Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Am ales această temă deoarece o consider parte integrantă a pregătirii mele în domeniul de
tehnică în transporturi.
Prin transport rutier se înţelege orice operaţiune de transport care se realizează cu vehicule
rutiere pentru deplasarea mărfurilor sau a persoanelor chiar dacă vehiculul rutier este, pe o
anumită porţiune a drumului, transportat la rândul său pe/de un alt mijloc de transport.
Transportul rutier de mărfuri cât şi transportul rutier de persoane se pot desfăşura în:
• trafic naţional - operaţiune de transport rutier care se efectuează între două localităţi situate pe
teritoriul aceluiaşi stat, fără a depăşi teritoriul statului respectiv;
• trafic internaţional - operaţiune de transport rutier care se efectuează între o localitate de
plecare şi o localitate de destinaţie, situate pe teritoriul a două state diferite, cu sau fără
tranzitarea unuia sau mai multor state;
Atât transportul de marfă cât şi cel de persoane, pot îmbrăca forma de:
• transport rutier public – şi anume când transportul rutier este efectuat pe bază de contract,
contra plată, de către operatorii de transport rutier care deţin în proprietate sau cu orice alt titlu
vehicule rutiere.
• transport in cont propriu - şi anume când transportul se efectueaza fără încasarea unui tarif sau
a echivalentului în natură ori în servicii al acestuia.
Importanța transportului rutier a crescut datorită construirii unei adevărate reţele de şosele şi a
variatelor inovaţii tehnice şi tehnologice din industria autovehiculelor. Escaladarea permanentă a
problemelor ecologice, inclusiv pericolul încălzirii globale, cauzată, în parte, de arderea
combustibililor, cum ar fi petrolul, a determinat multă lume să considere că utilizarea
autovehiculelor pe şosea ar trebui drastic limitată. Traficul intens, zgomotul şi vibraţiile datorate
camioanelor de mare tonaj reprezintă alte dezavantaje. Transportul rutier constituie şi un mare
consumator al unor resurse naturale din ce în ce mai sărace. Faţă de transportul pe căile ferate,
transportul rutier are o eficienţă de doar o zecime, atunci când ambele sisteme lucrează la o
capacitate maximă.
Folosirea pe scară tot mai largă a automobilelor a avut numeroase efecte asupra societăţii.
Creşterea numărului de automobile deţinute de către persoanele particulare a contribuit mult la
dezvoltarea suburbiilor, locuite de cei care lucrează în mările oraşe, dar cărora nu le place să
locuiască într-un mediu urban. Maşinile sunt răspunzătoare şi de acele aglomerări ale traficului
rutier care apar mai ales la orele de vârf. Pentru a putea face faţă unui trafic rutier din ce în ce
mai intens, a fost necesară construirea unor reţele de şosele mult mai late, ele ducând, însă, şi la
o creştere a poluării aerului, a prafului, a zgomotului şi a vibraţiilor.
Tipurile de transporturi rutiere, spre deosebire de celelalte tipuri de transport pot pătrunde şi în
regiunile dificil de străbătut ale planetei, facilitând astfel legăturile şi comunicaţiile, îndeosebi pe
distanţe mici şi mijlocii. Repartiţia geografică a căilor rutiere este mai echilibrată decât a celor
feroviare şi în consecinţă acestea au preluat o mare parte a transportului de mărfuri, în ţările
dezvoltate reprezentând mai mult de 60% din total.
Pentru a înlezni legăturile rutiere au fost construite poduri, tunele, viaducte ca şi în cazul
transporturilor feroviare.
CAP. 1
Transporturile rutiere in Romania
Incepand cu anul 1992, Ministerul Transporturilor a demarat o serie de programe de
reabilitare a retelei rutiere din Romania, cu asistenta acordata de principalele institutii
financiare europene, la care s-a adaugat contributia Guvernului Romaniei, si care, pana in
prezent, s-a concretizat in refacerea infrastructurii si a suprastructurii rutiere pe o lungime
totala de 1.031 km .
