un 6 "8 alin STRUCTURA POPULATIEI Hartile Daciel, aleStute de Prolemeu, sunt publicate in atlase de larg’ is circulatie pentru prima oar’ in secolul al XV-lea. ‘Se mentioneaza in acest fel Harta Daciel intr-un atlas aparut 1a Florenta in anul 1478, sub denumirea de "Tabula novz Europae” apoi sub cea de “Nova Europa Tabula“ (1497), “Cosmogratia opus domni Nicolai Germani"(1482) §.a. lucrari, documente istorice pe care le regisim do asemenea in “Theatrum Orbis Terrarum” al lui Abraham Ortelius. Hartile antice, respectiv ale lui Ptolemeu, s-au bucurat mult timp do atentia geogratilor, cartogratilor si istoricilor si au fost luate ca lucrari de referinta in aleatuirea unor lucrari de acest gen. Printre acestea amintim “Tabula Peutingeriana” care ocupa un loc remarcabil in Atlasul lui Ortelius. fe) 6.1. AFIRMAREA OMOGENITATI ETNICE A ELEMENTULUI AUTOHTON Romania se remarcd in randul_ statelor me gh ee si omogenitatea etnicd. La_ultimul_recensamant (18 marie 2002) _din_totalul_de (89,5) Este un procent care_ initar al (21.69 698. 638.18 ocu ri, 19,409.400-erau au_romal stribulia id nogenitate etnica.” wrezenta Covarsitor_romaneasca, ee ral Tomal ai ele Ma veoh ruc . Inregistrarile populatiei, pana in cea de-a doua jumatate a sec. al XIX-lea, eriorul $1 l permit o analizé concludenté a structurilor nafionale pentru fiecare din statele torice $! Bartindtoare Europei Centrale. re vethl, | in coca ce priveste Roménia, putem urmari structura nationala pe baza nt tpt as “atelor autentice (oficiale cuprinse in recensaminte) din ultimele doua decenii ale populal | Sfecolului al XixX-lea ul sau Ba Potrivit situ 2a total fiecare—ain Principatelé Romane (Muntenia, lonstreaza tin totalul popul #— Astfel ca, teniei, Dobrogei (5 489 296 Tos )@: Male onderea_era de 97.6%: oa au format patura cea manare deri este 1%, ec _caile_ pr 1 de Popuiatillor alogene, in anu otodata rea lea_fondulul_autohton romanes i_continuitatea [ui in cl = Tania Stabilitatea fond 0 SC_$i nui 0 an ¢-romanesti STi -laspanditea geogratica echilibrate tue | wee eromanest “Ee taspandirea geogratica echilibrata sazd Toate acestea sunt argumente supreme ale afirmarii reste | populatiei roménesti in toate zonele t&ri. La baza_predominantelor numerice omogenitati izboi Gemogralica, unitatea lingvistica cctv | cop si Sullet, care, in ciuda evolufilor separate vremel cuo determinat unitatea teritoriala nationala a roméanilor, fauri tal). mondial a statului national unitar - Romania. latiei fee 6.2. CARACTERUL UNITAR AL ETNIE] ROMANESTI ae Sommanii fac parte din grupa latino - meciteraneand a europoizilor. Ei se 30%, | Sting prin insusir izicé“aseman; itoare italienilor sau franc Hor. Sunt oami F Asting prin “ins intoare | 2 STU, Ge 0 Staturs mo Nu lipsesc insa™ nici oamenii blonzi, ame) | °Pulatillor scandinave rag Slut Romani NQscuti, in_comparatie cu alte popoare euro, ene, prin pated feproduceri biologice. mull mai proltics Secat la tusi, Bulgari, sarbi, far os | Ste aaa es et : Umba voron ger n familia imbilor romanige. Roménii atrar In 38 de judete, Donderea_populatiei_de_nationalitate oman majoritara, iar in.21 dintre acestea si in municipiul Bucuresti populatia roménilor_ este de peste (95%. Retin atenta | judetele frontaliere unde_marea majoritate a Ropulatiei o formeaza roménii (peste 80%) cu exceptia judetel Satu \Mare (585%). Se pf FT 73,11 Populatia de nationalitatefnaghi ok 6%), Covasna(73,$%) si mai scazuta in ulate Mare (39.3%), ¢ “Satu Mare Bihor (25,9%), Salaj (23.7% “py > Gaami (iganiP dein ponden marSeheitcatve in uderole: ures, G84, Si (4.2%), Bihor (5.0%), 2) Cue SO Sa (5,1%), Calarasi (6,6%), lalomita siAlba (3.8%). ie <=> Persoanele de natgnaltateGerman nase ihtainesc indeose jetele: Timis, Sibiu, Satu Mare si Caras-Sevetin— - > cant Sunt_in_numé judetele_ Maramures, Suceava, «sid silipgvenivin judetele Tulcea, Constanta, Braila, Suceava, lanturcil i "ete Conslanla §\ Tulcea Tulcea. > 9127, : Mut Mmentionaté_in__sttuctura__populatiei_dupA_nationalitate la ( recensdmantul din 2002, comparativ cu 1992, Sunt determinate pe de o parte de nivelul diferit a resieth Naturale a populatiel specifice fiecdrei nationalitati sau

~Pr rou) ‘Aceasta denumire apare documentar-prima oara in ‘anul 1075 cu numele -fUltrasilva", iar in anul 1111 este _geriftit in documente “Marcurlus Princeps. b <[utrasiivanus™. O prezenta veche’6i destul_ de_numeroasa_in_peisajul_etnic_al F=" Romaniei_ o auCiganit ul Romaniei-de catre fluxurile-de migranti din. pe idia . Trasatura de baza_a aceslui grup etnic este persistenta_un de viata cvasinomada (pentru _fluxurile mai recente), partial dentara (la_grupurile mai vechi), in toate parle tarii. iF ge ane Cele_mai multe sate inchegate le intalnim in jurul vechilor manastiri, in prelungiréa _unor sate, in special in zonele de_contact ‘subcarpati-munte (ex. Moroeni sau in grupuri-‘altoite @ din zone de deal ori_campie)° si binginteles in orase. Ei sunt deci rspandifi in toate_parlile (ari. Ponder _mal insemnate delin judetele: Mures, Si rasi, lalomita si Alba. * Precizare dupa: Milton G. Lehner, Ardealul, p&mént romanese, Edit. Stntfics gi Enciclopedia, Bucuresti 1989, pag. 34 Thleregant este faptul cd asemenea forme de asezare caracterizeazé si agezérile multor viahi din cursul Superior al TimoculuiStructura populatio: 30 000 locuitor), deoarece erau concentrati si in.fosta insula Ada-Kaleh (zona Ofsovely Multi au plecat [a-sfarsitul secolului al Xix-lea si dupa inundarea insulei ‘Ada-Kale! 8b Dict Aissee __ In Basarabia de Sud i partial in Dobrogea se intéineso(Gagauzil} (un amestec | FO} J. q =>Sarbp de locuitori), aflati in sud-vestul Banatului, sunt veniti aici * dio_secolsle XVIL,- XVill_in special din Balcani, Unii_au fost adusi de regi A Ungariel pentru a popula sudul Campiei Panonice sau maj tarziy pontra a asigura a “controlul” asupra populatiél romane.. a = 7 Viata “a “demonstrat aici 0 _convietuire buna, fondaté pe _interese . geonomice, la care in afara de romani si sarbi s-a.adaugat si populatia de svabl. x tori) 13 i Dobroges sunt urmiasi 5 marifor migral i, deff 70, —==> ih peisajul Giga i Timitrofe sau apropiate de patria de of origine se mai gasest nai tat decal Saver Bat oat sunt 6 786 at loc.) 8 Toc.) silovad}(17 199 loc}. in satele situate in“Subcarpatii Moldovei (jud. Bacu, Neamt), in_zone 7 agropiate_deporfile Carpalilor (Vale falea_Trotusului), in_zona in unedoara-Deva, Se _gaseste populalie romaneasca, sub denu ea deGeangah D Ropulatie de requid de Teligie_caiolic’, ori it | parte si_a Ol a maghiare- ES 20 / => _Din grup nalitatlor de structuré mediteraneand fac parte GvreiD(or é ramfura semita). in perioada imediat’ de gupa i