4/26/2018 Gorakṣa-śataka

Gorakṣa-śataka
Închinare supremului maestru Gorakṣa Nātha!

1. OM̐ ! Voi expune Centuria lui Gorakṣa pentru izbăvirea din curmeiul
manifestării, fiind a oamenilor trezitor întru ātman, cheia porții discernământului.
2. Această scriptură este scara izbăvirii (mukti), această scriptură este păcălirea
timpului (kāla) prin care mintea se eliberează din iluzie (moha) devenind fixată în
sinele suprem (paramātman).
3. O, venerabilule! Yoga este distrugerea suferinței existenței lumești, fiind fructul
arborelui magic al scripturilor (śruti), ale cărui ramuri sunt vizitate de păsari
(dvija).
4. Postura (āsana), controlul suflurilor (prāṇāyāma), restrângerea (pratyāhāra)
simțurilor, concentrarea (dhāraṇā), meditația (dhyāna) și contemplarea
(samādhi) sunt cele 6 părți ale practicii Yoga.
5. Postúrile (āsana) sunt atât de multe câte ființe vii există; descrierea pe deplin a
acestora este explicată de Maheśvara.
6. Postúrile (āsana) sunt descrise una câte una, pentru fiecare dintre cele 8.400.000
de forme de viață. Dintre acestea au fost făcute de Śiva 100 – 16 (i.e. 84) de
postúri (pīṭha).
7. Dintre toate postúrile (āsana) doar două sunt descrise: prima este descrisă
postura celui desăvârșit (siddha-āsana), iar a doua este postura lotusului
(kamala-āsana).
8. Unind prin presare călcâiul piciorului de perineu, cealaltă gleznă este plasată
deasupra organului genital; fixând ferm bărbia spre piept, cu trupul nemișcat, cu
instrumentele (indriya) supuse, privind fix între sprâncene – aceasta este numită
siddha-āsana, cea care deschide ușa către mântuire (mokṣa).
9. Punând piciorul drept deasupra coapsei stângi, tot așa piciorul stâng deasupra
coapsei drepte. Apoi, cu ambele mâini încrucișate prin spate, ținând ferm
degetele mari de la picioare și punând bărbia în piept, trebuie să privească vârful
nasului – aceasta este numită postura lotusului (padma-āsana), distrugătoarea
tuturor formelor de boală.
https://xn--ovrel-swa75q.ro/gorak%e1%b9%a3a-sataka/ 1/8
4/26/2018 Gorakṣa-śataka

10. Primul vortex (cakra) este suportul (ādhāra), al doilea este (svādhiṣṭhāna); la
mijloc între cele două se află locul organului genital (yoni-sthāna), numit
kāmarūpa.
11. În cakra cunoscută drept suport (ādhāra) din zona anusului se află un lotus cu 4
petale în mijlocul căruia se spune că se află receptaculul (yoni) – Kāmākhyā cea
preamărită de cei desăvârșiți (siddha).
12. În mijlocul receptaculului (yoni) se află marele (liṅga) cu fața către spate / vest
(paścima), având în vârf o sferă strălucitoare aidoma unei nestemate – acela care
cunoaște astfel este un cunoscător al sistemului Yoga.
13. Având aspectul aurului topit, linie strălucitoare care este extrem de vibratorie,
oraș al focului în 4 unghiuri, care se află situat mai jos de organul genital
(meḍhra).
14. Prin cuvântul sva este înțeles suflul (prāṇa), suportul acestuia fiind svādhiṣṭhāna.
Svādhiṣṭhāna este vortexul de jos; desigur, declarat ca fiind organul genital
(meḍhra).
15. Acolo unde kanda prin suṣumṇā este străpunsă precum o nestemată printr-un
fir, această cakra, situată în zona buricului, este declarată ca fiind maṇipūraka.
16. Deasupra organului genital, sub ombilic, se află receptaculul-bulb (kanda-yoni)
asemănător unui ou de pasăre. De acolo răsar traseele psiho-energetice (nāḍī),
72.000 la număr.
17. Dintre miile de trasee psiho-energetice (nāḍī) doar 72 sunt descrise de Śiva.
Cele mai importante trasee ale suflurilor (prāṇa) sunt menționate aici ca fiind doar
10 la număr.
18. Cea răcoritoare (iḍā) și cea ardentă (piṅgalā) desigur cea de-a treia este cea
milostivă / preabună (suṣumṇā) cea înmiresmată (gāndhārī) și limba elefantului
(hastijihvā), cea hrănitoare (pūṣā) și cea strălucitoare (yaśasvinī),
19. Limita (alambuṣā), Luna nouă (kuhū) și scoica (śaṅkhinī) – sunt cele 10 nāḍī
menționate aici. Cakra este alcătuită din nāḍī – astfel trebuie să fie cunoscută
întotdeauna de către yogini.
20. Iḍā se află pe partea stângă, piṅgalā se află pe cea dreaptă; suṣumṇā se află în
zona din mijloc iar gāndhārī în ochiul stâng;
21. Hastijihvā în ochiul drept iar pūṣā în urechea dreaptă; yaśasvinī în urechea
stângă iar alambuṣā în gură.
22. Kuhū este situat în zona penisului (liṅga), iar śaṅkhinī în locul rădăcinii (mūla-
sthāna) – astfel stau cele 10 nāḍī, ocupând fiecare câte o poartă.
23. Iḍā, piṅgalā și suṣumṇā reprezintă calea principală a suflurilor (prāṇa), fiind
neîncetatele purtătoare ale suflului (prāṇa) și prezidate de zeitățile: Candra, Sūrya
și Agni.

