Sunteți pe pagina 1din 71

Prof. Dr. Ing.

Anatolie MARCU

Asist. Ing.

Adrian GRIGORE

PROBLEME PRACTICE DE CALCUL AL

TERENULUI DE FUNDARE

PENTRU UZUL STUDENTILOR

MATRIX ROM BUCURE~TI 2002

CUPRINS

Cap. Titlul Pag.

1 Introducere _................................................................ 7

2 Caracteristicile geotchnice: definipi, relotii de caleul, valori uzuale.

Claslficarea pamanturilor............................................................................... 8

2. J. Generalitap.................................................................................................. 8

2.2. Caracteristicile fizice ale parnanturilor __ 8

. .

2.2.1. Granulozitatea.................................................... 8

2.2.2. Caracteristicile de starc............................................................... 12 2.2.3. Plasticitatea §i consistenla........................................................... 16 2.2.4. Activitatea In raport eu apa......................................................... 16 2.2.5. Permeabililatea............................................................................. 18

2.2.6. Caracteristici de compactare __ 19

2.3. Caracteristicile mecanice ale pamanturilor _...... 19

2.3.1. Caracteristicile de compresibilitate - eonsolidare..................... 20

2.3.2. Caracteristieile rezistentei la forfecare __ 30

2.4. Clasificarea pamanturilor pe baza caracteristieilor geotehnice

determinate in laborator..................................................................................... 36

2.4.1. Clasificarea pamanturilor necoezive ~.......................... 36

2.4.2. Clasificarea pamanturilor coezive.............................................. 37 2.4.3. Criterii de c1asificare comune tuturor categoriilor de

plimfinturi ""'" "., 39

2.4.4. Varietati de pamanturi eu proprietati speciale........................... 40

2.5. Aplicatie....................................................................................................... 44

3 Calcuhiltasarllnr terenului de fundare .

48

3.1. Premisele calculelor de tasare 48

3.1.1. Conlucrarea teren - structura In procesul de tasare................... 48 3.1.2. Corelarea tasiirii ell evolutia in timp a inciircfuilor.................... 49 3.1.3. Delerminarea presiunii limita a domeniului linear deformabil 52 3.1.4. Determinarea adancimii zonei active 58

3.2. Calculul evolutiei in timp a tasarilor ·........................................... 64

.., '""... £'1 ........... 1 ............. ~....:~ 64

3.2.2. Calculul global al tasarii finale................................................... 65 3.2.3. Calculul tasarii initiale................................................................ 77 3.2.4. Calculul tasarii din consolidarea primar~.................................. 79

3.2.4.1. Calculul tasarii finale din consolidarea uniaxiala...... 80 3.2.4.2. Calculul evolutiei in timp a consolidarii uniaxiale

sub rncarcart constante in timp .

3.2.4.3. Ca1culul practic al consolidarii uniaxiale sub

incarcari variabile in timp .

3.2.4.4. Calculul tasarii din consolidarea spatiala .

3.2.5. Calculul tasarii din consolidarea secundara .

3.3. Aplicatii .

3.3.1. Calculul tasarii unui rezervor in varianta terenului netratar,

respectiv tratat cu drenuri vertica1e .

3.3.2. Rezolvarea ecuatiei consolidarii uniaxiale prin metoda

diferentelor finite. Exemplu de calcul. ..

4 Calculul capaeitatii portante a terenului de fundare.................................. 110 4.1.. Definirea notiunii de capacitate portanta. Modele de calcu1.................... no

4.2. Calculul capacitati portante in cazul fundiirii de supraJata .

4.2.1. Presiunea critica pe fundatii cu indireari predominant

verticale .

4.2.2. Capacitatea portanta a fundatiilor solicitate de inciircm

orizontule mari (cedarea prin alunecarej, ..

4.3. Calculul capacitatii portante incazul fundatiilor de adancime ..

4.4. Aplicatii .

4.4.1. Calculul capacitatii portante a terenului sub 0 fundatie de

suprafata .

4.4.2. Verficarea la alunecare a unei fundatii de suprafata ..

4.4.3. Calculul capacitatii portante pe talpa unei fundatii de

adanci me .

5

Bibliografie .

115

115

126 131. 135

135 138 .

140

I

143'

Capltolul I. INTRODUCERE

82

Lucrarea de fata are drept obiect detalierea problemelor practice de caleul al rerenului de fundare, alar in cazul fundatiilor de suprafata, cat §i in eel al fundatiilor de adancime care transmit incarcarea la teren preponderent pe baza (chesoane, puturi, coloane). Sunt prezentate modelele ~i metodele de caleul cu cea mai larga raspandire aplicutivii, recomandate In normele romanesti actuale sau in alte lucrari de referinta t in special in pre norma europeans ENV 1997 - 1: 1994, recent adoptata). Se indica reate relatiile de calcul necesare, completate cu tabele de coeficienti §i nomograme. Penll:u calculul simplificat aI tasarii prin metoda "insumarii pe straturi elernentare" se fac rrimiteri la exemplele §i tabelele cuprinse in lucrari editate anterior [3, 1 J in Catedra de Geotehnica §i Fundatii a UTCB.

Capitolele destinate metodelor de calcul sunt precedate de 0 sectiune (capitolul 2) In care sunt recapitulate to ate caracteristicile geotehnice care servesc la clasificarea ~i lu caracterizarea pamanturilor (in conforrnitate cu normele romanesti §i cele inremationale) §i sunt incluse tabele cu valori uzuale pentru calculele practice.

Fiecare capitol se incheie cu aplicatii numerice, derivate din problernele efecti ve de caleul ~i de proiectare a fundatiilor,

Bibliografia de baza cuprinde lucrari editate in limb a romans, care sunt uceesibile in toate bibliotccile universitare (in speta, cele ale facultatilor din UTCB). Bibliografia complementara cuprinde titlurile unor aparitii editoriale mai recente, in care sunt dezvoltate fundamentilrile teoretice ale unor metode de caleul §i diverse

88 90 96 97

97 I

105

calcule comparative.

Lucrarea de fata serveste la rezolvarea aplicatiilor §i Ia elaborarea proiectelor de U1i aferente cursurilor de Mecanica Pamanturilor ~i de Fundatii, la solutionarea partiJorcorespunzatoare terenului de fundare ale proiectelor de diploma, precum §i a ac[ivila.!ilor aplicative din cadrul ciclului de Studii aprofundate in specialitatea Inginerie Geotehnica.

Datoritaaccentului pus pe caracterul aplicativ ~i corelarea cu prevederile prescriptiilor tehnice in vigoare, lucrarea poatefi utilizata ~i in activitatea practice de proiectare a fundatiilor constructiilor,

Capitolul 2. CARACTERISTICILE GEOTEHNICE: DEFINITII, RELATII DE CALCUL, VALORI UZUALE. CLASIFICAREA PAMANTURILOR

2.1. Generalitdsi

Terenul de fundare reprezinta volumul de pamant influentat de 0 constructie sau de {} luerare geotehnica §i este constituit din roci, care se clasifica in:

roci stancose (tari §i semitari);

roci parnantoase (sau pamanturi).

Pamanturile sunt roci de origine sedimentara, alcatulte din fragmente de roci rninerale, avand, uneori, ~i continut in materii organice. Ele s-au format, de regula, in perinada cuaternara,

Tot In eategoria pamdnturilor se incadreaza ~i depunerile realizate din deseuri solido industriale, menajere etc.

Proprietatile pamanturilor care definesc comportarea lor in lucriirile ingineresti xc exprimii eantitativ eu ajutorul caraeteristieilor georehnice (se mai foloseste §i termenul de parametri geotehnici).

Caracteristieile care se refera la fazele constituente ale pamanturilor: solida (granulele din cafe este alcatuit scheletul solid al pamantului), lichida (apa continuta in porii pamantului) §i gazoasa (gazele ce se pot gasi in porii pamantului), precum §i la inreracjiunea acestor faze se numesc caracteristici fizice.

Caracteristicile care se refera la comportarea pfuniinturilor sub actiuni 11ncan.:ari) exterioare, indicand proprietatile de deformabilitate sau de rezistenta se numesc caracteristici mecanice.

Caracteristicile geotehnice se deterrnina - preponderent - prin incercari de laborutor, efectuate pe probe prelevate din straturile respective .. Modul detaliat de realizare a incercarilor geotehnice este prezentat in lucrarea [1]. Unele caracteristici - in special celemecanice (compresibilitatea, rezistenta la forfecare) - se pot determina in mod direct, prin Incerdiri pe teren (ell placa, presiometrul, aparatul de forfeeare eu palerc etc.) sau In mod indirect, pe baza corelatiilor statistice cu rezistenta la penetrare "au cu ulte date obtinute "in situ". Cele mai raspandite metode de teren pentru

Caraoteristicile geotehnice sunt definite In acest capitol in conformitate eu prescriptiile tehnice romanesti In vigoare, corelate cu prevederile unor documente internationale (norrnele europene EUROCODE 7 §i recomandarile Societatii lnternationale de Mecanica Pamanturilor §i Inginerie Geotehnica).

Clasificarea geotehnica a plirniinturilor se face ill primul rand In functie de

caracteristicile fizice.

2.2. Caracteristicile fizice ale piimiiturilor

2.2.1. Granulozitatea

Granulozitatea indica distrubutia pe dimensiuni a fragmentelor soli de care . ulcatuiesc parnantul. Denumirile fractiunilor gramilare §i intervalele de dirnensiuni corespunzatoare sunt prezentate in tabelul 2.1

Tabelul2.1

.~ Denumirea fractiunii Dimensiunile limita ale particulelor, in mm
Blocuri >200
i Bolovanis 70 ... 200
. Pietris mare 20, .. 70
Pietris mic 2 ... 20
I Nisip mare 0.5 ... 2
I Nisip mijlociu 0.25 ... 2
I Nisip tin 0.05 .. ,0.25
I
I Praf O.OOS ... 0.05
l~A.rgilii < 0.005 Reprezentarea grafica a compozitiei dupa granulozitate a unui pfuniint se face cu ajutorul curbei de granulozitate (figura 2.1). Aceasta reptezintii variatia masei procentuale In/J (in rapon cu masa totala in stare uscata a pamantului analizat) a particulelor avand dimensiunile mai mici dedit diametrul d.

Granulozitate

100
90
80
70
.-.. 60
,0
~ 50
."-
40
30
20
III
0 "; . I III !J Hf I ! I jJ 111

j" "- 1-+-+-rdi --- J-'1 I . +it

; ;- - '-I-I-~Ht ~~I- - ] j '--I-~ ITl I _I_

. :" -~--'I 'III ! / li, 11' II !~J'i_1

- - - - ~ -~.- ~t~TII ~ I I / 111Tl-;t:: / Id ,J-il: r j

~~ .~;-:-'- TIT! ~I_I ! II 60 10- I--r i'

___ I _:ri I If- v- II!! J 1_( I II -IJ

• I :-~I-ILU I J _l tt I I r I

-~- !"-I-- U V '!-l --+H- ---·rt~l-t

. - - - -.- -1-[ j j..~ . J I i I II-lit [I T "'

d~,1

{).OOI

d 60

10

0,01

d(mmJ

Figura 2.1. Reprezentarea curbei de granulozitate

Pentru pamanrurile constituite nurnai din nisip. praf ~i argila, continutul . tractiunilor granulare se poate reprezenta grafic Intr-o diagrama trenara (figura 2.2).

Coeticientul de ncunifonnitate U,I se stabileste pentru nisipuri §i este dat de

(2.1)

in care:

d60 - diametrul proeentual, adieu dimensiunea granulei corespunzatoare rnasei procentuale de 60% pe curba granulometrica, in mm;

d I[) - diametrul procentual, adica dimensiunea granulei corespunzatoare masei procentuale de 10% pe curba granulornetrica, in mm.

100 •

Pamantul A: nisip 37%; praf 34%; argilii 29 %.

70 80

90

100

10

20

30 40 50 60 FRACTIUNEA PRAF ('Yo)

o

( 0.005 .... O.05mm)

Figura 2.2. Reprezcntarea in diagrama ternara

~.2.2. Caracrerlstlclle de stare

, Relatiile cantitative Intre fazele constituente (salida, lichida ~i gazoasa) sunt exprimate prin caracteristicile geotehnice indicate in tabeluI2.2.

Pentru usurarea stabilirii acestor relatii se poate utiliza reprezentarea schematizata a unui volum de pamant, prezentata In figura 2.3.

Figura 2,3. Reprezentarea schematizata a unui volum de pamant

Calculul valorilor caracteristicilor geotehnice mentionate se face eu formulele indicate in tabelul 2.2; in tabelul 2.3 se prezinta principalele relatii matematice existente intre caracteristicile de alcatuire §i de stare ale pamfinturilor.

. in calculele de laborator se utilizeaza, de aernenea, caracteristica denumita densitale - p - care reprezinta raportul Intre masa §i volum. Relatia intre greutatea volurnica (y) §i densitate (p) esre:

r '" 9,81· P

in care p se exprima In glem3.

Relatiile intre densitate §i celelalte caracteristici geotehnice sunt similare eu cele din labelu12.3.

