Depistarea și analiza

drogurilor
-Proiect-
Efectele consumului de cannabis asupra
organismului uman
Cuprins
Introducere ...................................................................................................................................... 2
Forme de prezentare și comercializare. Modalități de consum....................................................... 4
Modalități de consum .................................................................................................................. 6
Acțiunea toxică ............................................................................................................................... 8
Intoxicația cronică ....................................................................................................................... 8
Tratamentul intoxicatiei acute................................................................................................... 10
Tratamentul intoxicatiei cronice ............................................................................................... 10
Efectele consumului de cannabis în diferite cazuri....................................................................... 11
Efectele consumului de cannabis în cazul femeilor .................................................................. 11
Efectele consumului de cannabis în cazul cuplurilor ................................................................ 11
Studii privind consumul de cannabis ............................................................................................ 13
Efectele acute ale canabisului ................................................................................................... 13
Efectele utilizării cronice de cannabis ...................................................................................... 13
Cannabisul și epilepsia .............................................................................................................. 13
Consumul acut de cannabis și accidentele auto ........................................................................ 14
Avantaje și dezavantaje ale consumului de cannabis ................................................................... 15
Avantaje .................................................................................................................................... 15
Dezavantaje ............................................................................................................................... 16
Concluzii ....................................................................................................................................... 17
Bibliografie ................................................................................................................................... 18

1
 Introducere

Cannabis este un termen generic atribuit diverselor forme ale drogurilor obținute din
specia Cannabis sativa, fam. Moraceae-Urticaceae. Rășîna de cannabis reprezintă rezină
separată, brută sau purificată, obținută de la planta Cannabis. [1]

Statisticile ONU arată că această plantă psihoactivă este cea mai folosită substanţă ilicită
de pe Terra, estimându-se că în 2012 a fost consumată de 125-227 milioane de persoane. Totuşi,
ea poate fi utilizată şi legal, în scopuri medicale, pentru diferite tipuri de cancer, HIV/SIDA şi
unele probleme neurologice şi că adjuvant, pentru a stimula apetitul şi a calmă durerile. [2]

Marijuana, termenul de origine mexicană care desemna tutunul ieftin (uneori amestecat
cu cannabis), a devenit un termen general pentru cannabis sau frunzele de cannabis (în ziua de
azi potența marijuanei este 10 ori mai mare decât în anii 1970).

Hashish cândva termen utilizat în regiunea de est a Mediteranei pentru cannabis, se

aplică acum rășinii de cannabis. Inflorescențele și frunzele plantei Cannabis sativa secretă o
rezină ce conține aproximativ 60 de compuși terpenofenolici denumiți cannabinoide (cantități
mici se găsesc și în tulpină, dar semințele nu conțin cannabinoide).

Constituentul principal psihoactiv din Cannabis este 9 THC (alte cannabinoide: 8 THC,
canabidiolul, acidul canabidiolic, ultimele două lipsite de proprietăți psihoactive). Acidul
canabidiolic se bănuiește că ar contribui la unele dintre efectele cannabisului asupra țesuturilor
periferice, ca de pildă protecția celulară, imunosupresia și proprietățile antiinflamatorii).
Proprietățile psihoactive ale plantei sunt cunoscute din antichitate. Locuitorii din țările
asiatice utilizau plantă în cadrul unor ceremonii religioase; preparatele din cannabis aveau și
utilizări medicale (în special în medicina indiana) pentru proprietățile lor analgezice, antiemetice,
anticonvulsive, stimulente ale apetitului. Între 1880 și 1890, cannabisul a fost folosit în lumea
artelor (în acea perioada există un interes crescut pentru fenomenele paranormale și psihice).
Drogul a căpătat popularitate și a figurat pentru scurt timp în Farmacopeea Britanică și
chiar a fost cultivat în scop comercial în Anglia pentru o scurtă perioada de timp. Cu toate că,
cannabisul nu a fost niciodată rivalul opiului, astăzi este fără îndoială cel mai utilizat drog. În
același timp, nici o altă substanță sau produs de abuz nu stârnește o mai mare controversă decât
cannabisul, dezbaterile având că tema legalizarea consumului, cel puțin pentru scopuri
terapeutice.
Pe lângă cannabinoide, în hașiș și marijuana se găsește ulei volatil care conferă o aromă
caracteristică, ce amintește de mirosul de tutun; acest ulei volatil este răspunzător de efectele
neplăcute (vertij și grețuri sesizate la cei care recoltează cannabis).
Pentru a sintetiza THC, plantă are nevoie de o temperatură ridicată (în perioada înfloririi
o temperatura zilnică de peste 35°C), care se atinge greu în Europa, astfel încât aproape intreagă
producție de hașiș provine din Orientul Apropiat, India și Mexic.
La nivel gastrointestinal absorbția delta 9 THC-uIui este slabă și neregulată (biodisponibilitate 6-
20%); se absoarbe bine respirator și este larg distribuit în organism, timpul de înjumătățire fiind
de 20-30 ore.