Autostrazi:
total: 153.170 km
pavate: 78.117 km (inclusive 113 km de autostrazi expres)
nepavate: 75,053 km (1995 est.)
Reteaua rutiera: Urmatoarele drumuri nationale fac legatura intre Romania si alte orase
europene importante:
E 81 (Berlin-Varsovia-Budapesta-Petea);
E 60 (Viena-Praga-Budapesta-Bors);
E 68 (Viena-Praga-Budapesta-Arad);
E 70 (Trieste-Belgrad-Portile de Fier);
E 79 (Atena-Tirana-Sofia-Calafat);
E 85 (Atena-Istanbul-Sofia-Giurgiu);
E 85 (Varsovia-Kiev-Cernauti-Siret);
E 87 (Istanbul-Tirana-Sofia-Vama Veche);
E 581 (Moscova-Kiev-Chinisau-Albita)
CAP.3
CARACTERISTICI TEHNICO-ECONOMICE
TRANSPORTUL RUTIER
Structura marfurilor transportate in anul 1997 era: minerale brute (34,7%), produse
alimentare (9,5%), lemn (6,7%), ciment, var, prefabricate (6,2%), cereale (5,4%),
echipamente, masini, motoare (5%), combustibili minerali (4,4%) etc. A se vedea
asemanarea acestei structuri cu cea a CF.
CAP. 4
COMPONENTELE PROCESULUI DE TRANSPORT RUTIER
1.1 DRUMUL
Ca suport material pe care se deruleaza circulatia autovehiculelor, drumul conditioneaza
prin calitatile sale mobilitatea autovehiculelor si eficienta exploatarii lor tehnice si
comerciale.
Un drum este cu atat mai bun cu cat solicita din partea autovehiculului o forta de
tractiune mai mica, permite circulatia cu viteza mare in limitele legale admise, prezinta
un grad de uzura minim si o siguranta maxima pentru circulatie.
1.2 AUTOVEHICULUL
Autovehiculele si remorcile acestora pot circula pe drumurile publice din Romania numai
daca starea lor tehnica corespunde normelor si standardelor nationale de siguranta rutiera
si protectie a mediului inconjurator.Pentru a putea fi mentinute in circulatie,
autovehiculele si remorcile inmatriculate trebuie supuse periodic, de catre proprietari,
unei inspectii tehnice.
CAP.5
m) să efectueze transportul numai după ce s-a asigurat că ambalajul mărfii este destul de
rezistent pentru siguranţa transportului. În cazul în care ambalajul mărfii nu este destul de
rezistent, va cere expeditorului o ambalare suplimentară suficient de rezistentă;
x) să anunţe anticipat cursele care nu pot fi executate din cauză de forţă majoră sau din
alte cauze la capetele traseului şi, în limita posibilităţilor, şi pe traseu;
ab) să anunţe pierderea, sustragerea sau deteriorarea licenţei comunitare şi/sau a copiei
conforme a acesteia la Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. în termen de maximum 15
zile de la data constatării;
ac) să publice pierderea sau sustragerea licenţei comunitare şi/sau a copiei conforme a
acesteia, precum şi a licenţei de traseu, în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.
ad) să notifice, în scris, schimbarea sediului prevăzut la art. 9 lit.a), în termen de 15 zile,
la Autoritatea Rutieră Română - A.R.R.;
ae) să depună licenţa comunitară şi copiile conforme ale acesteia la Autoritatea Rutieră
Română A.R.R. în cazul schimbării sediului;
ag) să transmită Autorităţii Rutiere Române - A.R.R., prin completarea unui formular, în
formatul electronic disponibil pe site-ul acesteia, modificările privind situaţia
conducătorilor auto angajaţi, în termen de cel mult 15 zile de la apariţia modificării;