mondial, nuriarul lor a ajungea la aproximativ 1.000.000, adic&(6% din populatia de atunci.a tari, __, Populatia_eveiascd este prezenta relativ recent in_pelsajul etnic_a a Roménie! (cam in prima jumétate a secolulti al XIXlea), Ei au venit in general. Bi din“Galifia, Polonia, Rusia meridionala. Sunt si evrei_spanioli, ajungi_aici_prin urcia, Tr urma persecutilordin Spania SO aa S gi Erau foarte numero: bi putini iy nat si Oltenia. ot Nas Se _intélnesc in Dobrogea si in zona _dundreand (mai ales in lo pana). Oestul de humerosi erau in Sudul Basarabiei, (orasul Bolgrad-Cetatea E Alba, in zoni ail, Cahul si Tighin: ti aici di i a . weep Poole ofonezayeste raspandi in principal in orasele din Bucovina, ce Trafsilvania, Basarabia si in Bucuresti. Populatia polonez3 a fost considerata, sc gideauna factor_de cultura, de rognica convietuire, cu“ indeletnicit “mh a 0 ui u comert. a, ~ gr 10,22 (GILG depasese 4 000 locuitori. Ei sunt prezenti in Bucuresti, in porturile (dunarene $i maritime, find rec in activitatide com oO => Atmeni(injur de 2 000 Joc.) sunt prezenti in Bucuresti, in multe orase din ° HisPoiana, Moldova, si Muntenia, find cunoscuti prin indeletnicirlle lor-de | cgmercianti sau de buni meseriasi si fabricar Gran = a In categoria unor populatii distincte (prin traditii in principal) se afla si Al caragoveni Banat (2 235 loc. in 2002) 156initar al stributia wrezenla spatiulvi tructurile eriorul $! torice $i rte vechi. nt lipiti 0& populatia cul sau | 2a tot ich omogenitatea etnica. La_ultimul recensamant_(18 sie” 2002)_din_totalul_de 21.698.181 locuitori, 19.409 ,400-erau romain, adical@9, 59) Este un procent care Jircomparatie cu alte state europe a un inalt grad de » Wemonstrea: Sintotalul popi _.Male_ponderea era de (97.6%: In Transilvar STRUCTURA POPULATIEI Hartle Daciei, aleatuite de Prolemeu, sunt publicate in atlase de larga circulatie pentru prima oard in secolul al XV-lea. ‘Se mentioneaza in acest fel Harta Daciet intr-un atlas aparut ta Florenta in anul 1478, sub denumirea de "Tabu suropae” apoi sub cea de “Nova Europa Tabula (1497), “Cosmografia opus domni Nicolai Germani"(1482) §.a. lucrari, documente istorice pe care le regasim de asomenea in “Theatrum Orbis Terrarum” al lui Abraham Ortelius. Harte antice, respectiv ale lui Ptolemeu, s-au bucurat mult timp do atentia googratilor, cartografilor si istoricilor si au fost Iwate ca Wuerari de referints Fr oleatuirea nor lucrari de acest gon. Printre acestea amintim “Tabula Peutingeriana’ care ocupa un loc remarcabil in Atlasul lui Ortelius. 6.1. AFIRMAREA OMOGENITATH ETNICE A ELEMENTULUI AUTOHTON hs * te a Or x Romania se remarcd in randul statolor Européiprin numarul_ si genitate_etnii Semniicat este faptul ca a: itor _romaneasca, gaacterzeazé structura dupa nafjonalitate a poporutui-roman dift‘Gele mai vechi puri. oa ~ Inregistrarile populatiei, pana in cea de-a doua jumatate a sec. al XIX-lea, permit o analiza concludenta a structurilor nationale pentru fiecare din statele artinatoare Europei Centrale. In ceea ce priveste Romania, putem urmari str telor autentice (Oficiale cuprinse in recensaminte) din 2 nationala pe baza imele dou’ decenii ale = Potrivit situatilor istorice specifice perioadei respective, datele se refer la fiecaredinPrincipatele Romane (Mun Transilvania, Moldova) si G& romani au format patura