2
 Metaboliții delta 9 THC au fost detectați în urină până la 12 zile după o doză orală unică;
în cazul consumatorilor cronici, au fost detectați metaboliți ai THC-ului în urină timp de câteva
săptămâni după întreruperea consumului drogului. Această eliminare lentă este explicată prin
depozitarea în țesuturi, în special în țesutul adipos (datorită liposolubilitatii THC-ului).

Au fost demonstrate o serie de acțiuni terapeutice ale cannabinoidelor:

 antiemetică;
 analgezică;
 anticonvulsivantă;
 stimulentă a apetitului;
 de reducere a presiunii intraoculare.

Cannabinoidele produc analgezie spinală și supraspinală, inhibând transmisia durerii la

nivel talamic, acțiunea analgezică a metaboliților fiind mai intensă. Acțiunea anticonvulsivanta a
fost dovedită experimental, canabidiolul având proprietăți similare fenitoinei. [1]

Deşi în cea mai mare parte a secolului trecut marijuana a fost interzisă în vasta majoritate
a ţărilor lumii, în ultimii ani mai multe state i-au reevaluat statutul legal. Uruguay a devenit în
2013 prima ţară care a legalizat complet marijuana. În Olanda, cetăţenii pot deţine şi cultivă
marijuana, iar coffee shop-urile pot comercializa marijuana, cu restricţie de vânzare pentru
minori. În Spania, deşi oficial este interzisă vânzarea marijuanei, ea poate fi consumată în
„cluburile de marijuana”, ce sunt acceptate de autorităţi. De asemenea, conform mărturiilor
turiştilor şi ale celor ce au reuşit să evadeze din Coreea de Nord, marijuana este legală în această
ţară şi pare să fie consumată pe scară largă.
În SUA, marijuana a fost legalizată în statele Colorado şi Washington, însă rămâne
ilegală la nivel federal. În alte state este permisă permisă folosirea sa în scop medical, marijuana
fiind decriminalizată (posesia este în continuare ilegală, însă este clasificată drept contravenţie,
fiind rar sancţionată de poliţie).
De asemenea, organizaţiile sportive interzic folosirea sa. Oamenii de ştiinţă au reuşit
chiar să afle, prin teste, câtă marijuana trebuie să inhaleze o persoană nefumătoare, aflată în
aceeaşi cameră cu un fumător, pentru a avea un rezultat pozitiv la testele de urină. Ei doreau să
afle dacă atleţii se puteau apăra afirmând că s-au aflat în aceeaşi cameră cu un fumător, dar că ei
nu au consumat substanţa interzisă. Cercetătorii au aflat că este nevoie de expunerea la
16 jointuri într-o cameră închisă, de dimensiunea unei toalete, preţ de cel puţin o oră, pentru a
avea un test de urină pozitiv. [2]

3
 Forme de prezentare și comercializare. Modalități de consum

Formele de prezentare și comercializare sunt diferite în funcție de regiunea de

proveniență și partea de plantă folosită:
1. Iarba de cannabis - marijuana se referă la somitățile florale ale plantelor femele,
recoltate în perioada înfloririi sau imediat după aceasta (materialul vegetal conține și elementede
fructificatie).
În funcție de modalitățile de prelucrare, se disting formele:
 baghetele Thai ("Thai sticks") - "baghete" de material vegetal (deaprox. 12 cm), în jurul
cărora sunt înfășurate în spirală, tulpini de cânepă - formă de prezentare din Thailanda;
 baghetele Malawi ("Malawi sticks") - materialul vegetal este răsucit în formă de știulete
de porumb, de aprox. 15 cm și împachetat în fibre vegetale - formă de prezentare din
Africa de Sud;
 "Buddha sticks" - baghetele sunt legate cu sfoară în jurul unui tub de bambus - formă de
prezentare specifică SE Asiei;
 cannabisul din Africa de Sud - blocuri compacte sau material vegetal că atare (fragmente
de tulpini);
 iarbă de Cannabis din Jamaica - blocuri (conține plantă întreagă, cu excepția rădăcinii).

4
 2. Rășina de Cannabis - hașiș („hashish") - rezină uscată sau presată, provenită din
somitățile florale.
În funcție de regiune, se disting formele:
 rășină indiana (batoane de culoare maron-neagră);
 rășină libaneză (pulbere maron-aurie sau turte în săculeți de pânză);
 rășină marocană (calupuri-plăci de culoare aurie până la verde-maroniu, turte cu diverse
inscripții pe una din fețe, turte in forma de săpun inscripționate pe una din fețe, turte
subțiri și plate);
 rășînă pakistaneză și afgană (plăci de culoare maronie sau neagră cu inscripții aurii);
 rășînă turcească (pulbere fină maron deschis)

3. Uleiul de Cannabis ("Hashish oil", "Honey oil", "Red oil") - concentrat obținut prin
extracție din plantă sau din rezină; se prezintă ca un lichid vâscos, închis la culoare, ambalat în
sticle brune. [1]

5
Modalități de consum

 fumat - iarba de cannabis se fumează în țigări (joints), singură sau în amestec cu tutun
(uneori se folosesc pipe artizanale). Rășina de cannabis (hașișul) se fumează în
pipe. Uleiul de cannabis se aplică pe foița țigaretelor.

 ingerare - în amestec cu alimente (rășina de cannabis) sau sub formă de pilule, siropuri,
șerbet.