https://xn--ovrel-swa75q.ro/gorak%e1%b9%a3a-sataka/ 2/8
4/26/2018 Gorakṣa-śataka

24. Cele 5 sufluri principale sunt: cel ce iese (prāṇa), cel contrar (apāna), cel echi‐
distant (samāna), cel urcător (udāna) și cel răspândit (vyāna); cele 5 sufluri
secundare sunt: șarpele (nāga), țestoasa (kūrma), potârnichea (kr̥kara), dăruit
de zei (devadatta) și focul (dhanaṁjaya).
25. Cunoscute drept cele 5, prāṇa etc.; celelalte 5 sufluri, nāga etc., sunt: aceste
sufluri circulă prin toate traseele psiho-energetice (nāḍī) ale formei (corpului)
sinelui individual (jīva).
26. Jīva, fiind controlat de prāṇa și apāna, alearga în jos și în sus, pe calea din
stânga (iḍā) și din dreapta (piṅgalā) – din cauza stării de agitație nu este
perceput.
27. Așa cum se mișcă o minge de lemn, aruncată/lovită cu brațul de pământ, tot așa
nu stă locului nici jīva, aruncat de prāṇa și apāna.
28. Așa cum un șoim legat cu o sfoară deși a plecat, este tras din nou înapoi, tot așa
și jīva, legat cu cele 3 guṇa, este tras încoace și încolo de prāṇa și apāna.
29. Apāna o trage pe prāṇa, prāṇa o trage pe apāna; acestea se află deasupra și
dedesubtul ombilicului – acela care cunoaște astfel este un cunoscător al practicii
Yoga.
30. Deasupra nodului (kanda) se afla Kuṇḍalī-śakti, cu a ei octuplă natură și formă
încolăcită de 3½, care stă la intrarea porții lui Brahmā acoperind-o întotdeauna cu
propria-i gură / față.
31. Trezită prin unirea focului (vahni) cu mintea (manas) și vântul (mārut), aidoma
acului care trage dupa sine firul (guṇa), ea se mișcă în sus prin suṣumṇā.
32. Marele sigiliu (mahā-mudrā), sigiliul cerului gurii (nabho-mudrā), contracția
înălțătoare (uḍḍiyāna-bandha), contracția purtătorului capcanei (jālaṁdhara-
bandha) și contracția rădăcinii (mūla-bandha) – acel yogin care le cunoaște este
receptaculul perfecțiunii (siddhi).
33. Punând bărbia în piept (i.e. jālaṁdhara-bandha), presând ferm și mult timp
piciorul stâng de perineu (yoni), apucând cu ambele mâini piciorul drept care este
întins, umplând cu aer ambele cavități abdominale, reținându-l cu mare atenție,
apoi eliminându-l – astfel este descrisă acestă supremă mahā-mudrā,
distrugătoarea tuturor bolilor (vyādhi) oamenilor.
34. Limba în gaura craniului intrată în mod invers, privirea între cele două sprâncene
(bhrū-madhya) – acesta este khecarī-mudrā.
35. Deasupra organului genital, sub ombilic – astfel este descrisă uḍḍīyāna;
învingătoarea uḍḍīyāna-bandha este leul ce doboară elefantul morții (mr̥tyu).
36. Atunci când este realizată jālaṁdhara-bandha, caracterizată fiind de contracția
gâtului, nectarul nu mai cade în foc (agni) și nici suflul (vāyu) nu mai este agitat.
37. Presând porțiunea călcâiului de zona perineului (yoni), trebuie să contracte ferm
anusul, făcând apāna să urce – aceasta este considerată ca fiind mūla-bandha.
https://xn--ovrel-swa75q.ro/gorak%e1%b9%a3a-sataka/ 3/8
4/26/2018 Gorakṣa-śataka

