Sunteți pe pagina 1din 400
SPANTA $I DYMNEZEEASCA €VANGREbLIE TIPARITA TN TIMELE MAJESTATI! SALE IDBITOROLU! DE ERISTOS SIVA ie eee oie REGELE RomMawier $1 SUB PASTORIA 1. P. S. PATRIARH MIRON CU APROBAREA $I BINECUVANTAREA SFANTULUI SINOD AL SFINTEI BISERICI AUTOCEFALE ORTODOXE ROMANE, mDITIA a sasEa CATRE CéTITORI DE STAREJUL NEONIL AL MANASTIRII NEAMTUL LA rgq5. i ubifii mei frafi si pravoslavnici crestini! Iata a patra tiparire a Sfintei Evan- ghelii esita, cu ajutorul lui Dumnezeu, de sub teascurile tipografiei acestei ‘Manastiri, a va face cunoscuta dar pe o carte ce au adus lumina, mantuirea, Jsi filosofia cea adevarata in lume, precum este obiceiul la cele ale oamenilor, m'asi Socoti un cutezator, de vreme ce ea a fost menita din veci, proorocita de prooroci, cugetata de mintea cea atotstiutoare, vorovita de insug rostul cel atotfacator, gi scrist de niste condee sfintite si dumnezeesti; insa nici aceasta nu vom putea, adeca, de a nu va marturisi bucuria cea mare pentru iesirea ei de subt tipar si de aceasta data, sau de a va tacea mulfamita, ce suntem datori stapanirei, care ne-a dat invoire de a tipari cele trei tipariri de mai nainte; si mai cu seama astazi Preainalta- tului Domn, carele ne-a harzit privelegiul de a tipari slobod toate cartile bisericesti, ce odata au cApatat invoirea Bisericii. Afara de care, noi totdeauna, atunci numai ne vom socoti mai norocifi, cand ne vom vedea intre niste imprejurari de niste trebuinti mult mai grabnice, spre a va sluji si cua cincia gi a sasea, ba si cu mai multe tipariri, intr'un chip pe cat s’ar putea mai apropiat de marea cuviinfa ce se cere la asemenea dumnezeesc lucru si fara de dobanzi mari. La aceasta tiparire ne-am sarguit numai a intrebuinga o hartie aleasa precum se vede, ferindu-o pe cat s'a putut de greseli, si ad4ogandu-i la urma un Evanghelistar si Pashalie, prin care cu inlesnire si fara gresala sa se afle Evangheliile ce se cuvine A se ceti preste an gi altcle, dupre pilda celui grecesc, lucru ce pana acum nua fost in Evangheliile noastre. Deci primifi, iubifilor, cu datornica credinfa si dragoste, si pre aceasta tiparire a acestei Carti a carfilor, a acestei lumini a infelegerei noastre si stiinfa a mantuirii noastre; iar Darul lui Dumnezeu si a Facatorului ei, carele este intr'insa, st va um- breasca si sa va fereasca de tot raul, invrednicindu-va a sta inaintea lui Dumnezeu, si a va salaglui intru imparafia sa. Amin. Al dragostei voastre ferbinte rugator catre milostival Dumnezeu, pentru mantuirea voastra si doritor de tot binele, NEONIL Arhimandrit gi Staret Sfintelor Mandstiri, Neamtul gi Secul, impreund cu tot Soborul. A FERICITYLYI TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI, INAINTE CUVANTARE DE SFINTELE $I DUMNEZEESTILE EVANGHELII. umnezeestii aceia barbafi, cari erau mai nainte de lege, nu prin Scripturi $i carfi se invaau, ci curata avand mintea, de stralucirea prea Sfantului Duh se ="uminau, si asa cunosteau voile lui Dumnezeu, insug el vorbind cu ei gura Seatre gura. Intru acest chip au fost Noe, Avraam, Iov, Moisi. Dar dupa ce au slabit oamcnii, si nevrednici s'au facut de a se lumina si a se invata de Sfantul ir Duh, a dat iubitorul de oameni Dumnezeu Scripturile, ca macar prin acestea sa-si aduca aminte de voile lui Dumnezeu. Intru