6
 Majoritatea consumatorilor iau hașiș sau marijuana aproximativ o dată, de două ori pe
săptămână, de regulă într-un "peisaj social" în care, în trecut, ar fi fost obișnuit consumul de
alcool. De regulă, această categorie de consumatori poate abandona consumul de cannabis fără a
suferi de simptome de sevraj psihic timp de mai multe săptămâni. Crește însă numărul
consumatorilor zilnici al căror ritm de viață, sentiment de siguranță și stare generală este
tulburată fără droguri. La aceștia abandonul consumului poate duce la neliniște, alterarea stării
psihice, tulburări de somn. Riscurile pentru sănătate sunt apreciate a fi mai mari decât în cazul
tabagismului. [1]

7
 Acțiunea toxică
Majoritatea efectelor cannabinoidelor sunt mediate de o proteină membranară
specifică, receptorul pentru cannabinoide. Până în prezent au fost descoperiți și caracterizați
complet doi receptori: CBj (densitate crescută în ganglionii bazali, hipocamp și cerebel, având, în
consecință, implicații în efectele cannabinoidelor asupra memoriei, percepției și controlului
mișcării) și CB2 (în regiunea marginală a splinei, în amigdale și celulele sistemului imun - baza
moleculară pentru explicarea efectelor imunosupresive ale cannabisului).

Intoxicația cronică

Consumul de droguri are următoarele particularități stadiale:

 consumul experimental (în scop recreațional);
 consumul regulat - consumatorul începe să lipsească din ce înce mai mult de la
școală/serviciu, se îngrijorează să nu piardă sursade procurare a drogului;
 preocuparea zilnică - consumatorul pierde motivația (școală/serviciul îi devin
indiferente);
 dependență - consumatorul nu poate face față treburilorzilnice fără drog, neagă problema
pe care o are, se produce înrăutățirea condiției fizice, după consum își pierde controlul.

Toxicomania indusă de consumul de Cannabis se numește canabism. După criteriul

"consum regulat" la adulții tineri, în unele zone ale SUA se situează după tutun și
alcool. Efectele cel mai frecvent observate sunt reprezentate de o senzație de relaxare și euforie
moderată (asemănătoare celei induse de alcool), însoțită de tulburări de gândire și concentrare,
de percepție și ale funcțiilor psihomotorii. Efectele apar imediat după ce marijuana ajunge la
nivel cerebral au o durata de 1-3 ore. După câteva minute de la inhalarea fumului, crește ritmul
cardiac, apare relaxarea bronhiiilor și dilatarea vaselor la nivel ocular cu efectul de "ochi
roșii". În cazul ingestiei latentă efectelor este de 30 de minute.
Au fost descrise mai multe faze succesive în starea de intoxicație cronică produsă de
Cannabis:
1. Faza de excitație euforică - este o stare de beție, de bine fizic și psihic, de mulțumire și
bucurie intensă însoțită de ras nestapanit și convulsiv.
2. Faza de exaltare senzorială și afectivă însoțită de dezorientare - cel mai slab sunet
capătă rezonanțe exacerbate (prin stimularea percepțiilor) generând ostare de ideație și chiar
halucinații vizuale (culori plăcute si intense), tactile sau chiar cu conotații sexuale. Apar lipsa de
coordonare și dezorganizarea gândirii, dimensiunile spațiului și timpului cresc, iar extremitățile
capului se resimt grele și capul pare umflat. Deși reflexele sunt încetinite, impulsurile capătă frâu
liber și uneori se exteriorizează instincte perverse, intoxicatul având trăirea de persoană dublă și
comportament agresiv.
3. Faza extatică - avalanșă de idei și imagini este urmată de o stare de extaz, traversată
uneori deviziuni și însoțită de incapacitate fizică.
4. Faza de depresiune și somn, de obicei agitat și însoțit de delir cu senzație manifestă de
foame la trezire.

8
 Consumatorii cronici de cannabis au relatat și traversarea unor stări de panică sau chiar
psihoze acute (mai ales la doze mari și în cazul utilizării orale).
Toleranța se instalează rapid, după doar câteva doze, dar dispare de asemenea rapid, o
dată cu întreruperea folosirii drogului. Consumatorii de marijuana dezvoltă rapid toleranță pentru
efectele psihoactive ale drogului, de asemenea, toleranță pentru efectul tahicardizant se dezvoltă
rapid, în timp ce pentru efectul la nivelul vaselor conjunctivei se dezvoltă mai lent.
Dependența fizică nu apare în această toxicomanie, iar sindromul de abstinență nu este
observatcu regularitate. Semne și simptome de abstinență au fost totuși raportate în cazul
consumatorilor cronici, severitatea acestora fiind corelată cu doză și durata de utilizare.

Simptomele sevrajului sunt:

 tremor,
 nistagmus;
 transpirație;
 grețuri;
 vărsături;
 diaree;
 iritabilitate;
 anorexie;
 tulburări de somn;
 cefalee.

