PLANIFICAREA ANUALĂ A ACTIVITĂŢILOR DE TERAPIE RECUPERATORIE ÎN

DISARTRIE

Nr.crt Unităţi de învăţare Obiective/competenţe Nr. ore Observaţii

1.Cunoaşterea copilului şi înregistrarea cazului SEPTEMBRIE
2.Consemnarea anamnezei
3.Examinarea vorbirii Săptămâna
 examinarea nivelului de înţelegere a vorbirii 1, 2, 3
 examinarea funcţiei auditive (examenul
audiometric) 6 ore
 examinarea articulării verbale
DEPISTARE ŞI  examenul vocii
DIAGNOSTICARE  examinarea structurii gramaticale
I.
(EVALUAREA  examinarea vocabularului activ
INIŢIALĂ) 4.Examenul lexic şi grafic
5. Examinarea motricităţii
6.Cunoaşterea particularităţilor proceselor psihice şi a
personalităţii
7. Cunoaşterea investigaţiilor medicale
8. Examinarea rezultatelor activităţilor şcolare
9. Stabilirea diagnosticului logopedic

II. ETAPA 1.Familiarizarea cu mediul cabinetului: OCTOMBRIE

PREGĂTITOARE  formarea unui mediu psihoafectiv, de
intercomunicare pentru a stimula controlul de sine Săptămâna 4
si in procesul fonaţiei
 înlăturarea negativismului fata de vorbire, crearea 2 ore
încrederii in posibilităţile proprii
 dezvoltarea motivaţiei pentru comunicare

1
 2. Înlăturarea fixaţiei, atenţiei asupra propriei persoane sau
obiecte personale

III. 1. Relaxare/ Tonifiere OCTOMBRIE

 Eliminarea forţărilor şi tensiunilor din
corp Săptămâna
 Eliminarea forţărilor şi tensiunilor 5, 6
laringeale, faringeale, buco-faciale
ETAPA DE TERAPIE  Tonifierea aparatului fonoarticulator 4 ore
GENERALĂ
2. Mobilitate generală
Exerciţiile de
Dezvoltarea mobilităţii corporale legate de limbajul mobilitate
verbal- gimnastica generală (gimnastica braţelor generală şi
mâinilor, gâtului şi capului, toracelui, abdomenului) respiraţie
nonverbală se
3. Educarea respiraţiei vor relua la
a) Respiraţia generală, neverbală: începutul
 Formarea unei respiraţii diafragmale fiecărei şedinţe
corecte de terapie.
 Mărirea capacităţii respiratorii
 Obţinerea unei expiraţii lungi fără
efort
 Tonifierea întregului organism
 Realizarea pe cât posibil a unui bun
echilibru între inspir şi expir
 Realizarea unui control conştient
asupra procesului respirator şi cu
precădere asupra expirului
b) Respiraţia verbală:
 Obţinerea unei respiraţii controlate
 Exprimarea orală numai în expiraţie, fără
efort

2
  Obţinerea unor modulări şi diferenţieri de
tonalitate ale vocii
 Obţinerea unei respiraţii fără efort cu
elemente melodice

4. Realizarea coordonării: mişcare-respiraţie-vorbire

OCTOMBRIE-
a) dezvoltarea motricităţii fine NOIEMBRIE
b) pregătire generală grafo-motrică: Săptămâna
 formarea poziţiei corecte a 7, 8
corpului 4 ore
 educarea mâinii dominante

5. Definirea lateralităţii şi a coordonării oculo-motorii NOIEMBRIE

Săptămâna
9
2 ore

6. Dezvoltarea abilităţilor perceptiv – motrice, vizual- NOIEMBRIE-

auditive:
a) Educarea si dezvoltarea componentelor auzului: Săptămâna
percepţia, atenţia, memoria diferenţierea auditivă 10, 11
si vizuală, simţul acustico – motor
4 ore
b) Dezvoltarea percepţiei vizuale: formă, culoare,
mărime:
 discriminare fond- formă
 serialitate