I

L

':i

r;- '" E '" ,.,
E E
l~ .§ -- -e>!. 0 ......
-- ~ 3 "! 3
l~ Q) z ~ 0 ,.....
-;; ..\<: 0 \D
00 N IF) 0 r<"I
:J N N
:-..: N N
1& :J 0 '<I;
0 r<"I 0 IF)
I('l -<t 0 ......
.:: N - .......
·co
0
~
I ;....
i-a 0 -= I ~
0
;....I~l~ - ~I~ +
I:; ,..-..., ;('
:.J
i~ .--.,. .--. .--. ~I ~ ~
* * * I ~I~
11 II ~ II
'b ~ I
19 ;.... II ~
s:::
1Lt: II
~
I ;....
! Q) 'm.
i § .;:: c::
I <-
'§ )d 0 '8
@ 0. '3 '3
'3 ._ ;:.
I I:::i "'" S o;! E iE
o E ,- s .§ '[li
! 0 Q) Q) :J .2 :a :J
I '3 :J E d - '" 0 U
b '0 u 0 !!,) c 0
t: .~ c:: til ;> U ;> .e .S
;> '.d. :;:l ,d
:e ~ 'VJ,. d E "-'
I 'm. t: ~ "'" f§
«i o;!
Q) 0. 0 'S ·S ,::0:1 -E
'0 "C u c,
;g .... Q) '3 ,...-... ,..., a
:5 .9 a '[i <tl '" Q) ::J !!,) '"
'0 '2 ,§ d
CIl 0. '0 J:: ,§ "C til Q)
'/J on I\.l ::J t'tl ;.!:I <- :;:l Q) o
'§ .... o '5 0 ·s ~ ,§ ~ ,~ <a ·s <':I
0 t'tl '2 til Q) 2 "3
'0 "3 '3 :c ....
:.J Q) Q) .:... 'D
<a 0. 0. §
2 '3 <a .... 0 ,,§ ::I ;> c:: I::
I:::i ~ '0 '0 .... ';:;j ..... d <o;!
:'j U ::;I ,o;! 0 0 o S '0
:.> .~ .c; ,§ Q) "5 E OIl :a ::J :c
!7j: 0.. "'" .... U ,:0:1 U o;! ,o;! ;>
I.~ OIl ,~ 0 0 Q) 0.
c.. 0 0. ~ .~ 0. .5 .-
'" 0. 0. u "'"
o;! .... o;! .c; @ o;! :J d d
IC§ 0. ] ti '3 E .-.
~ B :J til 0. s U = 'd
g "5 d '0 '-' ,......_ d :9 E '6 t'tl 0.
II!) El E OIl t'tl <':I ::i .5 .2 ::I '5 d
,0 ::l '" Q) ._.. '0 Q) tb ::l
I Q) :J ~ .~ 0;1 § ::l o;! 0 "5 '0 U
I .... '0 co E OIl '8 ;> ;:. :.::l
bl) '" :J E 0 ·s
>- :J _g Q) ~ _g
I <l.l <l.l U !!,) Q) '" ~ :J oo ~
b b b .... Q)
II>' OIl I:::i 0 = .... I:: c,
,5 c:: 6 = <5 u 0
C <- ,- :J d ,- ;;- ,- ~ (- II)
'3 "5 3 oj - ":3 ...... "-' - ~ E 0'
<rn OJ til E € ~ a '3
t:: ,§ ..-._ t:: ·2 !5 '-' § .... u 'bh :c
0 'J:: 0 OJ 0 0 0 .~ 0 ~ ::l
g- c, :J g- oo 0. til &- 0. ~ g- g- '0
Q) ct;I - d
'0 d 0 g< c::
Q) u 0::: E r:t: A:: p:: p:: bl)
I A:: "C OIl 0::: rn .. 0. <-
I·e. M Q)
)3 .9
'" til
i§ .-.. I': I::
OJ E <- ,......_ ,- ,-..
13 I
,:-;j 'd )cd'" ,o;! ._.. 'd ~
u Z :.J ,....._ U .-. ~ u
..... I 's
\..0 :;:l 's 's ~ '8 (f
IE :P- c ._.. ,,; g
,o;! ::l :;:l ::I 0 ;:l
I'~ E '0 ;.::: '0 := '0 I::! :c '0
d' ;> ~
<l.l ;> ;> d' ;.- 0 :.:::
,;:: "C 2 o;! ,-., ~ OJ .'!l P- o;!
rn '" ~
IE !!,) ;:::l II) _8 ~ .~ II.) s )~
.... ... . ..". OJ I
I "'8
I 00
I ..._
z - ...... ci
.;.: ~
I .r') 9
I - 0 0 C'! cO
0 .....
0
I .r') :.@
, <Ll
'"
I ;~
I ,.-... U
.. .....
I I!)
I-... u
I I ~ I:::
.5 ,-
i .., s; '" 'E e ~
-.b ;:: 1 '" '" 'c::
'" ~ I I .~ 0.
._--.... '"
: 10 I-... 0 S ~ ~ <Ll
0 '" e E E
s:: 0 - '" "" .....
I ...... " II II :::l
, I '"
!~ !:rj~ 0:: I.Y >CO
._, E
...
i 0
I .... _ 'il
I 't;i
t- OO
cO
:n .. ,5 ~
'8 <U .0
L2 '" t<! I::: <Ll
:; .... 'c::
0 '" c,
11 E ,8- ,....., c, cO ~S
I::: .5 ~
I~ 'cO '" (~ E >
E '2 ~ '" '0 ~
'-""
I~ '0 Jet! E ~ ,<:I .2 U
Q. <Ll
'd V E 0 p.. 00
'C 'C )~ 03 '~ t> '" 0\
v
I!) :::l C ..... d .....
I! 0 0.. c, .8 S ..... ... 11
~ t: cO 0 0 ~
'5 c "'" :-;:
> ,~ ~ u
~ t: -- 'S '!j..
,- '::r. ::J ,~ '1:1 ~
..... en
'8 :::l :::l <:I :a I!)
::3 I:: ,~ t;:i
-o "'"
!~ c .~ ~ t: t: I V ......
0 ,~ cO '0 00
~ 0 u v 0\
1'''' '-' en V §
<:I V C -0 -0 II
lJ~ '3 '03 "0 (i-I
~ S ';;;" cO <E ~
g. v
of) ,- E ~
:;j v v ...... "'il 0 ,~
u ..... 'c:: d)
I~ <:;l '3 Sl -0 0 E ..... o
IS E c::I o, ~ -.: 0 u III
'3 .c:: § v c, '0 '" '"
E .2 0 )<:1 0 '3 ~
f::! 0 o, 'il a ... :E ··w
.s '" u c, o 0..
.~ > 0:; ';:;1 .~
'<:I :a ,<:;l 5 03
Ig _g d
> 0:; ~ ,S a ~ '" c::I
.::: '_ I:: B I!) <Ll c, <Ll '<:I
or.> ,~ N 0 ~ N c::I '" o
Ii 8 '3 'C:: -0 'n <Ll ,....., t;:i
'3 til * 'H
c, t:: £ .2:l ~ 2
<:I E ~ u N '5
.0 0 ::J rr c::I v C 0..
0.. til til "'" '"
I~ ::J <:I '0 c <Ll <:I S c::I
v: ~ u .a u v
;> -0 ... v £
'"
:::l S
I~ u ;::I
cJ v <Ll
i~ ~ ~ 'i; bh
E v ~ '3
1<- 2- <a
-.. '" s ~
,:;j z <I.) ~ <Ll
:2 "0
-2::, 'p" c ..!l o
a e OJ) ,- 'u V
:::l III V "0
'3 I-... 1;j !:rj. "0 ...... Q "0 '0 a
c:: '"
> 3d '" <- ..... d 'n
~ .... v ~ <Ll <I.) :B~ <Ll
::! 'T1 2:. .,., .s :xi ~ t;j" Tabelu12.3

I

r------------+~~--~~----------------------------------------~

(1- 1 ~o )- Y,; 1 + Y w ' 100

r Caracteristica

r

'1

Y

frill

Exprimarea in functie de alte caracteristici fizice

(l-~J.r '(1+~)- r« '(l+~J'- (l __ e J.y '(l+~);

I 00 s 100' 100' 1 + e 3 100

(1+~)'

100 Yw

Ys+Sr'Yw'e,

l+e '

w

100 + Y,. S,y"

w

100 -r, 1 + -'-"-''-----

S, 'rw

!. I.

r

(l-l~O}(yS -y".); Yd ir, -rw)

Y.

YS+YIV,e ,

1 -YIV'

+e

n

I

~-"---r--------------------------------~

5,.

e

11

w

r·100

r: .s,

I». -1; __jQQ__,

r, l-~

100

I

I

~

~ _L ~

w ( n) w w
~ 1-100 "100 "Y. 100' r,
100
, ,
Yw _Y,. n e'yw
rd Ys 100'r .. 2.2.3. Pastleitatea §i consistenta

Plasticitatea este proprietatea parnilnturilor coezive (argiloase §i prafoase) aflate intre anumite limite de umiditate, de a se deforma ireversibil sub actiunea Iortelor exterioare, lara variatia volumica §i flira aparitia unor disconrinuitati in masa lor. Limitele conventionale ale intervalului de umiditati In care pamantul se afla In stare plastici; se deterrnina experimental.

Umita . inferioara de plasticitate - wp este umiditatea care corespunde conventional trecerii pamantului din stare tare In stare plastica.

Umita superioarii de plasticitate - WL este umiditatea care corespunde conventional trecerii pamantului din stare plastica in stare curgatoare.

Indicele de plasticitate - II' arata intervalul de umiditate in care. pamantul se . afla 111 stare plastics §i este dat de relatia:

(2.2)

Indicele de consistentii - Ie arata starea de consistenta a pamantulni §i se culculeaza eu relatia:

WL -w Ie =--ip

(2.3)

in care w - este umiditatea naturala a pamantului (%).

In unele tari se utilizeaza, de asemenea, indicele de liehiditate - Iv dat de

relatia:

- w-wp -1 .J 1/. --1- - - c

p

(2.4)

2.2.4. Activitatea in raport co apa

Activitatea unui pamant reprezinta intensitatea interactiunii dintre apa §i scheletul mineral §i se exprima, mai frecvent, prin caracteristicile geotehnice aratate

rnai jos.

Indicele de activilate - IA este raportul dintre indicele de plasticitate al pamantului (Jp) ~i procentajul de particule cu dimensiunile mai rnici de 211m (mpz) ale aceluiasi pamant:

Ip 1.1=--

lRp2

(2.5)

Ciildura maxima de umezire - qlrul;( este cantitatea de caldura (in Jig) degajatli . pana la saturatie a unui gram de pamiint, uscat In prealabil in etuva la 105 DC.

. Suctiunea apei din porii p1imiintului este deficitul de presiune, In raport cu presiunea atrnosferica, ee apare ca urmare a interactiunii intre apa §i scheletul mineral. Umiditatea pe care 0 retine pamantul pentru 0 suctiune de 15 bari- w15• constituie un indice al activitatii pamantului.

Capacitatea de adsorbiie - CA este raportul intre masa de apa adsorbita (Mw) prin suctiune de la starea uscara pana la starea de saturape §i mas a pamfintului uscat (M.,):

C 4 = MlV ·]00

. M"

[%]

(2.6)

Deoarece toate pamdnturileargiloase active sunt potential capabile de umflliri ~i contractii importante la variatii de umiditate, in paralel cu caracteristicile legate de uctivitatea pamanturilor, se determina §i indicii care pun in evidenta contractia §i . umflurea, prezentati in eontinuare.

Umflarea libera - Uv care pune in evidenpi proprietatea particulelor argiloase lasate sa sesedimenteze In apa de a oeupa un volum cu mat mai mare, cu cat capacitarea de a reline apa (Iiofilia) a rnineralelor constituente este mai mare:

r. -v.

UL =---' ·100 [%]

Vi

[, t

(2.7)

in care:

Vi - volumul initial al probei uscate §i mojarare; l-j.- volumul final al probei, dupa sedimentare,

Limita de contraetie - "'s' este valoarea umiditatii sub care nu se mai produc variatii importante de volurn ale pamantului.

Contrac[ia volumica - Cv, este raportul dintre variatia de volum, datorits uscarii unui pamant saturat (avand volumul initial Vi) §i volumul final (V):

V-V

C/. =-' __ 1 .100 [%]

Vi

(2.8)

Presiunea de umflare - p", este presiunea dezvoltata in urma inundarii eli apa, de 0 proba Ide pamaat aflata intr-o incinta etansa §i avand umiditatea in apropierea

Indicele de contractie - umflare, feu, stabileste tendinta de variatie a volumului, cand variaza umiditatea pamantului:

I _ wSQ( - W cu -

Wsu( - wJ

(2.9)

in care:

W,,,, - umiditatea pamantulu! ill stare saturate:

IV - umiditatea naturala a parnantului.

2.2.5. Permeahilitatea

Permeabilitatea este proprietatea pamantului de a permite infiltrarca apei in cazul existentei unui gradient hidraulic. In pamanturi, admitand valabilitatea legii lui Darcy, viteza de infiltratie este:

l' = k -!

(2.10)

in care:

k - coeficientul de permeabilitate al piimiintului;

i - gradientul hidraulic (raportul intre diferenta de inliltime piezometrica intre doua puncte §i lungimea liniei de curent intre aceste puncte),

CoeficienlUl de penneabilitate - k se defineste, deci, ca volumul de apa care se infiltreaza in unitatea de timp, In regim saturat §i in conditiile unei curgeri laminare, printr-o sectiune unitara, normala pe directia curgerii, sub un gradient unitar §i in conditii de temperatura standard (20 QC).

Valorile uzuale ale coeficientului de permeabiliate, pentru diferite parnanturi sunt date in tabelul 2.4.

TabeluI2.4

Categoria de parniint k (cm/s)
Pietris, nisip mare 10-2 ... 10
Nisip mijlociu 10-3 .•• 10-1
'j Nisip fin, nisip prafos 10-4 ... 10-3
~praf' nisip argilos 10-6 •.. W-4
, Praf urgilos, argila prafcasa 10-7 ... 10.6
~A T
I rgt a < 10-7
I -- - 2.2.6. Caracteristici de compactare

Lucrul mecallic specific de compactare - L, este lucrul mecanic care se aplica lu compuctarea Unilii{ii de volum de pamant,

. in laborator, incercarea de compactare s~ realizeaza, de obicei, Ia doua valori conventionale ale lucrului mecanic specific de compactare:

incercarea Proctor normala, la care L == 0,6 J/cm3;

incercarea Proctor modificata, la care L == 2,7 Jzcrrr':

Umiditatea optima d~ compactare - wOP' la un anurnit lucru mecanic specific de compact are este urniditatea pentru care. in cursul incercarii de compactare, se obtine starea cea rnai indesata a pamantului compactat, caracterizata prin valoarea maxima a greutatii volumice in stare uscata a pamantului, pentru Iucrul mecanic speci fie dat,

La incercarea Proctor normals (L = 0,6 Jzcrrr') valorile umiditatii optime de I· cornpaciare variaza Intre limitele indicate in tabelul 2.5.