Ele sunt de obicei moderate și rareori impun intervenție medicală (un sindrom de
abstinență ceva mai grav și prelungit poate să apară după utilizarea pe termen lung a produselor
cu potența ridicată). Conform testelor psihologice agresivitatea din cadrul sindromului de
retragere apare la aproximativ o săptămâna după ultima doză de drog.
Efectele pe termen lung ale utilizării cronice a cannabisului:
 crește apariția simptomelor psihotice (mai ales la cei „predispuși", că de exemplu
schizofrenicii); pe de altă parte, studii realizate în Suedia au relevat apariția depresiei și a
anxietății cu o frecvența de 5 ori mai mare la consumatorii cronici de Cannabis.
 tulburări persistente ale funcțiilor cognitive și memoriei (consecințe ale neurotoxicitatii).
 afectarea funcției pulmonare; la fumătorii cronici de marijuana pot să apară bronșită, stări
astmatiforme și scădere semnificativă a capacității respiratorii, cancer al gurii, laringelui
și plămânilor. Fumatul determina o creștere de aproximativ 5 ori a nivelului sanguin de
carboxihemoglobina și o creștere a cantității de gudroane inhalate și reținute în tractul
respirator (câteva țigări cu marijuana pe zi sunt echivalente cu a fuma peste 20 de țigări
cu tutun pe zi).
 "Sindrom amotivational" - sindromul nu a fost diagnosticat oficial, dar în special în
rândul tinerilor consumatori de Cannabis au fost observate manifestări constând în
neglijarea și pierderea interesului pentru activitățile sociale în care sunt implicați.
 afectarea funcțiilor endocrine (la bărbați - scăderea secretiei de testosteron, oligospermie,
iar la femei, tulburări de ciclu).
 afectarea sistemului imun (inhibiția activității macrofagelor la nivel pulmonar, scăderea
numărului de limfocite).

9
  la consumatorii cronici de hașiș au fost observate nivele crescute ale
catecolaminelor (tahicardie frecvența în cazul consumului drogului prin fumat). Fumatul
de marijuana poate precipită crize de angină pectorală la indivizii cu afecțiuni cardiace.
 risc de malformații la nou-născuții ale căror mame sunt consumatoare de marijuana.

În cadrul dependenței de Cannabis, se produc o serie de tulburări neuropsihice (insomnie,

stări de dezorientare, persistența halucinatiilor, o stare pasivă a subiectului față de viață socială și
familie) și digestive (anorexie, scădere ponderală până la cașexie), ajungându-se în final la o
degradare fizică și alterarea psihicului. Consumul pe perioade scurte duce la tulburări de
memorie, învățare, distorsiuni ale percepției și dificultăți în rezolvarea problemelor.

Tratamentul intoxicatiei acute

Diagnosticarea intoxicatiei cu un produs din Cannabis se face pe baza anamnezei și a

simptomatologiei. Tahicardia și aspectul de "ochi injectați" asociate cu dovezi de tulburări
comportamentale și ale funcțiilor cognitive ajută la diagnosticarea cazului.
Pentru determinarea cannabinoidelor în urină se pot aplică metode imunoenzimatice, care
permit determinarea metabolitilor majori. Acești metaboliti pot fi prezenți în urină catevazile
după o doză unică sau timp de săptămâni după folosirea cronică a cannabinoidelor, însă nivelele
urinare nu sunt corelate cu gradul de intoxicație sau cu perturbările funcționale.
Tratamentul este în general simptomatic și de susținere:
 se administrează propranolol (betablocante) pentru controlul tahicardiei;
 hipotensiunea ortostatică răspunde la așezarea subiectului în decubit dorsal și
administrarea de fluide i.v.;
 pentru ameliorarea tulburărilor psihice ce pot surveni este necesară plasarea subiectului
într-un mediu liniștit și calmarea acestuia prin asigurări permanente. Se poate administra
diazepam sau midazolam.
Nu există antidot specific!

Tratamentul intoxicatiei cronice

Actualmente, nu există tratament specific pentru dependență de Cannabis. Totuși, în

unele studii preclinice s-a arătat că naloxonul blochează efectele de recompensă induse de THC
la nivelul creierului. În plus, benzodiazepinele pot fi uneori utilizate pentru tratamentul anxietății
grave cauzate de intoxicația cu Cannabis.
Întrucât consumatorii cronici pot suferi de depresii, medicația antidepresivă poate fi utilă,
dar decizia unui astfel de tratament trebuie luată pe baza evaluării severității manifestărilor, după
dispariția efectelor produse de drog. [1]

