Sunteți pe pagina 1din 57

Pipelife Romania

NOTĂ FOARTE IMPORTANTĂ

Acest manual este realizat de firma Pipelife Romania şi se supune legislaţiei romaneşti în
vigoare referitoare la drepturile de autor.
Nici o parte din acest manual nu poate fi reprodusă, distribuită sau transmisă în orice
formă şi prin orice mijloace, fără acordul prealabil scris al firmei Pipelife Romania.

Manualul conţine informaţii verificate, considerate a fi corecte la data apariţiei lui. El este
prezentat utilizatorilor în forma actuală, care poate fi modificată pe masura apariţiei unor noi
informaţii sau detalii tehnice. Acestea vor fi introduse în manual în ediţiile viitoare.

Pag. 2
Pipelife Romania

CUPRINS
CUVINT INAINTE .......................................................................................................................................................4

1. MATERIA PRIMA .................................................................................................................................................5

2. DATE GENERALE DESPRE CONDUCTE ............................................................................................................8


2.1. FABRICAREA CONDUCTELOR ................................................................................................................................8
2.2. VERIFICAREA CALITATII .......................................................................................................................................9
2.3. PROPRIETATILE FIZICE ALE CONDUCTELOR PE......................................................................................................10
2.4. PROPRIETATILE CHIMICE ALE CONDUCTELOR PE ..................................................................................................10
2.5. NOTIUNI DE BAZA PENTRU UTILIZAREA CONDUCTELOR ..........................................................................................16
2.5.1. Standardizarea conductelor .......................................................................................................................17
2.5.2. Serii de conducte si rapoarte dimensionale standard ....................................................................................18
2.5.3. Gama de produse ......................................................................................................................................19
2.5.4. Conditii de utilizare ...................................................................................................................................23
2.6. DEPOZITAREA, MANIPULAREA SI TRANSPORTUL CONDUCTELOR .............................................................................24
2.6.1. Depozitarea în fabrica si în locurile de utilizare ..........................................................................................24
2.6.2. Manipularea si transportul ........................................................................................................................27
3. SISTEME DE ÎMBINARE ....................................................................................................................................29
3.1. ÎMBINĂRI DEMONTABILE ....................................................................................................................................29
3.1.1. Îmbinare prin adaptor de flanşă şi flanşă liberă ..........................................................................................29
3.1.2. Îmbinări rapide prin fiting cu element de compresie .....................................................................................30
3.1.3. Îmbinări cu mufă şi garnitură din cauciuc ...................................................................................................32
3.2. ÎMBINĂRI NEDEMONTABILE ................................................................................................................................32
3.2.1. Sudarea cap la cap ....................................................................................................................................32
3.2.2. Îmbinarea cu electrofitinguri......................................................................................................................34
3.2.3. Sudarea prin polifuziune ............................................................................................................................36
4. LUCRĂRI DE TERASAMENTE ŞI POZAREA CONDUCTELOR ......................................................................36
4.1. SĂPAREA ŞANŢULUI...........................................................................................................................................37
4.2. PREVEDERI PRIVIND PREGĂTIREA PATULUI DE FUNDARE ........................................................................................39
4.3. POZAREA CONDUCTELOR ...................................................................................................................................41
5. CALCULE DE REZISTENŢĂ...............................................................................................................................43
5.1. NOŢIUNI DE BAZĂ .............................................................................................................................................43
5.2. RECOMANDĂRI PENTRU PROIECTANŢI..................................................................................................................47
6. DIMENSIONAREA HIDRAULICĂ ......................................................................................................................48
6.1. NOŢIUNI DE BAZĂ .............................................................................................................................................48
6.2. TABELE ŞI NOMOGRAME DE DIMENSIONARE .........................................................................................................50
7. UTILIZĂRI ALE CONDUCTELOR PE................................................................................................................53
7.1. CONDUCTE DE GAZ............................................................................................................................................53
7.2. CONDUCTE DE APĂ POTABILĂ ŞI INDUSTRIALĂ ......................................................................................................53
7.3. CONDUCTE TEHNOLOGICE ..................................................................................................................................54
7.4. CONDUCTE DE CANALIZARE SUB PRESIUNE ..........................................................................................................54

Pag. 3
Pipelife Romania

CUVINT INAINTE

Inca din 1996 - anul patrunderii pe piata din România - PipeLife a facilitat accesul la
noile sisteme de conducte din materiale plastice. Destinate în principal proiectelor de
infrastructura, conductele din polietilena, PVC sau polipropilena înlocuiesc cu succes
sistemele traditionale din otel, beton sau azbociment utilizate fie pentru constructia de
locuinte, pentru utilitati publice - alimentari cu apa potabila, retele de canalizare, distributia
gazelor naturale - fie pentru diverse alte aplicatii din domeniul industrial.

Cu acest manual de utilizare PipeLife România intentioneaza sa puna la dispozitia celor


interesati informatii tehnice legate de sistemele de conducte fabricate si distribuite de
compania noastra. Intentia noastra este ca prezentul ghid tehnic sa fie un instrument util
pentru însusirea cunostintelor necesare utilizarii acestor sisteme recunoscute ca fiind cele mai
moderne si eficiente alternative la sistemele traditionale.

Utilizarea sistemelor de conducte PipeLife contribuie în mod determinant la cresterea


gradului de eficientizare a lucrarilor de infrastructura, însa ceea ce este mai important, efectele
sunt percepute pâna la nivelul consumatorului final, beneficiarului de utilitati publice. Ca
argumente pentru eficienta în timp a solutiilor PipeLife, pot fi invocate câteva avantaje ale
utilizarii acestora: costurile de productie, montare si întretinere mult inferioare, siguranta în
exploatare, durata garantata de viata mult mai mare, contribuind totodata si la protejarea
mediului înconjurator datorita faptului ca sistemele de conducte sunt etanse. Dar dincolo de
aceste beneficii, utilizarea produselor PipeLife se repercuteaza în mod direct asupra cresterii
calitatii vietii.

Eforturile companiei, ale angajatilor sai de a livra pachete integrate de produse si


servicii, dublate de experienta de succes a Grupului PipeLife International, unul dintre primii
trei producatori europeni de sisteme complete de conducte, au condus la consacrarea
PipeLife drept un partener de încredere pe piata din România. Calitatea ireprosabila a
materiilor prime furnizate de renumiti producatori europeni si moderna capacitate de productie
a propriei fabrici sunt factorii determinanti care garanteaza calitatea produselor PipeLife. În
sustinerea acestei afirmatii sta si certificarea sistemului calitatii EN ISO 9002 implementat în
întreaga activitate din cadrul societatii, de catre prestigiosul organism de certificare TÜV
Rheinland EUROQUA. Totodata PipeLife România detine pentru sistemele sale de conducte
toate Agrementele Tehnice si Avizele Sanitare eliberate de institutiile abilitate.

Lucrarile de înfiintare si reabilitare a infrastructurii constituie la ora actuala o cerinta


esentiala în dezvoltarea economiei românesti si, pe cale de consecinta, impune exigente
ridicate.
În experienta de pâna acum PipeLife România a reusit sa convinga ca poate oferi
calitate recunoscuta international, ba mai mult, performantele companiei noastre într-un
domeniu strategic de dezvoltare identifica activitatea PipeLife cu un demers civilizator.

Dr. Viorel Gheorghe


Director General

Pag. 4
Pipelife Romania

1. MATERIA PRIMA
Materia prima de baza utilizata la fabricarea conductelor PEHD este polietilena.
Denumita material plastic în vorbirea curenta, polietilena este un produs chimic obtinut prin
polimerizarea sub presiune a etilenei în prezenta unor catalizatori.

n - gradul de polimerizare reprezentând numarul monomerilor din macromolecula

Masa moleculara precum si structura macromoleculelor polimerului astfel rezultat sunt


determinante pentru proprietatile mecanice ale acestuia: rezistenta la rupere, fisurare, îndoire
sau forfecare, duritatea mare, capacitatea de a forma fibre sau filme rezistente, elasticitatea la
cald. În functie de cerintele de utilizare, pot fi induse anumite modificari asupra proprietatilor
polimerului prin modificarea structurii macromoleculare. Spre exemplu, se poate recurge la
aditionarea altor monomeri, diferiti de monomerul de baza din structura sau se poate opta
pentru modificarea conditiilor de polimerizare (prin utilizarea regulatorilor de polimerizare
denumiti si modificatori).

Polietilenele pot fi de mai multe feluri în functie de structura macromoleculara si


densitate:
a) dupa structura macromoleculelor, polietilenele pot fi:

• cu lanturi de catene
- liniare (cu aproximativ 2-5 catene laterale la 1000 atomi de carbon din catena
principala)
- ramificate (cu aproximativ 20 catene laterale la 1000 atomi de carbon din
catena principala)
• homopolimeri (polimerul rezulta numai din polimerizarea etilenei)
• copolimeri (polimerul rezulta din copolimerizarea etilenei cu alte tipuri de
monomeri)

b) dupa densitate, polietilenele comporta urmatoarea clasificare

• PE de joasa densitate <LDPE> (cu o densitate mai mica de 930 kg/m3)


• PE de densitate medie <MDPE> (cu o densitate cuprinsa între 930 si 942
kg/m3)
• PE de înalta densitate <HDPE> (cu o densitate mai mare de 942 kg/m3)

Polietilena se obtine industrial înca din 1938 prin polimerizarea etenei lichide. Începând
din anii ‘80, prin tehnologia Philips modificata se fabrica polietilenele de GENERATIA a II-a
Pag. 5
Pipelife Romania

(PE 80; MRS 8 MPa) iar - în urma perfectionarii procesului de polimerizare - a aparut si
GENERATIA a III-a de polietilene (PE 100; MRS 10 MPa). Acestea din urma au demonstrat
proprietati fizice si mecanice superioare, proprietati ce decurg din întarirea legaturilor dintre
catenele laterale ale macromoleculelor.
În functie de procesul de prelucrare ulterioara, dar si de utilizarea finala, polimerului de
baza i se adauga în procente mici diferiti aditivi (spre exemplu: lubrifianti, stabilizatori, coloranti
etc) rezultând asa-numitele „compound”-uri (granule) de polietilena care vor constitui materia
prima pentru diferite produse din polietilena. Caracteristicile polimerului de baza imprima
caracteristicile granulelor de polietilena.
Cele mai importante caracteristici ale granulelor PE utilizate la fabricarea conductelor
sunt:
• limita inferioara de încredere/siguranta <LCL> - constituie tensiunea tangentiala de
întindere exprimata în MPa, considerata ca fiind o proprietate a materialului si reprezinta
97,5% din limita teoretica inferioara de rezistenta hidrostatica pe termen lung în apa, la o
temperatura de 20oC pe o perioada de 50 ani.
• rezistenta minima admisibila <MRS> - reprezinta valoarea LCL rotunjita în minus la
cea mai apropiata valoare a seriei numerelor Renard R10 când LCL este mai mic de 10 MPa
si la valoarea cea mai apropiata a seriei R20 când LCL este mai mare sau egal cu 10 MPa.

În functie de aceste doua caracteristici ale granulelor PE a fost realizata clasificarea


ISO-CEN în cadrul careia sunt evidentiate urmatoarele 5 tipuri de polietilene:

Denumire LCL MRS


conform
(97,5%; 200; 50 ani)
ISO-CEN
MPa MPa
PE 32 3,20 – 3,99 3,2
PE 40 4,00 – 4,99 4,0
PE 63 6,30 – 7,99 6,3
PE 80 8,00 – 9,99 8,0
PE 100 10,00 – 11,99 10,0

Tabelul nr. 1

În procesul de fabricatie a conductelor de polietilena, PipeLife România utilizeaza


granule PE de înalta densitate. În mod uzual, conductele PipeLife se fabrica din PE 80 si PE
100, materia prima întrunind conditiile tehnice de calitate prevazute în normele si standardele
nationale si internationale. În tabelul nr. 2 sunt sintetizate aceste conditii tehnice.