acest chip $i Hristos cu apostolii de fafa a vorbit, si pre Darul Sfantului Duh Invajator lor |-a trimis. Dara de vreme ce dupa aceea vrea sa rasar eresuri, si pre naravurile noastre sa le strice, bine a voit a se scrie Evangheliile, ca dintru ace- stea invafandu-ne adevarul, si nu ne amagim de minciuna eresurilor, nici de tot sa se strice naravurile noastre. Iara patru Evanghelii a dat noua, poate, pentruca cele patru sobornicesti fapte bune dintru acestea ne invajam: Barbafia, infelegerea, drep- tatea si intreaga infelepciune. Barbafia adeca, cand zice Domnul: Nu va temeti de cei ce omoara trupul, iara pre suffet nu-l pot omori. Jara infclegerea, cand sfatueste: Fifi infelepti ca serpii, Dreptatea, cand invafa: Precum voifi sa va facd voua oa- menii, facefi si voi lor asemenea. Iara intreaga infelepciune, cand hotaraste: Cel ce a cautat la muere spre a o pofti pre ea, iata a preacurvit cu dansa intru inima sa. Inc& si intru alt chip: Patra Evanghelii sunt, de vreme ce stAlpi sunt acestea ai lumii, Iara lumea patru parfi avand: Rasarit, Apus, Miazinoapte si Amiazizi, se cuvenia si stalpii sa fie patru: Inca si intru alt chip: Patru Evanghelisti sunt, de vreme ce si Pre patru acestea cuprind, adeca: Dogme, porunci, ingroziri si fagaduinte. Si celor ce au crezut Dogmelor si Poruncile au pazit, bunatatile cele ce vor sa fie li se fa- gaduesc ; iara celor ce nu au crezut Dogmele si Poruncile nu au pazit, muncile cele ce vor sa fie li se ingrozesc, Iara Evanghelie, adeca buna vestire, se numeste, pentruca ne vesteste noua lucruri bune $i pline de bucurie, adeca iertarea pacatelor, indreptare, suire la ceruri, punere de fiii ai lui Dumnezeu. Ne vesteste inca si cum ca cu lesnire pre acestea le luam, Pentruct au doara ne-am ostenit noi pentru cdstigarea acestor bunatati? Sau dintru ale noastre ispravi pre acestea le-am luat? Ci cu Darul si cu iubirea de oameni a lui Dumnezeu, de atatea mari bunatati ne-am invrednicit, SFANTA $1 DUMNEZEEASCA EVANGHELIE Patru sunt Evanghelistii: Dintru acestia, doi adeca Matei si Ioan au fost din ceata celor doisprezece ; iara ceilalti doi, Marcu zic si Luca, din cei saptezeci. Sia fost Marcu urmator si ucenic al lui Petru: iara Luca al lui Pavel. Deci Mateiu mai intai de toti a scris Evanghelia in limba evreiasca, catre cei ce au crezut din evrei, dupa opt ani dela inaljarea lui Hristos, si o a talmacit pre aceasta Ioan din limba cea evreiasca in cea elineasca, precum spun. Iara Marcu o a scris dupa zece ani dela inal- fare, de Petru find invafat. Iara Luca dupa cincisprezece. Iara Ioan cel prea bogoslov dupa treizeci si doi. Pentruca spun ci dupa moartea acelora, cerdnd el, i s’au adus cele trei Evanghelii, ca sa le vaza, si st judece de s'au scris adevarat, iara el vazan- du-le, si pentru adevarul prea laudandu-le, cate accia au lasat, el a implinit, si cate in scurt au spus aceia, el pre larg le-a aratat intru asa Evanghelie. Pentru aceea si dela bogoslovie a inceput. Caci fiindca ceilalti nu au pomenit de fiinfa cea mai nainte de veci alui Dumnezeu, Cuvantului, el a bogoslovit pentru aceasta, ca sa nu se socotea- sca Cuvantul lui Dumnezeu ca este om prost, adeca fara Dumnezeu. Caci Mateiu numai pentru fiinfa cea dupre trup a lui Hristos vorbeste, de vreme ce catre evrei seria, carora