10
 Efectele consumului de cannabis în diferite cazuri

Efectele consumului de cannabis în cazul femeilor

Conform unei cercetări coordonate de Rebecca Craft de la Universitatea de Stat

Washington, femeile sunt cu aproximativ 30% mai receptive la efectul analgezic al marijuanei.
Din această cauza însă, ele ar putea deveni în timp rezistente la substanţă şi vor avea
nevoie de o cantitate tot mai mare pentru a obţine acelaţi efect. Această tendinţă poate duce la
dependență.
Totuşi, studiul este destul de controversat, pentru că a fost realizat pe cobai, nu pe
oameni.
Craft spune că în prezent marijuana este diferită de produsul care se vindea acum 40 de
ani. Conţine mai mult THC (delta 9-tetrahydrocannabinol) şi mai puţîn cannabidiol, care asigură
efectul analgezic.
De asemenea, potrivit unui studiu realizat în anul 2011, marijuana are efect antianxiolitic,
antipsihotic şi antiemetic (combate greaţa şi vomă) şi proprietăţi antiinflamatoare.
În cadrul studiului, cercetătorii au obervat că femelele cobai care primeau o doză mai mică de
THC decât masculii deveneau rezistente la această substanţă în timpul ovulaţiei, adică atunci
când nivelul de estrogen din organismul lor era cel mai ridicat.
În concluzie, dacă o femeie fumează marijuana în perioada de ovulaţie nu va avea o stare
de euforie la fel de intensă că a bărbaţilor, în schimb efectul analgezic se va păstra.
În Statele Unite, peste 17 milioane de persoane consumă regulat marijuana, tot mai multe vedete
declarându-se pentru susţinerea acestui consum, printre care Jennifer Aniston, Oprah şi Whoopi
Goldberg. [4]

Efectele consumului de cannabis în cazul cuplurilor

Marijuana poate avea efecte benefice asupra relaţiilor de cuplu, afirmă autorii unui
studiu, potrivit căruia perechile căsătorite care folosesc acest drog au parte de mai puţine
episoade de violenţă domestică.
Marijuana a fost acuzată de-a lungul anilor de cauzarea unui număr mare de accidente de
automobil şi de faptul că alimentează violenţa. Cu toate acestea, un studiu recent, sugerează
faptul că soţii care fumează acest drog împreună sunt mai puţîn dispuşi să devină violenţi unul
faţă de celălalt.
Cercetătorii sunt de părere că acest lucru se explică nu doar prin efectele pe care
marijuana le are asupra creierului, ci şi prin faptul că partenerii de viaţă care folosesc acest drog
împreună împărtăşesc mai multe valori similare şi cercuri sociale, iar aceste detalii duc la
scăderea riscului de izbucnire a unui conflict.
Cercetătorii de la Universitatea Buffalo şi de la Health Professions and Research Institute
on Addictions din New York au studiat 634 de cupluri şi au făcut următoarea constatare: cu cât
participanţii fumau împreună mai multă marijuana, cu atât ei erau mai puţîn dispuşi să se
angajeze în episoade de violenţă domestică.
Monitorizând acele cupluri pe parcursul primilor nouă ani de căsnicie, cercetătorii au
descoperit că bărbaţii care foloseau drogul de trei ori pe săptămână, fumându-l împreună cu
soţiile lor, erau cel puţîn expuşi în faţa riscului de a deveni violenţi faţă de partenerele lor.

11
 Autorii studiului, publicat în Psychology of Addictive Behaviours, spun că legătura dintre
consumul de marijuana şi reducerea episoadelor de violenţă domestică era cel mai pronunţată în
rândul femeilor care nu aveau niciun istoric de comportamente antisociale. [5]
Efectele consumului de cannabis în cazul femeilor însărcinate
Un număr tot mai mare de copii suferă consecinţele expunerii la consumul de droguri matern în
timpul sarcinii, iar canabisul este una dintre cele mai frecvent folosite substanţe.
Din acest motiv, cercetătorii de la Institutul Karolinska din Suedia au efectuat un nou
studiu, publicat în EMBO Journal, asupra ţesuturilor umane şi asupra celor provenite de la
şoareci, dorind să afle cum acţionează THC-ul (principala componentă psihoactivă a marijuanei)
asupra dezvoltării cerebrale a fetusului nenăscut.
Studiul subliniază că utilizarea marijuanei în timpul sarcinii rezultă în mod evident în
dezvoltarea defectuoasă a celulelor nervoase din cortexul cerebral, acea parte a creierului care
orchestrează funcţiile cognitive superioare şi care stă la baza formării amintirilor. Cercetătorii au
descoperit că THC-ul afectează mai ales modul în care se dezvoltă şi funcţionează sinapsele şi
axonii, elementele ce formează platforma de comunicare dintre celulele nervoase.
De asemenea, cercetătorii au descoperit că Stathmin-2 este proteină cheie afectată de
THC, iar pierderea acestei proteine este considerată unul din motivele ce stau la baza dezvoltării
eronate a celulelor nervoase. Cercetătorii subliniază că expunerea la canabis în modelele
experimentele a coincis cu perioada fetală în care celulele nervoase formează conexiuni între ele.
Profesorul Tibor Harkany, coordonatorul acestui studiu, afirmă că aceste deficite de dezvoltare ar
putea duce la modificări ce se manifestă de-a lungul întregii vieţi în funcţionarea creierului celor
afectaţi. Deşi nu toţi copiii care au fost expuşi la canabis vor prezența deficite evidente şi
imediate, profesorul Harkany avertizează că daunele relativ subtile pot creşte în mod
semnificativ riscul de a suferi ulterior afecţiuni neuropsihiatrice.
„Chiar dacă THC-ul provoacă doar schimbări minore, efectul său ar putea să fie suficient
pentru a sensibiliza creierul la alţi factori de stres sau la boli care pot duce în viitor la apariţia
unor afecţiuni neuropsihiatrice la persoanele afectate”, afirmă profesorul Harkani. „Acest lucru
se aplică şi în cazul marijuanei medicinale, care ar trebui să nu fie folosită în timpul sarcinii”. [6]

