielastce eu un modul de forfecare care varazA Iiniar de Ia valoarea corespunzitoare comportiii elastce, pentru ¢=196 Ia © ‘rloare considerath nula pentru ©~5% (fg. 5.16). Chiar si ase, valorile teoretice prezise sunt prea mati | Ge % Figura 5.16.Variaia modutului de forfeare tn aport eu deformatia specificd la forfecare (Jones 1999) Valori acceptabile pentrs rezistenja la compresiune prezisA fn cazul unui compozit epoxigrafit au fost obfinute jinand cont de fectsle eliniaritft materialulo gi efectele curburi infiale a ibrelor. Valorie taleulate ale rezistenfei, in acest cuz, sunt mai apropate de valorile real, dar tot mai mari deedt cele real. Micromecanica mater pos = terialelor composite armate unidirectional © explicatie deriv Uthat ode ieee aa ee meson ine de dimensional cu se roi In relia fod S17 Haseena reduce module de lass paa replacers evolupia deformatici specifice a materialufui la u fractiunea volumetrica de fibra Jones 1999). 10 Deformayilie de comrestne in microflambari os] vero2s o.os |_ 0 02 04 06 08 10" Figura 5.17 Deformatile specifice la compresiune ale compozitelor ‘cu armate unidirectional fn eazul microflambajului -113-Mecanica medilor composite armatecu fibre _ Valorile au rezultat din relafile 5.44 pentru dou’ valori ale aportului Ej/Gy si pentra valoarea 0,25 a coefcienfului Poisson pentr matrice, Modul de flambaj prin forfecare guveneazA_comportares rmateriaufui pentru marea majortate a valorilor fractiunilor volumetice ale fibrelor, Experimentele au arltat c& pentru un compozit epoxi-Por felterele teoretice sunt apropiate de valorile experimentate deck vroduli de elastiitate ai matricei sunt mltiplieat cu 0,63 On relagile (5.36), (5.43), Jones 1999). ‘© alts posibilitate de cedare 1a compresiune longitudinals este ruperea fibrelor prin forfecare datorata ‘tensiunilor tangentiale. in general, Nesnsta se produce la unghiul o=45° ft de axa de solicitare (fg. 5.18) TOMY y Z G [sss = KT Figura 5.18 Forfecare int ambare ibrelor Incazul eelor mai masi valor ale factumil volumetric a fibrelor Fs jo feane bund alniere a fibelorrupeea pin compresiune poate Ssociats cu cedarea la forfecare a fibrelor. - 114 ca materialelor composite armate wnidirecfional Tn cazul modului de mod do st pxinfricare pert de ese faecal, esenaéecaalese nem (S45) unde Ry ete ete de forfecareaeor _2 tenia ie vai ere el exces crt ne cng gist ude wb aia i de frieze este dal de rgua nese, rezistenja la compresiune se poate calcula cu: a Ray = AR gary + Rie d-K M1 (646) unde Ryr si Rec? sunt rezistenfele de forfecare ale fibrelor respect nt? SU iengele are al a r ft lor respectiv Un movel de pee ly compres “ Is compreine longinials ene bez pe tensiunea transversala datorata deformatiilor Poisson (f 19). .? ~LUt iid ee -~ottittt ‘igura 5,19 Tensiunea transversal la rupere datorita deformatiilor Poisson oats =“Mecanica mediilor composite armate cu fibre ‘Tensiunea de compresiune longitudinal o, produce deformaile specific liniare iongitudinale a, 647) | ae ste gina cope | ate Bee ii lope ae comes deformatiile specifice transversale Poisson sunt: a (5.48) YoR F car vp ee cote i Poisson / 1 incércat in lungul fibrelor este inifiata de fisurarea taasvernite ee Trion pci teva ac, ere in et poison, pe dei conten iit imal compo Gaeminn! op ringlets inmate Traore eres iit a compres Ru as ine esa ini init tn Sete nse ry (5.49) (5.50) Deformatia specifiok ansverslt« comport poste a din deformafia specific limita Ia tractiune a matricii éow (Agarw ‘Broutman 1990): compozite armate unidirectional (51) iar eistenta de compresune longitudinal a conspozituti devine: EV + Eg lV NIV D6 pe ag wa oe 52) VV y F_ll-V) Rezultatele experimentale sunt mai apropiate valorilor calculate ile (5.52) in cate se fine cont de microflambajul fibrelor. Concordanja este foarte bund c&nd valoarea limita a deformatie linjare pentru matrice ¢,,, este egal cu 0.5%, factori afecteaz& rezistenfa de compresiune longitudinala, ‘cum ar fi rezistenja interfaciala fibrd-matrice in eazul cedatii la intindere transversal datorité efectului Poisson, Alte experimente arati ci rezistenja la compresiune in ca7ul grafit-epoxi este strins legati. de rezistenja de forfecare interfaciala , care de asemenea depinde de tratamentele de suprafiya ale fibrelor. 