7. Formarea conduitelor perceptiv - motrice:

DECEMBRIE
 Formarea structurii perceptive de culoare: Săptămâna
recunoaşterea, identificarea, discriminarea 12, 13
şi capacitatea de a opera cu culori 4 ore

3
  Formarea structurii perceptive de formă
 Perceperea cantităţilor şi a mărimilor
 Formarea capacităţii de orientare şi
structurare spaţială:

- Cunoaşterea noţiunilor spaţiale(sus-jos, dreapta –

stânga, înainte – înapoi, departe – aproape, pe – sub, în -
lângă), operarea cu ele
- Identificarea poziţiilor
- Localizarea obiectelor în raport cu propria persoană, cu
obiectele din mediul înconjurător

Evaluarea de la sfârşitul semestrului I DECEMBRIE

Săptămâna
14, 15
4 ore

Reactualizarea cunoştinţelor dobândite în semestrul anterior

IANUARIE
Săptămâna 16
2 ore
8. Formarea capacităţii de orientare şi structurare
temporală:
 învăţarea noţiunilor temporale(înainte – după, IANUARIE
prima dată – a doua oară, ieri – azi – mâine) Săptămâna
 dezvoltarea capacităţii de a percepe ordinea şi 17
succesiunea 2 ore
 aprecierea duratei, intervalului, pauzei

9. Cunoaşterea schemei corporale:

 indicarea, denumirea corectă a părţilor corpului IANUARIE-
la schema proprie, partener şi în imagini

4
  cunoaşterea aspectului simetric al corpului FEBRUARIE
 reprezentarea schemei corporale Săptămâna
18
2 ore
10. Dezvoltarea mobilităţii fono-articulatorii

Antrenarea mobilităţii faciale, labiale, linguale,

mandibulare, velopalatine FEBRUARIE
Săptămâna
19
11. Dezvoltarea auzului fonematic 2 ore
 Formarea capacităţii de diferenţiere fonematică
 Formarea percepţiei fonetice corecte
 Analiza fonematică, acustică pentru dezvoltarea FEBRUARIE
atenţiei auditive Săptămâna
 Educarea memoriei auditive 20
2 ore

IV. ETAPA DE TERAPIE 1.Impostarea sunetelor (obţinerea izolată a

RECUPERATORIE sunetelor-vocale)
SPECIFICĂ  Pregătirea impostării cu ajutorul onomatopeelor
 Emiterea sunetelor prin imitaţie şi demonstraţie FEBRUARIE-
A. Emiterea MARTIE
sunetelor 2.Impostarea sunetelor-consoane
 Pregatirea impostarii cu ajutorul onomatopeelor Săptămâna
 Emiterea sunetelor prin imitaţie şi demonstraţie 21, 22
 Emiterea sunetelor prin derivarea lor din alte sunete
4 ore
B. Consolidarea
1. Introducerea sunetului în silabe (directe, MARTIE
sunetelor
indirecte, logatomi) Săptămâna
2. Introducera sunetului în cuvinte (mono, bi şi 23, 24

5
 polisilabice) cu sunetul în cele trei poziţii (iniţială, 4 ore
mediană şi finală)
3.Pronunţia cuvintelor simple din repertoriul
personal

C. Diferenţierea 1. Diferenţiera sunetelor la nivelul silabelor MARTIE

sunetelor 2. Diferenţierea sunetelor la nivelul cuvintelor Săptămâna
(paronime) 25, 26
4 ore

D. Automatizarea 1. Integrarea propoziţională simplă care exprimă: solicitarea, APRILIE

sunetelor non-prezenţa, dispariţia, respingerea, refuzul, localizarea Săptămâna
acţiunii, posesia, etc. 27, 28
2. Integrarea propoziţională, după suport obiectual şi/sau 4 ore
imagistic, cu o anumită structură(ex. subiect+verb,
subiect+verb+adverb, etc)
3. Integrare la nivel de texte scurte, povestiri, ghicitori