12
 Studii privind consumul de cannabis

Efectele acute ale canabisului

Canabisul produce euforie și relaxare, alterări perceptuale, distorsiuni de timp și

intensificarea experiențelor senzoriale obișnuite, cum ar fi mâncatul, vizionarea filmelor și
ascultatul muzicii. Când este folosit într-un cadru social, poate produce râs isteric.
Memoria pe termen scurt, atenția, abilitățile motorii, timpul de reacție și activitățile
cotidiene sunt afectate în timpul intoxicării consumatorului. Cele mai frecvente efecte secundare
neplăcute ale consumul ocazional de cannabis este anxietatea și reacțiile de panică. Cannabisul
sau ingestia de THC măresc ritmul cardiac cu 20-50% în câteva minute, acest efect putând să
dureze până la 3 ore. Tensiunea arterială crește în timp ce persoană este așezată și scade în timp
ce consumatorul stă în picioare.

Efectele utilizării cronice de cannabis

Efectele asupra celulelor și sistemului imunitar

Fumul de canabis poate fi carcinogen, este mutagen în vitro și în vivo. Canabinoidele
afectează celulele mediate cu imunitatea umorală la rozătoare, scăderea rezistenței la infecții.
Relevanța acestora pentru sănătatea umană sunt incerte datorită dozelor de THC utilizate
în studiile la animale au fost foarte ridicate și se pot dezvoltă toleranțe la efectele asupra
imunității în finite umane. Câteva studii care au evidențiat efectele adverse ale cannabisului
asupra imunității umane nu au fost replicate. Nu există dovezi concludente care să demonstreze
acest lucru, consumul de canabinoizi afectează imunitatea umană, măsurată prin numărul de
limfocite T, limfocite B sau macrofagi sau concentrația de imunoglobulină. [7]

Cannabisul și epilepsia

Epilepsia afectează 2,9 milioane de oameni din SUA și 65 de milioane de oameni din
întreaga lume. Unul din 26 de persoane din SUA va dezvoltă epilepsie în timpul vieții.
Caracterizat prin convulsii recurente, epilepsia cuprinde tulburări multiple cauzate de
diverse etiologii, inclusiv sindroame genetice, accident vascular cerebral, infecție și leziuni
cerebrale traumatice. Mulți pacienți cu epilepsie au, de asemenea, tulburări senzomotorii,
cognitive, psihologice, psihiatrice și sociale, precum și deteriorarea calității vieții și creșterea
riscului de deces prematur. În timp ce epilepsia poate afecta pacienții de toate vârstele, această
afectează cel mai frecvent copiii, vârstnicii și persoanele cu statut socio-economic scăzut. Costul
anual estimat direct și indirect al epilepsiei în S.U.A. este de 15,5 miliarde dolari.
Deși multe medicamente pot limita convulsiile, nici un medicament nu poate preveni
cauza de epilepsie sau dezvoltarea epilepsiei (epileptogenezei) la pacienții care sunt expuși
riscului (de exemplu, după traumatismul capului). Pentru mulți pacienți, epilepsia este o
tulburare progresivă asociată cu pierderea continuă a țesutului cerebral și a funcției cognitive.
Recent, întocmirea rapoartelor anecdotice și a mediatizării au generat un interes intens în
rândul părinților, pacienților și comunității științifice cu privire la potențialul consumului de
canabis medical pentru tratarea crizelor.

13
 Două fitocannabinoide majore derivate din canabis sunt A9-tetrahidrocanabinol (THC)
psihoactive și cannabidiol non-psihoactiv (CBD). Atât Δ9-THC, cât și CBD pot preveni
convulsiile și pot reduce mortalitatea la modelele de crize la animale cu toxicitate scăzută și
tolerabilitate ridicată. Cu toate acestea, o analiză sistematică de la Academia Americană de
Neurologie și o revizuire a bazei de date Cochrane au concluzionat că cannabisul medical este de
"eficacitate necunoscută" pentru a trata epilepsia.[8]