5.4, Caracteristicile mecanice ale compozitului in directie transversalé 5.4.1 Modulul de elasticitate transversal Ex Modulul de elastcitate transversal este o proprietate dominatt de matrice gi este afectaté de starea local de tensiuni, fn cazul incarcaii transversal, starea de tensiune in matrice in jurul fibrelor este complex si influenjata de interactiunea cu fibrele invecinate. Abordatile teoretice ale mecanieii matertalului avéind la bazi o distribujie simplificati a tensiunilor mu au condus la rezultate exacte. Pentru stabilirea valorMecanica mediitor composite armate u fibre modulului de elastictate transversal, se consider& modetul matematic din fig 5.20. a si in car! modulului de elasticitate longitudinal, Mbrele se considers ca avin aceleasi proprietji gi diametr, flind continue si paralele de-a lungul compocitului, Compozitl este reprezentat de un model serie de matrice si clemente de fibre si se admite of tensiunea fransversal& ofp este identicd in fibra si matrice, ‘Ambii constituenti se presupun a fi materiale Tiniar elastice cu 0 loghtura peefecta fbr-matrice. Considerind modelul ea find aledtuit din stratui succesive de fibre si matrice se observa, din fig.5.20, o8 fiecare Strat are aceeasi suprafaja de actiune a inclrcirii generdnd acceasi tensiune transversall, ht Figura 5.20 Modelul unui comporit unidirectional sub tensiune transversald Lavimile cumulate ale straturilor de fibre si matrice sunt proportional eu frafinile lor volumetrce, deoseve se presupune 8 seep uriforme in grosime. in acest caz alungirea compozitulu pe direct rar versal (Ay) este egal ou sume dinte alungrile Abrelor (4,1) si @ matric (8.4 ‘longafia fesfrui constituent poate i seis ea Lind produsul dinte deformatia specific liniar si Iimile corespunzatoare: 118 - Micromecanica materialelor compote armate unidirectional Ser = Appt nr Ar farhs Ap =eyly Fette=E/lp +E unde fers6 py sumt Sformaile specifce i ‘ifice liniare in directia transversal er ‘compozit, fibra si matrice; ° r 5 lll Sunt respeciv life: comulat camulate ale eompoctu, bap posi, ire. i nirucét dimeasiunile volumului reprezentativ nu se schimbé fn jimensiunile volumului re iv i oe a diet longi fractiunile lungimilor trebuie s4 fie egale cu (55a) Considerdnd c& fibrele i matricea se deformeazd elastic si c& tensiunea este aceeagi ra, n fibr rice atrice si compozit, in ditectia (6.56) care este regula inversit a ame gue sd @ amestecurilor pentra modulul de elastcitate transversal al compozitului uni ipozitului unidirectional, $tiind c& Vy =1—Vy ecuatia (5.56) se poate serie si sub forma : ~119-Mecanica medilor composite armate cu fibre EpEm PrP Ee) ci sversal al fibrelor: de By este modula de elsiciate transversal at He “ py (5,56) poate fi generalizata pentru n constituent _t " Seve) E, it al unui compozit ct si a ai. ee inl calcul cu ega anes 025 05 ve Figura $21 Variafia Ey, si Brin raport eu fractiumea volumetric de fibrit -120- Micromecanica mateialelor compote armate unidirectional _ Se observa-c& fibrele nu contribuie mult ia valoarea modulului de lasticitate transversal decét daca fractiunea volumetric’ de fibra este foarte ridicata. Aceasta este intr-un contrast evident cu efectul fibrelor asupra modulului de elasti longitudinal. in mod teoretic, modulul de elasticitate transversal poate fi mirit de pind la de sapte ori, modulul ‘matricei in cazul unui procent de armare egal cu 90%, ceea ce mu este wana Modelul utlizat pentru a calcula modulul de elasticitate transversal ‘Ru este riguros din punct de vedere matematic, intr-un compozit real, fibrele paralele sunt dispersate in materialul matricei intr-un mod aleatoriu; fn general ambi constituengi se gisesc In fiecare secjiune normal pe direcjia incdrctrii, in mod special la fracfiuni vohumettice de fibra mai mari Astfel, incdrearea se imparte fntre matrice gi fibre gi in ipoteza c& ‘ensiunile prefuate de fibre gi matrice sunt egale se objine un modul de clasticitate transversal subevalust. Halpin si Tsai (Halpin si Tssi 1967) au dezvoltat ecuatii semiempirice pentru a armoniza rezultatele mai multor ‘nalize micromecanice precise cu datele experimentale propunand ecuatile: Legin’, Ey I-m¥, (E,/By}-t (E/E) 6.60) si ¢ este factorul de eficienga a armarii pentru Incircarea transversal. Valowrea acesmia depinde de geometria fibrei, geometria dispunerii {ibrelor si conditiile de incarcare, Caleutul de mai sus tinde sit fie apropiat rezultatelor experimentale pentru valorile &=1,0...2,0,“Mecanica mediilor compocite armate cu fibre = Pentru cazurile uzuale de secfiuni circulare ale fibrelor, rezultate satisicdtoare se obtin considerdnd &1=2. ‘Variafile modulului de elastcitate transversal calculat cu relayile FHalpin-Tsai fn raport cu fractiunea volumetricd a fibrelor pentru diferite rapoarte ale modulilor consttuenilor sunt