38. Dacă din frica de moarte Brahmā devine devotat controlului suflurilor
(prāṇāyāma), atunci și yoginul ori ascetul (muni) trebuie să suspende / țină suflul
(prāṇa / vāyu).
39. Atunci când suflul (vāta) se mișcă, bindu se mișcă, atunci când suflul nu se
mișcă, nici bindu nu se mișcă iar yoginul obține starea de neclintire – de aceea
trebuie să controleze suflul (vāyu).
40. Lebăda (haṁsa) este făcută să iasă în exterior 36 de degete pe calea din stânga
și pe cea din dreapta – de aceea este numită prāṇa.
41. Yoginul aflat în postura baddha-padma, prosternându-se maestrului binevoitor
(Śiva), retras fiind, cu privirea asupra vârfului nasului (nāsāgra-dr̥ṣṭi), trebuie să
practice controlul suflurilor (prāṇāyāma).
42. Suflul (vāyu) prāṇa se afla în trup prin restrângerea suflului apāna. Printr-o
singură măsură (mātrā) de respirație poate fi deschisă calea spre cer.
43. Yoginul aflat în baddha-padma-āsana trebuie să inspire prāṇa pe calea lunară
(Candra); ținând astfel prāṇa după putere, trebuie după aceea să-l elimine pe
calea solară (Sūrya).
44. Meditând asupra discului Lunii (candramas) – ambrozie (amr̥ta) asemănătoare
laptelui prins, strălucitor de alb precum laptele de vacă – cel ce practică
prāṇāyāma devine fericit.
45. Trăgând prāṇa pe calea solară, umplând abdomenul ușor, făcând apnee
(kumbhaka) conform prescripțiilor, trebuie să elimine prāṇa din nou pe calea
lunară.
46. Meditând asupra discului (maṇḍala) solar – masă incandescentă de flăcări
arzătoare – situat în zona buricului, yoginul ce practică prāṇāyāma devine fericit.
47. Expirația (recaka), inspirația (pūraka) și apneea (kumbhaka) alcătuiesc
praṇava, fiind întreitul control al suflurilor (prāṇāyāma) înzestrat cu 12 unități
(mātra).
48. În cea inferioară intra 12 mātra, în cea de mijloc se consideră că intră de două
ori pe atât (i.e. 24), în cea superioară s-a spus că intră de 3 ori pe atât (i.e. 36) –
aceasta este descrierea controlului suflurilor (prāṇāyāma).
49. În cea inferioară transpirația este foarte abundentă, în cea de mijloc apare
tremuratul, în cea superioară yoginul se ridică – de aceea suflul trebuie controlat.
50. Trebuie să facă o frecare a membrelor (aṅga) cu apa (i.e. transpirația) care
apare în urma efortului. Renunțător al celor picante (kaṭu), acre (amla) și sărate
(lavaṇa), trebuie să folosească o alimentație bazată pe lapte (kṣīra).
51. Încetul cu încetul trebuie să bea aerul (vāyu), încetul cu încetul trebuie să-l
elimine; aerul (vāyu) nu trebuie reținut excesiv și nici nu trebuie eliminat repede.
52. Și, trăgând în sus apāna, trebuie să unească suflul (vāta) în prāṇa. Suflul
(prāṇa) trebuie adus în cap pentru a se elibera de toate păcatele.
https://xn--ovrel-swa75q.ro/gorak%e1%b9%a3a-sataka/ 4/8
4/26/2018 Gorakṣa-śataka