Tabelul2,5

Categoria de parnanturi

- Pietrisuri 4 ... 8 %

--~~--------~------~~~------~

RamantUli nisipoase 8 '" 15 %

Pamilnluri peafoase Parrumturi argiloase

'-----

12 ... 18 %

18 ... 26 %

2.3. Caracteristicile mecanice ale piimiiturilor

Caracteristicile rnecanice, indicand comportarea pamanturilor sub actiunea incardirilor exterioare, servesc in mod direct la calculul fundatiilor, al terenului de fundure ~i at constructiilor de pamanr.

In vederea modelarii cfit mai veridice a solicitarilor Ia care sunt supuse parmlnturile, s-au elaborat mai multe metode pentru determinarea acelorasi caracteristici mecanice. RezuItatele obtinute depind In mod direct de particularitiitile fiecdri metode de incercare. In consecinta, in cele ce urmeaza, alaturi de definirea tieciirei caracteristici mecanice, se vor indica §i schemele de principiu ale

dispozirivelor de incercare, Valorile uzuale pentru principalele caracteristici mecanice sunt indicate in paragrafuI2.4.

2.3.1. Caracteristiclle de compresibilitatc - consolidare

Compresibilitarea este proprietatea pamanturilor de a se deforma sub actiunea unor solicitari exterioare de compresiune.

Procesul de evolutie In timp a deformarii pamanturilor, prin reducerea volumului porilor sub actiunea unei solicitari exterioare, de compresiune, se numeste mns( ) lit! are.

Camcteristicile de compresibilitate se determina, in laborator, prin incerciiri ill cdomerw §i ln aparatul de eompresiune triaxialu.

lncerdirile in edometru, se efectueaza In laborator, pe probe de parnanr netulburate, prelevate din sondaje deschise sau foraje, ~i permit determinarea caracteristiclor de compresibilitate §i de consolidare.

Comprimarea probei In edometru se realizeaza in conditiile deformarii transversale impiedicate (figura 2.4), cu incarcilri care cresc progresiv, in trepte, La fiecare treapta de incarcare (mentinuta constanta piina Ia stabilizarea deformatiilor) se rniisoaril deformatiile probei Alit, la diferiti tirnpi f de la aplicarea incarcarii §i deformatia finala (stabilizata) Sh .

d

d

Figura 2.4. Schema incercarii edometrice

Pe baza datelor experimentale se calculeaza urmatoarele valori: deformatia (tasarea) specifica s a probei In presiuneap:

.in care:

in care:

M 1'."~-·IOO (%]

ho

(2.11)

Sh este deformatia stabilizata Ia efortul unitar de cornpresiune 0"'; ho este inallimea initiala a probei.

indicele porilor e, corespunzator efortului a':

(2.12)

eo este indicele pori lor initial (inainte de inciircare) al probei;

Reprezentarea grafica a rezultatelor incercarii In edometru se face in urmatoarele diagrarne:

diagrama de compresiune - tasare, eu reprezentarea valorilor presiunilor .1n scarii lineara (figura 2.5.a), respectiv in scara logaritmica (figura 2.5.b); diagrama de compresiune - porozitate, eu reprezentarea valorilor presiunii in scara lineara (figura 2.6.a), respectiv In scara logaritmicii (figura 2.6.b) In vederea liniarizarii diagramei intr-un interval mai mare de presiuni.

a' (kPa)

100 200 300 400 500 6UO

a' (kPa) 10

lOll 1000

0,1

o ~;:;:: __ _1. --'- __ __J~______'

0.5

2,5

,-, I·

e, 1,5 <Q 2

Figura 2.5. Diagrarna de compresiunc - tasare (a - lineara, b - semilogaritrnica)

1.1 ,

1,21 "

1,1 I---------:'~

1,1

<ll 0.'1

0,8 j

0,7 : 0.61-

arctg a v

<ll 0,9 0,8 0.7

II WO

200 300 400

I

I arctg c c ""t---....

__ .1 _

I I

0,6 .,-------,-----.---::;;I;-r-_,--_---!

500 0, I ) 0 0" PlOD

a' (kPa)

a' (kPa)

Figura 2.6. Diagrama de compresiune - porozitate (a - Iineara, b _ sernilogarinnica)

2.5.a)

Caracterizarea compresibilitlitii pi'imlinlului se face eu urmatorn indici:

Modulul de deformatie edometric - M, In intervalul de presiuni dat (figura

/10" lvl=--I ~.1:1£

100

[kPaJ

(2.13)

Coeticientul de eompresibilitate volumica - Ino: 1

-.1:1£

m = ..:,'-=--OO=--_

,. 1:10"

M

(2.14)

Coeficientul de eompresibililale - G" dat (figura 2.6.a)

(2.15)

Indicele de compresiune -C; (figura 2.6.b)

C == Ae

c l:1(toga')

(2.16)

La comprimarea unei probe de pamlinl care nu a suferit indlrdiri anterior (material recent sedimentat sau pasta preparata in Iaborator), diagrama (e, logrr') rezuha liniara in intregul dorneniu de presiuni aplicate, panta acesteia fiind rrnportinnaUi eu indicele Ce•

Pentru pamanrurile care au mai suferit un proces de comprimare, diagrama

! devine liniara incepand eu valoarea maxima aplicata anterior up', care se numeste I

, .

presiune de preconsolidare (figura 2.6.b).

Cornparand valoarea up' cu presiunea geologica ug (presiunea unitara datorata greuliltii straturilor de pfuniint situate deasupra nivelului probei) se detennina raportul de supraconsolidare:

fQ

CTp Roc=ag

Starea de consolidru-e a pamantului se defineste astfel:

Roc < 1, plirnfint subconsolidat; Roc"" 1, parnaru normal consolidat; Roc> I, pamant supraconsolidat;

Indicele de reeompresiune - c, (figura 2.7) se defineste ea panta medie a

(2.17)

ramurii de "recornpresiune" a diagramei de eompresiune - porozitate) In scara semilogaritmica) §i se calculeaza, in domeniul respectiv de presiuni, cu 0 relatie <imilara ell (2.16).

1,2

),1 1--- __ -.:. __

tu 0,9 0,8 0,7 0,6 -t----r------,-----r-----,

0,1

10

100

1000

(J" (kPa)

Figura 2.7. Diagrarna de cornpresiune - porozitate; indice de recompresiune

Co'eficientul de consolidare primara - Co se determina 'pe baza incercarii cdcmetrice eu masurarea deformatiei sub fiecare treapta de incarcare timp de 24 ore (a se vedea lucrarea [1] eu deserierea incercarilor de Iaborator) sau prin ealcuI, cu

c = II. '\1 -rt:J " 100· y", ·iI,.

incure:

k - coeficiemul de perrneabilitate (cm/s):

e - indicele porilor plimilntului, la treapta de incarcare; 1,,, = 9,81 kNhn];

(2.18)

Qv - coeficientul de cornpresibilitate, la treapta de incarcare (m2/kN).

Coeficientul de consoli dare secundara - Ca se determina pentru pamanturile la care Ienomenul de rasure continua dupa disiparea complete a presiunii apei din pori, corespunzatoare tirnpului de consolidare primara t J (figura 2.8) ~i se calculeaza cu retalia:

1 -_·fj,c

(. =_!QQ___

a fj,logt

10

timp (s) 1000

10000

100000 IOUOOOO

100

tl J

I I I I I I I I I I I I I I I I

2

-------

4

---_

--

5

6

Figura 2.8. Determinarea coeficientulul de consolidare secundara

(2.19)

12 :

I I I I I I I I I I I I I

I I I ___ I

!

arctg c"

Tasarea specil1cii suplimentarii la umezire - imp se detennina pe baza incercarii

edometrice cu relaliu (figuru 2.9):

. (MIl MIJ'

r = --- ·100

/lip flo 110

[%1

(2.20)

in care:

fj,hl .100 _ tasarea specifica corespunzatoare efortului unitar a'ep, pe 110

proba incercata inundat:

fj,1! 100' ~ I"" b

-, - tasarea corespunzatoare ace ula§l erort urutar, pe pro a

110

incercata 1a urniditatea naturala.

Rezisten!a slrUclural1i - Po reprezinta presiunea unitara minima pentru care

tusareu specified suplimentartl devine imp =] % (figura 2.9)

0" (kPa)

0,1 10 100

Po o r-===::::::;:=-L.__-----1.--- --'---,-----'

P

1000

imp

2

6 7 8 9 10

robe inundata

Figura 2.9. Determinarea tasiirii suplimentare la umezire

Caraeteristicile de dcformabilitatc Iineara a plimlimurilor se definesc adrnitand comporiarea acestora in conformitate cu modelul marerialului elastic, omogen ~i izotrop, Dependents intre eforturi §i deformatii se stabileste, de regula, numai pentru Iaza de incarcare a pamanturilor,

Modulul de defonnatie lincara E §i coclicientul de dcformare transversalii (coeficientullui Poisson) II se deterrnina eu aparatul de compresiune triaxiala, Intr-un dorneniu de presiuni in care dependenta tntre eforturile unitare principale (J'/ §i 0'3 §i deformatiile specifice corespunzatoare 8J §i 8J 5C mentine linearii.

Proba de parnant, de forma cilindrica (figura 2.10) este, de obicei, consolidata in apurat la 0 inciircare corespunzatoare eforturilor preexistente in strut; in cazul parmlnturilor normal consolidate acestea sunt:

In care:

(2.21)

0' g - presiunea gologica suportata de proba inainte de recoltare;

Ko - coeficientul de presiune laterala in stare de repaos, care se stabileste experimental sau poate fi aproximat cu Una din relatiile:

v

Ko = -- sau Ko = l-sintfJ (in care ¢ este unghiul de free are 1- v

i nterioara).

Figura 2,10, Incercarea de compresiune triaxiald

[n continuare, mentinand eforturile 0'2 = 0'3 eonstante se mareste, In trepte, efortul 17], mentinand fiecare trcapta pana la consolidarea probei (adicii stabilizarea in limp a deformatiei verticale D.h); in domeniul de dependenta linearii (D.O'], 81) se calculeazii rnodulul de deformatie Iineara (figura 2.11):

£ = D.17] D.8]

(2.22)

in cazul piimanturilor coezive se poate determina modulul de deformatie lineai'u nedrenat Eu, prin cresterea rapidli a efortului 0'1 lara drenarea probei, eli 0

relatie idcntica eu (2.22).

De regula. domeniul de dependents Iineara se situeaza fatii de valoarea de

rupere D.O']r in limitele Li;;:] ::; (~ ... ~)- LiO'lr .

D.0'1

T :[D.h

"I

L __ c._____________

I I I

I

I

/

I.

Figura 2.1 L Domeniul de dependenta lineara efort - deformatie

Cand exista posibilitatea masurarii variatiei D.V a volumului inital Val probei la cresterea eforturilor principale LiO']. Li 0'2 se D.O'3' parametrii elastici se calculeaza

, eu relatiile:

E _ (D.O'] + 2D.(7) XD.O'] - D.0'3)

, - D.O'3 (2M] - D. 6') + D.0'1 ,D.c]

1'l.0' 3 '1'l.8] - O,5Li0'1 (liB -1'l.81)

]I = --"--,---'------''--''''''-'-----:-:.

D.173(21'l.8] -M'J)+I'l.O'] ·Li8]

(2,23)

(2.23)

in care:

B I'l. V d f ' 1 'U if U =:: ~. ~ - e 'crmana vo umlca speCl lea.

V

in conditii nedrenate, U§U cum s-a ararat mai sus, incercarea pe probe saturate sc face numai cu cresterea efortului principal LiO'], jar coetlcienlullui Poisson rezulta

l'll = fl.j_ datorita deformatiilor volumice nule.

l.ocnClcmul de Lasare (coeitclentul de pat) - K, se stabileste pentru piinuinturile asirnilate ell un mediu ela<;tic diseret; aceasta ipoteza (Winkler) admire ca deplusarile masivului de pamant in contact cu 0 constructie (fundatie, pilot, palplansa etc.) depind nurnai de presiunile transmise de structura in punctul respectiv,

Coeficientul de rasare reprezinta, deci, raportul dintre presiunea ullitarll p care ,e dczvulta la contactul unui element de constructie ell parnantul §i ta<;area (intr-un caz general deplasarea) corespunzatoare a terenului s, in punctul respectiv:

(2.25)

Valoarca K, nu este 0 caracteristica intrinseca a pfunfintului, ci depinde de dimensiunile fundatiei cu care aceasta se ami in contact: in tabelul 2.6 se indica domeniul de variatie.

Tabelul2.6

Categoriu de pamam x, (daN/em3)
unturi malease, umpluturi necompactate, parnanturi 0.1 ... 0.5
ivc plastic curgatoare - plastic moi, nisipuri afanate
luturi cornpactate, pamanruri coezive plastic 0.5 ... 5
istente, nisipuri eu indesare medie
lnturi coezive plastic viirtoase - tari, nisipuri indesate 5 ... 10
le cimentate, pietrisuri, boloviinisuri 10 ... 20 r

r rum

coez

Ump

cons t'Pam, r Argi

Coeficientulde tasare se poate evalua eu relatiile empirice: pentru pamanturi necoezive:

K .. "" a(I.5 +..!..)

, B 2

(2.26)

pentru parndnturi coezive:

K .- (20 IOJ

-a -+-

.r B L

(2.27)

in care:

a - factor adimensional, dar III tabelu12.7;

B, L - Hi(imea, respectiv lungimea fundatiei rezemate pe teren, in em.

r Pumanturi coezive: .