prezentate in figura 5.22. ve Figura 5.22 Variayia modutului de elastiitate transversal ccalculat cu relate Halpin-Tssi pentru rapoarte diferite ale modulilor constituentilor Modulu de clasticitate transversal al unui compozit unidirectional este eu mult mai mic decat modulul siu longitudinal (O crestere a fractiunii volumettice a fibrelor duce 1a o amplificare a ‘modulului transversal similar cu modulul Jongitudinal, in timp ce © sporire a modulului fibrei nu are o influenta.semnificativé asupra ‘modulului transversal Cand 0, relafia Halpin-Ysai se reduce ls regula inverst amestecurilor, in timp ce valoarea ¢=c0 conduce la regula amestecurilor Micromecanica materialelor composite armate unidirectional 5.4.2 Rezistenfa la tractiune in directie transversala salt ee no ei inet res nen de areal ot al imporianji sunt: rezistenfa matricei, proprietafile interfeyei fibri-matr ‘si defectele din matrice cum ar fi microfisurile gi golurile. “se idicat impiedicd deformarea matricei provocénd concentrari ime 3 deta pci in mate fehl ier Rema mic trie mem fee os ih Tes mi mo pe a oo, q Figura 5.23 Tensiuni locale in compozitul unidirectional Inedrcat transversalMecanica medilor composite armate cu fibre Factorul de concentrare a tensiunii (ka) este definit ca raportul dintre tensiunea maxima internd si tensiumea medie aplicata. ‘Valorile acestuia depind de propritiile relative ale constituentilor si de fracjiunea lor volumetricd (Gibson 1994). {in fig5.24 este iustrattvariaiafactorului de concentrare a tensiunii pentru dout compozite polimerie. Cunosefind valoarea Tui rezistenta transverse compocitului Rr, poate fi calcuats impatind rezistenta la tractiune a matrice Rey la factorul de concentrare a tensiuni, ke as 30 Ett os as 20 s 10 os 00102 030405060708 Ys Figura 5.24 Concentrarea de testuni in matrci la compozite ‘unidirectional cu refeaua patraté a fibretor © alti mfvime caracteristod pentru compozitele incircate transversal este factoru! de concentrare a deformatiei specifice (k.) {Daniel i Ishal 1994) defini ea oportul dinte deformatia spevtick maxima (Ga) si deformajiaspecifie8 medic (): £,\ey MR 2re) 6.62) lz.) Wve) -124- ___ Micromecanica materiatelor composite poze armate wridrectional in $i 8, Sunt deformatiile specifice insides met v,, coeficientul Poisson al matricei. * a fn formula de mai s cin orl de ma ss - presupas c evito deen pete irons 9 fils ied a a amen deforma! psi, emit far apie a se poate calcula cu (Agarwal si Broutman 1990) k,=———_ GV, fay Bf] Abordarea pri i in prisma mecanicii.materialelor i oe lelor pe modelul din fess wduce In o alta formula (Gibson 1994) pentru caleulul factorului de concentrare a deformaiilor specific: : -—— Figur 5.25 Modal means mater pent fora de concentra deforma specie - 125 -Mecanica medilor compocite armate cu fibre in figura 5.26. este ilustrati variafia factorului de ee if it unidirectional. Se observ >Gm) modulul de elasticitate la forfecare poate fi aproximat ca: (5.796) G, ve Ca si in cazul modulului de elasticitate transverse, relajia (5.79) ssubestimeazi valorile modulului de elasticitate la forfecare in plan si relaile Hlpin-Tsai pot fi folosite pentru sezultate mai precise: | Legend 80) _ GJG_)-1 616) si Greste factorul de eficion al armas pentraforfecarea in pla. ‘Valori apropiate celor experimentale s-au obfinut pentru g2=1 Modul de elasticitate la forfecare obtinut din relajia (5.80) apare ca 0 fanetie a rapoarelor proprieajlor constitueniilor si @ fraciunit volumetrice de fbr, fig.5.31 Presupundnd £=?, relia (5.80) devine Gg 2, SEAGIG, Ge 8 G46) VAG, Ga) Micromecanica materi ialelor composite armate unidirectional Se sbi «t asemanatoare cu Ey, pentru Ey. ms eee Im aceasta sectiune, s-a ti sectiune, s-a presupus c& matricea 5 fibrele sunt izotrope, iar mull de asia l orton a i rfc al constr pete "u ajutorul modulului de clasticitate (£) a nen (v), folosind urmatoarea formula: , feo i Poston ce Al+v) GS) Cid fede amare st sun snizotope webu at elaine fre coespunaor Ga) me Gy 7 04 Figura 5.31 Variajia modulului de elasticiate la forfecare ccalculat cu telat Halpin-Tsa_Mecanica medilor composite armate cu fbre 5.5.2 Rezistenta la fortecare Sub actiunea forfectrii in plan, fig. 5.32, se poate dezvolta 0 concent iat de tens de forfeosre a nterfj brb-metice sperea cei, desprinderea Ruperea poate aplirea prin cedarea_matricei, constituentilor sau o combinafie dintre acestea dout. Cedarea la forfecare tl unidirecfional cfd este supus unei tensiuni poate s8 apari la compozitul unidirectional cén axiale orientatd sub