cea m: cea mai compacta Astfel c&, la fecensémantul din anul 1899, din totalul populatiei Muntenie’, Oteniei, Dobroge’ (5 489 296 loc.),@2,1% era alle! r alatiei romanesti oscilla, in perioadat19 Siructura roputatiei tionala a Romédniei.era de aceasta perioada. Asemeni mple confirma pe_de.o parte céile predominant artificial ale evolutici numerice in cadrul populatillor ._in_anumite perioade, dar tolodata reafirma stablitate fondului autohton romayieserz continuitatea iui in ‘oalé provincille romanesti rim jeogratica echilibra ‘int’egii POpuTaNT romanesti.— a oate acesiea sunt argumenie supreme ale afirmarii omogenitatii populatiei romanesti in toate zonele tril La baza predominantelor num sta unitatea etnicé ~ demogratic €_Si_omogenitatii_populatiei romanesti a : Unitatea lingvistic’ si etnograficé, un singur corp si suflet, care, in ciuda evolutiilor separate vremelnic, au asigurat si determinat unitatea teritoriala national a romanilor, faurirea dupa primul razboi ‘mondial a statului national unitar - Romania, 6.2. CARACTERUL UNITAR AL ETNIEI ROMANESTI Romani fac parte din grupa latino - mediteraneana_a europoizilor. Ei se disting prin insusin fizice asemanstoare nilor_sau francezilor. Sunt oameni Suni, dé Staturs moderata, cu o fata in general ovala, par lung Si ondulat. Nu lipsesc ins nici oamenii blonzi, de o staturé mai mare, caracteristica Sopulatiilor scandinave. Roménii_sunt gunoscuti, in comparatie cu alte popoare europene, prin oatea Leproduceri biolagice mult mai prolifics decat la tusi, bulg gar, Sarbi, fara i Vorbi oe orb de agusi-slo anes ri ucrai ee - Limba Vorbité de roméni face parte din familia limbilor romanice. Romani PLowvesc Ta fel. Locuit6ril Olteniei ori Banalului se i foarte bine cu cei “amures, Basarabla, Bucovina ori Dobrog ea. Un cunoscaioi al Timbilo? spans or italiana descifreazé cu ugurinta ‘2?0\rea ori scrisul romanesc. Este o dovada incontestabild ca roménii si spaniolii “\ falienii provin din aceeasi tulpina. © nota distinct a poporului roman este magistral ilustrata prin obiceiuri i tonal. specifice naturii locurilor Carpalice si circumcarpatice. Populatiei romanesti prin numar absolut superior altor neamuri din mart’: Prin desime in deplin’ concordant istorie’. si geografica si prin tre Diologicd nealteraté, ji este indubitabila unitatea imbi = temelia tariei Stre etnice? ~~ mo “eave gfeltcien! confunds .reaitatea etnics* cu .pdmantunie anenieilzatea etnicd mpusé de situati police gi econ ©! popUIatie in soatiy Dr ng e care ne-am nascut", adica locurile natale romice nu este un argument ai continuitatt $i 145Structura populate’ Structura populatiei dupa nationali i la recensamintele din anii ; 1977, 1992 002 [Nationalitatea Sian, 1977, I Tian 1992 18 martie 2002 Nrpes | in% | Nepes | in% Nr pars in’ dintotal_| dintotat | aintotal_| ain totar | gin total din total FetarRomnia 2.559970) too0 ”—-@a.7e0.449) 1000 —| “21 696187 ‘Maghiari 1778928] _79 | 7.600.109] 14 377 rom (Tigan 227.396] 1.1 409.725 505.250 [German 350.106, 1.8 119.486 50.088 Teraineni S510] 0.1 36.835] 67.359 Fusi- Lipoveni 3.696] 02 3868 36.397 Frei [23.423] —o1 29.505] 32.505 a Sabi 34.429) 02 29.080 22.518) 1 Fatah Ba360} Ot 24.649 24.137] a Sovaci 21.206) 0.4 20.677) 17.199 cy Buigan 70.372) 01 9.955 2.099] Ero 24.667} 0. 