Pag. 6
Pipelife Romania

Tabelul nr. 2

Pag. 7
Pipelife Romania

2. DATE GENERALE DESPRE CONDUCTE

În cadrul acestui capitol vor fi prezentate cele mai importante aspecte legate de
conductele din polietilena: proprietati, modalitati si conditii de utilizare, gama sortimentala,
recomandari privind transportul, depozitarea si manipularea acestora.
Proprietatile de baza ale conductelor din PE sunt determinate in primul rând de
caracteristicile materiei prime, dar în acelasi timp pot fi influentate de fazele procesului de
fabricatie, deopotriva în sens pozitiv si negativ. Prin urmare, consideram oportuna - anterior
prezentarii conductelor de PE - prezentarea pe scurt a procesului de fabricatie si a controlului
calitatii.

2.1. Fabricarea conductelor

Conductele de polietilena se fabrica prin procedeul clasic de extrudare utilizat în


domeniul maselor plastice. Figura alaturata prezinta schema tehnologica de principiu a unei
linii de extrudare.

Fig. 1. Unitatile liniei de fabricare a conductelor prin EXTRUDARE

1. Dispozitiv de antrenare; 2. Sistem de reglare SAVEOMAT; 3. Dispozitiv de comanda; 4. Cap de


extrudare; 5. Sistem de calibrare - racire; 6. Dispozitiv de control automat al grosimii; 7. Unitate de racire;
8. Conducta PE; 9. Dispozitiv de inscriptionare; 10. Dispozitiv de tragere a conductei.

Prin pâlnia de dozare granulele de PE ajung în carcasa încalzita a snecului, unde are
loc plastifierea. Snecul, prin amestecare si împingere, transmite capului de extrudare
materialul aflat în stare plastifiata. Materialul este presat prin capul de extrudare de forma
inelara, luînd forma acestuia. Dimensiunea este determinata de dispozitivul de calibrare.
Calibrarea se poate realiza prin suprapresiune sau prin vacuumare. Procedeul utilizat de
PipeLife România la fabricarea întregii game sortimentale se bazeaza pe tehnologia
vacuumatica de racire.

În figura nr. 2 este prezentat principiul functionarii sistemului de calibrare:

Pag. 8
Pipelife Romania

Figura nr. 2

1. Cap de extrudare; 2. Calibru; 3. Rezervor de racire vacuumatica; 4. Conducta PE

Paralel cu procesul de calibrare începe si racirea conductei, proces continuat si în baia


de racire.
Conditia de baza a reglarii procesului de racire este ca temperatura suprafetei interioare
a conductei ajunsa în dispozitivul de tragere sa nu depaseasca 85°C. Din linia de fabricatie
face parte si dispozitivul de control automat al presiunii peretelui conductei precum si
dispozitivul de inscriptionare a conductelor. Dupa operatia de tragere a conductei urmeaza
operatia de inscriptionare si ulterior debitare sau dupa caz de bobinare în colaci.
Baza realizarii conductelor de buna calitate este ca agregatele liniei de fabricatie sa
functioneze în armonie. Liniile de fabricatie ale PipeLife România, precum si procedurile de
reglaj si control sunt complet automatizate. Diametrul conductelor, calibrarea, reglarea grosimii
peretilor si respectarea tuturor parametrilor tehnologici sunt asigurate în cadrul PipeLife
România de un sistem computerizat.
Este cunoscut ca unele operatiuni tehnologice - modelare, racire - introduc „tensiuni” în
peretele conductei. Cu toate ca acest fenomen nu poate fi evitat in totalitate, prin optimizarea
procesului de fabricatie, tensiunile interne din conducte se pot mentine la nivel scazut.

2.2. Verificarea calitatii

În cadrul procesului de fabricatie, controlul calitatii materiei prime si a produsului finit


este organizat în conformitate cu prevederile standardului SR EN ISO 9002 si se bazeaza pe
cerintele tehnice prevazute în standardele de produs: standarde ISO sau norme interne.
Verificarea calitatii se efectueaza pe baza prescriptiilor celor mai recente standarde de
referinta în vigoare, în cadrul unor laboratoare dotate cu echipamente moderne de inspectie,
masurare si încercare. Totodata produsele fabricate de PipeLife România sunt supuse unui
control extern de catre institutii de specialitate neutre acreditate (ICECON SA Bucuresti).
PipeLife România detine Agrementele Tehnice si Avizele Comisiei de Agrement Tehnic
în Constructii pentru toate tipurile de conducte din polietilena (apa, canalizare, gaz,
telecomunicatii).

Pag. 9
Pipelife Romania

2.3. Proprietatile fizice ale conductelor PE

Valorile obtinute pentru proprietatile fizice ale conductelor de polietilena sunt


dependente de metodele de analiza si de conditiile de confectionare a epruvetelor.
Majoritatea datelor aflate în utilizare au fost obtinute pe epruvete realizate din placi presate.
Caracteristicile fizice - cele mai importante - utilizate în proiectare si practica sunt cuprinse în
tabelul nr. 3.
Rezultatele analizelor efectuate pe epruvete confectionate din conducta pentru valorile
rezistentei, alungirii la rupere si a modulului de elasticitate pot diferi de valorile date în tabelul
nr. 3.
Valorile modulului de elasticitate sunt determinate de evolutia în timp a proprietatilor
fizice ale conductei. Acestea sunt relativ stabile la temperatura de 20oc. În acelasi timp, odata
cu atenuarea tensiunilor interne provenite din procesul de fabricatie, rezistenta la rupere va
creste în mica masura iar alungirea va scadea în mod accentuat.
În calculele de rezistenta pentru dimensionarea conductelor se impune utilizarea
AMBELOR module - pe termen scurt si pe termen lung.

Figura nr. 3 Tabelul nr. 3


Variatia lungimii conductelor în functie de temperatura

Ex. La o diferenta de temperatura (∆T=60°C) între temperatura mediului de punere în opera


(T= 0°C) si temperatura fluidului vehiculat (T = 60 °C), lungimea unui tronson de conducta (L =
10 m) se modifica în consecinta (∆L= 120 mm).
(Obs.: În figura nr. 3, coeficientul de dilatare lineara α = 2 x 10-4/0C)

2.4. Proprietatile chimice ale conductelor PE

Polietilena este rezistenta la actiunea solutiilor apoase a sarurilor anorganice si la


majoritatea acizilor si a bazelor. Aceasta proprietate se mentine si în cazul concentratiilor mari
si la temperaturi relativ ridicate (max. + 60oC). Produsele chimice puternic oxidante ca de
exemplu:
• acidul azotic concentrat;
• acidul sulfuric concentrat (oleum);
• acidul borsulfonic ;
• acidul cromsulfonic;
• halogenii;

Pag. 10
Pipelife Romania

• produsele care pun în stare libera halogeni pot ataca polietilena chiar la temperatura
de 20oC ± 3oC.
Contactul cu dizolvantii pe baza de hidrocarburi alifatice cu continut de clor, dizolvantii
pe baza de hidrocarburi aromatice, uleiurile minerale de natura aromatica, benzenul, respectiv
derivatii benzenului poate conduce la expandarea într-o oarecare masura a materialului
conductei.
Literatura de specialitate ofera informatii referitoare la rezistenta la produsele chimice
de concentratii diferite, date sintetizate în tabelul nr. 4.
În cazul utilizarii conductelor din PE pentru transportul unor medii deosebite sau de
compozitie incerta, eventual a unor medii compuse din amestecuri de substante chimice,
recomandam consultarea specialistilor companiei anterior lansarii comenzii catre PipeLife
România.

Pag. 11
Pipelife Romania

Reactiv sau produs Concentraţie Temperatură


20°C 40°C 60°C
Acid acetic glacial >96% R R RL
Acid acetic 10% R R R
Aldehidă acetică 100% R RL RL
Anhidridă acetică 100% R R RL
Acid acetic (oţet) R R R
Acetonă 100% R R RL
Apă R R R
Apă clorinată Sol. sat. RL N N
Apă oxigenată 30% R R R
Apă oxigenată 90% R RL N
Apă regală HCL/HNO3=3/1 N N N
Acid adipic Sol. sat. R R R
Alcool 96% R – –
Clorură de aluminiu Sol. sat. R R R
Fluorură de aluminiu Sol. sat. R R R
Sulfat de aluminiu Sol. sat. R R R
Amoniac (gaz) 100% R R R
Amoniac (lichefiat) 100% R R R
Apă amoniacală Sol. dil. R R R
Clorură de amoniu Sol. sat. R R R
Fluorură de amoniu Sol. R R R
Azotat de amoniu Sol. sat. R R R
Sulfat de amoniu Sol. sat. R R R
Sulfură de amoniu Sol. R R R
Anilină 100% R R RL
Clorură de antimoniu 90% R R R
Acetat de argint Sol. sat. R R R
Cianură de argint Sol. sat. R R R
Azotat de argint Sol. sat. R R R
Acid arsenic Sol. sat. R R R
Carbonat de bariu Sol. sat. R R R
Clorură de bariu Sol. sat. R R R
Hidroxid de bariu Sol. sat. R R R
Sulfat de bariu Sol. sat. R R R
Benzaldehidă 100% R R RL
Benzen 100% RL RL RL
Benzină (hidrocarburi alifatice) R R RL
Acid benzoic Sol. sat. R R R
Bere R R R
Borax (Tetraborat de sodiu) Sol. sat. R R R
Acid boric Sol. sat. R R R
Brom (lichid) 100% N N N
Brom (vapori uscaţi) 100% N N N
Acid bromhidric 50% R R R
Acid bromhidric 100% R R R
Butan (gaz) 100% R R R
Alcool butilic 100% R R R
Pag. 12
Pipelife Romania

Reactiv sau produs Concentraţie Temperatură


20°C 40°C 60°C
Acid butiric 100% R R RL
Carbonat de calciu Sol. sat. R R R
Clorat de calciu Sol. sat. R R R
Clorură de calciu Sol. sat. R R R
Hidroxid de calciu Sol. sat. R R R
Hipoclorit de calciu Sol. R R R
Azotat de calciu Sol. sat. R R R
Sulfat de calciu Sol. sat. R R R
Sulfură de calciu Sol. dil. RL RL RL
Bioxid de carbon (uscat) 100% R R R
Monoxid de carbon 100% R R R
Tetraclorură de carbon 100% RL N N
Sulfură de carbon 100% RL N N
Acid cianhidric 10% R R R
Ciclohexanol 100% R R R
Ciclohexanon 100% R R RL
Acid citric Sol. sat. R R R
Acid clorhidric 10% R R R
Acid clorhidric Conc. R R R
Clor acetic, monoacid Sol. R R R
Clor (gaz) uscat 100% RL N N
Cloroform 100% N N N
Acizi metil-benzoici Sol. sat. RL RL –-
Acid cromic 20% R R RL
Acid cromic 50% R RL RL
Dextrină Sol. R R R
Dioxan 100% R R R
Dioctilftalat 100% R R RL
Heptan 100% R RL N
Acetat de etil 100% R RL N
Alcool etilic 40% R R RL
Eter etilic (dietil eter) 100% RL RL RL
Fenol Sol. R R R
Clorură de fier (II) Sol. sat. R R R
Sulfat de fier (II) Sol. sat. R R R
Clorură de fier (III) Sol. sat. R R R
Azotat de fier (III) Sol. R R R
Sulfat de fier (III) Sol. sat. R R R
Acid fluorhidric 4% R R R
Acid fluorhidric 60% R R RL
Acid fluorhidric 100% RL N N
Fluor 100% N N N
Acid fluorsilicic 40% R R R
Formaldehidă 40% R R R
Acid formic 50% R R R
Acid formic 98% ÷ 100% R R R
Triclorură de fosfor 100% R R RL
Acid fosforic 50% R R R
Pag. 13
Pipelife Romania