53. Astfel devine controlul suflurilor (prāṇāyāma) – cel ce arde combustibilul

păcatelor, marele pod peste oceanul existenței (bhavodadhi) – utilizat neîncetat
de către yogini.
54. Prin postură (āsana) distruge boala, prin controlul suflurilor (prāṇāyāma)
distruge cauza căderii, prin restrângerea (pratyāhāra) simțurilor cel dintâi dintre
yogini distruge transformarile minții (manas).
55. Curgerea alcătuită din ambrozia (amr̥ta) lunară este mistuită de Soare; de aceea,
acea luare înapoi a acestei curgeri este numită pratyāhāra.
56. O femeie, ce apare din zona lunară, este consumată de către doi; dar un al treilea,
aici diferit de ceilalți doi, acesta ar trebui să devină fără bătrânețe și fără moarte.
57. În zona buricului există un singur Soare alcătuit din foc iar în rădăcina cerului gurii
există Luna a cărei natură […]
58. Luna, care se află cu fața în jos, revarsă amr̥ta, Soarele, care se află cu fața în
sus, consumă amr̥ta, atunci trebuie cunoscut aici instrumentul (karaṇa) prin care
ambrozia (pīyūṣa) este obținută.
59. Buricul este sus, cerul-gurii este jos, Soarele este sus, Luna este jos – acesta este
instrumentul numit „al inversiunii” și care este obținut doar din gura maestrului
(guru).
60. Yoginii au cunoscut ca fiind în inimă acest vortex (cakra) numit anāhata
(nelovire), acolo unde taurul (vr̥ṣa), care este de 3 ori legat, scoate neîncetat un
muget puternic.
61. Pornind din vortexul maṇipūraka și depășind vortexul anāhata, suflul (prāṇa)
ajuns în marele lotus al yoginilor se transformă în ambrozie (amr̥ta).
62. Cuvântul vi înseamnă lebădă (haṁsa), starea fără de pată se spune că este purul
(śuddhi) intelect (buddhi) – astfel este numit viśuddha vortexul (cakra) din gât
de către cunoscătorul cunoscătorilor vortexurilor.
63. În supremul vortex, viśuddha, ținând stropul de ambrozie (amr̥ta) lunară, este
făcut să meargă pe calea ascendentă, fiind astfel scăpată de la mistuirea din gura
Soarelui.
64. Presând cu vârful limbii marea apertură a dintelui regal (i.e. uvula) și meditând
asupra zeiței alcătuită din ambrozie (amr̥ta), în 6 luni devine poet vizionar (kavi).
65. În 2-3 ani, sămânța (retas) yoginului al cărui trup este plin cu ambrozie (amr̥ta),
se deplasează ascendent – astfel dobândește yoginul calități (guṇa) precum
aṇiman etc.
66. Precum focul lemnele și flacăra fitilul lămpii cu ulei, tot așa și acela nu părăsește
trupul plin cu „stropul lunar” (i.e. amr̥ta).
67. Prin postură (āsana) […], prin controlul suflurilor (prāṇāyāma) […], prin
restrângerea simțurilor (pratyāhāra) […], prin concentrare (dhāraṇā) […].