9.107] 3.870) 0,05) |! (Croat 7-500] 0.4 4.180] 6.785] i ICahi_ 7.683] 0,7 5.800] 3.938 H |Polonezi 4.641] 0.1 4.247) 3.671 * [Greet 6.263] 01 3.807) — ~esig larment Za] O41 2.003 7780 ‘Alte nationaltayi 5.279] 0.1 8.420] ~ 18.850] Neeclarata aezf 7.047 5885 ==> _In_38 de judete,ponderea_populatiei_de_nationalitate Croman’) este ‘najoritaré, iar in 21 dintre acestea $i in municipiul Bucurésti populatia romAnilor gste_de peste (05%, Relin atentia judelele frontaliere unde marea majoritate 4 Ropulatiei o formeaza romanii (peste 80%) i ) cu exceptja judetelor Biho 5%) $i Satu Mare (58,5%). mee ee IIS : de nationalitatefnaghiar jai tidicata in judetele Harghita Biho '9,9%), Covasnia(73,8%) si mai sc3: in judefele: Mures (39,9%), Saty Mare - Af 9™ we "1 ative ‘i i 20%, 148 canstanta te mentionaté F recensamantul din 2002, mpara' nivelul diferit af oes nalurale elnii_si.pe de alta parte /@lonaltay (german, evel, maghia) (ia. $2) in judetele Tulcea, Co in_structura comparativ cu de_soldul “2 populatiei jativ dlnesc indeosebi in judet in judetele: Mures (7/0! %), Salaj (5,1%), Calarasi (5,6%), lalomita <=> Persoanele de nationalitate(germans)se Timis, Sibi Mare verrin: ic s if_judetele Maramures, Suc Higovenibin ju Nstanta, Brdila, Suceava, iarturcii $1” 0 judetele Constanta s Tulces °17), opulatici_dupa tionalitate la 2. Sunt determinate pe de Spegifice fiec: jonalitati_ sau al_migratiei_externe in_c: arte de. arei_nationali unor feng Ih cazul urStructura populariei Este cunoscut faptul cé_ungurii_s-au stabilit la venirea lor in Europa, in campia Panonica (in anul 896). Mai tarziu, ei aU avansat spre Dastionul carpatic cate “ra fascinat fescina? pinimensitatea cuvertuti de paduré—o-siva imenss._ = De ce tocmai in zona culoarului format de Olt si Mures s-a concentrat (la distant considerabilé de zonele de provenienta) o grupare mai accentuata? Este clar c& teritoriile de aici (administrativ acest spatiu este cuprins in principal de judetele Harghita si Covasna) n-au nimic in comun cu zonele initiale de asezare (in Panonia) ale maghiarilor. Gruparea mal_accenituata a fost impusa de pozitia acestora la marile drumuri_de convergenté_moldo-transilvaneana, sud-valaha- ‘anscarpatica.-Acéstea sunt condifii care Semnifica discontinuitatea in teritoriu a populatiei de ofigine maghiara, situatii tipice pentru orice alta tara Supusa marilor fluxuri migratorii. in Transilvariia sé afla int-adevar majoritatea ungurilor, ins& TU depasesc{25%) nici in perioadele de _puternica presiune, de_maghiarizare_a pgpulatiei romane; aceasta pondere este _o, valoare_aproape con: &, care este | demonstreazA superioritatea net a majoritatit.romanilor_ Pentru imaginéa completé_si corecté asupra raspandirii_populatiilor a ca, axista alogene este necesara adeseori o cunoagtére mult mai_complexa raportata direct la realitatite din teren chiar gi in judetele din zona de granita (fig. 33). saa ~~~" Foarte interesanta din acest punct de vedere ni se pare sublinierea facuta zenti| de marele geograf francez Emm. De Martonne, care referindu-se la aspectele 4.177 | raspandirii a ungurilor pe teritoriul Romdniei afirma: ,,Nous avons vu des narile etrangers mal orientes revenir d'une rapide tournée en Transilvanie en declarant quills n'y avaient vu que des Hongrois. C'est quills n’avaient visité que les villes": azinal “Transilvania’, ca si “Erdely" (Ardealul), inseamna, “Tara de dincolo de ica a | Padure”, adiez dincolo de codrii Muresului. BK (39// ~Pr2eu) ina Aceasta denimire apare documentar-prima oar in anul 1075 cu numele _fUltrasilva’, iar in anul 1111 este amiftit in documente "Marcurius Princeps _Uttrasilvanus"*. © prezent_veche$i destul de_numeroasé in_peisajul_etnic_al_ imativ Tau Tost adusi pe teritoriul Romaniei_de catre vulatie respect aid Ge dersistenta unor forme de (la_grupurile, “grup etnic : zona viata cvasinomada (pentru _fluxuri ulatie, mai vechi), in toate partile tari. oulatia ~ Cele mai multe sate inchegate le intalnim in jurul vechilor manastiri, in : prelungirea_unor sate, in Special in zonele de contact subcarpati-munte (ex. Moroeni sau in grupuri-‘altoit ie de_deal_ori_campie)° si le sate din zone de de i )este ; Mor a atari, | dNginleles in orage. Ei sunt deci r&spanc partie (Sri. Ponderi_ mai "| iisemnate detin judetele: Mures, Sibiu, Salaj, Talomita si Alba ‘estice -esiuni Precizare dup: Millon G. Lehner, Ardealul, p8mdnt romanesc, Edit. $tnilicé gi Enciclopedic, Bucuresti intrare 1989, pag. 34 Interesant este faptul cd asemenea forme de agezare caracterizeazA gi agezsrile multor viahi din cursul Superior al TimoculuStructura populatiei 30 000 locuitori), deoarece erau concentrati si in fosta insula Ada-Kaleh {zona Orsover> Muni au plecat [a sfarsitul secolului al XiXlea i dupa inundarea insulej~ Ada-Kaleh ? in Basarabia de Sud si partial 1 Dobrogea se intdinesc(Gagaulih (un urco-bulgar) _ ao yt 518 de locuitori), Aflati_in sud- id-vestul Banatul ia_secolele XVII - XVIIL_in special_din din Baleani. Ur Unii_au_fo: Ungariel pentru a popula sudiil Campiei Pan anonice sau maj tarziu pentru a asigara” “controlul” asupra populatiet roma = Viata “a demonstrat aici 1 conviet | fondata Pe _interese economice, la care in In afara de © romani si sArbi é saugat si 10} eu Catarii(24 137 focuitor locuitori), réspandi in Sunt veniti aici marifor migratit ony — > In peisajut etnic Origine ge mai gdse loc.) G8BN8938 Toc.) § in satele le situate “Hloblate dey de _poriile Carp; Hunedoara. -Dival, sé Gaseste | Ropulatie de requ maghiare. ang una parte si_a-limbii ' 4 —> _Din grupul nati le structur mediteraneana parte eure “Tantra sore Semit8). Tn perioada im dial, mural i ajungea la aproximativ ), adica in popul. unci a tri. ~_ Populatia_evreiascd esi €ste_prezenta relativ ri cent_in_peigajul etnic al Roméaniei (cam i Prima jumatate_a Secolulur al XiX-lea). Ei au venit tr in_general git Galifia, Polonia: . Rusia meridionala. Sunt si_evrei Sonal eee prin Turcias Tn urma persecutillor din Spania. OB: a0 Erau utearie numerosi in BUCOvina, Basarabia, Moldova si Bi oS 2 Dobrog ea, Banal a Stent : Barat). Destul de sa Ti oy ‘Guiganiyse in Alba, in.zoni ail, Cahul si Tighina). 4 aopet Cats Tela) inp Ie Sivan. Basarab jucuresti. Popula stor_de cultura, de. rodnicd industrie, comert i depasese 4 000 locuitori. Ei Sunt prezenti in Bucuresti, in porturile. Culi prin activitat .) Sunt prezenti i “Ting sau 1 de buni i Meseriasi si fabric nar tegoria_unor populatii distinc Banat (2 235 toc. in 2002). uresti si mai (orasul_E ae ad-Cetatea~ ici din Balcani. in orasele din Bucovina, oloneza a fost con a cu indeletnicin: in ‘uresti, in multe orase din Sut _brin_indeletnicirile lor de" prin traditii in. principal) se afla si 156 in