Reactiv sau produs Concentraţie Temperatură


20°C 40°C 60°C
Acid fosforic 95% R R RL
Alcool furfurilic 100% R R RL
Glucoză Sol. sat. R R R
Glicerină 100% R R R
Glicol etilenic 100% R R R
Acid glicolic Sol. R R R
Hidrogen 100% R R R
Hidrogen sulfurat 100% R R R
Hidrochinonă Sol. sat. R RL N
Acid lactic 100% R R R
Lapte R R R
Drojdie de bere Sol. R R RL
Carbonat de magneziu Sol. sat. R R R
Clorură de magneziu Sol. sat. R R R
Hidroxid de magneziu Sol. sat. R R R
Azotat de magneziu Sol. sat. R R R
Acid maleic Sol. sat. R R R
Melasă Conc. sol. ap. R R R
Mercur 100% R R R
Azotat de mercur Sol. R R R
Cianură de mercur Sol. sat. R R R
Clorură de mercur Sol. sat. R R R
Clorură de etil 100% RL – –
Dicloretan 100% N – –
Clorură de metil 100% RL N N
Alcool metilic 100% R R R
Clorură de nichel Sol. sat. R R R
Nitrat de nichel Sol. sat. R R R
Sulfat de nichel Sol. sat. R R R
Acid nicotinic Sol. dil. R R –
Acid azotic 25% R R R
Acid azotic 50% RL RL N
Acid azotic 75% N N N
Acid oleic 100% R R RL
Uleiuri şi grăsimi R RL RL
Uleiuri minerale R R RL
Acid oxalic Sol. sat. R R R
Oxigen 100% R R RL
Ozon RL N N
Acid propionic 50% R R R
Acid propionic 100% R RL RL
Acid picric Sol. sat. R R –
Acetat de plumb Sol. sat. R R –
Piridină 100% R RL RL
Bicarbonat de potasiu Sol. sat. R R R
Bicromat de potasiu Sol. sat. R R R
Bisulfat de potasiu Sol. sat. R R R
Bromat de potasiu Sol. sat. R R R
Pag. 14
Pipelife Romania

Reactiv sau produs Concentraţie Temperatură


20°C 40°C 60°C
Bromură de potasiu Sol. sat. R R R
Carbonat de potasiu Sol. sat. R R R
Clorat de potasiu Sol. sat. R R R
Clorură de potasiu Sol. sat. R R R
Cromat de potasiu Sol. sat. R R R
Cianură de potasiu Sol. R R R
Fericianură / Ferocianură de potasiu Sol. sat. R R R
Fluorură de potasiu Sol. sat. R R R
Fosfat de potasiu Sol. sat. R R R
Hidroxid de potasiu 10% R R R
Hidroxid de potasiu Sol. R R R
Hipoclorit de potasiu Sol. R R RL
Azotat de potasiu Sol. sat. R R R
Perclorat de potasiu Sol. sat. R R R
Permanganat de potasiu 20% R R R
Persulfat de potasiu Sol. sat. R R R
Sulfat de potasiu Sol. sat. R R R
Sulfit de potasiu Sol. R R R
Sulfură de potasiu Sol. R R R
Clorură de cupru Sol. sat. R R R
Azotat de cupru Sol. sat. R R R
Sulfat de cupru Sol. sat. R R R
Acid salicilic Sol. sat. R R R
Benzoat de sodiu Sol. sat. R R R
Bicarbonat de sodiu Sol. sat. R R R
Bisulfit de sodiu Sol. R R R
Bromură de sodiu Sol. sat. R R R
Carbonat de sodiu Sol. sat. R R R
Cianură de sodiu Sol. sat. R R R
Clorat de sodiu Sol. sat. R R R
Clorură de sodiu Sol. sat. R RL N
Fericianură de sodiu Sol. sat. R R R
Ferocianură de sodiu Sol. sat. R R R
Fluorură de sodiu Sol. sat. R R R
Fosfat de sodiu Sol. sat. R R R
Hidroxid de sodiu 40% R R R
Hidroxid de sodiu Sol. R R R
Hipoclorit de sodiu 15% clor R R R
Azotat de sodiu Sol. sat. R R R
Azotit de sodiu Sol. sat. R R R
Sulfat de sodiu Sol. sat. R R R
Sulfură de sodiu Sol. sat. R R R
Anhidridă sulfuroasă 100% R R R
Acid sulfuric 10% R R R
Acid sulfuric 50% R R R
Acid sulfuric (oleum) N N N
Anhidridă sulfurică 100% N N N
Acid sulfuros 30% R R R
Pag. 15
Pipelife Romania

Reactiv sau produs Concentraţie Temperatură


20°C 40°C 60°C
Clorură de staniu (II) Sol. sat. R R R
Clorură de staniu (IV) Sol. sat. R R R
Revelatoare foto Conc. sol. ap. R R R
Acid tanic Sol. R R R
Acid tartric Sol. R R R
Clorură de tionil 100% N N N
Toluen 100% RL N N
Tricloretilenă 100% N N N
Trietanolamină Sol. R R RL
Uree Sol. R R R
Urină R R R
Vinuri şi rachiuri R R R
Xilină 100% RL N N
Carbonat de zinc Sol. sat. R R R
Clorură de zinc Sol. sat. R R R
Oxid de zinc Sol. sat. R R R
Sulfat de zinc Sol. sat. R R R

Tabelul nr. 4
Legenda:
Sol. dil. — solutie apoasa, diluata, cu concentratie de 10%
Conc. sol. ap. — solutie apoasa de concentratie uzuala
Sol. — solutie apoasa cu concentratie mai mica de 10%, dar nesaturata
Sol. sat. — solutie saturata la 20oC
R — rezistent
RL — rezistenta limitata
N — nerecomandat

2.5. Notiuni de baza pentru utilizarea conductelor

Conductele din PE sunt considerate o alternativa de succes la materialele clasice


utilizate în instalatii întrucât prezinta urmatoarele avantaje:
• rezistenta sporita la coroziune;
• greutate specifica redusa;
• exploatare avantajoasa (rata specifica a defectiunilor redusa);
• elasticitate deosebita;
• durata de serviciu ridicata (functie de temperatura si solicitare);
• o rugozitate a peretilor redusa si constanta în timp;
• tehnici de îmbinare multiple – pentru rezolvarea diverselor probleme tehnice;
• tehnologie relativ simpla de montaj;
• productivitate mare de montaj, cu consum redus de forta de munca.
Ca dezavantaj putem aminti pretul „relativ” ridicat, fapt real atât timp cât se ia în calcul
doar pretul altor tipuri de conducte, fara a se tine cont de cheltuielile suplimentare generate de
transport, punere în opera si comportarea în timp. În unele situatii, în conditii defavorabile de
punere în opera: sol slab, apa freatica, accesibilitate limitata, etc - conducta din PE este
singura alternativa reala.

Pag. 16
Pipelife Romania

În comparatie cu conductele realizate din materiale clasice, la care dimensiunea


caracteristica este diametrul nominal interior, în cazul conductelor din PE dimensiunile
caracteristice sunt diametrul exterior nominal dn (dn este diametrul exterior specificat al
conductei) si grosimea nominala de perete en (en este valoarea numerica a grosimii de perete
a unei conducte, care este un numar rotunjit apropiat, aproximativ egal cu dimensiunea de
fabricatie).

2.5.1. Standardizarea conductelor

Diametrele exterioare standard ale conductelor de PE au fost stabilite de subcomisia


tehnica 5/SC6 a ISO (International Standardisation Organisation). Grosimea peretilor
conductei se stabileste - functie de presiunea nominala - cu ajutorul formulei Kazan
simplificate:

P dm
σs = –––– · ––––– (1)
10 2en

în care:
σs — tensiunea de calcul (N/mm2)
P — presiunea nominala (bar)
dm — diametrul exterior al conductei (mm)
en — grosimea peretelui conductei (mm)

Pentru determinarea tensiunii de calcul (datorita dependentei de timp si temperatura) s-


au efectuat si se efectueaza si astazi numeroase experimente.
Pentru perioade mai lungi de timp, valorile referitoare la rezistenta s-au obtinut prin
extrapolare, valori confirmate de experienta de peste 25 de ani în domeniu. Pornind de la
rezultatele determinarilor efectuate pe perioade mai scurte de timp, în conditii de temperatura
mai ridicata, se fac extrapolarile pentru temperaturi mai coborâte si perioade de timp mai lungi
(formula Arrhenius).
Relatia utilizata la extrapolare se poate scrie sub forma:

B C
log t = A + — + — x log σ (2)
T T

unde:
t — timpul (ore)
T — temperatura (oK)
σ — tensiunea (N/mm2)
A, B, C — constante de material si experiment.

Rezultatele sub forma de curbe, conform literaturii de specialitate, sunt prezentate în


figura nr. 4. În cazul reprezentarii dublu logaritmice curbele corespunzatoare unor temperaturi
diferite au o forma asemanatoare. Dupa un anumit timp de utilizare aceste curbe coboara
brusc (exceptie fac conductele realizate din materiale de generatia a III-a). Aparitia zonei de
coborâre brusca a curbei, în cazul temperaturii de 80oC, se preconizeaza sa se instaleze
dupa 165 ore, la o tensiune de 4,6 N/mm2. Tensiunile admisibile se stabilesc cu ajutorul
tensiunilor de referinta partiale, ajustate cu diferiti coeficienti de siguranta. Acest principiu este
prezentat în figura nr. 5.
Pag. 17
Pipelife Romania

Figura nr. 5
Stabilirea coeficientului de siguranta „C”
pentru temperatura de 20 °C si alungirea
Figura nr. 4 limită de 2%.(1 = valoarea medie a
dispersiei valorilor de alungire)
Curbele de regresie la presiunea interna
pentru o conducta de PE, coform DIN 8075.

Tensiunea admisibila se obtine din formula (1) prin substituire, respectiv se pot calcula
conductele de diametre si trepte de presiune diferite în clasa MRS 8,0. În mod natural,
principiile enuntate sunt valabile si pentru conductele din clasa MRS 10,0 cu luarea în
considerare a curbelor de regresie a materialului de baza.

2.5.2. Serii de conducte si rapoarte dimensionale standard

Marcarea unitara - acceptata international - a seriilor de conducte se face cu ajutorul


unor valori adimensionale, dupa cum urmeaza:

dn - en
S = ———— (3)
2 × en

unde:
S - numarul de serie a conductei;
dn - diametrul exterior (mm);
en - grosimea peretelui (mm).

Pag. 18
Pipelife Romania

Raportul dimensional standard (SDR) este notarea corespunzatoare a seriilor de


conducte, care este aproximativ egal cu raportul dintre diametrul exterior nominal (dn) si
grosimea nominala de perete (en).

dn
SDR = —— (4)
en

Corelatia dintre raportul dimensional standard si numarul de serie al conductei poate fi


exprimat sub forma:

SDR - 1
S = ––––––– sau SDR = 2S + 1
2

2.5.3. Gama de produse

Gama de produse PipeLife cuprinde o larga varietate de conducte ale caror


caracteristici au fost prezentate anterior si elemente de legatura menite sa satisfaca cele mai
variate solicitari, contribuind la realizarea retelelor de tubulatura cu aplicabilitate în diferite
domenii de activitate:
• retele de alimentare si distributie a gazelor naturale;
• retele de alimentare cu apa potabila si industriala;
• retele de canalizare sub presiune;
• protectie cabluri de telecomunicatii.
Conductele cu dn < 110 mm se livreaza în colaci.
Conductele cu dn > 110 mm se fabrica sub forma de bare si se ambaleaza în stive
legate cu chingi, lungimea curenta a barelor fiind de 12 m. Pe baza de comanda se pot livra
conducte sub forma de bare de lungimi diferite de lungimea standard de 12 m, ambalate în
functie de solicitari.