un unghi oarecare fai de directia fibrelor. Bazat pe cedarea la forfecare a matricei, urmatoarea formula poate fi folosits pent a determina rezistenja la forfecare in plan (Raz), & ‘compozitului: R en (5.84) Rare wate 11h Fe te rerstenya de forte mates! ur fete flo de concentrare a tensiunilor tangeniale, Lyte tr ‘Micromecanica materialelor compocite armate unidirectional nd se foloseste factoral de concentrare al deformatie} specifice Uughiulare (K), Rar poate fi estimat folosind procedcul mentionat in sestiunea 5.4.2. pentru rezistena de tracfiune transversal Pentru clementul reprezentativ rectangular hagurat din fig.5.33 Incdreat cu tensiune tangentila in plan se poate determina facforul de concentrare a deformafiilor specifice unghiulare cu formula (Gibson 1994): 1 A a1 (385) {[e-1]s unde dis sunt prezentate in fig.5.33, Factorul de concentrare kt, supraunitar determind ca deformatia de rupere la forfecare a compozi rupere a forfecare a matricei, Considernd 0 comportare liniard pani la rupere, rezistenta de forfecare corespunzatoare poate fi determinati cu: ui s8 fie mai micd decdt deformayia de (6.86) Ca si in cazul rezistenfei la tractiune transversala, rezistena de forfecare a matricei poate fi folositi ca o limité superioard a rezistenfei la forfecare a compozitului Pentru un calcul preliminar, rezistenta la forfeeare in plan ar putea fi evaluat (Barbero 1999) cu o formula similard cu (5.68) inlocuind rezistenja Ia tractiune a matricei cu rezistenta de forfecare a matricei dup’ cum urmeazs:“Mecanica medillor compote armate C, verti ve FAS iE cocficientul de reducere descris in secjiunea 5.4.2 findnd unde C, este cont de goluri. atm, gu $38 Motel mee me ‘concentrare al deformatiilor specifice unghiulare jous cd matricea si fibrele sunt Se eaeaee tilizeazd modulul de forfecare izotrope; cénd fibrele sunt anizotrope se ul (Gx) corespunzator. Micromecanica materialelor composite armate unidirectional 5.6 Calculul coeficientutui Poisson Coeficientii Ini Poisson (x4) sumt constante ingineresti ale ‘materialelor compozite. Primul indice i, se referd la directia tensiuni aplicate iar cel de-al doilea, j, corespunde directiei deformatiei specifice transversale asociate. (6.88) Pentru 2, i, 514/12, In eazul unui compoit unidirectional vy. Penteu inctcarea in plan a unui compocitunidircjionl se ia in considera doi coefcienti tip Poisson Folosind sistem de axe prezentat in figura 5.34, prim coefficient Poisson, (7), lea tensiunes longitudinal (or), en deformaia specifica transversal, (7), si este eunoscut sub mumele de cocficientul Poisson principal (5.89) unde 6, este deformatia specificd longitudinals iar schema de incdrcare este: 0170, 07-0 si 10. Cel de-al doilea doilea coefficient denumit coeficientul Poisson secundar, (v1), stabileste relatia dintre tensiunea transversalé (o7) cu v) -141-‘Mecanica medilor composite armate cu fibre ‘Urmatoarea relajie prezintlegitura dintre constantele inginerest: VirBy =¥n By (5.95) Astfel, coeficientul Poisson secundar poate fi obfinut din constantele ingineresti deja cunoscute Fy, Er si vir: vn Me 6.96) Bibliografie 5.1. Agarwal, B.D., Broutman, L.J, (1990), Analysis and performance of fibre composites. Second edition. Wiley-Interscience, New-York, 1990. 5.2, Barbero, E. J. (1999), Introduction to composite materials design. Taylor & Francis, Philadelphia, 1999. 53. Daniel L, Ishai . (1994), Engineering mechanics of composite ‘materials. Oxford University Press, Oxford, 1994. ‘5A. Gay, D., Hoa, S.V. and Tsai, S. W. (2003), Composite materials. Design and applications. CRC Press, Boca Raton, 38. Gibson, R. F. (1994), Principles of composite material mechanics. ‘MeGraw-Hill , Inc. New York. 18.6, Jones, R. M. (1999), Mechanics of composite materials. Taylor & Francis, Philadelphia. 157. Lee, 8. M. (1989), Dictionary of composite materials technology. ‘Technomic, Lancaster. 