https://xn--ovrel-swa75q.ro/gorak%e1%b9%a3a-sataka/ 5/8
4/26/2018 Gorakṣa-śataka

68. În inimă (hr̥daya) trebuie să facă una câte una concentrarea celor 5 elemente
grosiere (bhūta). Prin starea de neclintire a minții (manas) este realizată cvintupla
concentrare (dhāraṇā).
69. Acest pământ – care este alcătuit din pământ, înzestrat cu sunetul LAM̐ , de
culoare galben și înzestrat cu 4 laturi – împreună cu Brahmā trebuie făcut prezent
în inimă (hr̥d); trebuie să dizolve acolo prin kumbhaka suflul prāṇa; trebuie să
concentreze acolo atenția (citta) timp de 5 ghaṭikā (2h) – aceasta este
concentrarea de jos (adho-dhāraṇā), generatoarea stabilității care produce
cucerirea pământului.
70. Elementul apă este strălucitor precum albul florii de kunda, este asemănător unei
scoici ori chiar a Lunii, situat fiind în gât. Acesta, unit întotdeauna cu Viṣṇu, are
drept sămânță litera VAM̐ a ambroziei divine (amr̥ta); trebuie să dizolve acolo,
prin kumbhaka, suflul prāṇa; trebuie să concentreze acolo atenția (citta) timp de
5 ghaṭikā (2h) – aceasta este concentrarea acvatică (āmbhasī-dhāraṇā),
distrugatoarea păcatelor și suferințelor de ne-ndurat.
71. Acesta, situat în zona ombilicului, asemănător cu indragopa (roșu), a cărui
sămânță (bīja) este sub formă triunghilară (র / RAM̐ ); element alcătuit din foc,
Soare-roșu strălucitor care, împreună cu Rudra, este dăruitorul perfecțiunii
(siddhi); trebuie să dizolve acolo prin kumbhaka suflul prāṇa; trebuie să
concentreze acolo atenția (citta) timp de 5 ghaṭikā (2h) – aceasta este
concentrarea ignică (āgneyī-dhāraṇā), sfârșit al profundei frici de moarte.
72. Acest element superior alcătuit din puritate (sattva), cu un aspect închis la
culoare și situat între sprâncene, asemănător cu o grămadă distinctă de colir,
zeitatea fiind acolo Īśvara, împreună cu sunetul YAM̐ trebuie să dizolve acolo
prin kumbhaka suflul prāṇa; trebuie să concentreze acolo atenția (citta) timp de
5 ghaṭikā (2h) – aceasta este concentrarea aeriană (vāyavī-dhāraṇā), a celor
cu simțurile supuse, care produce deplasarea prin spațiu (khecaratva).
73. Acest suprem element eteric este strălucitor, asemănător unei ape extrem de pure
din ocean, înzestrat cu sunetul HAM̐ drept sămânță (bīja), împreună cu zeitatea
Sadāśiva trebuie să dizolve acolo prin kumbhaka suflul prāṇa; trebuie să
concentreze acolo atenția (citta) timp de 5 ghaṭikā (2h) – această concentrare
eterică (nabho-dhāraṇā) trebuie făcută, fiind deschizătoarea porților către
mântuire (mokṣa).
74. Imobilizarea (stambhanī) și desigur punerea în mișcare (prācanī), incendierea
(dāhanī) și fluturarea (bhrāmaṇī), calmarea (śamanī) – astfel acestea sunt
cvintupla concentrare (dhāraṇā) a celor 5 elemente (bhūta)
75. Prin faptă (karman), prin gând (manas), prin cuvânt (vāc) – greu sunt de obținut
cele 5 concentrări (dhāraṇā). Yoginul fiind neîntrerupt întru pătrunderea
acestora, de toate suferințele / păcatele este eliberat.
https://xn--ovrel-swa75q.ro/gorak%e1%b9%a3a-sataka/ 6/8
4/26/2018 Gorakṣa-śataka