Pag. 19
Pipelife Romania

Conducte pentru alimentari cu apa :

Tabel nr. 5a - Conducte din PE 80 (MRS 8 MPa) cu ss = 5 MPa c = 1,6

Pag. 20
Pipelife Romania

Tabel nr. 5b - Conducte din PE 80 (MRS 8 MPa) cu ss = 6,3 MPa c = 1,25

Pag. 21
Pipelife Romania

Tabel nr. 5c
Conducte din PE 100 (MRS 10 MPa) cu ss = 8 Mpa c = 1,25
Tabel nr. 5d
Conducte din PE 80 pentru retele de distributie a gazelor naturale conform ISO 4437

Tabel nr. 5e
Conducte de protectie pentru telecomunicatii

Pag. 22
Pipelife Romania

Valorile greutatii pe metru liniar prezentate în tabelele anterioare sunt orientative si au


fost calculate luîndu-se în considerare urmatoarele:
• pentru conductele din tabelele 5a, 5b, 5d, densitatea materialului este de 950 kg/m3,
iar dimensiunile diametrului nominal (dn) si a grosimii de perete (en) au fost majorate cu
jumatatea valorii câmpului de toleranta prevazute;
• pentru conductele din tabelul 5c densitatea materialului este de 961 kg/m3,
dimensiunile conductelor fiind majorate în mod similar;
• pentru conductele din tabelul 5e, densitatea materialului luata în calcul este de 950
3
kg/m , iar dimensiunile conductelor sunt majorate ca si în cazurile anterioare;
• din categoria conductelor pentru alimentare cu apa, seriile de conducte care se
produc în mod curent sunt cele prezentate în chenar în tabelul 5a, iar la solicitare, pe baza de
comanda se executa si conducte din celelalte serii.

2.5.4. Conditii de utilizare

Conductele din PE sunt recomandate pentru transportul fluidelor aflate la temperaturi


cuprinse între – 40°C si + 60°C. La temperaturi peste + 20°C durata de viata se reduce si este
corelata cu temperatura si presiunea de serviciu. În cazul utilizarii pentru lucrari de exterior,
este necesar sa se tina cont de faptul ca materialul de baza este sensibil la actiunea razelor
solare (cu toate ca are în compozitie stabilizatori UV) si la expuneri îndelungate poate suferi
descompuneri.
Conductele din PE sunt predispuse la încarcari electrostatice, fenomen de care trebuie
sa se tina seama la utilizarea lor.
La temperaturi joase (sub 0°C) elasticitatea scade proportional iar conductele devin mai
rigide încât la lovire pot aparea fisuri.
Cu ajutorul conductelor din PE se pot realiza nu numai aliniamente, ci si trasee curbate.
La pozarea în trasee curbe se vor utiliza razele minime de curbura prevazute în tabelul nr. 6
(Figura nr. 6).

Nr Trepte de Raza minimă


crt presiune PN de curbură
R
1 2,5 50 x dn
2 3,2 40 x dn
3 4,0 30 x dn
4 6,0 20 x dn
5 10,0 20 x dn

Figura nr. 6 - Raza de curbura. Tabelul nr. 6

Datele din tabel sunt valabile la temperatura de 20°C.


La temperaturi mai scazute se utilizeaza date din figura nr. 7

Pag. 23
Pipelife Romania

Figura nr. 7
Coeficientii de multiplicare a dn pentru calcularea razei minime de curbura

În mod obisnuit polietilena este inflamabila, se aprinde la foc deschis si arde cu flacara
slaba, se lichefiaza si picura. Prin ardere se degaja CO, CO2 si apa. Nu se formeaza deseuri
sau gaze corozive periculoase pentru sanatate.
Pentru unele obiective si în unele domenii de aplicare pot fi necesare masuri deosebite
de securitate împotriva focului.

2.6. Depozitarea, manipularea si transportul conductelor

În scopul evitarii deteriorarii conductelor din PE se recomanda ca la transportul,


manipularea si depozitarea acestora sa se asigure conditii speciale. Modalitatea de depozitare
se va stabili în functie de durata în care conductele vor fi expuse razelor solare. Conductele
pot fi depozitate maxim 2 ani de la data fabricatiei, fara masuri speciale de protectie împotriva
razelor solare.

2.6.1. Depozitarea în fabrica si în locurile de utilizare

Modalitatea de depozitare a conductelor se alege în functie de specificul locatiei care


poate fi incinta fabricii sau locul de utilizare.
Având în vedere ca în incinta fabricii spatiul de depozitare betonat trebuie judicios
organizat, este preferata si chiar recomandata ca solutie rationala depozitarea verticala a
colacilor, pe covor de cauciuc (Figura 8).
De asemenea, depozitarea prin suprapunere a stivelor de conducte asigura o buna
utilizare a suprafetelor de depozitare si posibilitati de manipulare care sa nu provoace
deteriorari (Figura 9).

Pag. 24
Pipelife Romania

Figura nr. 8 Figura nr. 9


Depozitarea colacilor Depozitarea stivelor legate cu chingi
de conducte pe covor de cauciuc

Depozitarea pe suprafete betonate prezinta avantajul de a asigura scurgerea


precipitatiilor, permitând însa si o buna delimitare a spatiilor de circulatie.
La locurile de punere în opera, colacii si barele de conducte se vor depozita, de
asemenea, pe suprafete plane. Depozitarea orizontala a colacilor se va face pe dulapi de
lemn, iar în lipsa acestora pe pat de nisip cu suprafata plana, lipsit de pietris sau alte obiecte
dure.
Pentru depozitarea conductelor cu diametru mic pot fi utilizate si tambururi speciale
(Figura nr. 13).

Depozitarea în stive de sectiune prismatica (Figura nr. 10) este cea mai raspândita
modalitate de depozitare. Lungimea dulapilor si a distantei dintre eventualele proptele (Figura
nr. 12) poate fi de maxim 3m. Rândul inferior de conducte va fi prevazut cu blocaje lalerale. În
incinta santierelor, conductele se vor depozita pe pat de nisip.

Figura nr. 10
Depozitarea în stive de sectiune prismatica

Pag. 25
Pipelife Romania

Figura nr. 11 Figura nr. 12


Organizarea depozitarii colacilor Dimensiunile B, C si b sunt
de conducte si a stivelor, cu asigurarea determinate de diametrul nominal
cailor de circulatie în fabrica al conductelor si de conditiile
de transport
(gabaritul caii de transport)

În figurile 13 si 14 sunt prezentate doua posibilitati de depozitare în santier a barelor de


conducte în vrac si a colacilor (tamburilor).

Figura nr. 13 Figura nr. 14


Tambur metalic utilizat la Depozitarea între juguri pe santier
întinderea colacilor de conducte a barelor de conducte în vrac

Pag. 26
Pipelife Romania

2.6.2. Manipularea si transportul

Cea mai frecventa sursa de deteriorare a suprafetei exterioare a conductelor este


manipularea necorespunzatoare la transport si montaj. În cazul conductelor livrate în colaci,
manipularea cu ajutorul stivuitorului prezinta cea mai mare siguranta (Figura nr. 15).

Figura nr. 15
Manipularea cu stivuitorul a colacilor de conducte
a) dispozitivul de ridicare protejat cu cauciuc b) ridicarea colacilor de conducte

Intinderea (desfacerea colacilor) la locurile de utilizare constituie o sursă frecventă de


deteriorare a conductelor. Desfacerea manuală conduce în mod frecvent, la torsionarea
conductei, imprimând acesteia deformări remanente.
În figura nr. 16 este prezentat un dispozitiv de descolăcire confecţionabil pe şantier —
din dulapi de lemn — şi care, prin rotire în jurul unui ax vertical uns, face posibilă desfacerea
uşoară şi în siguranţă. Conductele de diametru mare pot fi manipulate şi cu macaraua,
utilizând dispozitivul simplu din figura nr. 17.

Figura nr. 16 Figura nr. 17


Dispozitiv de descolăcire Dispozitiv de ridicare şi pozare
confecţionat pe şantier a conductelor de diametru mare

Pag. 27
Pipelife Romania

Nu se admite contactul direct al conductelor cu cablurile de oţel sau lanţurile utilizate la manipulare.
Este obligatorie utilizarea unor elemente intercalate din cauciuc, pânză sau pâslă.

Transportul conductelor în vrac sau legate în stive este permisă doar dacă acestea sunt aşezate
paralel cu suprafaţa platformei mijlocului de transport. Suprafaţa platformei trebuie să fie netedă, lipsită
de corpuri străine şi să asigure un contact total cu rândul inferior de conducte. Stivele pot depăşi cu
maxim 1 m marginea platformei de transport. În acest caz, capetele ce depăşesc marginea platformei
se vor lega la un loc în scopul preîntâmpinării balansului.

La ridicarea barelor de conducte sau a stivelor se recomandă utilizarea macaralelor, punctele


optime de agăţare fiind la 1/4 - 1/3 din lungime (manevrarea prin agăţare într-un singur punct este
interzisă din considerente de rezistenţă şi de protecţia muncii).
Târârea conductelor şi/sau a stivelor pe platforma mijloacelor de transport este interzisă.
Colacii de conducte pot fi transportaţi fie vertical fie orizontal. Dispozitivele de sprijinire trebuie
prevăzute cu suprafeţe protectoare.
Încărcăturile vor fi legate de platforma mijlocului de transport cu ajutorul chingilor.
Tensionarea chingilor se va face cu atenţie, pentru a nu produce deformarea barelor şi colacilor
de conductă.

Pag. 28
Pipelife Romania

3. SISTEME DE ÎMBINARE

Întrucât lucrarea de faţă îşi propune furnizarea unor informaţii tehnice, s-a optat pentru
prezentarea teoretică a diverselor metode de îmbinare, după criteriul demontabilităţii, fără
indicarea mărcilor acestor produse.
Tehnicile de îmbinare utilizate pot fi substituibile. Alegerea modalităţii optime de
îmbinare este posibilă numai cunoscând funcţia pe care o îndeplineşte conducta, condiţiile de
execuţie şi mijloacele auxiliare aflate la dispoziţie.

3.1. Îmbinări demontabile

Un criteriu al realizării reţelelor de conducte, considerat şi prin prisma avantajelor oferite


la întreţinerea şi repararea acestora îl reprezintă demontabilitatea îmbinărilor şi posibilitatea
reutilizării pieselor componente.

3.1.1. Îmbinare prin adaptor de flanşă şi flanşă liberă

Din punct de vedere tehnologic, utilizarea îmbinării cu flanşă este inevitabilă în


realizarea reţelelor de conducte. Îmbinarea adaptor cu flanşă şi flanşă liberă este tehnica cea
mai folosită în realizarea îmbinărilor la arterele principale. Structura îmbinării este prezentată
în figura 18.

Figura nr. 18
Îmbinare prin adaptor de flanşă
şi flanşă liberă
Figura nr. 19
a) Adaptor de flanşă sudat cap la cap;
b) Adaptor de flanşă electrosudat

Etanşeitatea şi impermeabilitatea îmbinărilor cu flanşă liberă depind foarte mult de calitatea


execuţiei. Îmbinările cu flanşe pot fi realizate şi cu fitinguri cu flanşă dublă cu piese speciale de
strângere, însă sunt mai costisitoare şi se utilizează doar pentru anumite diametre.
Pag. 29
Pipelife Romania

Inconvenientul în cazul racordurilor cu flanşă este sensibilitatea la coroziune a flanşelor şi


şuruburilor, respectiv durata de viaţă diferită faţă de cea a conductei.
Acest tip de îmbinare este obligatoriu la montarea vanelor metalice pe reţele.