58. Nielsen, L. E. (1974), Mechanical properties of polymers and composites. Vol. 2, Marcel Dekker, New York ‘59. Taranu No Isopescu D. (1996) Structures made of composite ‘materials. Vesper, Iasi ‘5.10, Timoshenko, S.P, Gere, J. M. (1961), Theory of elastic stability MeGraw Hill, New York. Enething should lo made a0 virple ae posille bo mi vines rad Einstein MACROMECANICA LAMELEL ORTOTROPE ARMATA UNIDIRECTIONAL a 6.1 Starea plana de tensiuni. Lamola ortotrops special In analiza stroctritoro ; a strctuilor compozite sunt forte fecventesituafile fn care acestea sunt solicitate la o stare plani de tensiuni. “e Se considers un stat elementar at : ntar al unui comperit unidirecyional eu crientarea fibrefor sub un unghi @ in raport cu axele globale ate eee de coordonate, fig. 6.1. Ecuafiile constitutive in raport cu ssc principle se uni lamele otowope pnt stare pla de esi i) [Qs Qo Via) }=|2, On 0 He, 9 9 eallrnMecanica medilor composite armate unidirectional incare 6,05, sunt tensiunile corespunzitoare stirii plane raportate 1a axele principale ale lamelei, iar €,,63,7/,. sunt deformatile specifice ce corespund acestei sti z46) Figura 6.1 Axcle globale si principale de coordonate in cazul Iamelei ‘composite armate unidirectional Termenii Qj (Qjr+OarOza+Ous)din matrcea relatet (6.1) sunt igidiajite reduse pentru starea plans de tensiuni, determinate din C, (captolul 4 prin aplicarea conditii & =0 In figura 6.1 direcyile 1 si 2 coincid cu axele naturale ale raterialului Inversénd relafia (6.1) se objine 4) [Su Se 91a etelsy 5, 62) Pia. 0 Intrucat [s]=[0}' se pot serie umatoarele relat tare clementele matrcelr de rigiitte side compliant Macromecanica lamel amelel ortotrope armatd unidirectional Se poate sublinia faptul ca in timp ce i on tu cd in timp ce in ortotropia tridimensional ¥ necesare nous constante clastice independente, pentru ortotopia ii de compliant bidimensionata, sunt necesare doar pat si anume E,, E.G, {in cazul stirit plane de tensiuni termenii matric,Mecanica mediilor composite armate wnidirecfional __ Intucit Sj, “Sy se poate serie iv, “Ev. Expresileimplicite pentru Qy cu ajutorul constantelor ingineresti objinute din (6.3) si (6.4) se pot serie sub forma: Qn Que = © lamelt a car acl de refrnt ean ou mee de serie a le de simetrie coinci fig,62 se numeste lamela ortorropa speciald. Ax« cu directia longitudinal’ L(1) si cu directa transversala TQ). Relatiile (6.2) sunt valabile pentru lamele ortotrope speciale. tT Tay Figure 6.2 Lamela ortotrops special Macromecanica tamelei ortotrope armats unidirectional si deformatii specifice Pentru lamela ortotropa generala Structura materialului compozit este construita prin suprapunerca (stivuirea) mai multor lamele unidirectionale eu o orientare impusa, de ‘aceea direefiile principale ale materialului 1(L) si 2(T) formeazi unghiuri Aiferte faté de sistemul axelor generale de referinfa (x,y). Fiecare lama este ortotropa gi satistace relatile tensiuni-deformatit specifice fata de axcle principale ale materialului, Pentru a analiza 0 structur’ stratificata este: necesari raportarea relatilor tensiune —deformatie specifica la un sistem de referinfi general care, de regula, este sistemul de axe al structurii, O lameldi raportatd Ia axele arbitrare este numita o tamela ortotropat general Se considera o lamela ortotropé ale carei axe principale formeazs un unghi @ cu sistemul general de referin, fig. 63. Figura 6.3 Lamela oriotropa general Tensiunile si deformatile specifice pot fi calculate in diverse sisteme de axe de coordonate, Legile de transformare (care fac legituraMecanica medlilor composite armate unidirectional {ntretensiunile si deformatile specifice dintr-un sistem de axe in altul) se stabilese considerdnd echilibrul clementelor infinitezimale de volum. in ccazul bidimensional, relafiile de transformare se obfin din starea de cechilibru pe elementele triunghiulare, fig. 6.4, g, 1", : ate a — = fag Figura 6.4 Echilibral elementelor triunghiulare pentru starea bidimensionalé (Tsai si Hahn 1980) 9, = 0,008" 8 +6, sin’ 0+2r,, sinOcos8 0, =0,008" +6, sin’ 0~2r,, sinBcos0 66) f=, sindcos0+, sin c080-+2 (cos @-sia? 6) Micromecanica lamelei ortotrope cu armare unidirectional Notind e=cos@ si sctisa sub forma: ind matricea de transformare poate fi ieee 2) ir ecuafia de transformare in stare pland se poate serie sub forma: a) fet s° 28 Yfa,) | le ete r+} a) ‘Transformarea stiri plane de deforma speifice conduce la [:- at oo 6.10)‘Mecanica laminel armate unidirectional Ecuatia constitutiva a stirii plane de tensiune, in forma smu axelor principale de coordonate este: 11) Combinand (6.11) cu (6.8) si (6.9) se objine: fol Net. [@]-trter) este matricea rigiditaplor reduse transformate. Ecuafile constitutive in sistemul global de coordonate pot fi serise sub forma: 1.