de ajuns le era ase invata, ca din Avraam si din David s’a nascut Hristos. Pentruca se odihneste cel ce din evreia crezut, cand se va adeveri ca din David este Hristos, Dara imi vei zice mie, ca au nu era de ajuns un Evanghelist? Asculta dara, de ajuns era, cu adevarat, ci ca sa se arate mai mult adevarul, pentru aceasta patru s'au asat a scrie. Caci, cand vei vedea pre acesti patru ca nu au fost adunati impreuna, nici au sezut impreuna unul cu altul, ci altul intru alt loc au fost, apoi au scris pentru aceleasica dintru o gura, au nu te vei minuna de adevarul Evangheliei si vei zice ca din Duhul Sfant s'a grait? Si st nu imi zici mie, c4 nu se unesc intru toate. Ca vezi, intru care nu se unesc. Oare a zis unul ca s'a nascut Hristos, iara altul zice cA nu? Sau unul ca a inviat, iara altul ca nu? Sa nu fie; pentruca intru cele mai temeinice nu s'au deosebit, ce te minunezi daca intru cele prea mici se pare cA se deosebesc? Ca pen- tru insig aceasta mai vartos graesc adevarul, ca nu intru toate s’au unit. Ca s’ar fi so- cotit ca impreuna sezand unul cu altul si impreuna sfatuindu-se, au scris. Iara acum ceea ce a lasat acesta, a scris acela, si pentru aceasta se par intru oarecare cA se deosebesc. Si acestea, adeca, intru acest chip. eee ere Coes VIATA SFANTYLYI €VANGRELIST IOAN DUPRE CUM A SCRIS SOFRONIE oan, pre care lisus foarte il iubea, fiul lui Zevedeiu, fratele lui Tacov, cdruia de Irod, dupa patima Domnului, i s'a taiat capul, mai pe urma de tofi a scris Sb" “"Evanghelia, rugat fiind de Episcopii Asiei, improtiva lui Cherint si a altor GBeretici, si mai vartos improtiva dogmei emvionitenilor ce se ivise atuncea, cari [)ziceau c& Hristos mai nainte de Maria nu a fost mAscut, Pentru aceasta s'a in- (f demnat a spune dumnezeeasca Tui nastere. Incd si alta priind a aceste arf aduc, cA cetind cartile lui Mateiu, a lui Marcu i a lui Luca, a cercat alcatuirea istoriilor, si a intarit cum ca adevarat au grait ei, ins numaia unui an, intru carele a si patimit, dupa inchisoarea lui Ioan, a alcatuit acea istorie, Deci las4nd el anul acela intru care cele ce s’au lucrat s’au scris de cei trei, a scris faptele anului celui mai din nainte de a se baga oan in temnifa, precum se va putea infelege luminat de cei ce cu luare aminte vor citi cele patra Evanghelii, care aceasta si neunirea ceea ce se pare a fi a lui Ioan cu ceilalti o conteneste. A scris si o Epistolie, a carei incepatura este: Ceea ce era din inceput, care de toji barbafii cei bisericesti si invafati se primeste. Iara celelalte dowd, a cirora incepatura este, a celei dintaiu, batranul, Ecle- ctiei doamnei; iara a celei de a doua, batranul, lui Gaie jubitului; ale Iui Ioan batranu- lui sa zic a fi, al cAruia inca si acum alt mormant in Efes se afla, si unii socotesc c& amandoua mormintele sunt ale lui Ioan Evanghelistul, de care cand vom veni la rand la Papia, ascultatorul acestota, vom arata. Deci in anul al patrusprezecelea pornind Dometian a doua gonire dupa Neron, in Ostrovul Patmos izgonit fiind el, a alcatuit Apocalipsis ,pe care l-a tilmacit Tustin mucenicul si Irineju. Iara dupa ce s’a taiat Do- metian, si faptele lui pentru multa cruzime de singclit s'a lepidat, atuncea, in zilele lui Nerva, s'a intors in Efes, si pana la Traian imparatul acolo petrecand, toate