3.1.2. Îmbinări rapide prin fiting cu element de compresie

Modalitatea cea mai simplă de îmbinare a conductelor de polietilenă este îmbinarea cu ajutorul
fitingurilor cu element de compresie. Această tehnică de îmbinare dă posibilitatea executării cu ran-
dament mărit şi economic a sute de metrii de reţele din conducte livrate în colaci (în acest caz preţul
relativ ridicat al fitingurilor devine nesemnificativ raportat la lungimea reţelei realizate). Domeniul de
utilizare este foarte larg, întrucât fitingurile cu element de compresie se fabrică în domeniul de
diametre dn: 16 - 160. Utilizarea lor este posibilă chiar pentru instalaţii interioare şi conducte
tehnologice. Domeniul frecvent de utilizare a fitingurilor cu element de compresie este depanarea
defecţiunilor pe conducte.
Există o gamă largă de fitinguri cu piesă de compresie, fitingul metalic cu element de com-
presie cu teacă (cu gheare interioare şi exterioare), prezentat în figura nr. 20, fiind preferat în lucrări la
reţelele de gaz.

Figura nr. 20 Figura nr. 21


Fiting cu piesă de compresie şi teacă Mufă rapidă PE sau PP

Fitingul de îmbinare rapidă din material plastic (PE sau PP), prezentat în figura nr. 21, este preferat în
domeniul construcţiei reţelelor hidroedilitare şi al telecomunicaţiilor (Figura nr. 22).

Figura nr. 22 Figura nr. 23


Îmbinarea conductelor de protecţie Fiting de branşament
pentru telecomunicaţii cu mufă rapidă a) pentru branşament pe o direcţie
b) pentru branşament pe două direcţii

In afara pieselor de legătură utilizate în aliniamente, există şi piese cu funcţii diverse.


Dintre acestea, o atenţie deosebită merită acordată celor utilizabile pentru branşamente
Pag. 30
Pipelife Romania

ulterioare la reţelele de conducte. Principalele detalii ale acestor piese sunt prezentate în
figurile nr. 23, respectiv 24.

Figura nr. 25
Dispozitiv de tăiere ortogonală
a capetelor conductelor

Figura nr. 24
Structura racordului de branşament
1. partea superioară; 2. partea inferioară;
3. inelul de etanşare; 4. inelul de întărire (metalic); 5.
şurubul; 6. piuliţa.

Utilizarea fitingurilor pentru îmbinări rapide este condiţionată în primul rând de pregătirea co-
respunzătoare a capătului conductei:
• asigurarea ortogonalităţii planului de tăiere şi
• teşirea capetelor conductelor.
Accesoriile necesare acestor operaţii (Figura Nr. 25 şi 26), vă stau la dispoziţie în ofertele
distribuitorilor.

Figura nr. 26
Dispozitiv pentru teşit capetele de conducte până la
diametrul de 63 mm

Pag. 31
Pipelife Romania

Detalii privind piesele de legătură - gama de produse, instrucţiuni de montaj, tabele şi


nomograme pentru proiectanţi - puteţi găsi în literatura de specialitate şi în oferta tehnică a
firmelor producătoare.

3.1.3. Îmbinări cu mufă şi garnitură din cauciuc

În domeniul construcţiei reţelelor de conducte din PE procedeul de îmbinare cel mai


puţin utilizat este cel cu mufă şi garnitură din cauciuc. Într-un anumit domeniu de diametre,
atunci când se impune un ritm de montaj rapid, este considerată o metoda de îmbinare
practică şi economică. Pot fi utilizate o gamă largă de astfel de fitinguri, acestea fabricându-se
în variantă scurtă sau alungită. Fără pretenţia unei prezentări exhaustive, figura nr. 27
prezintă două tipuri de astfel de mufe, tipul b) putând fi sudat la capătul conductei.

Figura nr. 27
Manşon de racordare din polietilenă cu inel de
etanşare din cauciuc
a) Manşon cu inel dublu
b) Manşon alungit sudat

3.2. Îmbinări nedemontabile

În categoria îmbinărilor nedemontabile pot fi enumerate îmbinările realizate prin diferite


metode de sudare (cu sau fără utilizarea unor fitinguri).

3.2.1. Sudarea cap la cap

Îmbinarea nedemontabilă cel mai frecvent utilizată şi cea mai economică este sudarea
cap la cap. Principiul metodei, într-o formă simplificată şi schematizată, este prezentat în
figura nr. 28.
Figura nr. 28
Schema simplificată a sudării cap la cap

Ordinea tehnologică a operaţiilor, regulile şi prescripţiile


de detaliu sunt date în instrucţiunile tehnologice ale
fiecărui producător de utilaj de sudură, cu precizarea
exactă a parametrilor de sudare: presiune, timp, tempera-
tură.
Parametrii de sudare sunt dependenţi şi de materialul de
bază şi de raportul dimensional standard.
În figura nr. 29 este prezentată (cu titlu informativ)
diagrama generală „P–T”.

Pag. 32
Pipelife Romania

Figura nr. 29
- Diagrama „PRESIUNE–TIMP” pentru
sudarea cap la cap
Legendă:
P – presiune
T – timp
1 – timp de adaptare
2 – timp de preîncălzire
3 – timp de apropiere
4 – timp de creştere a presiunii
5 – timp de sudură/răcire

Pentru realizarea sudurilor cap la cap sunt utilizabile, în egală măsură, instalaţii
manuale, semiautomate şi automate. În general, tehnologia de sudare cap la cap, se
utilizează la diametre de peste 75 mm.

Odată cu apariţia instalaţiilor semiautomate şi automate (Figura nr. 30), sudarea cap la
cap a devenit una dintre îmbinările cele mai sigure. Automatizarea operaţiunilor de sudare a
făcut posibilă realizarea în mod constant a unor îmbinări sudate de bună calitate. Realizarea
acestor instalaţii reclamă personal bine calificat, cu toate că rolul său este exclusiv de
supraveghere (poziţia corectă a conductelor, corespondenţa diametrelor, forma, dimensiunea
şi suprafaţa îmbinărilor realizate). Totodată are foarte mare importanţă existenţa unui “service”
care să poată efectua reviziile anuale şi să poată repara în timp foarte scurt orice defecţiune
apărută la aparatul de sudură.

Figura nr. 30
Instalaţie automată pentru sudură cap la cap

În cazul utilizării conductelor din PE la reţelele de gaze naturale, Normativul I.6.PE–96


în vigoare, prevede controlul optic şi fizic al cordonului de sudură (Fig. nr. 31 şi 32). Cordonul
de sudură suprimat, supus testului de pliere în sens opus curburii sale de origine (Fig. nr. 32),
trebuie să fie lipsit de fisuri.
Cordoanele de sudură realizate cu instalaţii manuale sunt de încredere, însă din punct
de vedere calitativ, nu sunt constante (depind complet de factorul uman). În situaţiile în care
se impune realizarea unor cordoane de sudură pretenţioase, se recomandă utilizarea
instalaţiilor semiautomate şi automate de sudare.

Pag. 33
Pipelife Romania

Figura nr. 31 Figura nr. 32


Verificarea dimensiunii cordonului Testul de pliere a cordonului
de sudură cu şablonul de sudură suprimat

3.2.2. Îmbinarea cu electrofitinguri

Îmbinarea cu electrofitinguri este din ce în ce mai des utilizată, dată fiind simplitatea
operaţiei şi calitatea superioară a îmbinării. Operaţia presupune utilizarea unui electrofiting (tip
mufă, cot, teu, etc) care are înglobată o rezistenţă electrică. Prin încălzirea rezistenţei are loc
încălzirea peretelui conductei şi a peretelui electrofitingului. Prin răcire electrofitingul se
contractă şi presează straturile topite, asigurând condiţii optime pentru sudare. Aparatele de
sudură portabile asigură parametrii de sudare în funcţie de tipul fitingului şi temperatura
exterioară. Figura nr. 33 prezintă o secţiune printr-o îmbinare.

Figura nr. 33.


Secţiune printr-o îmbinare realizată cu fiting
electrosudabil

Utilizabilă pentru o gamă largă de diametre (dn 20 – 630 mm), tehnologia de îmbinare
prin procedeul de electrofuziune se utilizează în construirea şi depanarea reţelelor de
conducte din PE.
Similar tehnologiei de sudare cap la cap, tehnologia de sudare prin electrofuziune este
automatizată. Echipamentele de sudare cele mai moderne elimină „factorul om” în totalitate
(Figura nr. 34).

Figura nr. 34
Fiting electrosudabil marcat cu cod cu bare
identificat cu dispozitiv de citire

Pag. 34
Pipelife Romania

Pentru realizarea prin procedeul de electrofuziune


a unor îmbinări de calitate superioară, este indis-
pensabilă utilizarea unor scule auxiliare. În capi-
tolele anterioare, s-a recomandat utilizarea sculelor
care asigură ortogonalitatea planurilor de tăiere.
Răzuitoarele pentru ţevi (Figura nr. 35), sau alinia-
toarele sunt scule foarte importante întrucât se im-
pune a fi utilizate la realizarea îmbinărilor prin elec-
trofuziune.

Figura nr. 35
Dispozitiv de răzuit capetele de conductă
pentru electrosudură

Domeniul frecvent de utilizare al metodei de îmbinare prin electrosudare — urmare a


preţului relativ ridicat — este execuţia reţelelor de gaze naturale, unde se impune realizarea
unor lucrări de maximă siguranţă. În situaţii speciale, apărute în exploatarea lucrărilor
hidroedilitare, în primul rând la depanări, această metodă de îmbinare reprezintă o alternativă
competitivă.

Figura nr. 36
Electrofiting tip racord de branşament

Pag. 35
Pipelife Romania

3.2.3. Sudarea prin polifuziune

Sudarea prin polifuziune este un procedeu de îmbinare cu utilizarea unui fiting de


polifuziune şi se bazează pe transmisia termică de la un element de încălzire. În acest
procedeu, transmisia termică la suprafaţa interioară a fitingului şi la cea exterioară a conductei
este asigurată prin intermediul unui element metalic calibrat. Prezentarea schematică a
metodei se poate observa în figura nr. 37.
Fitingurile destinate sudurii prin polifuziune există în gama de diametre dn: 20 - 110
mm.
Această tehnologie nu este foarte răspândită pentru că fenomenul de polifuziune este
destul de greu de controlat şi neautomatizabil.

Figura nr. 37
Prezentarea schematică a
operaţiunii de sudare prin
polifuziune:
a) pregătirea suprafeţelor de contact
– încălzirea profilului;
b) încălzirea conductei şi a mufei;
c) îmbinarea conductei cu mufă:

1. mufă; 2. conductă; 3. termoplacă;


3.1. element încălzitor pentru mufă;
3.2. element încălzitor pentru
conductă

4. LUCRĂRI DE TERASAMENTE
ŞI POZAREA CONDUCTELOR

Durata de serviciu a reţelelor executate din conducte PE este influenţată în mod


covârşitor de profesionalismul cu care se realizează şanţul — lăţime, adâncime — şi patul de
fundare. Acest lucru este confirmat de experienţa acumulată până în prezent, pe baza căreia
au fost sintetizate următoarele:
• influenţa SDR asupra tensiunilor şi deformaţiilor se manifestă doar pe timpul realizării
umpluturilor;
• influenţa diametrului conductei, a caracteristicilor terenului şi a adâncimii de pozare
asupra tensiunilor, respectiv a deformărilor este neglijabilă;
• efectul sarcinilor datorate circulaţiei se manifestă doar în cazul adâncimilor de pozare
mai mici de 1 m;
• calitatea lucrărilor de pozare — materialul şi gradul de compactare al patului — sunt
determinante în privinţa tensiunilor şi deformaţiilor.
Respectarea şi impunerea respectării regulilor de realizare a şanţului şi a patului de
fundare trebuie să se facă ţinând cont de cele de mai sus.

Pag. 36
Pipelife Romania

4.1. Săparea şanţului

La realizarea şanţului şi - în subsidiar - la stabilirea parametrilor secţiunii — este nece-


sar a se avea în vedere mai mulţi factori.
Normativul I.22 - 99 şi I.6 PE detaliază modul de poziţionare a conductelor de
alimentare cu apă, respectiv de gaze naturale în subteran. În tabelul nr. 7. sunt date valorile
orientative pentru conductele de alimentare cu apă (secţiunea transversală a şanţului, a
adâncimii de pozare este prezentată în figura nr. 38).