, plastic consistente plastic viirtoase lari

________________________________ ~ L_ ~ ~

Tabelul2.7

Categoria de pfunilnt

2.4 4.8 9.9

a

Nisipuri uscate sau umede:

In stare afilnatll

1.3 4.1 16.0

eu indesare medic

In stare indesata

Nisipuri saturate:

in stare affinatii

0.8 2.6 3.6

cu indcsare medie

in stare indesata

Prin egalarea tasarilor determinate in ipoteza Winkler cu tasarile calculate . conform teoriei elasticitatii, admitand ell deformatia masivului elastic se produce IlU 111 ai pana la adiincimea la care efortul unitar vertical devine ega! cu 25% din valoarea presiunii medii transmise de fundatie la suprafata terenului rezullii:

K =__!}__ , f..JF

(2.21:1)

in care:

E - moduluI de deformatie lineara al terenului (daN/cm2); F - suprafata tMpH fundatiei (crrr'):

- f - coeficient, depinzand de raportul liB al larurilor fundatiei, conform tabelului 2.8.

Tabelul2.8

r- LIB

2



J

0.42

0.35

0.45

JJJ llJl:L'{f111Ca pam8JUun'lor s u

. ..... e accepta, de reguliI, ipoteza (veriflcata In

maJonratea cazunlor practice) ca intre eforrul unitar . .. "

. . . maxllTI (limita) :reare se dezvolu

intr-n secuune, in momentu1 .... .

. rupem pnn torfecare 1/1 efortul unitar normal

aplJc' " . 0- care se

a In aceeas, sec!iune exista 0 dependenlii. Iineara:

T.f = O'·tgrjJ+c

i'n care:

(2.29)

¢ - parametru, denumit unghi de itecsie interioara a piimantului; c - paramerru, denumit coeziunea pamantului.

Dreapta descrisii de ecuatia de mai sus In planul zOo- se numesre dreapta intrinsecii a pamantului, iar if §i c se rnai denumesc ~i pararnetrii dreptei intrinsece sau parnmelrii reziSlentei la forfecare ai pamsntului.

Deoarece la solicitarea pamantului, in cazul eel mai general, efortul unitar total a este preluat de scheletul mineral al pamautului (efortul efectiv cr') §i de presiunea ape din pori (u), rezlsrenta la forfecare se poare ex prima dupa cum urmeaza:

In funcjie de efortul unitar normal efectiv:

T J = a' . tgtj/ + c'

(2.30)

in care:

0:=0.'+ U - efortul unitar normal total aplicat sectiunii de rupere; o' - efortul unitar normal efectiv In sectiunea de rupere:

II - presiunea apei din porii pamantului la rupere; rp' - unghiul de frecare interioara efectiv;

C' - coeziunea efectiva,

In functie de efortul unitar total:

T/ '" cr·tgrjJ" +cu

(2.31)

in care:

¢" - unghiul de frecare interioara aparent;

ell - coeziunea aparenta.

Paramerrii rezistentei la forfecare nu sunt constante fizice ale pamanturilor, ci depind de starea pamanmlui §i de modul in care se aplka solicitarea, Pentru a obtine vulori le parametrilor carecaracterizeazh rezistenta masivului de parnant intr-un caz

---. ----- -·~-·~~'v '" "VHUJ~U cat mai apropiate de cere In care se va produce solicitarea.

incercfuile pentru determinarea rezistenje] la forfecare au doua faze succesive: - consolidareg, adica readucerea probei la conditii apropiate de cele in care

se gii.se§re In pamant . li

. . ' pnn ap carea unor eforturi ~i drenarea apei pani la

disiparea presiunii apei din pori rezultate;

- ruperea, prin modificarea eforturilor, eu sau rara permiterea disiplirii presiunii apei din pori apiirute In aceastf faza,

iIl funcpe de condifiiJe in care se atJa proba In fazele inenponare, se deosebesc urmaroarele tipuri principaJe de incercari:

- incerciiri neconsolidate - nedrenate (in terminologia internaponala: "unconsolidated - undrained", simbol UU), III care proba nu este consolidata, iar 1n timpul ruperii nu este permisa drenarea apei;

incercari consolidate - nedrenate (in terrninologia internationals: "consolidated - undrained", simbol CU), in care proba este consolidata inaintea ruperii, iar in timpul ruperii disiparea presiunii apei din pori este impiedicata;

incercari consolidate - drenate (in terminologia intemationala: "consolidated - drained", simbol CD), in care proba este consolidata §i apoi rupta suficient de lent pentru a se permite disiparea continua a presiunii apei din pori.

Tipul de incercare se alege apreciind starea initiala a materialului, modul in

care evolueaza in timp starea de eforturi ~j conditiile de drenaj din masivul de pamant. in tabelul 2.9 se dau ciiteva exemplificari orientative.

Tabelu12.9

executate rapid

Tipul de

Categoria de pdmant

Tipul de constructie

incercare

saturate

Argile moi saturate

Fundatii de suprafata pentru constructii executate rapid

DU

Material argilos cornpactat in Diguri §i baraje din materiale locale

corpul digurilor §i barajelor

executate rapid

Umpluturi argiloase recente, Fundatii de suprafata pentru constructii

I Pamanturi coezive saturate Fundajii pe piloti forali
I cu Excavatii executate rapid
Fundatii realizate pe punta
r Pamanturi ccezive Versanti naturali ~i excavatii executate
in timp tndelungar
Fundatii de suprafata pentru construe Iii
I CD executate in ritm lent sau cfind se
I
I' realizeaza lestarea prealabila a terenului
I de fundare
!
f Parnanturi necoezive Orice tip de construe lie care transmite
solicitari statice La incerciirile de tip UU, respectiv CU, daca se mascara eforturile totale 0' rezu I tii (conform relatiei 2.31) parametrii aparenti ai rezistentei la forfecare: rAm §i CUU'

In cazul tncercanlor de tip CD, datorita disipiirii totale a presiunii apei din pori, £I = 0 si 0'= 0", se determina parametrii efectivi ¢' §i c'.

Daca la incercarile de tip UU §i CU se mascara presiunea apei din pori, se pot stabili etorturile erective a' si, conform relatiei 2.30, parametrii efectivi ¢' ~i c ', Se remarcil insa faptul eli aceste valori nu coincid, in general, ell cele determinate prin incercari de tip CD, datorita porozitatilor diferite pe care Ie au probele in momenrul ruperii, ca ~i influentei vitezei de rupere.

, Determinareu parametrilor rezistentei la forfccare se face in laborator, conform metodologiei detaliate in lucrarca [1], prin: forfecare directs, compresiune triaxiala sal! cornpresiune monoaxiala,

a) In aparaLul de forl'ecare direcla (figura 2.12) se pot realiza cele trei tipuri principale de lncerciiri: UU, CU ~i CD, variind modul de aplicare a incarcarilor N ~i Tj §i condijiile de drenare a probei. Miisunind eforturile unitare in planul de forfccare in momentul ruperii probei se traseaza, prin punctele determinate experimental in graficul(o:, If) parametrii ¢ §i c. Nu este, insa, posibilii rniisururea presiunii apei din pori.

T <;=-

A

N

N

0'=-

A

Figura 2.12.lncercarea de forfecare directa

a) Aparatul 'de comp~esiune triaxiala (figura 2,13) pemite rndsururea atfit a eforturilor principale totale 0', ~i 0'3' cilt §i a eforturilor efective 0'; = 0'1 -!/ §i 0") = O'J - u in mornentul ruperii probei, Dreapta intrinseca se traseaza ca tangcnta comunii la doua sau mai rnulte cercuri ale eforturilor corespunziitoare epruvetelor recaltate din acclasi parnant. In cazul incercarilor de tip UU §i CU, se pot dctcrmina, deci, atilt parametrii uparenti rf" §i cU' cfit §i cei efectivi ¢' §i c' ai rezistentei la forfecare.

u

Figura 3.13. incercarca de compresiune triaxiala

.. , Ul""U'UJ ulO "'U1l1111t;~1U1It: Ul1!l1.1UIU este pOSIDUii mouelarea 'inelirclirii reale prin ulegerea unui "drum de efort" similar cu eel aplicat 'in natura asupra terenuiui de tundare. Reprezentarea variatiei eforturilor se poate face prin cercurile eforturiJor (Mohr) sau utilizflnd efortul mediu P iii deviatorul q al eforturilor (figura 2.14):

0'[ + 0'3 0'[ - 0')

P=--2-;q=~

in figura 2.14 se reprezinta 0 incercare obisnuita in care proba a fost

(2.32)

comprimata intfii hidrostatic (0"1 = 0'3) ~i .apoi prin cresterea progresiva a efortului 0'1 ~e ajunge la rupere, adieu cercul eforturilor devine tangent Ja dreapta intrinseca (figura 2.14.'-1). in sistemul de coordonate (p, q) se reprezinta punctele corespunzatoare cercurilor succesive ale eforturilor A, B. C. D; punctul D va fi situat pe 0 dreapta echi vulenta eu dreapta intrinseca in reprezentarea Mohr (figura 2.14.b).

l'

a)

b)

Figura 2.14. Drurnul de efort

Ecuatia dreptei intrinsece in coordonatele (p, q) este: q=p'lg'l'+a

(2.33)

unde:

rgw=sin¢ §i a=c'cosp

Reprezentarea conditiei de rupere tn functie de efortul mediu §i deviator se poate face §i cu ajutorul valorilor efective:

« = p' ·tgW' +a'

(2.33')

uncle:

, 0'[ + 0'3 , O"t - 0"3 ,. ,At r , do'

11 =----lI=P-U; q =---==q; tglrl =8101"; a =c 'cos\"

2 2 r

Sporul nresiunii apei din porii prabei sau din terenul tncarcat poate fi detenninat cu ajutorul parametrilor presiunii apei din pori A §i B, conform relatiei:

(2.34)

Parametrii A ~i B se pot determina pe cale experimantalii, pe baza ecuatiei (2.34), prin incercarea a doua epruvetc din acelasi pam1int cu variatii diferite ale cforturilor principaJe 8£Tj ~i 80') §i rnasurarea presiunii u.

Parametrul B variaza eu gradul de umiditate, fiind 0 pentru pamanturi uscate §i pc!,tru cele saturate. Parametrul A depinde de tipul de pamdnt §i de modul de Iormure a strarului: valori caracteristice sunt date in tabelul 2.10.

Tabelul2.10

[ Tipul de pamant

Parametrul A la rupere

0.7 1.3

0.3 0.7

- 0.5 ... 0 2.0 ... 3.0

o

- 0.3

Argilii normal consolidate . Argilil supraconsolidata

Argilii nisipoasa puternic supraconsolidara I N"isi p fin foarte afanat

i Nisip lin eu indesare medie I Nisip fin lndesat

P

Figura 2.15. Compresiunea monoaxiala

b) In aparatul de eompresiune monoaxialii se realizeaza doar comprimarea rapidti, pe directia verticala a probelor cilindrice, inregistrflndu-se

presiunea unitara la rupere Pc'

Interpretarea incercarii permite determinarea coeziunii nedrenate "u a probelor argilnase saturate; admitand Pu:; 0, rezulta (figura 2.15):

1

('" = 2" r.

(2.35)

Pc

2.4. Clasificarea piimiinturilor pe baza caracteristicilor geotehnice determinate in laborator

In functie de existenta fortelor permanente superficiale de atractie (forte de coeziune) intre fragmentele solide constituente, pamanturile se impart in doua carcgori i:

pamiinturi necoezive; pilmiinruri coezive.

In afara eelor doua categorii cu larga raspdndire se delirniteaza unele tip uri speciale de panulnturi (a se vedea paragrafuI2.4.7)

2.4.1. Clasificarca pamanturilor necoezlve

Aceste pamflnturi se clasifica, in conformitate eu normele romanesti, In functie

de:

predorninanta fractiunilor de granulozitate (tabelul Zrl ); valoarea coeficientului de neuniformitate (tabelu12.1O); valoarea gradului de Indesare Iv (tabeluI2.11).

Tabelul2.10

J. Clasi ficarea pamanturilor necoezi ve

Coeficient de neuniformitate

Cu grunulozitate foarte uniforms Cu grunulozirate uniforms I I Cu granulozitate neuniforma

L ~ ~

<5 5 ... 15 .> 15

Tabelul 2.11

I Starea de indesare a nisipului kA.filnatii

Iv

:5 0.33

Cu indesare medie 0.34 ... 0.66

I.

I lndesata ~ 0.67

l ~ ~

in tabeluI 2. J 2 se aruta cOJ"clatia Intrc starea de rndes ur e qi indicele porilor, . .,labilitii pe baze statistice pentru nisipuri.

f"!!'""": Tabelu12.12
I Caregoria do nisip Stare de indesare
Indesata ell indesare medie Af1inatli
I e
I
I Nisip cu pietris, nisip
lmare. ni~ip mijlociu <0.55 0.55 ... 0.70 >0.70
I Nisip fin <0.60 0.60 ... 0.75 >0.75
f."iisip prafos <0.60 0.60 ... 0.80 > 0.80
-.
2.4.2. Claslflcarea pamfmturilor coezlve
Dupa prescriptiile tehnice rornanesti, aeeste pamflnturi se clasifica In functie
Je plusticitate §i granulozitate, conform tabelului 2.13. ~i Yn functie de consistenta,
conform tabelului 2.14.
Tabelul 2.13
- Categoria de pam1int Continut In fractiuni granulometrice (%)
[p
coeziv (%) Argila Prai' Nisip
«0.005 rom) (0.005 ... 0.05 mm) (0.05 ... 2 mm)
!
r Argilii grasa >40 >60 mai putin dedit mill putin dec fit
araila unrilii
·1 Argilii 25 ... 50 35 ... 60 rnai pupn dedit < 30
atgiHl
f Argi Iii prafoasa 15 ... 35 30 ... 50 rnai mull dedit rnai putin dedit
1 arzilii _praf
Argilii nisipoasa 15 ... 35 30 ... 60 mill putin decal >30
argil1l
Argilii prafoasa -
mai mult decat
. 15 ... 25 30 ... 35 argilll >30
1 nisipoasa
f.... 10 ... 20 15 ... 30 mill rnult decflt <30
f P,,[ urgi '0' nisin
Praf urgilos - nisipos 5 ... 20 15 ... 30 mai muh decal >30
nisip
rpraf 5 ... 15 0 ... 15 rnai mult deed; < 30
I arcjHi
, 0 ... 15 mai mult decfil >30
r Praf nisipos 0 ... 10
nisin
_NiSip argiles 5 ... 20 15 ... 30 mill putin decal mai mull dedit
nisin praf
Nisip priifos 0 ... 10 0 ... 15 mui pupn decflt mai mull dedit
nisin 'praf

,__ fStare j~I Curg.