V. ETAPA INIŢIERII
ÎN ACTUL LEXIC ŞI 1. Asocierea sunet – literă/ fonem – grafem MAI
GRAFIC 2. Însuşirea literelor
3. Identificarea si recunoaşterea literelor Săptămâna
A. Învăţarea literelor 4. Cunoaşterea particularităţilor grafo – lexice ale 29, 30
vocalelor
5. Cunoaşterea particularităţilor grafo – lexice ale 4 ore
consoanelor Introducerea
6. Identificarea diferenţelor între fonemele, respectiv aceastei etape
grafemele care se confundă în terapie se
7. Consolidarea fono – grafică a literei va realiza în
funcţie de

6
 nivelul
1. Compunerea şi descompunerea silabei MAI dezvoltării
B. Învăţarea silabei 2. Recunoaşterea şi reproducerea silabei Săptămâna elevului şi de
3. Lexia şi grafia silabei 31 - 2 ore capacitatea
acestuia de a-şi
1. Recunoaşterea şi reproducerea în scris a cuvântului MAI însuşi actul
C. Învăţarea cuvântului  analiza şi sinteza lexică şi grafică a cuvintelor Săptămâna lexico-grafic.
 accentuarea corectă a cuvintelor 32
 respectarea spaţiilor 2 ore
2. Despărţirea corectă în silabe şi scrierea corectă a
cuvintelor
3. Citirea corectă şi ritmată
4. Scrierea şi citirea cuvintelor:
 mono, bi, poli - silabice
 cuvinte care conţin diftongi şi triftongi vocalici şi
consonantici
 cuvinte care conţin grupuri de litere specifice limbii
române: ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi

1. recunoaşterea şi reproducerea propoziţiilor MAI-

D. Însuşirea 2. consolidarea propoziţiilor IUNIE
propoziţiilor 3. lexia şi grafia expresivă, ritmică şi receptivă a Săptămâna
propoziţiilor 33
2 ore

1. Scrierea unor texte scurte IUNIE

E. Etapa textelor 2. Citirea unor texte scurte Săptămâna 34
2 ore
VI. EVALUARE FINALĂ 1.Stimularea capacităţii de a formula corect propoziţii care IUNIE
conţin sunetul corectat Săptămâna
2.Dialoguri situaţionale, texte scurte 35, 36
3.Convorbiri libere cu teme propuse de logoped sau de către 4 ore
elev

7
 4.Jocuri de rol cu imitarea unor acţiuni
Notă:

1. Obiectivele din etapa pregătitoare şi cele din cadrul terapiei generale au un caracter permanent.
2. Metodele didactice, exerciţiile şi materialele de lucru vor fi adaptate în funcţie de particularităţile fiecărui elev şi de gradul său
de deficienţă; se pot folosi, în acest sens, jocul didactic şi jocul de rol, demonstraţia, stimularea polisenzorială, materiale cu
suport imagistic (pictograme PECS), software-uri şi CD-uri educative.
3. Se va urmări caracterul ludic al activităţilor desfăşurate, iar atunci când este cazul se pot utiliza metode şi jocuri de relaxare,
meloterapia, terapia de expresie grafică şi plastică, ludoterapia, euritmia.
4. Aplicarea recompensei pentru încurajarea progreselor de corectare înregistrate de către elev.
5. Şedinţele de terapie logopedică precum şi durata lor au caracter specific şi vor fi adaptate particularităţilor individuale şi de
vărstă ale elevilor cu deficienţă severă, profundă şi asociată.
6. Obiectivele fiecărei etape vor fi atinse în funcţie de competenţele şi de nivelul achiziţiilor elevului.
7. Evaluarea se realizează şi la finalul fiecărei etape, în timpul terapiei, pentru a se observa nivelul atins de elev şi dacă este
necesar sau nu continuarea intervenţiei în acea etapă.
8. Planificarea actuală a fost concepută pentru structura unui an şcolar cu 36 de săptămâni, cuprinzând câte două ore de terapie a
tulburărilor de limbaj pe săptămână.