Tabelul nr. 7

Diametrul conductei (mm) Stratul de acoperire (m)


Minim Maxim
80-300 1,20 3,00
peste 300 0,80 3,00

Alţi factori cu influenţă în configurarea secţiunii


săpăturii sunt:
• caracteristicile terenului (necesitatea sprijinirilor);
• diametrul conductei;
• tehnologia de montaj (montajul — îmbina-
rea conductei la suprafaţă sau în şanţ).

Figura nr. 38
Secţiunea transversală a şanţului

Prezenţa personalului de execuţie pentru realizarea de lucrări în şanţuri este necesară


doar local şi pentru o perioadă de timp limitată. În consecinţă, lăţimea şanţului poate fi redusă
la minim. Pentru cazurile în care pozarea se face la adâncime normală (Figura nr. 39.a) este
suficientă realizarea unui şanţ de lăţime minimă (fotografia nr. 40), avantajos şi din punct de
vedere static:

B = dn + 2a = dn + 20 cm (5)

Bmin = 40 cm

La intersectarea cu alte lucrări edilitare, respectiv atunci când din diferite considerente
pozarea se face la adâncimi mai mari decât cele obişnuite, se recomandă mărirea lăţimii
şanţului conform formulei (6):

B = dn + 2a = dn + 40 cm (6)

În mod asemănător poate fi realizată îmbinarea conductei la suprafaţă, dar execuţia


patului de fundare sau realizarea îmbinărilor cu flanşe necesită efectuarea de lucrări în şanţ
Pag. 37
Pipelife Romania

(Figura nr. 39.b). În cazul în care este necesară realizarea de sprijiniri, în mod natural lăţimea
va fi mărită cu necesarul de spaţiu al structurii sau poate fi adoptată soluţia tip III, de şanţ cu
taluz (Figura nr. 39).
Se poate însă opta şi pentru alte secţiuni de şanţ.

Figura nr. 39
Tipuri de şanţuri pentru conducte sub presiune.

Noile generaţii de utilaje terasiere permit executarea unor şanţuri optime de pozare.
Săpătorul de şanţuri prezentat în figura nr. 40 oferă posibilitatea executării unor şanţuri
înguste şi a realizării unui fund de şanţ „profilat”. Pentru anumite categorii de teren este
necesară realizarea unui pat de fundare, pat care nu impune un profil special al săpăturii. În
aceste cazuri fundul săpăturii de la adâncimea de:

H = h + dn (7)
ajunge la:
H = h + dn + c (8)
(Pentru interpretarea notaţiilor vezi figura nr. 38)

Figura nr. 40
Săpător de şanţ

Pag. 38
Pipelife Romania

4.2. Prevederi privind pregătirea patului de fundare

Capacitatea portantă şi deformaţiile conductei sunt influenţate în mod fundamental de


calitatea patului de fundare. Patul de fundare are o influenţă majoră asupra limitării deplasării
conductelor, cunoscut fiind faptul că, în cazul polietilenei, coeficientul de dilatare termică
lineară este de câteva ori mai mare decât al materialelor obişnuite (vezi capitolul 3.3).
Un pat de fundare de bună calitate este capabil să împiedice mişcările cauzate de
variaţiile de temperatură prin frecarea cu suprafaţa exterioară a conductei.
Forţa de frecare (F1), ce împiedică deplasările conductei, poate fi calculată cu ajutorul
corelaţiei:

F1 = µ ⋅ Gt ⋅ Lh (9)
unde:
µ = tg (0,8 ⋅ ϕ)
ϕ = unghiul de frecare internă al terenului
Gt = încărcarea cea mai defavorabilă a terenului (valoarea minimă)
Ln = tronsonul „liber” de conductă aflat la dispoziţie

Forţa axială (F2), rezultată din variaţiile de temperatură este dedusă din legea HOOK, astfel:

F2 = E ⋅ A ⋅ ∆t ⋅ α (10)
unde:
E = modulul de elasticitate al conductei
A = suprafaţa secţiunii conductei
∆t = diferenţa de temperatură
α = coeficientul de dilatare termică liniară a conductei.

Deplasările conductei sunt împiedicate dacă:

F1 > n×F2 (11)

(Este recomandat ca în calcule să se utilizeze un coeficient de siguranţă n = 1,5.).

Condiţiile de fundare (Marquardt) pentru conductele elastice sunt într-o oarecare


măsură diferite de cazul conductelor rigide. Se disting trei categorii de condiţii de fundare care,
potrivit literaturii de specialitate, pot fi formulate astfel:
Categoria A: material de fundare optim (nisip, nisip mâlos, nisip cu pietriş), rezemarea
uniformă a conductei, tasări ulterioare reduse.
Categoria B: rezemarea neuniformă a conductei (posibile rezemări punctiforme şi pe
generatoare), grad de compactare a terenului suficient în zona conductei.
Categoria C: rezemare neuniformă (prezintă ascendent asupra rezemărilor punctiforme
şi pe generatoare), grad de compactare a terenului variabil, tendinţe de tasare.
Corelaţiile dintre condiţiile de fundare şi câteva tipuri de terenuri de fundare sunt
prezentate în tabelul nr. 8.
Ca material pentru patul de fundare se recomandă materialele granulare: nisip, nisip cu
pietriş, dacă Dmax < 20 mm, respectiv materiale slab coezive, mixte: nisip mâlos, argilă nisipos
- mâloasă.
În situaţiile în care terenul de fundare nu asigură o rezemare care să evite afectarea conductei
— stânci, terenuri cu sfărâmături, umpluturi, argilă tare şi mâl, terenuri cu pietriş având
Dmax > 20 mm — se impune realizarea unui pat inferior de pozare.

Pag. 39
Pipelife Romania

Tabelul nr. 8

PATUL DE FUNDARE POSIBILITĂŢI DE


MATERIAL CATEGORIA EXECUŢIE
A Realizabil prin înnămolire
Nisip B Cerinţă generală în cazul oricărui şanţ
C Calitate inacceptabilă de execuţie
A Practic irealizabil
Argilă B Conţinut minim de nisip 10%
C Neadaptabilă
A Irealizabil
B Realizabil la umiditate medie şi conţinut de 10% nisip
Nămol
C Din nămol uscat şi fără bulgări este realizabil doar
teoretic

Grosimea minimă a patului de pozare trebuie să fie de 10 cm, iar în cazul execuţiei
neîngrijite, cu denivelări a fundului şanţului, se recomandă mărirea acestuia.
Pe traseele de conductă în pantă, pentru preîntâmpinarea alunecării patului de pozare,
se recomandă construirea unor blocaje din beton, asemenea celor prezentate în figura nr. 41.
Blocajele se vor executa anterior pregătirii patului şi se vor încastra în terenul de
fundare pe 5 cm.
Punerea în operă a materialului patului se va realiza exclusiv prin mijloace manuale —
prin lopătare — în straturi succesive de 20 cm.
Compactarea straturilor, în zona conductei, se va executa mecanizat sau manual (cu
maiul de mână din lemn sau metalic, cu muchii rotunjite) (Figura nr. 42).

Figura nr. 41 Figura nr. 42


Protecţia conductei şi a patului Compactarea patului cu maiul de mână
împotriva alunecării cu ajutorul blocajelor.
Blocajele vor fi prevăzute pe pante
de peste 10%, la distanţa de 25 - 30 m

Compactarea patului poate fi executată şi prin tasarea în urma inundării cu apă. În


urma inundării prin stropirea straturilor succesive (înălţimea maximă a coloanei de apă fiind de
2-3 cm), granulele de nisip se compactează prin sedimentare în 1 - 2 ore. Această metodă
poate fi utilizată cu succes şi în cazul solurilor cu un nivel ridicat al apelor freatice, după ce în
Pag. 40
Pipelife Romania

prealabil conducta a fost asigurată la plutire, prin lestare. Stratul superior al patului, la
extradosul conductei, va fi de minim 15 cm. Valoarea prevăzută a gradul de compactare al
materialului patului pentru zone sub circulaţie va fi de Trγ = 95 % şi respectiv Trγ = 85 %
pentru alte situaţii. Umplerea şanţului şi compactarea terenului se vor realiza în straturi,
utilizând, în general, materialul excavat din şanţ. În această zonă maiul de mână poate fi
înlocuit cu maiuri mecanice de greutate redusă sau medie. Gradul de compactare recomandat
este de Trγ = 90% sub căile rutiere şi de Trγ = 85% în celelalte locuri.
La execuţie este necesară asigurarea posibilităţii de detectare ulterioară a traseului
conductei. Această posibilitate se poate asigura prin pozarea în şanţ, lângă conductă, a unui
fir metalic de semnalizare. Normativul I.6. PE – 96 prevede utilizarea unei benzi din polietilenă
de lăţime minimă de 15 cm de culoare galbenă, cu inscripţia ATENŢIE GAZE. Aceasta se
foloseşte pentru avertizare sub nivelul terenului, la jumătatea grosimii stratului acoperitor, pe
tot traseul conductei de gaz.

4.3. Pozarea conductelor

În capitolele anterioare au fost prezentate particularităţile construirii reţelelor din


conducte PE şi posibilitatea execuţiei îmbinărilor la suprafaţă. Reţeaua de conductă poate fi
premontată, prin îmbinarea conductelor din colaci sau din bare, chiar pe mai mulţi kilometri
(fotografia nr.4).
Pentru organizarea tehnologiei de îmbinare şi pozare a conductelor există mai multe
metode verificate în practică. Alegerea tehnologiei optime se face funcţie de condiţiile din
teren, de starea vremii, etc. Conform soluţiei prezentate în fotografia nr. 2 premontajul
conductei se realizează într-un anume loc, firul de conductă urmând a fi transportat prin
târâre, la locul de punere în operă. Lungimea maximă a unui fir de conductă tractabil în
siguranţă este:

σred ⋅ n
L =  (12)
γ⋅µ
unde:
σred= tensiunea limitată din cauza alungirii = 3,0 N/mm2
n= coeficient de siguranţă (se recomandă valoarea de 1,2)
γ= densitatea conductei din PE
µ= coeficient de frecare (în funcţie de natura suprafeţei având valoarea de 0,4 – 0,6)

Tehnologia prezentată în fotografiile nr. 1 şi 2, reprezentând îmbinarea conductei lângă


şanţul gata săpat, poate fi aplicată prin deplasarea continuă a instalaţiei de sudare şi a perso-
nalului. Deplasarea instalaţiei de sudare şi a personalului, în lungul traseului conductei, se
poate realiza cu ajutorul unei autospeciale de capacitate redusă.
În fotografia nr. 4 ordinea este inversată: reţeaua de conductă se îmbină lângă traseu,
săpătura şanţului efectuându-se ulterior, astfel timpul de expunere a şantului deschis este mai
scurt.
Chiar şi pentru pozarea conductei există mai multe posibilităţi. De exemplu, colacii de
conductă pot fi pozaţi direct de pe tambur, în paralel cu săparea şanţului. Conductele
îmbinate, de diametru mare, pot fi pozate cu ajutorul utilajelor terasiere direct pe pat, sau pe
reazeme aşezate peste şanţuri, această ultimă metodă fiind aplicabilă în cazul nivelului ridicat
al apelor freatice. Conducta se coboară pe pat prin îndepărtarea succesivă a reazemelor.
Modalitatea cea mai utilizată este de pozare prin priză unică, cu ajutorul lansatoarelor de

Pag. 41
Pipelife Romania

conducte. În practică se utilizează şi alte metode. În scopul realizării unor lucrări de calitate se
cuvin câteva recomandări:
• Nu se acceptă rularea reţelelor de conductă, din cauza solicitărilor de torsionare la
care poate fi supusă conducta, respectiv sudurile.
• Punctele de priză depărtate pot induce alungiri periculoase; din această cauză
lansarea trebuie efectuată cu atenţie.
• Forţele de frecare, apărute la manevrarea conductelor, pot fi reduse prin utilizarea
rolelor.
• În punctele de priză, conducta trebuie protejată împotriva deteriorării, cu adaosuri din
materiale elastice (cu elemente intercalate din materiale plastice).
• Trebuie avut în vedere că la definitivarea poziţiei conductei în şanţuri, aceasta nu
trebuie să vină în contact cu pereţii săpăturii.