bise- ricile cele din Asia le-a intemeiat si le-a pazit, si foarte imbatranind, la 68 de ani dupa patima Domnului sivarsindu-se, aproape de cetatea ce s'a zis mai sus, s’a in- vrednicit adormirei. YUMTA EVANGRELISTOLOT TOA DON CARTEA CEA PRE SGURT A LOL DOROTEND MOCEMICUL $1 EPSCOPUL TIRIIR Ioan, fratele lui lacov, care si Evanghelist al Domnului a fost pre care il si iubia, Domnul, in Asia a propoveduit Evanghelia lui Hristos, iar de Traian imparatul s'a izgonit in Ostrovul Patmos pentru cuvantul Domnului, siacolo fiind, a scris si sfanta Evanghelie, si o a trimis in Efes prin Gaie, primitorul de streini, si diaconul, de care si sfantul Apostol Pavel marturiseste, zicand catre Romani: Inchini-se voud Gaie, streinul meu si a toata Biserica, Iara dupa moartea lui Traian se intoarce din Ostrov fericitul Ioan si petrece in Efes. Si a trait ani 120. Si dupa aceea de viu pre sinesi acolo s'a ingropat cu voia lui Dumnezeu, si sunt oarecari ce zic, ca nu in zilele lui Traian s'a izgonit ella Patmos, ci in zilele lui Dometian, feciorul iui Vespasian, LA LITURGHIE Dela loan, Cap. I, sti, 117. i Cuvantul era la Dum- nezeu, $i Dumnezeu era | intul. Acesta era intru ince- | put la Dumnezeu. Toate prin- trinsul s’au facut, si fara de dan- sul nimic nu s’a facut ce s’a facut. vieafa era lumina oamenilor. lumina intru intunerec lumineaza, si inlunerecul pre dansa nu o a | cuprins. SFANTA $I DYMNEZEEASCA CVANGRELIC INTRU PREA LUMINATA DUMINECA A PASTILOR venit spre marlurie, ca sa mar- . tne | turiseasci de lumina, ca toli si inceput era Cuvantul, | Intru dansul vieafa era, si i | le-a dat lor putere ca sa se fac& Fost-a om trimis dela Dumne- zeu, numele lui loan. Acesta a creada prin el. Nu era acela lumin. marluriseascé de lumi (S) g 5 Era lumina cea adevarata care lumineaz& pre tot omul ce vine in lume. In lume era si lumea printr’in- sul s’a facut, si lumea nu |-a cu- noscut. Intru ale sale a venit, si ai sai pre dansul nu l-au_primit. lar cAfi -au primit pre dansul, SFANTA $l DUMNEZEEASCA i lui Dumnezeu, celor ce cred intru numele lui. Cari nu din snge, nici din voie trupeasca, nici din poffa barba- teasci, ci dela Dumnezeu s’au nascut. Si Cuvéntul trup s’a facut si s’a sélasluit intru noi, si am va- zut slava Lui, slava ca a_ unui nascut din Tatal, plin de Dar si de Adevar. loan marturisié pentru dansul si striga zicand:. Acesta era pentru care am zis: Celce’ dupa mine vine, mai nainte de mine a fost; c&’mai nainte de mine era. Si din plinirea Lui noi tofi am luat si Dar preste Dar. Ca legea prin Moisi s’a daf, iar Darul si Adevarul prin lisus Hri- stos s’a facut. INTRU ACEASTA PREA LUMINATA DUMINECA A PASTILOR LA VECERNIE Evanghelia dela loan. Cap. XX, 19—25, n ziua cea dintai_a sapta- méanii, seara, fiind usile in- “$ cuiate unde erau Ucenicii adunafi de frica ludeilor, venit-a lisus si a statut in mijloc si a zis lor: Pace voua. Si aceasta zicand, a ardtat lor Ainile si coasta sa, si s’au bucu- rat Ucenicii vizand pre Domnul. Deci a zis lor lisus iarag: Pace youa; precum ma trimis premine Tatal, si eu trimit pre voi. * Si aceasta zicdnd a suflat asu- pra lor si le-a zis: Luafi Duh Sfant, cSrora vefi ierla pacatele, se vor ierta lor, si cdrora le veti finea, finute vor fi. Tara Toma, unul din cei doi- sprezece, care se