Consumul acut de cannabis și accidentele auto

În ciuda reglementării în multe jurisdicții, cannabisul (marijuana) este cea mai frecvent
utilizată substanță ilicită din lume. Rezultatele studiului canadian privind consumul de alcool și
droguri din 2009 au indicat că 11,4% dintre canadieni și 33% din total cei cu vârste între 15 și 24
de ani au consumat cannabisul cel puțîn o dată în anul precedent. Rata de conducere sub
influența cannabisului au crescut și în ultimii ani; datele naționale colectate în 2004 indică faptul
că 4% dintre adulții canadieni ce au raportat că conduc la o ora după consumul de cannabis, de la
1,9% înregistrat în 1996. Aceste rezultate sunt reflectate în alte jurisdicții din întreaga lume. Un
sondaj de pe o stradă cu 537 șoferi din Scoția a arătat că 15% dintre respondenții cu vârste
cuprinse între 17 și 39 de ani au fost admiși la consum canabis în termen de 12 ore de la
conducerea unui vehicul. și Centrul European de Monitorizare a Drogurilor și Toxicomanie a
constatat că între 0,3% și 7,4% dintre șoferii testate au avut rezultate pozitive pentru canabis din
sondajele rutiere din Regatul Unit, Danemarca, Olanda, Norvegia, Statele Unite și Australia.
Trei tipuri de studii studiile epidemiologice sunt frecvent utilizate pentru a investiga
consumul de canabis și coliziunile cu autovehicule: studii privind secțiunea transversașă, studii
de cohortă și studii de caz. Studiile secționale au raportat incidența cannabisului la cei răniți sau
șoferi răniți mortal, precum și în conducerea generală.
În aceste studii, cannabisul este în mod constant una dintre cele mai frecvent detectate
substanțe psihoactive (a două după alcool), precum și persoanele care conduc în termen de două
ore după utilizarea cannabisului au generat rate mari de coliziune.
Mai mult de jumătate din aceste studii au sugerat că consumul de cannabis este asociat cu un risc
crescut din coliziune în trafic,
Cercetători au folosit de asemenea o variantă a modelelor de control al cazurilor, adesea
cunoscute că studii de culpabilitate. Studiile de culpabilitate includ șoferii implicați în ciocniri,
separați în cei care au fost responsabili pentru ciocnire și cei care nu au fost. Premisa acestor
lucruri studii este că, dacă consumul de cannabis crește riscul de coliziune, drogul ar trebui să fie
detectată mai mult în șoferii considerați a fi responsabili de coliziuni. Cu toate acestea, analizele
de culpabilitate au produs de asemenea rezultate mixte. Prin urmare, există o lipsă de consens în
privința riscului de coliziuni a autovehiculelor sunt ridicate sau coborâte atunci când conducătorii
auto au consumat recent cannabisul. În plus, foarte puține studii pe această temă sunt
generalizabile pentru situațiile din realitate.
Este necesară o revizuire sistematică actualizată a dovezilor existente privind rolul
consumului de cannabis asupra riscului de coliziuni, nu numai din perspectiva unei politici
publice și a unui program, dar și având în vedere lacunele actuale în ceea ce privește domeniul de
aplicare și calitatea literatură și metodologie. [9]

14
 Avantaje și dezavantaje ale consumului de cannabis
Marijuana, stupefiant legalizat recent în Washington şi Colorado pentru uz recreaţional,
are o serie de întrebuinţări în scopuri medicale, însă poate avea şi efecte dăunătoare asupra
corpului şi minţii.
Starea de inerţie fizică şi psihică indusă de marijuana este dată de o substanţă chimică
numită tetrahidrocanabinol (THC) care inhibă centrii nervoşi. Substanţe similare THC-ului sunt
produse în mod natural de corpul uman, chimicalele folosindu-se de "infrastructura" deja creată
pentru a-şi produce majoritatea efectelor.
Printre efectele negative ale marijuanei se numără blocarea formării de amintiri.
Substanţa activă afectează o zonă a creierului numită hipocampus şi responsabilă pentru
procesarea informaţiilor.
Stupefiantul afectează totodată echilibrul, postura, capacitatea de coordonare şi timpul de
reacţie. Acesta măreşte riscul de a suferi de depresie, cu precădere în cazul tinerilor care sunt
predispuşi la astfel de afecţiuni.
Consumul de marijuana poate duce totodată la stări de anxietate, frică şi chiar panică.
Halucinaţiile vizuale sau auditive sunt de asemenea efecte întâlnite în cazul consumului de
marijuana.
Consumul de marijuana a mai fost asociat cu perturbarea fazei REM a somnului, perioadă
esenţială în care corpul se reface.
Cu toate acestea, marijuana are şi efecte pozitive. Stupefiantul reduce durerea şi este
folosit în tratarea unor boli inflamatorii intestinale, potrivit studiilor.
THC-ul ajută totodată la încetinirea agravării stării de sănătate a persoanelor care suferă de
Alzheimer. Consumul de marijuana ar putea ajuta totodată la încetinirea răspândirii unor forme
de cancer. [10]

Avantaje

Majoritatea beneficiilor conferite de marijuana au legătură cu efectele sale psihoactive.

Marijuana este eficace împotriva stresului, reducând anxietatea, crescând nivelul de euforie şi
provocând o uşoară disociere de mediu în rândul utilizatorilor.
De asemenea, marijuana poate ajuta persoanele cu o greutate scăzută să mănânce mai
mult, deoarece stimulează apetitul. Din acest motiv, marijuana este utilă pacienţilor afectaţi de
cancer, căci stimularea apetitului îi ajută să îşi menţină o greutate sănătoasă, ceea ce conduce la
rate mai mari de supravieţuire. Oamenii afectaţi de dureri cronice se numără, de asemenea,
printre cei ajutaţi de marijuana.
Dovezile preliminare sugerează că marijuana poate fi utilă şi persoanelor ce suferă de
Parkinson, Alzheimer şi de scleroză multiplă, însă este nevoie de mai multe cercetări pentru a
ajunge la o concluzie definitivă. [2]