Pag. 42
Pipelife Romania

5. Calcule de REZISTENŢĂ

Pentru efectuarea calculelor de rezistenţă la conductele din PE, ca şi în cazul


conductelor din alte materiale, nu avem la dispoziţie scheme şi metode de calcul. În general,
verificările se efectuează pentru presiunea interioară, cu ajutorul formulei (1). Efectul celorlalte
sarcini date de presiunea terenului, sarcinile din circulaţie sau din variaţiile de temperatură, etc
se cuprind în coeficientul de siguranţă (c) utilizat la determinarea tensiunilor admisibile.
În ultimul timp s-au intensificat încercările de cuprindere a conductelor din materiale ter-
moplastice în statica tuburilor. Acest proces întâmpină greutăţi deoarece tensiunea admisibilă
nu este constantă, fiind funcţie de timp şi temperatură.
În interacţiunea statică dintre conductă şi terenul de fundare — aproape invariabil -
conducta are o comportare elastică. Excepţie fac conductele cu pereţi groşi (SDR 11), în
terenuri de fundare slab coezive. Dimensionarea conductelor elastice din PE este o problemă
complexă şi complicată. Încărcările exterioare, respectiv tensiunile apărute ca urmare a
acţiunii acestora, sunt influenţate în mod semnificativ de:
• pregătirea şanţului,
• calitatea patului,
• grosimea peretelui conductei.
În capitolul 7.1. sunt sistematizate recomandări scurte.
În capitolul 7.2. sunt recomandate posibilităţi de simplificare a calculelor de rezistenţă.

5.1. Noţiuni de bază

Dată fiind complexitatea procedurilor, din considerente de spaţiu, suntem nevoiţi să


procedăm la raţionalizarea materialului. Pentru detalii suplimentare recomandăm consultarea
literaturii de specialitate.
Pentru început se vor face referiri la încărcările ce acţionează asupra conductei.
Menţionăm că şi în cazul conductelor sub presiune este valabil principiul
suprapunerii/cumulării încărcărilor. În figura nr. 43 este prezentat în mod schematic acest
principiu.

Figura nr. 43.


Sarcinile principale la care sunt supuse conductele:
a) presiune interioară; b) presiunea terenului; c) sarcina din circulaţie.

Pag. 43
Pipelife Romania

Din figură reiese clar că tensiunile efective ce iau naştere în punctul 1 sunt:

σT = σp + σg + σf
1 1 1 1
(13)

unde:
σT = tensiunea efectivă,
σp, σg şi σf interpretându-se conform figurii nr. 43.

Încărcările care acţionează asupra conductei pot induce anumite solicitări în peretele
conductei, precum:
• presiunea hidrostatică interioară;
• încărcarea - verticală şi orizontală – din greutatea terenului;
• încărcarea din circulaţie;
• eventualele variaţii de temperatură.

Presiunea interioară, în cazul transportului fluidelor în stare gazoasă, este uniformă şi


lipsită de fenomene de tranziţie.
În cazul transportului de lichide, de exemplu în cazul alimentării cu apă, viteza şi
presiunea variază zilnic, dar şi în funcţie de anotimp.
În principiu, independent de funcţia îndeplinită în reţea, tronsonul de conductă este
supus unor sarcini dinamice suplimentare, provenite din:
• variaţii de viteză;
• porniri şi opriri de pompe;
• deschiderea şi închiderea vanelor, etc.

Valoarea acestora, în cazul racordării unui mare consumator, poate cauza încărcări
temporare cu 25 - 30 % mai mari.
Încărcarea verticală din teren, este suficient a fi determinată doar în partea superioară
— de lăţime dn — a conductei, în cazul îndeplinirii condiţiei de elasticitate. La deformări mici
ale conductei se formează împingeri laterale din teren, astfel că prin deformarea limitată a
secţiunii, aceasta ajunge în stare de echilibru.
Urmare a elasticităţii conductei, încărcările din greutatea terenului sunt neutralizate
(efectul de boltă). Acest proces intervine la un interval de aproximativ 2 ani.
În ceea ce priveşte efectul încărcării din circulaţie, părerile sunt împărţite. Experienta şi
încercările efectuate au demonstrat că în cazul adâncimilor de pozare mai mici de 1 m,
încărcările date de vehiculele staţionare şi în mişcare, influenţează în mod semnificativ
deformările, respectiv solicitările. La adâncimi de pozare mai mari decât cele minim prevăzute,
este suficientă determinarea încărcărilor distribuite raportate la adâncime, ce înlocuiesc
încărcările din circulaţie.
Eventualele variaţii de temperatură se pot calcula după schimbările de temperatură ale
agentului vehiculat şi după schimbările de temperatură de la pozare şi exploatare.
Solicitările se calculează pe baza metodelor şi relaţiilor staticii tuburilor. Problema care
se pune este dacă, din punct de vedere al presiunii interne, conducta se consideră tub cu
pereţi subţiri sau cu pereţi groşi. Includerea conductelor cu raport dimensional standard SDR
11 în categoria tuburilor cu pereţi subţiri este o aproximare grosieră. SDR 17,666 este un caz
limită, pe când SDR 26–41 aparţine categoriei tuburilor cu pereţi subţiri.
Presiunea internă din conductele aparţinând categoriei tuburilor cu pereţi subţiri poate
induce tensiuni în peretele conductei (în mod asemănător celor prezentate în figura nr. 44):
tensiuni tangenţiale σt şi tensiuni axiale σa, după cum urmează:

Pag. 44
Pipelife Romania

P ⋅ dm
σt =  (14)
2e

respectiv
P ⋅ dm
σa =  (15)
4e
4e

Semnificaţia simbolurilor utilizate este cea folosită în formula (1) şi figura nr. 44.

Figura nr. 44

Tensiunile dintr-o conductă cu pereţii subţiri

În conductele din categoria tuburilor cu pereţi groşi,


sub acţiunea presiunii interne iau naştere tensiuni
tangenţiale, axiale şi radiale. În acest caz corelaţiile
tensiune - alungire lineară, din legea lui Hooke, nu sunt
aplicabile. Cunoştinţele detaliate necesare utilizării se
regăsesc în literatura de specialitate.
În practică, gruparea conductelor în categoria
tuburilor cu pereţi subţiri este aplicabilă cu o aproximare
suficientă, la toate seriile de conducte până la diametrul
dn 315 mm.

Tensiunile provenite din alte solicitări se pot determina prin metode statice cunoscute
sau cu ajutorul tabelelor de dimensionare.
Tensiunile reduse pot fi calculate prin însumarea componentelor tangenţiale şi axiale ale
tensiunilor, cu utilizarea corectă a semnelor „+” şi „–”.
Conform teoriei tensiunilor Huber-Mises:

σred = √ σ t + σa – σt ⋅ σa
2 2
(16)

Pentru explicarea simbolurilor utilizate vezi formulele (14) şi (15).

În general, la sfârşitul calculelor de dimensionare se compară tensiunile admisibile, de


calcul cu tensiunile reduse determinate cu formula (16).
Valorile tensiunilor admisibile — de calcul, precum şi modul de calcul diferă în mod
esenţial în funcţie de fluidul transportat (apă sau gaz).
Aceste tensiuni sunt funcţii de timp şi temperatură.
În ceea ce priveşte durata de viaţă, administratorii reţelelor, socotesc necesară o durată
de serviciu de cel puţin 50 de ani. Tensiunea de calcul aferentă unei durate de serviciu de 50
de ani este valabilă în cazul temperaturii de 20oC. Pentru alt domeniu de temperaturi se
modifică tensiunile de calcul sau durata de viaţă. Pentru adoptarea unor valori optime se pot
utiliza digramele de calcul sau se pot utiliza coeficienţii de corecţie din tabelul nr. 9.

Pag. 45
Pipelife Romania

Tabelul nr. 9

Temperatura °C Valoarea coeficientului C1


+20 1,0
+30 1,1
+40 1,3

În cazul conductelor de gaz, cu ajutorul acestor coeficienţi se reduce tensiunea de


calcul, iar în cazul conductelor cu altă destinaţie, fie se reduce tensiunea de calcul, fie
conductele vor avea o durată de viaţă garantată mai scăzută.
Valoarea de bază a tensiunilor de calcul în cazul reţelelor de conducte de gaze
combustibile şi a altor tipuri de reţele din conducte de PE sunt cuprinse în tabelul nr. 10.

Tabelul nr. 10

Clasificarea Tensiunea de calcul N/mm2


Potrivit MRS gaz altă întrebuinţare
MRS 8,0 (PE 80) 4,00 5,00
MRS 10,0 (PE 100) 5,00 8,00

Observaţii: Tensiunea de calcul în cazul conductelor de PE pentru gaze combustibile se


poate stabili prin relaţia:

MRS
σs =  (17)
Cmin
unde
σs - tensiunea de calcul ( N/mm2)
MRS - rezistenţa minimă garantată
Cmin = 2 - coeficient de siguranţă

Valoarea tensiunii de calcul este valabilă în cazul temperaturii de +20oC, la o durată de


viaţă de 50 de ani.
Reţelele de conducte de alimentare cu apă lucrează la temperaturi inferioare
temperaturii de 20oC. Pentru durate de serviciu proiectate pentru 50 de ani se recomandă a
lua în calcul tendinţa de creştere a temperaturii surselor de apă. Din acest considerent
temperatura de +20oC se recomandă a se adopta ca şi temperatură de referinţă.
În capitolul următor vor fi prezentate câteva simplificări acceptate în calcul, evident luînd
în considerare principiile de mai sus.

Pag. 46
Pipelife Romania

5.2. Recomandări pentru proiectanţi

Datele din tabelul nr. 10 prezintă diferenţele dintre reţelele de conducte utilizate în
diferite scopuri. Asemănări multiple se observă în exploatarea reţelelor de apă şi de gaze
naturale, totuşi diferenţa constă în gradul de periculozitate în exploatare. Aceste diferenţe se
regăsesc în tensiunile de calcul.
În cazul reţelelor de conducte din PE cu diametrul de până la dn = 250 mm, având altă
destinaţie, se poate renunţa la calculele de rezistenţă, dacă:
• pozarea se face în şanţuri,
• materialul patului de pozare este de granulometrie corespunzătoare,
• gradul de compactare al materialului patului de pozare este corespunzător,
• valoarea presiunii efective de serviciu (chiar afectată de coeficientul dinamic) nu depă-
şeşte valoarea PN,
• adâncimea de pozare este în concordanţă cu prescripţiile în domeniu,
• valoarea încărcărilor din circulaţie se încadrează în limite normale,
• valoarea tensiunilor axiale calculate ca provenind din variaţiile de temperatură nu de-
păşeşte valoarea de 1,0 N/mm2.
În situaţii diferite de cele descrise mai sus, tensiunile de calcul se determină cu relaţia
(16).
În afara presiunii hidrostatice din interior, se recomandă luarea în calcul a încă unui
factor determinant. La diametrele cuprinse între dn = 315 – 500 mm este necesară efectuarea
de analize detaliate de rezistenţă, prezentate în capitolul 5.1. În calcule se va trata cu atenţie
fenomenul de consumare a încărcărilor din greutatea terenului (efectul de boltă).