zice Geamin, nu era cu dansii cénd a venit lisus. Deci a zis lui ceilalfi Ucenici: | Am vazut pre Domnul. Iar el a zis lor: De nu voiu vedea in minile lui semnul cuielor, si de nu voiu pune degeful meu in semnul cuielor, side nu voiu pune mana mea in coasta lui, nu voiu crede. IN SAPTAMANA CEA LUMINATA, Evanghelia dela foan, Caps, stth, 1g —ag. 2) re Dumnezeu nimenea nu x la vazut nici odinioara. Fiul cel unul nascut, care este in sanul Tatilui, acela a spus. Si aceasta este marturia lui Ioan, cand au trimis ludeii din Ierusalim_preofi si levifi, ca sa-] intrebe: Tu cine esti? Si miarturisit si nu a fig&dui marturisit cé nu sunt eu Hrist fo} ks fe) fo) is 2) {9} ss EVANGHELIE 8 sul. $i l-au intrebat pre dansul: Ce dari ? llie esti tu? Sia zis: Nu sunt. Proorocul esti tu? Si araspuns: Nu. Deci au zis lui: Cine esti? Ca sa dim raspuns celor ce ne-au trimis; ce zici in- sufi pentru sinefi? Si a zis: Eu sunt glasul celui ce strig& in pu- stie: Indreptafi calea Domnului, precum a zis Isaia proorocul. Si cei trimisi erau dintre Farisei Si lau intrebat, si i-au_zis lui: Pentru ce dara botezi, daca nu esti tu Hristosul, nici Ilie, nici Proorocul? Raspuns-a lor loan, zicand : Eu botez cu apa; iar in mijlocul vostru st& acela, pre care voi nu-l stifi. Acela este cela ce vine dupa mine, care mai 'na- inte de mine a fost, cdruia nu sunt vrednic sa-i desleg cureaua incalfimintei lui. Acestea s'au facut in Vitavara, de ceea parte de lordan, unde era loan bo- tezand. MARTI In SAPTAMANA CEA LUMINATA. Evanghelia dela Luca. Cap. XXIV, stih. 12—35. nyremea aceea, Petru scu- landu-se, a alergat la mor- pjamant, si plecdndu-se, a ce ‘vazut giulgiurile singure 28- cand, si s’a dus de acolo, miran- du-se intru_sine de cele ce se | facusera. Si iaté doi dintre ei mergeau intr’aceeas zi la un sal, care era departe de Ierusalim ca la sasezeci de stadii, al cirui nu- me: Emaus. $i aceia vorbiau in- tre sine de toate cele ce se intém- plaser&. Si a fost cand vorbiau ei si se intrebau, si insus lisus apropiindu-se, mergea impreuna cu dansii. Iar ochii lor se fineau ca s& nu-l cunoasca. Si a zis c&- tre ei: Ce sunt cuvintele acestea de care va intrebafi intre voi, mer- gand, si suntefi tristi? Si raispun- zand unul, al c&rui nume era Cle- opa, a zis catre el: Tu singur esti nemernic in _lerusalim, si nu slii cele ce s’au facut intru el in zilele acestea? Sia zis lor: Care? lar ei au zis lui: Cele pentru lisus Na- zarineanul, care era barbat Proo- roc, puternic in lucru si in cuvant fnaintea lui Dumnezeu si a tot poporul; cum I-au dat arhiereii si boierii nostri spre judecata de moarte si l-au rastignit. lara noi nadajduiam ca acela este cel ce va izbaveasca pre Israil; si cu toate acestea, a treia zi este as- tazi de cand s‘au facut acestea. Ci si niste femei dintr’ale noas- tre ne-au spdimantat, care au fost la manecate la mormant, si neafland trupul lui, au venit zicand ca si vedere de inger si fi vazut, care zic c& el este viu. Si s’au dus unii dintre noi la morméant, si au aflat asa, precum si femeile au zis, iar pre el nu lau vazut. Si el a zis c&tre ei: O, nepricepufilor si zibavnici cu SFANTA SI_DUMNEZEEASCA inima a crede toate cate au grait proorocii! Au nu trebuia si pa- timeasca acestea Hristos si s& intre intru slava sa ? Siincepand dela