=[2lia. sau in forma extinst: —_Macromecanica amelelorotope armata unidirectional Relate dine clementele matiei (Q] si ale matriced [Q] au expresile umatoare: Qu = 0, 008" 8+ 2(0,, +20,.)sin® Bos? 44 Qn sin’ @ On, =O 0x, ~40,,)sn* Bc08° +0, (in* 8 +e03* 6) Qu = Qy Sin" 6+ 2(0,, +20,.)sin? @c0s" +O, cost 8 (6.16) Que =O, ~O.z ~20,.)008" Asin + (Q,, ~ Oy +20,,)sin? cos Ox = (Qi — Op ~ 20,4 eos Asin’? +O, - Oy, +20,,)sin bcos? @ us = Ou ~20y + 0m ~20y Jin? 0e0s? 0+ Qos" O+sin* 8) Matrices [0] a rigititjtorreduse transformate este “popula cu toate clementele, situa similar in aparen, cu matrices {Q] penir © lameléanizetops, Cooficientii nenuli Q,,, Oy, caracterizeana interaciunea dintre Mspunsurile structurale din planul lamelei (tensunile normale i deformapile specifice unghiulare, respetiv tensiumile tangenfiale $i deformaiile specifice Kiniate) Coeficienti Q,, 51 Q,, sunt combinatiiliniare provenite din cele Patra constante elastice de baz. Acesti doi coeficient, in coontonate principale, sunt egal cu zero dacd materialu este izotrop sau ortotrop, Prezenfa legtturii dintre tensiuiea normala si deformajia Uunghiulard este ilustratd tn fig.6. 5, in care se prezintd formele deformate_ __ Mecanica medillor composite armate unidirectional si nedeformate ale unui element rectangular supus une tensiuni pure de tractiune, In cazul in care lamela izotropa si ortotropa este inlreath pe direct principale nu se produce distorsiunea unghiului drep (nu exist cupleres tensiune normall-forfecare), In cazul in care increazea se face eo lamett unidireeional en fibrele inclinate fq de ditetia tensiunilor aplicate se obser distorsiunea unghiului rept, ceea ce demonstreazi cuplarea tensiuni normale eu forfecarea Figure 6.5 Cuplarea tensiunii normale cu forfecarea a-Jamela izotropa supusi tractiunii, b-lamela ortotropli supusd tracfiunii {in lungul axetor principale, c-lamela ortotrop& supusd tracfiunii in langul axelor globale Relajia deformatie specificd-tensiune raportata la axele arbitrare pot fi srise acum: fe}, “151 7 Macromeceaica lamele —___Mecrom Jamelei ortotrope armaté unidirectional sau in forma extinsa : Matricea complianfelor transformate este ‘igiditiilor reduse transformate eee care poate fi sist (S}-2)'ter'ta) (620) fntr-o maniera similara celei de bri _ cele de obtinere a elementlor mates aS Ee a —rr—— nati complantler tele matrieii funcjie de elementele Si = 500540 +25, +8, sin? Boos" 04-5, sin'@ Si =S, (sin 0+cos* 8)+(6,, +5,, ~S,,)sin? Boos? @ Su =5, sin‘ 0425, +5, )sin? Ocos? 045, cos"sidirecyional Sve = 25-28 —Sy)sin cos? 8 -(28,, ~25,; ~Sy)sin’ @e0s8 Su =(25,,-25,, ~S,)sin? 00050 ~(28,. ~28y, -S,)sindeos" 8 Ses = 228, + 28y. ~ 4S, ~Sig)sin’ Oc0s? 8+S,.(c0s* 0+sin* 8) 21) lamelet ortotrope 6.3 Constantele ingineregti in cele mai multe cazuri este necesara stabilirea expresiilor constantelor ingineresti intt-un sistem arbitrar de axe (x2) pe baza constantelor elastice determinate in raport cu axele principale ale ‘materialului (1,2), figura 6.6 Figure 6.6 Lamela ortotropa sub acfiunea lui o,intr-un sistem de axe arecare Se presupune c& singura component a stirii plane de tensiuni supra lamelei este o,. Tensiunile normale si tangenfiale pe directile ‘romecanica lamelei ortotrope armata unidirectional principale 1 si 2 pot fi calculate eu le, a ulate cu legea de transformare a tensiuniilor 622) Deformatile specifice in raport cu direc ‘materialului sunt: le principale ale (6.23) Deformatiile specifice in rap cot ‘ort cu sistemul de axe (x,2) se pot crsndlegea de tansomare a deomuilor sos care poate fi scrist in forma extinsa ca: : = 10? +e ,8? — 7,08 £, = 8S" 46,07 + 7,208 (6\~e,hot ale?) ty___ Mecanica laminei armote unidirectional 1 Modulul de etasticitate axial B. Plecdind de la relayile constitutive pentru starea plana de tensiuni {ntr-un sistem arbitrar de axe (x,2) se poste serie relajia: Cunoseand componentele stirilor de tensiuni si deformatii specifice in cele doud sisteme de coordinate, se pot imagina “teste virtuale” prin impunerea unci stiri anumite de tensiuni astfel ineat sh se ppoati determina relajile dintre constantele ingineresti si coeficiemtii ‘matricei complianfelor. Aplicnd tensiunea normal de tractiune dupa o directie oarecare pe o lamelii unidirectionald, fig. 6.6; deformajia specifica axiala din (6.25) este: (627) Tintind cont de (6.26) si (627) se objine expresia modulului de clasticitate axial B, funcyie de coeficientul corespunzator al compliantei transformate: Mecromcons onl oop cmats iden Car mal pow exprinat sine de tem “ Je tome comple ah directiile principale si unghiul de orientare a fibrei 8 cu. ‘ajutorul (6. 2) . 