76. În inima (hr̥d) yoginului se rostogolesc toate gândurile (cintā) într-un mod
repetitiv. Atunci când în orice element (tattva) mintea (cetas) este ferm stabilită,
aceasta este descrisă ca fiind meditația (dhyāna).
77. Această dhyāna este de două feluri: cu calități (saguṇa) sau fără calități
(nirguṇa); saguṇa este prin toate diferențele (bheda), nirguṇa este absolută
(kevala).
78. Meditând în primul vortex, ādhāra, care este ca și cum ar fi alcătuit din aur,
asociat fiind cu Kuṇḍalinī, este eliberat de toate păcatele. Suportul rădăcină
(ādhāra) este primul vortex (cakra).
79. Părăsește păcatul meditând asupra sinelui (ātman), cu privirea în vârful nasului
(nāsāgra-dr̥ṣṭi). Svādhiṣṭhāna este al doilea vortex (cakra); în vortexul
svādhiṣṭhāna, cel cu 6 petale, strălucitor precum o nestemată perfectă.
80. Universul va fi zguduit meditând asupra sinelui (ātman) cu privirea în vârful
nasului (nāsāgra-dr̥ṣṭi) în vortexul maṇipūraka, aidoma unui soare tânăr.
81. Va deveni una cu brahman meditând asupra sinelui (ātman) cu privirea în vârful
nasului (nāsāgra-dr̥ṣṭi) în lotusul inimii (hr̥d) care este aidoma strălucirii
trăznetului, în manifestarea controlului suflurilor (prāṇāyāma).
82. […]
83. […]
84. […]
85. Va deveni una cu brahman meditând asupra sinelui (ātman), cu privirea între
cele două sprâncene (bhrū-madhya), fără calități (nirguṇa), binevoitor (śiva),
netulburat (śānta), foc universal (viśva-tejas) – situat în cer.
86. Anusul (guda), organul genital (meḍhra), buricul (nābhi), inima (hr̥daya) și cel
de deasupra (i.e. kaṇṭha), uvula (karṇikā), locul cerului gurii (lambikā), între
sprâncene (bhrū-madhya) și apertura cerului (nabho-bila) –
87. Yoginul, meditând întotdeauna asupra sinelui (ātman) – care este fără de pată,
sub forma cerului și asemănător apei din miraj – obține cunoașterea (jñāna).
88. Astfel au fost descrise cele nouă locuri de meditație ale yoginilor. Atunci când
sunt însoțite de Realitate (tattva) și nume (upādhi) acestea determină apariția
celor 8 calități (guṇa).
89. Acestea două, upādhi și tattva, sunt descrise astfel: upādhi este menționat ca
fiind forma / culoarea / sunetul (varṇa), tattva este considerat ca fiind sinele
(ātman).
90. Într-un fel este cunoașterea prin upādhi, în alt fel este natura Realității (tattva).
Așa cum prin unire (yoga) cu neîncetata rostogolire a gândurilor, Realitatea este
văzută asemenea unui cristal de cuarț, tot astfel, prin practica yoginilor este
obținută distrugerea tuturor formelor (upādhi).
91. […]
https://xn--ovrel-swa75q.ro/gorak%e1%b9%a3a-sataka/ 7/8
4/26/2018 Gorakṣa-śataka

92. Fără formă (nirākāra), fără suport (nirālamba), fără manifestare

(niṣprapañca), fără boală (nirāmaya) – fără adăpost, fără mâncare – astfel au
cunoscut Realitatea (tattva) cunoscătorii Realității.
93. […]
94. Când prāṇa dispare iar manas se dizolvă, atunci această stare de echilibru este
cunoscută ca fiind samādhi.
95. Prin controlul suflului (i.e. prāṇāyāma) după 2 ore este dhāraṇā, după 24 de
ore este dhyāna, iar după 12 zile este samādhi.
96. Acela care este unit prin samādhi nu cunoaște pe altul și nici pe sine (ātman),
nici miros, nici gust ori formă / culoare, nici atingere și nici sunet.
97. Atunci când yoginul este unit (yoga) prin samādhi, acesta nu este legat prin timp
(kāla), acesta nu este mânjit prin acțiune (karman) și nici subjugat de orișice.
98. Yoginul care este unit prin samādhi nu poate fi tăiat de nicio armă, nu poate fi
omorât de niciun întrupat, nu poate fi bulversat de nicio magie.
99. Fără mișcare (niścala), fără pată (nirmala), etern (nitya), fără făptuire
(niṣkriya), fără violență (nirupadrava), spațiu (vyoman), conștiință (vijñāna),
beatitudine (ānanda) – astfel l-au cunoscut pe brahman cunoscătorii lui
brahman.
100. Mulsul în lapte, untul în untul clarifiat, focul în foc – astfel percepe / vede –
desigur, devenit identic cu Acela (brahman), yoginul este dizolvat în supremul
spațiu (i.e. brahman).
101. Secretul care a fost dezvăluit de Gorakṣa este mai secret decât oricare alt secret,
scara spre izbăvire pentru cel cunoscător, ce îndepărtează frica de moarte a
oamenilor.

Astfel este împlinită Centuria lui Gorakṣa.

 Vizualizări: 72

Author WordPress Theme by Compete Themes

https://xn--ovrel-swa75q.ro/gorak%e1%b9%a3a-sataka/ 8/8