Moisi si dela tofi proorocii, falcuia lor toate scripturile cele ce erau pentru el. Si s’au apro- piat de satul la care mergeau; si el se faced ci merge mai de- parle. Si lau indemnat, zicdnd: Rami cu noi, c&ci catre seari este si s’a plecat ziua; si a in- trat sé ramde cu dansii. Si a fost cand a sezut el cu ei, luand pai- nea a binecuvantat-o, si frangand a dat lor. Si li s’au deschis lor ochii si lau cunoscut; si el s’a facut nevazut de dansii. Si au zis unul catre allul: Au nu era inima noastré arzénd intru noi, cand vorbid noua pre cale si cand ne talcuia scripturile? Si sculéndu-se fntr’acel ceas s’au intors in Ierusalim, si au aflat adunafi pre cei unsprezece si pre cei ce erau cu dansii, cari ziceau cé s'a sculat Domnul cu adevarat si s’a aratat lui Simon. Si ei povesteau cele ce se facu- sera pre cale si cum s’au cu- | noscut de dénsii intru frangerea painii. MIERCURI IN SAPTAMANA CEA LUMINATA Evanghelia dela loan. Ax Cap. 1, stih. 35—5r. 3} n vremea aceea sla Ioan sidoi din ucenicii lui, si cdutand la lisus, carele umbla, a zis: Tati Mielul lui Dumnezeu. $i |-au auzit cei doi ucenici graind, si au mers dup lisus. lar intoreandu-se lisus si vézandu-i mergénd dupa el, a zis lor: Ce c&utafi? lar ei au zis lui: Ravi (ce se zice falcuindu-s Invafatorule), unde locuesti? Zis-a lor: Venifi si vedefi. Au yenit si au vazut unde locueste; si au Tamas la el in ziua aceea. Si era ca la al zecelea ceas. Si era An- drei, fratele lui Simon Petru, unul din cei doi cari auzise dela loan si mersese dupa dansul. Acesta a aflat intaiu pre Simon, fratele sdu, sii-a zis: Am aflat pre Mesia (ce se taleueste: Hristos). Sila adus la lisus. Si c&utdnd la el lisus, a zis: Tu esti Simon, fiul lui Iona, tu te vei chema Chifa, (ce se télcueste: Petru). lar a doua zi a vrut lisus si mearga in Galileea, si a aflat pre Filip si ia zis: Vino dup& mine. Si era Filip din Vitsaida, din ora- sul lui Andrei si a lui Petru. Aflat-a Filip pre Natanail si i zis: Pentru carele a scri __EVANGHELIE in lege si_proorocii, am aflat pre lisus Fiul lui Iosif, carele este din Nazaret. Si a zis Na- tanail lui: Din Nazaret poate oare fi ceva bun ? Zis-a Filip lui: Vino si vezi. A vazut lisus pre Natanail venind catre dansul si a zis pentru dansul: [até cu a- devirat israilitean intrucarele iclesug nu este. Zis-a Natanail puns-a lisus si i-a zis : Mai ‘nainte pana a nu te chema Filip, fiind fu supt smochin te-am vazut. R&spuns-a_Natanail Ravi, tu esti Fiul lui Dumnezeu, tu esti Imp&ratul lui Israil. Ras- puns-a lisus si i-a zis: Pentrucad am zis fie cd te-am vazut supt smochin, crezi? Mai mari decat acestea vei vedea. Si ia zis: Amin, amin graiesc vou’: De acum vefi vedea cerul deschizan- du-se si pre ingerii lui Dumne- zeu suindu-se si pogorandu-se preste Fiul omului. JOI In SAPTAMANA CEA LUMINATA. Evanghelia dela loan, Cap. IIT, sti, x—15. n vremea_aceea era un om din Farisei, Nicodim numele lui, boier al Iude- ilor. Acesta a venit la lisus noaptea, si i-a zis: Ravi, stim ca dela Dumnezeu ai venit Inva- i SL {ator ; ci nimenea nu poate ace- ste semne sa facia, care Tu faci, de nu va fi Dumnezeu cu dan- sul. R&aspuns-a lisus si i-a zis: Amin, amin graiesc fie: De nu se va naste cineva de sus, nu va putea vedea Imparatia lui Dum- nezeu. Zis-a citre el Nicodim: Cum