1 Plusli

I Plas!i Plus!i i Plusti I Tare

L

Tabelul2.14

u de consitenta Ie IL
-llor <0 ~l
c curgator 0.01 ... 0.25 0.75 ... 0.99
L; rnoale 0.26 ... 0.50 0.50 ... 0.74
c consistent 0.51 ... 0.75 0.25 ... 0.49
c vartos 0.76 ... 0.99 0.01 ... 0.24
~1 :S;O v = PCII .,

PCI'

in care:

Pcu - rezistenta la cornpresiune rnonoaxiala a unei probe de pamfint

netulburat:

PCI' - rezistenta la compresiune monoaxiala pe 0 proba din acelasi piimfint tulburat ~i rcrnodelat, rara moclificarea umiditatii §i porozitdtii.

l~laSijicarea piimfutturilor dupa sensitivilale

Ilnsensili ve Moderut sensitive I Sensitive

I Foarrc sensitive

! Cu proprietati tixotrope moderate l.cll proprieuiti tixotrope accentuate

·1 cu pmprielilti tixotrope foarte accentuate

Deoarece proprietatile pamdnturilor coezive sum influentate in primul rand de caracterul ~i intensitarea fortelor de interactiune de la suprafata particulelor, exists iendinta de a clasifica acestc piimanturi numai in functie de plasticitate si de consisrcnta, fiirii considerarea granulozitatii. In acest sens, in figura 2.16 se prezinta "clasificarea unificata", propusa initial de Casagrande §i utilizata in prezenr in multe

\iiri.
(,()
50
~(I
~
0 30
-
:!1I
10

(( Tabelul 2.15

S I

<2

1 4

4 8

8 16

16 32

32 64

>64

Pamanturi prafoase - nisipoase

I

inia A: 11'=O.73(w L -201

Luturi §i

piimanturi organiceJ foartc plastice

Argilil foarte palstica

Argila putin plastica

10

2U

30

40 50

WL (%)

60 70 80 90 100

Figura 2.16. Clasificarea "unificatii" (Casagrande)

Din punct de vedere al sensitivitiitii, pamanturile coezive se pot clasifica In functie de valorile SI' conform tabelului 2.1.5:

2.4.3. Criterii de clasifieare comune tuturor categoriilor de pamanturi

Unele caracteristici geotehnice pot servi la clasificarea tuturor categoriilor de plimanturi (necoezive sau coezive).

a) Compresibilitatea pennite clasificarea in functie de valorile modulului de deformatie edometric M2.3 §i de coeficienrul de compresibilitate av' determinate in iruervalul de presiuni unitare d = 200 ... 300 kPa, conform tabelului 2.16.

Tabelul2.16

Cornpresibilitatea psmflntului

Cu compresibilitate redusa Cu r.:ompresibilitate medic Cu cornpresibilitate mare

Cu compresibilitate foarte mare

>50.000

20.000 50.000

10.000 20.000

5.000 10.000

< 5.000

<0.00003 0.00003 ... 0.0001 0.0001... 0.0002 0.0002 ... 0.0004

>0.0004

b) Dupii fUl?orml de sugraconsolidare Roc, pamanturile se clasifica astfel (tabelul 2.17):

Tabelul 2.17

r Starca de consolidare , Subcunsolidate

1.1 ... 2 2.1...4 >4

Roc <1

NOOllUl consolidate

Usor supraconsolidate

I Modcrat supraconsolidate Puternic supraeonsolidate

1:) Dupii gradul de urniditate SrI pamanturile se clasifica conform tabelului 2.18.

Tabelul 2.18

Srureu de umiditate

s 0.40

0.41 0.80

0.81 0.90

>0.90

USCUl Urncd

Foartc umed

Prucric sat urat

0) Dupa pemleabilitUIe, pamanturile se clasifica in functie de valorile coeficientului de perrneablitate k. conform tabeIului 2.19.

Tabelul 2.19

iPemlcuhiliturea pamiintului Foarte penneabil

k (crn/s) > 10,1

10,1 ·10-4

10'4 10,7

< 10.7

Penueabil

PUlin perrneabil l~)rarliC imperrneabil

2.4.4. Varietiiti de pamanturi cu proprietiiti speciale

a) ptunilnturiie rnamaase sunt pamanturi argiloase continand carbonat de calciu mai mull de 5% din masa totalii.

Clasificarea pamdnturilor marnoase este data in tabelul 2.20. In cazul unui conpnut de carbonat de calciu mai mare de 75%, roea este denumita calcar, incadrandu-se In categoria rocilor stflncoase.

Tabelul 2.20

5 20

21 35

36 65

66 75

Clasificurea piimilnturilor marnoase

Continurul de carbonat de calciu (%)

Argilii marnoasa Marna argiloasa

Mama

l.\1arna calcaroasa

Mamele sunt, in general. dure §i au valori ridicate ale modulului de deformatle ~i rezistentei la forfecare, Ele manifests 0 cornportare fragila, fiind sensibile la proccsele de decomprimare, in urrna carora se formeaza discontinuitilti in masa rocii, Expuse la actiunea agentilor atmosferici se altereaza, valorile caracteristicilor mecunice reduciindu-se mult. In tabelul 2.21 se indica domeniul de variatie al principalelor caracteristici geotehnice, valorile depinzand de conjinutul de liant calcaros, de starea de alterare §i de istoria geologica a depozitului mamas respectiv.

Tabelul 2.7..1

r Cararteristica geOlehnica

I Rezislenta la compresiune monoaxiala, Pc ! Modulul de deformatie, E

,

Unit. de masura Valori uzuale
MPa 0.5 ... 3.5
MPa 150 ... 15.000
Grade 10 ... 65
MPa 0.05 ... 10
kN/m3 11 ... 25
lJb 5 ... 35
cm/s lO-IU •.• ]0-4 I Unghiul de frecare interioara, tjJ Coeziunea, c

Greututea volumica in stare uscata, Yd Umiditatea naturalii, W I Coeficientul de permeabilitate, k

l. --L __l_ _l

b) P:1rnilnturile sensibile la umezire (PSU) prezinta proprietatea de a se las a suplirnentar, sub actiunea incarcani dare de constructie sau numai sub greutatea proprie, odatii cu cresterea umiditatii,

In aceasta categoric se includ loessuruile §i pamanrurile loessoide care se identifica astfel:

• pe baza caracteristicilor fizice, daca:

e -e

Sr ~ 0.8 ~i _0 __ < J

l+e

in care:

I - indice ale carui valori se iau din tabelul 2.22;

e - indicele porilor pentru parnantul cu structurii ~i porozitate naturala;

WL r, . dl I '1

ec = _. _. - murce e pon or corespunzator urniditatii la limita de

100 YlV

curgere (wL) a parnantului,

Tabelul 2.22

lndicele I" (%) <10 10 ... 14 14 ... 22 >22
Indicele I 0.10 0.17 0.24 0.30 • pe baza incercarii In edometru, daca tasarea suplimetara spccifica la umezire la presiunea (J"' = 300 kPa (determinata cu fOIII1ula 2.20) este :

• pc buza incercarilor de prob1i pe placa (ell suprafata de mimim 1m2), efectuate in conditii de umiditate naturala a terenului ~i, respectiv, dupa inundarea ucestuia, dacli:

:-:,

- > 5 ~j Si - S" 2: 3 em .\""

111 care:

s, - tasarea pliicii pe terenul inundat, corespunzatoare presiunii unitare pe

placa de 300 kPa;

s" - tasarea placii pe terenul neinundat, In uceeasi presiune.

c) Pi1miinlUrilc cu umfl1iri si contracgi mari (sau "pamanturile contractile") sunt piirnamuri care, Ja variatii de urniditate, prezinta variatii inaemnate ~i reversibile de volum.

De regulil, pot f contractile piimanturile la care I" >0.73(wL -20)

deci care se incadrcaza in caregoria argilelor neorganice, dupa c1asificarea "unificata" (figura 2.16).

Conform norrnelor actuale, activitatea piirniintului in ceea ce priveste umflarile ~i cnntructiile se clasifica conform tabelului 2.30, pe baza indicilor precizati In paragraful 2.2.4.

Tabelul 2.30

,
rCliV.ilUlea 1111'2 t, lA UL Ci\ Cv Ws p" quM 11'15
iimiintllrilor (%) (%) (%) (%) (%) (%) (kPa) (JIg) (%)
ft;"urk ucrive > ]0 > 35 >1.25 > 140 > 100 > 100 <::10 > 400 >8 l-;-w
I
I 1l0-140 65-100 75-100 10-12 100-400 6-8 5-10
IAclivc 18-35 25-40 1-1.25
II . 15-25 20-30 0.75-1 90-l20 55-70 55-75 12-13 50-100 4-6 <::5
JUlin active In functie de valoarea indicelui de contractie - umt1are (leu), pamanturile

contractile pot suferi:

numai contractie, cand leu = 0;

atal contractie (la uscare), cat §i umflare (la umezire), cilnd 0 < leu < 1; nurnui urnflare, cdnd leu = 1.

J) Pilmantudle eu continu! de ma!erii organice

Malurile ~i piimfmturile mdloase sunt constituite din particule fine (predominand cele sub 0.2 rnm) cu un continur de materii organice sub

5%.

Namolurile sunt pamanturi asemanatoure cu malurile, cu un continut de materii organice intre 5 ... 10%, putand coniine resturi de plante carbonizare.

Pamanturile turboase au un continut de materii organice intre 10 ... 60% §i sum formate In urma descompunerii incomplete a resturilor vegctale, Turba este un pamdnt cu un conti nut de materii organice de peste 60%, resturile vegetale nedescompuse prezentand 0 structura fibroasa.

2.5. Aplicatie

Pamantul argilos destinat execujiei nucleului impermeabil al unui baraj de pam{lIl! are, In cancra, urmatoarele caructeristici geotehnice:

P = 1,95 g/cm '; w = 15%; p., = 2,70 g/crrr',

Compactarea Proctor (normala) a condus la urmatoarele rezultate:

lI'({fb) 6.5 9.0 11.2 14.1 18.0 21.0 23.4 25.8
P (g/cmJ) 1.6 1.68 1.76 1.87 2.01 2.00 1.985 1.96 Cerinte:

I. S[I se traseze diagrarna de compactare (1-11, Pd)' sa se determine Pdl1ULt §i Woe §i sa se traseze curba de saturatie (Sr = 1) .

.2. Pentru materialul compacta! la wue sa se determine:

Y, YW!' y';

.'I. SCI se determine cantitarea de apa care trebuie adiiugatii Ia 1 m3 de pamanr aflat In curiera (aviind W natura! = 15% §i Y natural = 19.0 kN/m3) pentru a-I aduce de Ia

Rezolvare:

l. Sc calculeaza densitatea marerialului in stare uscata corespunzatoare riecarci urniditati de compactare cu formula:

»; = ( p )

w

1+- 100

Se obtine:

w( 'fb) 6.5 9.0 1l.2 14.1 18.0 21.0 23.4 25.8
(gl.cm3) 1.6 1.68 1.76 1.87 2.01 2.00 1.985 1.96
(g/cnr') 1.502 1.541 1.583 1.639 1.703 1..653 1.609 1.558 Se poate trasa astfel curba de compactare Proctor In coordonate (w, pj). Din

;jldcn,Sitiilii marerialului in stare uscata (Pdma.r ~i w"J, accasta umiditate fiind denumita umiditare optima de cornpactare.

Curba de saturatie se calculeaza cu 0 formula asernaniitoare:

p,

Pd = W

. __ .p

1 + 100 s s.. r;

sau

ll'(%) 6.5 9.0 11.2 14.1 18.0 21.0 23.4 25.8
Pd (g/cmJ)
pt. 8,=1 2.29 . 2.17 2.07 1.96 1.82 1.72 1.65 1.59 Diagrama de cornpactare PROCTOR

.~l

I .. 1
I
.'. 1.8 ]
t::
.Q
~ 1,7 I
"
_"" 1,6 '1
15 I

1.4 I
0 5 10 15 20 25 30
w ('Yo) Din aceasta reprezentare rezultii pararnetrii de cornpactare pentru pamantul respcctiv:

2. Pentru calculul greutatilor volumice ale rnaterialului se utilizeaza formulele prezentate in paragraful 2.2.2 §i relatia intre greutate volumica §i densitate:

r=» g.

In aceste formule sc vor introduce parametrii de cornpactare obtinuti din calculul anterior.

Folosind formula:

r d = (I - I ~O )- r s

~i inlocuind In aceasta relatie parametrii de compuctare, obtinem valoarea porozitalii corespunzatoare materialului compactat la umiditatea optima de eompaetare:

II =( 1- ;: )- 100=(1-~~)- 100= 37%.

Valoarea greutatli volumice la urniditatea optima de cornpactare este:

( n) ( w) ( 37 ) ( 18 ) 3

Y= l-lOO -r .: 1+100 = 1-100 ·27· 1+]00 =20.07kN/m.