1 1 Su Sie * (25a +5) a Sy! 62% Ex poate fi exprimat si cu aj jutorul constantelor ingineresti fi ae stantelor ingineresti fag © principale si unghiul de orientare a fibrei 4. (630) 6.3.2 Modulul de etasticitate axial E, Folosind accteasi rajionamente pentru oy #0 i toate eelelatte componente ale stiri de tensiunic, = 0 se obtine: Sn ‘sau funcfie de constantele ingineresti de-a lungul axelor principale: 242 |sin® gos? 9+ cost tnt vot + LastMeceaica medillor composite armate unidirectional 6.3.3 Modulul de elasticitate ta forfecare Gy Modulul de elasticitate la forfecare Gry se calculeazi din starea de tensiune Ja forfecare pura definiti prin Ty #0 gio, =0 (2.24% {242.422 6.3.4 Coeficientul lui Poisson v,, Coefcientul lui Poisson este raportul dntre deformafisspecifict linia transversalé si deformajia specificd Siniara longitudinsla corespunzitoare tensiunil eplicate (0, # 0), fig.6.6. Folosind (6.18) 635) Coeficientul Jui Poisson este definit cu minus in fafa reportului deoarece majoritatea materialelor atata 0 deformatie specific lacromecanica lamelel onowope armati widiecjonal transversel& negativa cdnd sunt supuse tensiunii de tracjiune in directie longitudinal Pentru c, #0 si o; = 0 coetcientul Poisson v, se poate serie: (636) Aceste douitrapoarte pot fi exprimate in funcjie de constantele ingineresti de-a lungul axei principale astfel: 6.3.5 Coeficientil de influenta reciproc& 1, .7,, Atunci cdnd materialul ortottop este soicitat in direct diferte de ele principale, in rispunsul structural se manifest o cuplare intre tensiunile normale si deformatile specifice unghiulare, respectiv intre ‘ensiunile tangentiale si deformatiile specificelinire. Proprietatile acestei stiri de cuplare sunt caracterizate prin Cocficienfii de influenfé reciprocal. Se pot defini doi coeficienss de itiftuents reciproes Primul tip de coeficient 7,4 este definit ca raportul dintre eformatia specifics liniart ¢, gi deforma specifica unghiulara pentru tensiuneatangenfialaaplienté ty #0. carcterind alungitea tn directio {bizath de tensiune tangential ,Mecanica medilor composite armate eidrecionl 6 yee 639) Pentru T, #0 si o, = 0,0, =0 se obfine: (6.40) Tay (at) Al doilea tip de coeficent de inluent& 7, este definit ea raportul dine deformafia specifica unghilar i deformata specitick liniart pentru tensiumea normals apliata 0, #0 si tensiunea tangenyial& nuléi t, = 0. Acestcoeficient earacterizeaz lunecarea tn planul if ccauzati de tensiunea normal’ dupa directa ny ee (6.42) Primal indice corespunde deformatei specifie induse i cel de-al doilea corespunde deformatiei specifice aplicate. Pentru incirwarea 0, #0, si oy= Or, + coeficientul influentei reciproce M7, este: a (643) Macromecanica lamelei ortotrope armaté unidirectional Pentru ©, #0 sicelelalte componente ale stiri de tensiune nule rere Goan Legitura putemicé iatre tensiunea normala gi lunecare (respectiv tensiunea tangenfiali si extensie) in cazul materialelor compozite poate ‘vea un efect dominant asupra raspunsului structural si asupra modului de cedare in anumite cazuri, Coeficientii de influena reciproca de al deilea tip pot fi exprimayi funojie de constantele ingineresti in raport cu axele principale: Pentru cazurile practice de proiectare este tila, compararea dependenfei modulului de clasticitate axial By cu modulul de elasticitate le forfecare fafa de unghiul @ dintre axa x si axa principal 2 dupa directia normala pe fibre. Comparajia se realizeazd grafic in fig6.7, raportarea fhedndu- {a valoarea E> Se observa c& variagia modulului de elastcitate axial este ‘mult mai pronunfat& decat a modulului de elasticitae la forfecare.fecanica laminei armate unidirectional se ue. | | SHV 612 go 20 0 30 80 Figura 6.7 Dependenfa normalizaté a modulilor de elasticitate E Groin raport ou la materialele Cele mai mute progane expiimensle dedicate sbi ects ene se conpsir a crt ines ‘ Thiel sla forecatenpla Ja tracfiune sau compresiune ur ee A Mato, di os cesta sai no iis 8 sr nue in tne experimental Ia prise ale del, enor sous nor ss utile “* “rm rr one de wines ee die ic fa clare lanl conpor ers de cle pine, se poate sia f ce enion ce recent phate de mae sborate special pentru materialele compozite. tradifionale sau elaborate sps : aut © Utilizarea modelelor matematice semicmpirice asiguré sree bars youn oe erie sie plc Se oe Cavan epetmel Penn concep sural = 162- Macromecanica lamelei rotrope armat unidirectional de cedare (sau infasguritorii de cedare) se caleuleazi tensiunile dupa directii oarecare raportindu-se la rezistenfele dupa axele principale si la limitele domeniului de comportare sigura. intrucét se considera lamelele solicitate intro stare plana de tensiuai, domeniul de comportare sigura il reprecinta aria delimitata de curbele rezistengelor limita ale materialului {in calculul elementefor si structurilor eriterile de rezistenta se

