Sunteți pe pagina 1din 2

Cavitatea bucala

Gura cuprinde totalitatea formatiunilor ce delimiteaza cavitatea bucala (cavum


oris) ca prima portiune a tubului digestiv, reprezentate de buze, obraji, limba si
dinti. In cavitatea bucala se deschid ca anexe, glandele salivare.Buzele (labium).
Acestea delimiteaza orificiul bucal si cuprind in structura lor, de la exterior spre
interior: pielea, stratul musculo-aponevrotico-conjunctiv si mucoasa.Pielea (pars
cutanea) acopera fata externa a buzei, aparand fina si elastica. Este formata din:
epiteliu stratificat pavimentos cornos, derm si hipoderm. In derm si hipoderm sunt
prezenti foliculi pilosi (la rumegatoarele mici si suine), glandele sebacee si glande
sudoripare, ce se deschid pe fata cutanata a buzelor. La canide si felide, in
regiunea planului nazolabial, lipsesc foliculii pilosi si glandele sudoripare. Planul
nazal este umezit de glandele seroase din regiunea nazala laterala. La
rumegatoarele mari, glandele seroase sunt abundente in hipodermul planului
nazal, umezindu-l cu secretia lor.Stratul musculo-apronevrotic cuprinde fibrele
musculare striate ce alcatuiesc muschiul orbicularul buzelor si tendoanele sau
aponevrozele celorlalti muschi pielosi ai botului.Mucoasa labiala (pars mucosa)
continua pielea la nivelul unei linii intermediare cutomucoase (pars intermedia),
fiind formata din epiteliu si corion.Epiteliul este stratificat pavimentos, cheratinizat
la cabaline si rumegatoare, datorita consumarii furajelor predominant fibroase. La
suine si carnivore, epiteliul este stratificat pavimentos necheratinizat.Corionul
mucoasei labiale cuprinde tesut conjunctiv lax si numeroase glande
tubuloacinoase, mucoase (la rumegatoarele mici si carnivore) sau seroase (la restul
animalelor).Obrajii (bucca) delimiteaza cavitatea bucala pe partile ei laterale si
cuprind in structura lor pielea, stratul muscular si mucoasa. Pielea acopera fata
cutanata, fiind despartita de stratul muscular printr-un strat conjunctiv mai mult sau
mai putin abundent. Stratul muscular cuprinde muschii striati zonali (m.
buccinator, m. zigomatic, m. maseter). Mucoasa prezinta un epiteliu stratificat
pavimentos, cheratinizat sau necheratinizat, in functie de specie. In corionul
mucoasei sunt cuprinse glandele bucale (de tip tubuloacinos), inconjurate de
manunchiuri de fibre musculare striate.La canide, cabaline si rumegatoare,
glandele bucale ventrale sunt seroase, in timp ce glandele bucale dorsale sunt
mucoase. La rumegatoare, pe fata interna a obrajilor sunt prezente papile conice,
cu epiteliul cheratinizat, denumite papile odontoide, cu rol mecanic, de retinere si
dirijare a furajelor fibroase, avand apexul orientat spre orificiul buco-
faringian.Tavanul cavitatii bucale (palatum), format din palatul dur (palatum
durum) si palatul moale (palatum molle s. velum palatinum) este captusit de o
mucoasa , formata dintr-un epiteliu stratificat pavimentos cheratinizat si din
corion.La nivelul palatului dur, epiteliul este puternic cornificat. Corionul este
format dintr-un tesut conjunctiv fibros (pars fibrosa), ce structureaza la
rumegatoare bureletul incisiv (pulvinus dentalis), situat la extremitatea orala a
palatului dur. In restul suprafetei palatului dur; mucoasa apare cutata transversal,
realizand crestele palatine (rugae palatinae). Musculara mucoasei lipseste la acest
nivel. Stratul profund al corionului, impropriu denumit submucoasa, cuprinde tesut
conjunctiv fibros (pars fibrosa), ce se continua cu periostul scheletului boltii
palatine,incluzand o retea de sinusuri venoase si capilare (stratum cavenosum),
mai bine dezvoltata la carnivore si ongulate.La nivelul valului palatin, mucoasa
(tunica mucosa oralis) fetei orale (facies orofaringea) nu mai prezinta epiteliu
cheratinizat si nici creste palatine. Pe fata aborala (facies nasopharyngea) epiteliul
mucoasei este de tip respirator (tunica mucosa respiratoria).Corionul mucoasei
cuprinde numeroase glande palatine (glandula palatina) tubulo-acinoase (mucoase
sau mixte) si noduli limfoizi care structureaza amigdala palatina (tonsilla palatina)
(mai evidenta la carnivore si suine). Glandele tubulo-acinoase sunt absente la
suine. In structura valului palatin mai intalnim o lama tendo-musculara (lamina
tendinomuscularis), formata din aponevroza stafilina si muschii striati ai valului
palatin.Limba (lingua). Limba este un organ musculos mobil, ce cuprinde in
structura sa un schelet, muschi striati, glande, vase, nervi si mucoasa (vezi
anatomia).Mucoasa linguala ajunge in contact direct cu perimisiul muschilor
linguali, care realizeaza o veritabila aponevroza linguala (aponeurosis linguae).
Epiteliul mucoasei este stratificat pavimentos moale sau cheratinizat (la
rumegatoare si feline). Corionul mucoasei se densifica, concurand la structurarea
aponevrozei linguale. Mucoasa linguala apare neteda pe fata ventrala a limbii, iar
pe fata dorsala prezinta papile linguale (papilla lingualis). In cazul limbii, lipseste
submucoasa. Papilele linguale sunt forrnate dintr-un ax conjunctiv acoperit de un
epiteliu stratificat pavimentos. Ele pot avea rol mecanic (papilele filiforme, conice
si odontoide) sau rol gustativ (papilele circumvalate, foliate si fungiforme.
)Papilele filiforme (papilla filiformis) prezinta un epiteliu ce poate fi cheratinizat
(la rumegatoare si felide) sau necheratinizat. Pot avea varful (apexul) ramificat si
indeplinesc un rol in prehensiune. La carnivorele si suinele foarte tinere se descriu
papilele marginale (papilla marginalis)