Valourea greutiijii volumice In stare submersatii este:

3. Pentru a aducc parndntul din carierii de la urniditatea naturals de 15% la umiditatca optima de cornpactare de 18%, trebuie adaugata 0 cantitate de apa ce se cere 1I f aflatli.

Principiul de determinate a acestei cantitii!i de upi! (masa sau volum de apa) csie Je a determina cantitatea de apli dintr-un velum de pamdnt, corespunzntoare umiditiilii de 151-'10, respectiv de 18% §i a face diferenta intre aceste valori,

Se calculeaza valoarea porozitatii, n, pentru pamantul din carierii ell ajutorul lorrnulei:

f = (l--'!:"'). r .(1 +~)

100 S lOa

Rezulta 0 valoare a porozitatii n = 38.81 %.

Stiind ca umiditatea este raportul dintre masa apei dintr-o proba de pamdnt §i rnasu uscata a aceleiasi probe, in reprezentare procentuala, obtinern:

M =ll'.Md

\I' = -'-" ·100, rezulta: 11£ w -

Ald 100

Masa uscata se poate ana cunoscand greurutea volumica in stare uscata:

( n)

1-- 'r ·V

Aid = G d ee Y Ii . V = 100 s

g g g

Deci musa de apa dintr-un volurn de pamant, corespunzatoare unci anumite umiditali este:

Pentru umiditatea de 15%, masa de apa continuta intr-un volum de 1 m3 este:

15.(1- 38.8~). 27 .lm3 100

Mil' "" = 252.62 kg

100·9.81

sau cu volum:

1'\1' = M.,. = 0.252 m3.

PII'

Analog se obtine cantitatea de apii corespunzatoare unei umiditati de 18% turniditntea optima de compactare):

( 38.81) J

18· l--~ ·27·]m

100

Mil' = ;;;; 303 kg

100·9.81

sau cu velum:

I' 1\111' 3 'II' =--=0.303m.

PII'

Difererua intre aceste canlillili reprezinta cantitatea de apil ce trebuie aduugatii .pentru a creste urniditatea de la 15% la 18%.

Masa de apa este M ;;;; 303 - 252 = 51 kg.

Volumul de apii este: V = 0.303 - 0.252 = 0.051 nr'.

CAPITOLUL 3. CAI~CULUL TASARILOR TERENULUI DE FUNDARE

3.1. Pre misele calculelor de tasare

'-J

Sub efectul incarcarilor transrnise de fundatiile constructiior sau de alte actiuni verticale aplicate la suprafata terenului (rarnbleuri, depozite de materiale etc.), rnasivul de fundare sufera detormatii: de regula se iau in considerare numai deplasarile pe verticala ale diferitelor puncte ale terenului de fundare, denumite tasari. POI aparea tasari in straturile de fundare §i in urma modificarii conditlilor hidrogeologice (de exemplu coborarea nivelului hidrostatic care are drepr urmare crestereu eforturilor efective din greutatea proprie a pamdntului, umezirea stnuurilor macrupurice sensibile la umezire etc.).

Terenul de fundare poare suferi, in unele zone, deformatii provocate de miscari rectonice sau seisrnice §i de alunecliri de teren, dar evaluarea acestora nu face, de regula, obiectul calculeior aferente proiectarii constructiilor.

Ciind sunt stabilite prin calcul, tasarile terenului de fundare se numese probabile, spre deosebire de taslirile efective, determinate prin mlisuriitori direete.

3.1.1. Conlucrarea teren - structura in procesul de tasare

Incarcarite transmise Ia fundatiileconstructiior se evalueaza, in prima etapii a calculului, pe baza unei scheme statice de structuri cu reazeme fixe. Tiniind seama de tuptul eil tasarile terenului conduc la prnducerea unor deplasari ale fundatiilor, acest mod de calcul se poate considera definitv numai in cazul structurilor static determinate sau al constructiilor foarte rigide, realizate pe fundatii continue (radiere, tiilpi incrucisate).

De aemenea, se poate neglija redistribuirea inciircarilor intre fundatiile unei structuri putin sensibile la tasari inegale, fundate pe Lerenuri caracterizate prin compresibilltate medie sau redusa §i stratificatie uniforms in plan.

in cazul structurilor sensibile la tasari inegale, caracterizate prin lungimi mari ,~i forme complicate in plan siprin lipsa rosturilor de tasare, In special la fundarea pe terenuri eu compresibilitate ridicata, calculul tasiirilor trebuie efectuat cu eonsiderarea

efectului rigidi tatii constructiei asupm redistribuirii inciirelirilor pe fundatii §i asupra iasarilor diferitelor puncte,

Rigiditatea talpii fundatiei influenteaza, dupa ell este cunoscut, distributia prcsinilor de contact cu terenu!. A§u eu se arata §i in tcoria elasticitatii, datorita dCCillI~i local al acestor eforturi, tasarea unei placi rigide diferli foarte putin de . rasarea medie a unei fundatii elastice de aceeasi forms, suportflnd aceeasi incarcare, in ~~onsecinta, la eaJculul tasarii fundatiilor reale inciircare centric, se admite schema preiunii uniform distribuite pe talpa, iar pentru calculul inclinfirii fundatiilor incarcate cxcenrric, se adrnite schema variatiei plane (liniare) a presiunii pe talpa,

3.102. Corelarea tasarii cu evolupa in timp a inciircarilor

Evolutia indircarilor transmise terenului de fundare depinde de tipul §i de destinatia constructiei, precum ~i de tehnologia utilizata in executie, in figura 3,1 se ~ratu variatia In timp a presiunii unitare pe talpa fundatieicontinue a unei cladiri civile , mulrierajate, cu structura In cadre din beton arm at monolit ~j cu panouri prefabricate de inchidere. precum ~i tasarile masurate (cu linii pline).