Pag. 47
Pipelife Romania

6. DIMENSIONAREA HIDRAULICĂ

Dimensionarea hidraulică a conductelor de presiune presupune găsirea intervalului


optim pentru fiecare diametru între debitul de apă transportat (Q), viteza (v) şi pierderea de
sarcină (I).
Adoptarea nejustificată de diametre mari de conducte este tot atât de greşită ca şi
subdimensionarea din motive economice.
Experienţa acumulată, diagramele şi nomogramele de calcul utilizate la calculul
conductelor din materiale tradiţionale au o aplicabilitate limitată pentru calculul conductelor din
PE. Una dintre cauze este avantajul oferit de rugozitatea scăzută — stabilă în timp — a
pereţilor conductei din PE, respectiv secţiunea dn şi dependenţa de SDR a grosimii de perete.

Tabelul nr. 11

Diametrul exterior Diametrul interior


Di (mm)
Dn (mm) P6 P10
25 21 20,4
32 28 26,2
40 35,4 32,8
50 44,4 41
63 56 51,5
75 66,4 61,4
90 79,8 73,6
110 97,6 90
160 141,8 130,8
200 177,2 163,6
250 221,6 204,4

În tabelul nr. 11 sunt prezentate câteva diametre interioare Di, corespunzătoare dimen-
siunilor Dn ale conductelor, în funcţie de clasa de presiune.

6.1. Noţiuni de bază

Este bine cunoscut faptul că, în cazul curgerii unor cantităţi constante de fluide prin
conducte, în lungul conductelor apar pierderi specifice de sarcină:

v2 x γ
I = λ x  (18)
x x
2 g D

Valoarea λ din formulă este dependentă de următorii factori:


D = diametrul interior al conductei,
v = viteza medie de transport,
ν = vâscozitatea cinetică a fluidului transportat,
ε = coeficient de rugozitate a peretelui conductei.
Pag. 48
Pipelife Romania

Mişcarea apei în conductă poate fi:


• laminară
• turbulentă.
Curgerea turbulentă a apei este caracteristică în general, în practică.
În acest caz, valoarea cea mai apropiată λ, se obţine prin utilizarea formulei
Colebrook–White:

1 ε/D 2,51
 = –2· lg  +  (19)
√λ 3,71 Re ⋅√ λ

unde:

D⋅v
Re =  (20)
ν

Vâscozitatea cinematică a fluidului transportat depinde de temperatura şi de conţinutul


de materiale în suspensie a fluidului.
Valoarea coeficientului de rugozitate ε depinde în egală măsură de materialul conductei,
de depunerile din interior, de particularităţile şi modul de îmbinare, precum şi de funcţia
îndeplinită în reţea. Valorile ce se recomandă a fi utilizate aferent conductelor din PE sunt
redate în tabelul nr. 12.

Tabelul nr. 12

Diametrul Funcţia
(intervale) mm Conductă de distribuţie Arteră principală
Coeficient de rugozitate ε
dn ≤ 110 0,1 -
dn ≥ 250 0,1 0,05*
dn > 250 - 0.05

*În oraşele mai mari, la branşamente valoarea ε este 0,1.

În cazurile următoare nu este necesară utilizarea coeficienţilor de corecţie (n):


• îmbinări prin fitinguri electrosudabile,
• racorduri mecanice cu inele de compresie,
• sudură cap la cap, cu cordon de sudură interior suprimat,
• îmbinare cu manşon alungit.

În cazul sudurilor cap la cap, cu cordon de sudură nesuprimat, a barelor de conducte


de lungime de 6 - 12 m, valoarea coeficientului de corecţie n se recomandă a se lua:
n = 1,25 - 1,05
pentru diametre dn 90 - 250 mm.
Pag. 49
Pipelife Romania

(Valorile intermediare se pot calcula cu precizie acceptabilă prin interpolare liniară.)


Valorile obţinute prin utilizarea formulei (19) se regăsesc în tabele şi nomograme de
dimensionare.

Luând în considerare caracteristicile gazului şi ale distribuţiei gazelor, dimensionarea


reţelelor de gaze naturale se face interpretând în mod specific principiile de mai sus.
Baza de calcul a diametrului conductelor este consumul simultan aferent fiecărui
tronson de conductă şi pierderea de sarcină utilizabilă. Şi în cazul dimensionării reţelelor de
conducte de gaze naturale, valorile coeficientului de rugozitate ε au o importanţă deosebită.
Normativul I.6. PE conţine detalii referitoare la utilizarea şi la calculul necesar în cazul
reţelelor de gaze naturale din conducte de PE, iar normativul I.22 - 99 conţine detalii pentru
proiectarea şi executarea conductelor de aducţiune şi a reţelelor de alimentare cu apă şi
canalizare ale localităţilor.
În capitolul următor vă prezentăm câteva sfaturi practice utilizabile la dimensionarea re-
ţelelor de conducte de alimentare cu apă şi de distribuţie a gazelor naturale.

6.2. Tabele şi nomograme de dimensionare


Pentru dimensionarea reţelelor de conducte de distibuţie a gazelor naturale se
recomandă utilizarea de tabele şi diagrame (fig.46).
În figura nr. 45 este prezentată nomograma pentru calculul conductelor de apă.
De asemenea pentru dimensionarea hidraulică a reţelelor de alimentare cu apă există
diagrame de calcul, însă din acestea pierderile specifice de sarcină (I), debitele (Q) şi vitezele
(v) se pot extrage doar în funcţie de diametrul nominal şi rugozitate.

Pag. 50
Pipelife Romania

Figura nr. 45

Pag. 51
Pipelife Romania

Figura nr. 46

Pag. 52
Pipelife Romania

7. UTILIZĂRI ALE CONDUCTELOR PE

Principiile de realizare a reţelelor de conducte din PE se diferenţiază în funcţie de


specificul aplicaţiei. Indiferent însă de domeniul de aplicare, se impune întocmirea
documentaţiei de execuţie, în care trebuie să se regăsească următoarele informaţii:
• presiunea de lucru a conductei,
• temperatura de exploatare a conductei, a fluidului de transportat,
• nivelul probabil al apelor freatice în zona de lucru,
• poziţia reţelelor edilitare existente,
• date privind geodezia şi caracteristicile mecanice ale terenului de pozare,
• informaţii privind posibilităţile de organizare a execuţiei lucrărilor.

Pe lângă informaţiile de mai sus, documentaţia de execuţie trebuie să includă şi


specificaţii legate de conductele din PE:
• modalităţile de îmbinare ale conductelor,
• proba de presiune, valoare, mod de încercare;
• poziţia şi dimensiunile ancorajelor şi blocajelor de la ramificaţii, tuburi de protecţie şi
armături,
• modalităţile de preluare a dilatărilor cauzate de variaţiile de temperatură,
• proiectul de epuisment, în cazul în care este necesară o coborâre cu mai mult de 1 m
a nivelului apelor freatice,
• proiectul de utilizare a sprijinirilor (funcţie de condiţii),
• proiectul de organizare, având ca bază condiţiile speciale de lucru.

7.1. Conducte de gaz

Condiţiile de realizare a reţelelor de conducte pentru distribuţia gazelor naturale sunt


reglementate în mod amănunţit în Normativul I.6. PE în vigoare. În cadrul reglementărilor în
domeniul gazelor naturale, de o deosebită importanţă sunt cele privitoare la utilizarea
aparatelor de sudură. Aparatele de sudură acţionate electric — suplimentar prevederilor de
siguranţă — trebuie supuse anual verificărilor care să poată fi confirmate cu documente.
Aparatele de sudură vor fi manevrate exclusiv de personal calificat şi autorizat în acest
domeniu.

7.2. Conducte de apă potabilă şi industrială

Pentru proiectarea şi executarea reţelelor de aducţiune şi a reţelelor de alimentare cu


apă a localităţilor se va consulta Normativul I.22 - 99 care tratează totodată şi problemele
legate de reţelele de canalizare a localităţilor.
La realizarea reţelelor de conducte pentru transportul apei este recomandabil a se opta
pentru fitinguri de îmbinare din acelaşi material cu conducta. În afara îmbinărilor cu flanşe şi a
vanelor cu sertar reţelele pot fi realizate din materiale cu durată de viaţă aproximativ egală cu
cea a conductelor. Utilizarea acestor materiale contribuie la mărirea duratei de serviciu a reţe-
lelor.
La început, administratorii reţelelor, s-au ferit să utilizeze conductele din PE întrucât
metodele şi instrumentele de intervenţie la avarii nu erau încă în uz curent. Acum această
problemă este rezolvată în totalitate. Fitingurile de reparare a deranjamentelor şi avariilor sunt
puse la dispoziţie până la diametrul (dn) de 630 mm. Pentru diametre mai mari sunt utilizabile
piesele de reparaţii din metal de mai multe tipuri.

Pag. 53
Pipelife Romania

Datorită avantajelor pe care le prezintă, conductele din PE pot fi utilizate cu succes la


reabilitarea instalaţiilor interioare de alimentare cu apă realizate prin îmbinări filetate. Ele
reprezintă o alternativă atunci când se pune problema utilizării conductelor uşor de tăiat la
dimensiune şi a racordurilor rapide, în locuri strâmte lipsite de spaţiu de manevră.

7.3. Conducte tehnologice

Conductele din PE prezintă avantaje în realizarea conductelor tehnologice de transport


datorită rezistenţei la coroziune şi la acţiunea agenţilor chimici. Execuţia montajului pentru
aceste conducte trebuie să se desfăşoare în timpul zilei.
În cazul în care conducta este montată aparent este necesară asigurarea protecţiei
împotriva efectelor razelor UV (de ex. prin acoperire). Neglijarea acestui aspect conduce la
reducerea duratei de serviciu a conductei.
Un domeniu particular de utilizare a conductelor din polietilenă îl reprezintă telecomuni-
caţiile, domeniu în care conductele joacă rol de protecţie. Pentru protecţia cablurilor de fibră
optică există un sistem complet care include, pe lângă conducte, racorduri şi cămine din PE
(vezi figura nr. 47).
Irigaţiile reprezintă, de asemenea, un domeniu particular al utilizării conductelor din PE.
Utilizarea cu succes a racordurilor rapide şi aspersoarelor din PE pentru reţelele sistemelor
mobile şi fixe, reprezintă o recunoaştere a calităţii şi avantajelor acestui material.

7.4. Conducte de canalizare sub presiune

Caracteristic pentru realizarea reţelelor de canalizare sub presiune este utilizarea con-
ductelor de diametru mic. Acest domeniu de diametre se suprapune aproape în totalitate
domeniului de diametre bobinabile a conductelor din PE, ceea ce creează condiţii favorabile
din punct de vedere tehnic şi economic utilizării conductelor din PE în acest sens.
Tronsoanele mari fără racordări şi cu rugozitate redusă a pereţilor interiori prezintă avantaje în
hidraulica reţelelor.
Reţelele de canalizare cu diametrul de până la dn 160 mm pot fi proiectate asemenea
conductelor sub presiune. Alegerea judicioasă a pompelor şi a vitezelor de transport oferă
posibilitatea curăţării reţelelor, fără a fi necesară amplasarea gurilor de curăţire. Totuşi, la
diametre mai mari de dn 160 mm, pentru evitarea sedimentării, gurile de curăţire trebuie
montate la o distanţă de 160 m.
Efectele dinamice datorate curgerii nu pot fi neglijate în proiectare. La reţelele
vacuumate este necesară o atenţie deosebită întrucât presiunea atmosferică acţionează în
aceeaşi direcţie cu presiunea terenului.
Gama de produse destinate realizării reţelelor de canalizare sub presiune include, pe
lângă conducte, şi racorduri, cămine de vizitare şi de branşament, rezistente la acţiuni
chimice, corozive şi mecanice.

Pag. 54
Pipelife Romania

Figura nr. 47
Camin pentru racordarea conductelor de protectie telecomunicatii (tip ROMOLD)

Pag. 55
Pipelife Romania

Foto 1 Foto 2
Imbinarea conductei cu aparat de sudura in
zona determinata (conducta se deplaseaza
prin tirire)

Foto 3 Foto 4
Sapararea santului dupa imbinarea Executie combinata
conductelor

Pag. 56
Pipelife Romania

Pag. 57