15
Dezavantaje

Cel mai mare dezavantaj asociat consumului de marijuana este internalizarea receptorului
NMDA, ceea ce poate duce la o slabă retenţie a amintirilor.
Consumul ocazional de marijuana nu afectează memoria de lungă durată şi nici
capacitatea de a forma amintiri. Activarea receptorului CB1 duce însă la o sporire a activităţii şi
a fluxului sanguin într-o regiune a creierului intitulată cortexul cingulat anterior (CCA), ceea ce
declanşează creşterea tensiunii arteriale diastolice (al doilea număr evidenţiat de măsurătorile de
tensiune). Acest lucru înseamnă că marijuana, atunci când este combinată cu substanţe
stimulante, poate creşte riscul de probleme cardiovasculare, cum ar fi un atac de cord.
Consumul frecvent de marijuana transformă această stimulare a fluxului sanguin într-o
atenuare a fluxului sanguin atunci când receptorul CB1 este internalizat. Consumul foarte
frecvent, definit prin 5 sau mai multe jointuri în fiecare zi, poate chiar duce la reducerea în
dimensiuni a cortexului cingulat anterior, ceea ce poate afecta capacitatea de atenţie şi creşte
riscul de a dezvolta o psihoză. Când cortexul cingulat anterior este afectat în acest fel, este
posibil să nu mai revină la dimensiuni normale chiar în situaţia în care consumul de marijuana
încetează.
Efectele marijuanei asupra memoriei sunt:
Consumul de marijuana provoacă o stare temporară de reducere a capacităţii de
memorare pe termen scurt. Este vorba despre aceeaşi senzaţie pe care o aveţi când vă uitaţi la
ceas, iar la scurt timp după aceea nu mai ţineţi minte ce oră este. Acest efect nu provoacă
probleme de memorie pe termen lung.
Cei care consumă frecvent marijuana pot suferi o uşoară tulburare cognitivă, aşa-numita
„ceaţă a creierului” (brain fog), dacă încetează să consume marijuana, dar acest efect dispare
după două săptămâni, fără a provoca daune pe termen lung.
Cei care consumă foarte multă marijuana pot avea dificultăţi de concentrare şi de învăţare dacă
le-a fost afectat cortexul cingulat anterior.
Cercetătorii au descoperit o metodă prin care consumatorii de marijuana pot preveni
pierderea temporară a memoriei ce apare în urma consumului: medicamentele antiinflamatoare
nesteroidiene precum ibuprofenul sau aspirina. Acestea previn apariţia tulburărilor de memorie
provocate de THC, însă menţin abilitatea acestuia de a reduce plăcile de beta amiloid şi de a
atenua neurodegenerarea. [2]

16
 Concluzii
În concluzie cannabisul este cel mai consumat drog din lume, în mare parte fiind
cunsumat prin fumat.
Studiile arată că acest drog afectează în special sistemul nervos, sistemul respirator, și
sistemul reproducător.
Cannabisul are efecte positive in relatiile de cuplu, asupra bolilor cum ar fi Parkinson,
Epilepsie, etc.
Ca și efecte negative ar fi faptul ca exista posibilitatea ca consumatorii sa se
imbolnăveasca de schizofrenie, cancer pulmonary, sa provoace accidente rutiere, etc.
Cannabisul consumat în mod recreational este sustinut de multe personae printer care și
Oprah.

17
 Bibliografie

1. http://www.sfatulmedicului.ro/Halucinogene/cannabisul-si-
cannabinoidele_4297#wrapper
2. http://www.descopera.ro/stiinta/13252438-marijuana-dincolo-de-mituri-si-mistificari-ce-
spune-stiinta
3. http://www.spliffseeds.nl/the-best-ways-to-consume-cannabis-spliff-bong-dabs-or-
edibles.html
4. http://www.descopera.ro/dnews/13210565-femeile-reactioneaza-diferit-de-barbati-atunci-
cand-fumeaza-marijuana-concluzia-unui-studiu
5. http://www.descopera.ro/dnews/13161778-ce-se-intampla-cand-ambii-membri-ai-unui-
cuplu-fumeaza-marijuana-descoperirea-controversata-a-cercetatorilor
6. http://www.descopera.ro/dnews/11979251-ce-se-intampla-cu-bebelusul-daca-mama-
fumeaza-marijuana-in-timpul-sarcinii
7. Adverse effects of cannabis Wayne Hall, Nadia Solowij
8. “Cannabinoids and Epilepsy”, Evan C. Rosenberg & Richard W. Tsien & Benjamin J.
Whalley & Orrin Devinsky,18 August 2015, The American Society for Experimental
NeuroTherapeutics, Inc. 2015
9. Mark Asbridge associate professor, Jill A Hayden assistant professor, Jennifer L
Cartwright research coordinator,” Acute cannabis consumption and motor vehicle
collision risk: systematic review of observational studies and meta-analysis” Department
of Community Health and Epidemiology, Dalhousie University, Halifax, Nova Scotia,
Canada B3H 1V7
10. http://www.gandul.info/magazin/efectele-marijuanei-asupra-creierului-si-corpului-uman-
11852128

18