1-.- c-- r---







(~ [~ 0 P
(kPa)
2ffi
O'glJ
1
() tinp

~~~~~~~~ __ ~ __ ~~~,-(m~

' __

p

s

Figura 3.1. Variatia in timpapresiunii unitare §i a tasarii

In figura 3.2 se prezinta evolutia presiunii unitare transmise de fundatia pe radier a unui rezervor de apii suprateran.

Dupii cum se vede din figura 3.1 (unde cu linie intrerupta s-a reprezentat

evolutia tasarii calculate in ipoteza apliciirii instantanee a presiuniifinalc pe teren),

vuhconsolidate, ritmul de incarcare a fundatiilor poate influenta ~i man mea tasarii finale.

p

s

Figura 3.2. Evolutia tasarii in Limp; tasarea inilialli 'Ii las area din consolldarea

pri mara

in cazul ilustrat In figura 3,2. unde inciircareu (umplerea cu upa a rezervorului) sc aplil:rt hrusc. se ponte separa mai clar tasarea initiuia .\'j §i cea din consolidarea Icrcn~llui de fundare s, ..

Din cauza complcxitatii fenemenului, in situatiile curente, pentru calculul I,lsariilor finale ale constructlilor nu se ia in considerare modul de crestere a indtn:arilor pe tapla fundatiilor, ci numai valoarea finala a presiunii, in functle de care se evulueuzii tasurea probubilli finaili.

Tasarile constructiilor se calculeaza, de regula, consideriind gruparea fundamcnlal1i de acliuni (cure cuprinde in cele mai rnulte cazuri ac[iuni permanente 'Ii aqiulli cvasi - perrnanente sau de lunga durata), deoarece gruparea speciala, cure include actiuni de scurta durata ~i actiuni exceptionale (cu frecventa foarte mica de aparitie) conduce nurnai in sitUlllii eu totul speciale la producerea unor tusliri vuplimcntare scmnificative.

Asa cum se urutll in figura 3.1, la nivelul talpii fundatiei se realizeaza, in prcalahil, II decomprimare datorita executiei excavatiei; totusi, in sapaturi relativ . inguste .~i putin udanci, ridicarea suprafetei este neglijabila, ell ~i las area datorila reinciirciirii pana la presiunea gologica existentd inaintea excavarii CURD)' in

udflnri, pe terenuri coezive, tasarile se calculeaza corespunzator valoril nete a . presiunii pe talpa fundatiei:

r, = P4 -agD

(3.1)

in care:

Pej - este prcsiunca unitar1i efectiv1i pe talpa fundatiei;

a gD' - presinea geologica existenta la nivelul de fundare, inainte de realizarea excavatiilor,

Tinand searna de modul de producerc a deformatiilor In pamanturi, tasarea tOlala a unei fundajii se poate exprirna, In cazul eel mai general, sub forma:

(3.2)

in care:

Sj - este tasarca initialii (sau instantanee) care se produce rapid (aproximativ concornitent cu aplicarea incarcarii), datorita, preponderent, schimbarii rapide de forma sub velum constant a parndntului. prccum ~i deformatiei bruste de volum (reducerii volumului de goluri) In cazul pamanturilor nesaturate sau a pamanturilor saturate foarte perrneabile;

Sc - este tasarea din eonsolidarea primur1i, datorata reducerii progresive, in limp, a volurnului de goluri §i disiparii excesului presiunii apei din porii parndnturilor saturate;

S, - este tasarea din eonslidarea sccundarli, care se poate produce In anumite situajii prin deformarea lentil a pamantului sub efort efectiv constant, dupa disiparea cornpleta a presiunii In exces a apei din pori.

Lufind In considerare di lndirdirile pe teren evolucaza, de regula, in ritm lent si caracteristicile de compresibilitate ale parnanturilor sc determina experimental. In special In conditii de stabilizare tn limp a deformatiilor (a se vedea capitolul 2), iar consolidarea secundara apure nurnai la unele tipuri de pamdnturi, majoritatea metodelor curente de calcul a tasarilor (a se vedea paragraful 3.2.2) conduc la evaluarea IU5mi probabile finale rezultata din surna:

Metodele mai complexe pentru determinarea independent1i a eelor trei componcnte ale tasarii sum date in puragrafu13.2.3 ,,, 3.2.5 .

3,1.3. Determinarea presiunii limitii a domeniuJui linear dcformabil

Deoarcce majoritatea metodelor practice pentru determinarea eforturilor §i dcformatiilor in terenul de fundare se bazeaza pe modelul corpului ideal elastic, iar proprietajile de deformare ale straturilor se caracterizeaza prin valorile modulului de deformatie linearii (E), este necesara verificarea respectiirii acestei ipoteze Experirnentarile au ararat ea se poate admite existenta dependentei lineare intre presiunea transmisa ~i tasarea fundatiei cand eforturiloe tangentiale ,datarate incarcari i exterioare ating rezistenta la forfecare 't a parndntului (r = 'r) dour In zone de sub fundatie, avfind 0 extindere redusa in raport eu volumul de pamant care se deformeuza,

In cazul fundatiilor continue, adrnitand extinderea expresiilor eforturilor deduse in mediul elastic ~i in zonele "plastice" (in care t: ~ 'f)' rezulta dependents inlre presiunea aplicara §i addncimea maxima Zmax de extindere a acestor zone (figura

;1.3):

(3.3)

in care }~ 1jJ, c - sunt respectiv greutatea volumica, unghiul de frecare interioara §i coeziunea stratului de fundare.

./~ L»B /

B

Figura 3.3. Extinderea zonelorplastice"

In relatia (3.3), admitdnd zmQ.t = 0 se obtine presiunea limita PI' corespunzaroare neaparitiei zonelor plastice in terenul de fundare (formula Frohlich - Puzircvskl). Din aceeasi conditie s-a obtinut presiunea PI pentru 0 fundatie circularii, -ub forma:

in care coeficientii Bo ~i Do sunt dati in tabelul3.1.

(3.3')

Tabelul3.1
¢ 0" 5° 10° 15° 20° 25" 200 35° 40° 45"
1.0 1.32 1.74 2.34 3.l8· 4.42 6.31 9.32 14.13 22.40
3.14 3.62 4.22 5.00 5.98 7.34 9.19 11.88 15.65 21.40
Conditia Z,"'Lt = 0 este insli excesiv de acoperitoare, Maslov aratfind ea dependenta linearii intre presiune si tasare se mentine ~i in cazul extinderii zonelor plasticc numai in exteriorul conturului fundatiei (figura 3.3), adica limitand Znulx = Rtgtjl. 0 regula asemdnatoare a fast udoptata in unele norme de proieetare, unde din conditia ~""H = BI4 introdusa in ecuatia (3.3) a rezultat presiunea limits P,JI pentru care 111m este valabil caJculul in domeniul linear deformabil al terenului:

pentru constructii lara subsol:

PI'I =m,~.B.NI +q·N2 +c.N3)

(3.4)

pentru construcjii cu subsol:

(- B N 2q. + q,. N N )

P pi = 1111 r : . I + 3 . 2 + c, 3

(3.4')

r - media ponderata a greutatii volumice a straturilor de sub fundatie cuprinse pe 0 adancime BI4 masurata de la talpa fundatiei:

B - latura midi a tundatiei;

q - suprasarcina 1a nivelul talpii fundatiei (de obicei q = y. Df);

q~, q,. - suprasarcina la nivelul talpii fundatiei la exteriorul ~i respectiv interiorul fundatiei cu subsol (figura 3.4);

c - coeziunea stratului de fundare;

1 I,

I

NI, N2, N3 - coeficienp adimensionali, functie de unghiul de frecare lnterioara, ¢, al stratului de fundare, conform tabelulului 3.2.

"

Tabelu! 3.2
¢ NI N2 N3
f 0" 0.00 1.00 3.14
I 2" 0.03 1.12 3.32
4" 0.06 1.25 3.51
6" 0.10 1.39 3.71
8" 0.14 1.55 3.93
10" 0.18 1.73 4.17
12" 0.23 1.94 4.42
14" 0.29 2.17 4.69
16" 0.36 2.43 5.00
18" 0.43 2.72 5.31
20" 0.51 3.06 5.66
~2{' 0.61 3.44 6.04
24" 0.72 3.87 6.45
26" 0.84 4.37 6.90
28" 0.98 4.93 7.40
30" 1.15 5.59 7.95
32" 1.34 6.35 8.55
34" 1.55 7.21 9.21
36" 1.81 8.25 9.98
38" 2.11 9.44 10.80
40" 2.46 10.84 11.73
42" 2.87 12.50 lZ.77
I 44" 3.37 14.48 13.96
45" 3.66 16.64 14.64
L Figura 3.4. Suprasarcina la nivelul talpii fundatici la cxteriorul si-respectivinteriorul tundapei ell subsol

Cceficientul conditiilor de lueru Ill, a fost introdus deoareee extinderea realil a zonelor plasticc este mal midi decat cea presupusa teoretic, Valorile III, sunt supraunitare ~i cresc eu valoarea unghiului ¢J al pamantului, asa eu se vede din tabelul 3.3.

Tabelu13.3

Denumirea terenului de fundare

Bolovanisuri ell interspatiile umplute eu nisip, pietrisuri §i nisipuri eu exceptio nisipurilor fine §i prafoase

2.0

Nisipuri fine:

- uscate sau umede (Sr ~ 0.8)

1.7

1.6

- foarte urnede sau saturate CSr> 0.8)

Nisipuri prafoase:

- uscate sau umede CST ~ 0.8)

1.5

1.3

- foarte umede sau saturate (ST > 0.8)

Bolovanisuri §i pietrisuri eu interspatiile umplute eu pamanturi ccezive eu Ie ~ 0.5

1.3

1.4

Pamfinturi coezive eu Ie;;:: 0.5

Bolovanisuri §i pietrisuri eu interspatiile umplute cu pamanturi coezive cu Ie < 0.5

1.1

1.1

Pamanturi coezive cu Ie < 0.5

in cazul fundatillor in forma de cere sau de poligon regulat, in relatia (3.4) se admire introducerea valorii B = -JF, in care F este aria talpii fund~tiei.

Deoarece la fundatiile incarcate excentric apar concentrari de eforturi in zone iimiuue, care au un efect strict local, se admire depasirea valorii Ppl in apropierea muchiilor: deci trebuie respectate conditiile:

Pel < Ppl

1 1'-

P<]lIla, < ,-'Ppl §l Pe/max <1,4'Ppl

(3.5)

in care P4 reprezinta presiunea efectiva medie, iar p p . f~

ef max '. ./m"-, reprezmta

presiune efectiva maxima pe talpa fundatiei, din gruparea fundamentala, In cazul cxcemricitatii incarcarii pe 0 directic principals a talpii, respeetiv in cazul cxcentricitatii pe ambele direcjii,

1

D~;-- -,- ----\\

J // \

<I V B, \~

,..--_./ ,.--t __J r--' ~
strut moale r--
r- ./ ,.--t ~ ,.--t .r~ ,__J
,r-
~ ,.--t ,r--_J ,.--t ,.--t r--' /- Figura 3.5. Aparitia unui strut moale in cuprinsul zonei active

Prezenta unui strut eu caracteristici rnai nefavorabile substratul de fundare, Jar suficient de aproape de nivelul talpii, impune verificiiri suplimentare, a metoda cxpeditivii pentru cazul aparitiei statului slab in cuprinsul zonei active (care se precizeaza In paragraful 3.1.4) la adancimea z de la talpa fundatiei (figura 3.5) cere

(3.6)

(J': _ efortul unitar vertical transmis de fundatie la adancimea z, ill dreptul centrului lalpii;

(J' g: _ presiunea geologica la cota z (nivelu] superior ul stratului slab);

Pplz _ presiunea limita Ia cota Z, calculata eu relatiile (3.4) sau (3.5) pentru 0 fundatie conventionalii de 1l11ime Bz fundata pe stratul slab.

La~imea Bz a fundatiei conventionale se calculeaza cu relatia:

[J:=~-a

igcare:

P ·B·L L-B

F = /I • a=--'

- Cf.=' 2'

L. B -lungimea, respectiv latimca talpii fundatiei reale;

PI! - efortul unitar net mediu pe talpa fundatiei, calculat cu relatia (3.1). in cazul fundatiilor continue se considera:

B_ = BEE..

_ (J':

in cazul fundatiilor de man dimensiuni (in special al radierelor unor .90nSl1'uqii de lrnportanta deosebita: centrale nuclear - electrice, rezervoare de mare ?u!"<iuitate), acceptarea extinderii zonelor plastice pfin1i la adiincimi zmax ;;: Bf4 este ~QIlSilferat1i. de unii cercetatori ca exugerata. 'In consecinta, unele norme recomanda ca pentruradiere eu latim.i B > 10 presiunea limitii sa se calculeze cu relatia (3.3) in care

se inrroduce:

:III".T;;: (2.00 + O.05B) metri

in cure B se exprima in metri.

Deoarece presiunea limita calculata eu relatiile (3.3) ... (3.4') se bazeaza pc doua ipoteze contradictorii (acceptarea distributiei eforturilor eonfonn teoriei elastidt5.tii §i, in acelasi limp, adrniterea unor "zone plastice"), se prefers lirnitarea uomeriiului de presiuni compatibil eu eomportarea linear - deformabila a tcrenului

, < I

Pd - -Pcr . 'I

(3.5')

in care:

P~f = B'~ L' , presiunea efectiva pc talpa fundatiei;

V - componenta verticalii a incardirii de calcul, din gruparea fundamentala, pc fundatie;

B' = B - 2el ~i L':= L - 2el ;

B, L - liitimea, respectiv lungimea llilpii fundatiei:

el' e2 - excentricitiitile rezultantei tncarcarii falii de axa longitudinald, respectiv transversala a Ililpii fundatiei;

'1- coeficient de reducere (care se accepta intre 2 §i 2,5};

Pa - presiunea critica pe talpa fundatiei pentru incarcarea respectiva, in gruparea fundamentala (a se vedea relatiile 4.5 sau 4.11).

3.1.4. Determinarea adiincimii zonei active

Calculul in ipoteza rnasivului linear deformabil conduce la valori diferite de zero ale eforturilor ~i defonnatiilor In terenul de fundare, chiar la udancimi marl fata de talpa fundatiei. In realitate, datorita cresterii presiunii geologice in adancime, combinata eu reducerea cornpresibilitatii pamantului (In urma consolidarii, forrnarii unor legaturi structurale etc.), zona care se deformeaza sub incarcarea exterioara «lenumita "zona activa") se limiteaza la 0 adancime relativ redusa, care depinde de: presiunea aplicuta. udiincimea de fundare, dimensiunile §i forma fundapei, tipul pamantului.

Drept urmare, daca nu se dispune de masuriitori directe in conditiile dale, addncimea zonei active, zo, miisuratii de la talpa fundatiei se poate determina nurnai in mod aproxirnati v, utilizfindu-se unul din criteriile semi - ernpirice indicate mal jos,

a) Prill compararea efortului unitar vertical Oi transmis de fundatie la cola z, eu presiunea geologica UgZ la acelasi nivel:

• Majoritatea normelor lirniteazli zona activa la cota la care se indeplineste conditia:

(3.7)

In cazul in care limita inferioara a zonei active astfel stabilite rezulta in cuprinsul unui strut foartecornpresibil (avand E < 5 MPa), adancimea ZO se majoreaza prin includerea acestui strat sau panli la indeplinirea inegalitatii:

(3.7')

o

---------.-----.-- -.- --~-------

/:

I I I :

I I

I :

-I)

I CIgz O'z

J I- ~ __ +r+!

Figura 3.6. Determinarea zonei active

Pentru fundatii cu forma in plan dreptunghiulara sau circularii, din conditia t3.7) rezulta eu suficienta precizie pentru caleulele practice:

. u (0 0)

= = Co K10 + 11K . B

in care:

B - latimea, respeetiv diametrul fundatiei;

Kfo' sx», Co - coeficienti dati in figura 3.7 ... 3.9 in functie de: presiunea

neta pe talpa fundatiei (Pn)' raportul laturilor (11 :::: UB), adfincimea de fundare (Dr) §i valoarea rnedie a greuHit~i volumice a terenului de fundare

(;V;,wd)'


C •• :r.
AZO
I.G
C 1.5
In'
u
2m
,5 ld
(Z
t
$", 1,1
$',." 1.0
'J 2

f

- ..... ---..:>0_ o<,s

_<>---- fl· .1 .... &

~ ~n>6

Figura 3.7. Variatia cocficicntului K~o functie de presiunea neta

8~/m 2m~~r---Y----r---r---'--~--~--~

-0.2

o

1m

s» 'jIM)

2.0

II ~I -!
-8-> 10m \
I I I ;
I--B< !Om "- \
[\ ..
~
f'- 1\
i'.. "'- - -
-, ~
r-,
"" ~
1':
f- i-- -- f- :- - t- ,- ... _, - 1$

Figura 3.9. Variatia coeficientului Co functie de greutatea volumica medic

• In cazul constructiilor care transmit incUrcUri distribuite pc suprafete mari, se recornandil limilarea zonei active la adancimea la care:

(3.7")

Aplicarea acestei conditii la baraje de pamdnt sau de anrocamente (figura .1.1 U) a permis deducerea relatiei aproximauve:

in care coeficientii c1 §i c2 sunt dati In tabelul 3.4, iar valorile greutdtilor volumice ale rnaterialului din corpul barajului (Yb) §i ale terenului (rr) se exprima In kN/m3.

Tabelul3.4

iPanlclc Ilml 1:1 1:1 1:1 1:1 1:[ 1:2 1:2 1:2 1:2 1:3 1:3 1:3 1:4 \:4 1:5
!!<llllZllriIOr
IIm1 1:1 1:2 1:3 1:4 1:5 1:2 1:3 1:4 1:5 1:3 1:4 1:5 1:4 1:5 1:5
I
-
1 C1 (),84 0,94 0.98 1.01 1.03 1.05 1.10 I.I;J 1.15 Ll5 Ll9 1.21 1.22 1.24 1.27