S-ar putea să vă placă și

• The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  

  De la Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  Stephen R Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2475)
• Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  

  De la Everand

  Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  Jane Austen

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (19653)
• The Odyssey: (The Stephen Mitchell Translation)

  

  De la Everand

  The Odyssey: (The Stephen Mitchell Translation)

  Stephen Mitchell

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (7770)
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• The Hobbit

  

  De la Everand

  The Hobbit

  J.R.R. Tolkien

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (24727)
• Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  

  De la Everand

  Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2499)
• Wuthering Heights Complete Text with Extras

  

  De la Everand

  Wuthering Heights Complete Text with Extras

  Emily Brontë

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (9929)
• Life of Pi: A Novel

  

  De la Everand

  Life of Pi: A Novel

  Yann Martel

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (13455)
• The Handmaid's Tale

  

  De la Everand

  The Handmaid's Tale

  Margaret Atwood

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (13186)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  De la Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (5794)
• Anna Karenina: Bestsellers and famous Books

  

  De la Everand

  Anna Karenina: Bestsellers and famous Books

  Leo Tolstoy

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (7086)
• Stardust

  

  De la Everand

  Stardust

  Neil Gaiman

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (8137)
• American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  

  De la Everand

  American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  Neil Gaiman

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (12945)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  De la Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (353)
• Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  

  De la Everand

  Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2507)
• The Picture of Dorian Gray (The Original 1890 Uncensored Edition + The Expanded and Revised 1891 Edition)

  

  De la Everand

  The Picture of Dorian Gray (The Original 1890 Uncensored Edition + The Expanded and Revised 1891 Edition)

  Oscar Wilde

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (9054)
• The Iliad of Homer

  

  De la Everand

  The Iliad of Homer

  Alexander Pope

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (5143)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  De la Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (20018)
• Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  

  De la Everand

  Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  Emily Brontë

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (9486)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  De la Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (3275)
• The Art of War: A New Translation

  

  De la Everand

  The Art of War: A New Translation

  Sun Tzu

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (3044)
• The Iliad: The Fitzgerald Translation

  

  De la Everand

  The Iliad: The Fitzgerald Translation

  Robert Fitzgerald

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (5646)
• How To Win Friends And Influence People

  

  De la Everand

  How To Win Friends And Influence People

  Dale Carnegie

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (6520)
• The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  

  De la Everand

  The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  Homer

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (5718)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  De la Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2566)
• Freakonomics Rev Ed

  

  De la Everand

  Freakonomics Rev Ed

  Steven D. Levitt

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (7848)
• The Picture of Dorian Gray: Classic Tales Edition

  

  De la Everand

  The Picture of Dorian Gray: Classic Tales Edition

  Oscar Wilde

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (9756)
• Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  

  De la Everand

  Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  Stephen F. Kaufman

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (3321)
• Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  

  De la Everand

  Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2556)