poate omul sa se nascé, fiind batran? Au doara poate a doua oara si intre in pantecele sale si sé se nasca ? Ras- lisus: Amin, amin gra- iesc tie: De nu se va naste cine- va din apa si din Duh, nu va pulea sa intre intru imparatia lui Dumnezeu. Ce este nascut din trup, trup este; si ce este nascut din Duhul, Duh este. Nu fe mira c&iam zis lie, ci se cade youd: a va naste de sus. Duhul | unde voeste sufla si glasul lui auzi, dar nu stii de unde vine si unde merge; asa este tot carele este nascul din Duhul. Raspuns-a Nicodim si i-a zis: Cum pot sé fie acestea? Raspuns-a lisus si i-a zis: Tu esti inva{atorul lui Is- rail si acestea nu le stii? Amin, amin graesc fie, ca ce stim, graim, si ce am vazut, marturisi si m&rfuria noastr’ nu o primifi. Daca cele pimantesti am spus youd si nu credefi, de voi spune voua cele ceresti, cum veli crede? Si nimenea nu s’a suit in cer, fara numai cel ce s’a pogorit din cer, Fiul omului, carele este in cer. Si precum Moisi a inalfat sai pele in pustie, asa se cade a se. COAT TOA ATA TTA OANCINS cama 3 9 9) = i) g 10) 2) S 2 2) 2 2 9) S 2 2) ro ue ITO DISS} TRATES ONIN OG) —— 12 inalfa Fiul omului, ca tot cel ce crede intru el s& nu piar’, ci s& aiba viafa vesnica. et VINERI IN SAPTAMANA CEA LUMINATA. Evanghelia dela loan. Cap. I, stih. r2—a2, nm vremea aceea venit-a d lisus in Capernaum, el 72% Muma lui si frafii lui si Ucenicii lui, si acolo au se- zut nu multe zile. Si era aproape Pastile ludeilor, si s’a suit lisus in Ierusalim. Si a aflat in Bise- ric&é. pre cei ce vindeau boi si oi si porumbei, si pre schimbi- torii de bani sezand. $i facand biciu de streanguri, pre to} scos din Biserica, oile si bo’ schimbatorilor a varsat banii si mesele le-a rasturnat. Si celor ce vindeau porumbei le-a zis: Luafi acestea de aicea, si nu fa- cefi casa Tatélui meu, casi de negufatorie. Si si-au adus aminte Ucenicii lui c& este scris: Rav- na casei tale m’a méncat pre mine. Raspuns-au ludeii si au zis lui: Ce semn arafi nou’ cai faci acestea? Raspuns-a lisus si a zis lor: Stricati Biserica acea- sta, si in frei zile o voiu ridica. Si au zis ludeii: In patruzeci si sase de ani s’a zidit Biserica a- ceasta, si tu in frei zile o vei ri- SFANTA $I DUMNEZEEASCA dica? lar el ziced pentru Bise- rica trupului su. Pentru aceasta cand s’a sculat din morfi, si-au adus aminte Ucenicii lui, c& a- ceasta ziced lor. $i au crezut scripturii si cuvantului care zi- sese lisus. SAMBATA IN SAPTAMANA CEA LUMINATA. Evanghelia dela loan. Cap. IN, stih, 2233. n vremea aceea venit-a lisus si Ucenicii lui in pa- méantul ludeei, si acolo petrecea cu ei si boteza. Si era si loan botezdnd tn Enon, aproape de Salim, ca erau acolo ape multe si veneau si se bote- zau, c& inc nu era Ioan inchis in temnifa. Si a fost intrebarea intre Ucenicii lui Ioan si Iudei pentru curafenie. Si au yenit ca- tre Ioan si au zis lui: Ravi, cel ce era cu fine de ceea parte de lordan, pentru carele tu ai mar- turisit, iat& el boteaza si tofi merg la dnsul. Raspuns-a loan sia zis: Nu poate omul lua nimic, de nu va fi dat lui din cer. Voi insiva méarturisifi pentru mine, ci am zis: Nu sunt eu Hristosul, ci cum c& sunt trimis inaintea aceluia. Cela ce are mireasi, mire este; iar prietenul mirelui, carele sti si asculld, cu bucurie se bucur, POS CLO Ie _EVANGHELIE de glasul mirelui. Deci aceasta bucurie a mea s‘a umplut. Ace- luia se cade a _creste, iar mie a ma micsora. Cel ce vine de sus deasupra tuturor: este; cel ce este de pre pamanf, pamantesc este si de pre paméant graieste. | Cel ce vine din cer, deasupra tuturor este, si ce a vazut si a auzit, aceea marluriseste, si mar- turia lui nimenea nu o primeste. Cela ce primeste marturia lui, a pecetluit ci Dumnezeu adevarat este. ee ren ne DUMIN E CA A DOUA DUPA PASTI, A TOMEL EVANGHELIA UTRENIE| DELA MATE! Cap, XXVI stth, 1620. (Evanghelia 1-2 a Invert IAR LA LITURGHIE, EVANGHELIA DELA IOAN. Cap, XX, sth, 19-31, it-a lisus si a statut in mijloc si n ziua cea dintaiu a sip- | is lor: Pace voua. $i ii, seara, fiind usile | si °sincuiate, unde erau Uceni- | coasta sa, si s’au bucurat Uceni- cii adunafi de frica ludeilor, ve- cii vazand' pre Domnul. Deci a_ |¢ zis for Tiss iaras: Pace voua; precum ma trimis pre mine Ta- | tal, si eu trimit pre voi. Si acea- | sta zicand, a suflat si a zis loi Luafi Duh Sfant; carora vefi ier- ta pacatele, se vor ierta lor si cd- rora le vefi finea, vor fi finute. lar& Toma, unul din cei doispre- zece, carele se zice Geaman, nu era cu dansii cand a venit lisus, Deci a zis lui ceilalfi Ucenici: Am vazut pre Domnul. Iar el a zis: De nu voiu vedea in mainile lui semnul cuielor, si de nu voiu_ | pune degetul meu in semnul cuielor, si de nu voiu pune mana mea in coasta lui, nu voiu crede. Si dupa opt zile, ia- ras erau inlauntru Ucenicii lui si Toma cu dansii. Venit-a lisus, fiind usile incuiate, si a statut in mijlocul lor si a zis: Pace youd. Apoi a zis lui Toma: Adu-fi degetul tau incoace si vezi miinile mele; si adu mana ta si © pune in coasta mea; si nu fii necredincios, ci credincios. Si a raspuns Tomita si azis lui: Dom- nul meu si Dumnezeul meu! Zis-a lisus lui: C&ci m’ai vazut pre mine, Tomo, ai crezut; feri- cifi cei ce n’au vazut si au cre- zut! Multe inca alte semne a fa- cut lisus inaintea Ucenicilor sai, care nu sunt scrise in cartea a- ceasta; iara acestea s’au scris, ca sa credefi c& lisus Hristos este Fiul lui Dumnezeu, si crezdnd, viafé s& avefi intru numele lui. in SAPTAMANA A DOUA DUPA PASTI Evanghelia dela loan. Cap. II, stih, r—r1. \ n vremea aceea nunta s’a i // facut i in Cana Galileei; si 432) era muma lui lisus acolo. © Si a fost chemat si lisus si Ucenicii lui la nuntd. Si sfarsin- du-se vinul, a zis mama lui lisus catre dansul: Vin nu au. Zis-a ei lisus: Ce este mie si fie femee? Inc& n’a venit ceasul meu. Zis-a mama lui slugilor : Orice va zice youl, facefi. Si erau acolo sase vase de piatra puse pentru cura- fenia ludeilor, care luau cate doua sau trei vedre. Zis-a lor lisus: Umplefi vasele cu apa. Si le-au umplut pana sus. Sia zis lor: Scoatefi acum si aducefi nunului. $i i-au adus. $i dupace a gustat nunul apa ce se facuse vin, si nu stia de unde este, iar slugile, cari scosesera apa, stiau; strigd unul pre mire si zise lui: Tot omul intéi vinul cel bun pune; si daca se imbata, atunci pre cel mai prost; tu ai finut vinul cel bun pana acum. Aceasta a facut fincepatura minunilor lisus in Cana Galileei, si si-a ardtat slava sa; si au crezut intru el Ucenicii lui. IN SAPTAMANA A DOUA DUPA PASTI. Evanghelia dela loan. Cap. IN, stih. 16—23, Z@is-a Domnul: Asa a iubit ‘4£