I c2 0.031 (U)37 0.043 0,045 O.04S (),045 0,05U 0,053 0,055 0,055 0.058 O,06U 0,061 0,065 0,.066
f o

-"

z

Figura 3.10. Zona activa la baraje de pamant sau anrocamente

h) Prin compararea efortului 0:: eu alte eforturi caracteristice, exceptand erg.' la adancirnea la care:

a.., < OJ) I ... 0.02 MPa, sau

(3.8)

O"~ < O.lp"

. in care PI! este presiunea neta pe talpa fundatiei.

Trebuie rernarcat ca aceste criterii nu tin seama de adancimea de fundare §i de greuiarea volumica a straturilorde fundare.

cl In cazul fundatiilor cu dirnensiuni mari in plan asezate pe straturi eu compresibilitate medie sau redusa, milsurtitorile arara ea zona activii are 0 adancime mult mai midi dedit cea rezultata din conditia (3.7).

Uncle norme recomanda pentru fundatii eu liitirne sau diametru B > 10 rn ~i In

· ... azul terenului constituit din straturi avflnd modulul de deformatie lineara E> 10 MPa relatia:

(3.9)

pentru parnanturi necoezive H 0 =:: 6 rn, 'II = 0.1; pentru pamanturi coezive Ho =:: 9 rn, Ifl =::·0.15;

Cocficientul kJ' rezulta prin interpolare lineara in funcjie de presiuneaefectiva

k p ;: 0.8 - pentru p ef;;;' 0,1 MPa §i kp = 1.2 - pentru Pef= 0,5 MPa.·

Daca terenul este constituit din straturi necoezive §i coezive, adancimea zone! ucri ve se determina eu relatia:

111 care:

z~ - adancimea determinata cu relatia (3.9), in ipoteza ca terenul este constituit numai din straturi necozive:

He - grosimca totala a straturilor coezive cuprinse in Iimita adancimii

deduse eu relatia (3.9), In ipoteza e11 terenul este constituit numai din straturi coezive,

Cand in limita zonei active, calculate conform relatiei (3.9), apar orizonturi mai compresibile (cu E < 10 MPa) avand grosimea II < 0.2zo , adiincimea zO se mareste eu aceasra grosime; daca h > 0.2l zona activa rezulta din conditiile (3.7) sau

(3.7' I.

Normele previid cii in toate cazurile in care zona activa se accepta conform . relauei (3.9), calculul tasarilor se face dupa schema stratului elastic de grosime tinita • considerand presiunea efectiva Pefpe talpa fundatiei.

. ° I In toate situatiile, daca In cuprinsul grosimii z , definite prin conditia (3.7),

apare Ull strut practic incompresibil (avand E] > 100 MPa), limita inferioara a zonei uctive se fixeaza la suprafata acestui strat. 0 asernenea limitare se poate apliea 1li cand sub stratul incompresibil de grosirne hI apare un strat maideformabil (avand £2 < EI), dar se respects conditia:

(3.10)

3.2 Calculul evolutiei ill limp a tasiirilor

3.2.1. Componentele tasarll

In paragraful 3.1.2 s-a ararat ca, in forma sa generals, tasarea se poate exprima prin relatia (3.2):

Tasarca inilialii s, se produce concornitent eu aplicarea inciirc1irii, datoritii: schimbarii de forma sub volum constant (distorsiunii) a pamanturilor coezive saturate din masivul de fundare, in conditii nedrenate;

distorsiunii §i deformatiilor bruste de volum (datorate reduceii volumului de goluri) ale straturilor nesaturate sau foarte permeabile (necoezive) din cuprinsul zonei active.

In cazul fundarii pc pamanturi coezive saturate, normal consolidate, tasarea initiali1 are valori semnificative (de ordinul a 10 - 15% din tasarea totala) numai dadl incilrrarea se aplica rapid (ia rezervoare, silozuri etc.). La plimiinturi nccoezive §i pamunturi coezive nesaturate se poate considera eli se consuma in faza tncarcarii ruvand, Jed, caracterul unei tasari "initiale") peste 85% din tasarea final a, ehiar in cazul unui ritm rapid de incarcare a fundatiilor,

Diferitele siruajii de calcul ale tasarii initiale sunt date In paragrafuI3.2.3. Tasarea din consolidarea primara Sc se produce datoritli reducerii progresive, III limp. a volumului de goluri §i disiparii excesului presiunii apci din porii pamanturilor saturate (avand gradul de umiditate S, ~ 0,9); procesul de consolidare primara se considera incheiat cand presiunea excedentara a apei din pori se anuleaza. Procesul de consoli dare primara se desfasoara intr-o perioada mai indelungata de limp numui III cazul prezentei straturilor coezive saturate in terenul de fundare. Durata procesului depinde de permeabilitatea §i grosimea acestor straturi, precum §i de .... ondiiiile de drenare.

Calculul evolutiei in limp II. tasarilor, In conformitate cu teoria consolidarii uniaxiale sau spatiale este dat in paragraful 3.2.4.

TU:;iliI:;U dtu conso!tdarca secundara s, apare numai la unele categorii de parrumturi coezive, dupa disiparea cornpleta a presiunii excedentare a apei din pori §i ~e datoreaza deformarii de tip vasccs, sub efort efectiv constant, a scheletului §i a legaturilor intre particulele constituente ale pilmllntului.

Capacitatea pamdnturilor de a pune In evidenta tasari din consolidarea xecundara, se poate aprecia in funcjie de valoarea coeficientului de consolidare

secundura ell> asa cum se arata In tabelul 3.5.

Tabelul3.5

<0.004

0.004 0.008

0.008 0.016

0.016 ._. 0.032

> 0.032

Foarte mare

Compresibilitatea secundara a plimiintului

Foarte mica Midi

'-

Medic Mare

Calculul evolutiei in timp a tasaril din consolidarea secundara este prezentat in puragrafuI3.2.5.

. in rnajoritatea situatiilor reale, cand inciircarea pc fundatie creste intr-un limp comparabil cu durata evolujiei tasiirilor, se efectueaza un caicul global prin evaluarea unei lasiiri probabilc finale, care cuprinde atilt componenta inipalii (s,), cat §i cea din

consolidarea primara (sc)' a§a cum se arata in paragraful 3.2.2.

3.2.2. Calcuiul global a tasarii finale

Metodele practice de calcul al tasarilor finale se bazeaza, de regula, pe ipoteza comporuirii linear - deformabile a tururor straturilor de pamfint incluse in zona activa a Iurulaliei sau a rambleului respectiv.

Parametrii de compresibilitate: modului de defonnatie lineara E §i coeficientul lui Poisson v se determina in laborator sau pe teren, in conditiile stabilizarii in timp u defonnatiilor In timpul tncercarilor (a se vedea paragraful 2.3). in lipsa unor incercari speciule, valorile coeficientului de deformare transversale (a carui pondere este redusa in calculul tasarii) se pot accepta conform tabelului 3.6.

Metodele de calcul a tasarii finale a terenului de fundare se incadreaza in doua

rategorii. bazandu-se pe:

reparritia eforturilor In masiv, in functie de care se evalueaza tasarile straturilor cuprinse in zona activa:

calculul direct al deformatiilor in rnasivul linear - deformabil.

Tubellil 3.6

I Denumirea piimfinturilor

0.27 0.30 0.35 0.42

v

Bolovanisuri ~i pietrisuri I Nisipuri (incusiv nisipuri argiloase §i nisipuri prafoase)

I Prafuri, prafuri argiloase, argile nisipoase, argile prafoase . Argile ~i argile grase

l ~ ~

a) Metodele bazate pe repartltia eforturilor in masivul de fundare. Repartitia eforturilor verticale o;_ datorate lIlClirclirii construcjiei (talpa fundatiei, rambleu) sau unor suprusarcini (depozitari de materiale) se efcctueaza conform rezolviirilor din teoria elasticitatii. Pentru aceasta pot fi .folosire tabelele de coeficienti dale pentru diverse cazuri de incarcare, in Iucrarea [7].

Calculul tasiirilor se face, de regula, prin metoda insumfuii pe straturi demcntare, a~a cum se exemplifica in lucrarea [3].

Metodele de calcul din aceasta categorie permit evaluarea tasarilor finale sub dilerite puncte ale unei liilpi lipsite de rigiditate proprie (cunosci1nd insli modul de repartizure al presiunilor de contact cu terenul), precum ~i al unor talpi (fundatii) absolut rigide. Se pot calcula, de asernenea, tasarile unor puncte situate in afara -uprufetei incarcate. Prin urmare, aceste date permit deterrninarea prin calcul a tusari lor inegale (inclinari, incovoieri) ale diferitelor tipuri de fundatii, precum §i a influentei unor incarcari asupra fundatiilor invecinate.

Se precizeaza, tnsa, di aceste metode de calcul nu iau in considerare starea ~patialli de eforturi in rerenul de fundare ~i conduc, In special .in cazul incarciirii suprafetelor de mari dimensiuni (radiere generale, rarnbleuri mari, baraje), la supraevaluarea tasarilor calculate, in raport cu cele efective,

b) Mctodc bazate pe caIculul deformattllor in masivul clastic.

Rezolvarile toriei elasticitatii permit determinarea prin calcul a deformatiilor, precum ~i a deplasarilor in diferite puncte ale masivului de fundare omogen sau xtrutificat, In functie de incarcarea aplicata, modulul de deformatie iinearii E §i coeficientul de deformatie transversala (coeficientul lui Poisson) II al straturilor. Mill jos se dau relutii nurnai pentru calculul deplaslirilor pe verticaHi (tasfuilor) ale suprufetei rnasivului sau ale unui strat aflat in adancirne.

Cawl forte! concentrate pc suprafata semi spa{lului omogen

, ~asarea unui punct M situat In distanta r de punctul de aplicane al fortei P rezulta (figura 3.11) conform ecuatiei lui Boussinesq:

. _ P 1- 1/2

,\--._-

r ,,·E (3.11)

Aceasta relatie se poate utiliza pentru evaluarea tasan" '1 '

. or un or puncte situate la

[) dlstan\i'i suficient de mare (r> 2B) in raport cu latura B a unei fundatii izolate.

P

y

x

z

Figura 3.11, Tasarea in cazul forte! concentrate

Cazul presiunii distribuite pe suprafata semi - spatiului omogen.

Tasarea coltului unei suprafete drepEunghiulare l'ncar~ cat~

.., eu 0 presiune

uniformii p rezulta (figura 3.12), conform rezolvfuii lui Schleicher:

", oP.B.1-;' .;[ •. , n- 1' ~ +In(.+~~ (3.12)

. III care 1/ == UB.

Prin suprapunerea efectelor se poate calcula tasarea oricarui punct situat sub

!.Ulla tncarcata sau in afura ac tei " . .

es era, precum ~l In srtuatia unci suprafete Inciircale care

poate fi desornpusii in dreptunghiuri.

Pentru cazurile curente (figura 3.13), tasarea se calculeazii eu relatia: 1_1'2

,1'=w·p·B-_

E (3.13)

in cure roeficicnlul de forma w se dl( In tabelul 3 7 tru dif .

. . . pen l!entc puncte ale fundatiei

perfect elastica, tncarcate cu presiunea uniforma ( .

P Wo, we, WM' (UN) ~l pentru tasarea

medic a acestei fundajii (OJmed)' precum §i pentru tasarea unei fundatii absolut rigide ({O""",,) solicitate eentric cu 0 presiune unitarii medieYp.



I

I Ll2 !

I Ll2

p

J I I I I I

, L- ,)tc

Figura 3.12. Tasarea coltului unei suprafete dreptunghiulare

i i

,

i i i i

10

.~.-.-.-.~.-.-:t-.-.-.-.-.-.-.- M

i i i i

,

!

,

_~ , ~.!~N -*C

Figura 3.13. Tasarea unui punet al unei suprafete

Tabelul3.7

! Forma suprafetei incarcate % OJe OJM OJN OJmed CiJeunsr
I·cere
1.00 0.64 0.64 0.64 0.85 0.79
I
I PaLt'llL 1.12 0.56 0.76 0.76 0.95 0.88
I D~phmgh; LIB = 1.5 1.36 0.67. 0.97 0.89 1.15 1.08
LIB = 2 1.53 0.76 1.12 0.98 1.3 1.2~
LIB = 3 1.78 0.89 1.35 1.11 1.53 1.44
UB=4 1.96 0.98 - - 1.70 1.61
LIB = 5 2.10 1.05 1.68 1.27 1.83 1.72
LIB = 7 2.33 1.15 - - 2.04 -
LIB = 10 2.53 1.26 2.12 1.49 2.25 2.12
LIB = 20 2.95 1.47 - - 2.64 -
l LIB = 100 4.00 2.00 3.60 2.20 3.69 -
LIB = 1000 5.47 2.75 5.03 2.94 5.15 - Cazul presiunii distribuite pe suprafata unui masiv stratiticat

Observatiile sicalculele comparative arum eli in majoritatea situatiilor reale . ierenul de fundare este constituit din straturi de pamant a caror deformabilitate nu Llifer;t foarte mult (raportul valorilor E este mai mic decfit 5 ... 10), iar starea de eforturi difertt relativ putin de cea stabilita pentru semi - spatiul elastic omogen, In . consccinta se pot ealcula deformatiile fiecarui strat pornind de la starea de eforturi §i defonnutii determinata In masivul ornogen, dar luand in considerare modulul de deformatie E ~i coeficientul de deforrnare transversala val stratului respectiv .

Tasarea unui strat elastic "i" situat intre adancimile Z;.I 'Ii z;. calculata pe verticala coltului unei suprafete dreplunghiulare incarcate cu presiune uniform rcpartizata p (figura 3.14) rezulta eu formula;

ll.si = p- B C,. ~CH (1- ViZ)

I

(3.14)

in care coeficientii C; §i Ci_1 se iau din tabelul 3.8 in functie de rapoartele ziB, respect] v 'Z.ij B.

Tusarea totalli a masivului de fundare a ciirui zona activit este constituita din

II

"II" srraturi rezultli s = I/!lSi . Prin suprapunerea efectelor, in mod similar eu metoda L

punctelor de col] aplicata la calculul eforturilor, se poate calcula tasarea suprafejei terenului stratificat In orice punct, sub zona incllrcatli sau In afara acesteia,

1-------

I

L

Zi

E

I

"i

Figura 3.14. Tasarea unui strat elastic

Tabelul3.8

I

~

I

I I

I

I

I

I

'1

Valori C pentru raportul liB
dB 1.00 1.25 1.50 2.0 3.0 10.0 > 10.0
0 0 0 0 0 0 0 0
0.4 0.090 0.091 0.091 0.091 0.091 0.091 0.095
O.XO 0.176 0.177 0.179 0.179 0.179 0.179 0.181
1.20 0.246 0.252 0.255 0.257 0.258 0.258 0.258
1.IiO 0.294 0.311 0.317 0.323 0.326 0.326 0.326
2.00 0.338 0.355 0.366 0.376 0.383 0.385 0.385
2AO 0.368 0.391 0.404 0.420 0.431 0.533 0.4716
2.1l0 0.391 0.417 0.435 0.456 0.473 0.477 0.478
3.20 0.410 0.440 0.460 0.486 0.507 0.525 0.527 Tabelul3.8 (continuare)

3.60 0.424 0.458 0.481 0.510 0.536 0.550 0.552
4.0[) 0.436 0.473 0.498 0.532 0.563 0.581 0.585
5.00 0.459 0.500 0.529 0.575 0.616 0.642 0.687
6.90 0.474 0.529 0.552 0.601 0.655. 0.691 0.709
I. s.oo 0.494 0.543 0.581 0.634 0.707 0.763 0.794
lO.OO 0.503 0.555 0.598 0.657 0.739 0.815 0.856 Cazul prezentei unui strat mm compresibilln adiincime (figura 3.15).

Tasarea centrului unci suprafete cireulare Incarcate uniform rezulta:

(3.15)

in care:

So - tasarea calculatii cu relatia (3.13) pentru masivul semi - infmit

omogen, avand caracteristicile E2 §i v2;

17 - coeficient de corectie, dar Tn tabelul 3.9, in ipoteza VI = v2::: 0.4.

B

o +

p
~ I I I 1
J E( t
H
"[ I
z
j E2
~2 Figura 3.15. Prezenta unui strat mai compresibil Inadancime

Tabclul3.9

r. Valori TJ pentru raportul E1/E2~
I HIB 2 5 10 100
l 1
I () ].000 1.000 1.000 1.000 1.000
ILl 1.000 0.972 0.943 0.923 0.760
I 0.25 1.000 0.885 0.779 0.699 0.431
1 O.S 1.000 0.747 0.566 0.463 0.228
I
I 1.0 1.000 0.627 0.399 0.287 0.L21
I
2.5 1.000 0.550 0.274 0.175 0.058
" 1.000 0.525 0.238 0.136 0.036
I 5
! -o 1.000 0.500 0.200 0.100 0.010 Cazul stralului elastic de grosime finitii.

in situatia prezentei in limita adanmcimii zonei active ZO (definitii la paragraful J.1.41 a unui strat rigid, starea de eforturi ~i deformapi in straturile deformabile se modifica In mod semnificativ fata de cazul semi - spatiului elastic. Drept straturi rigide (practic incompresibile) pot fi considerate cele avand E> 100 MPa.

1n acest caz tasarea terenului de fundare se poate calcula tot prin insurnarea defonnutiilor pe verticala ale straturilor elastice aflate deasupra celui rigid; tasarea medic a unci talpi de fundatie circulars sau dreptunghiulara rezultii (figura 3.16);

(3.16)

in care:

III - coeficient de corectie care line seama de grosirnea totala a straturilor deformabile D, dat in tabeluI3.IO;

B - ialimea fundatiei dreptunghiuJare sau diametrul fundatiei circulare;

K; §i K;_l - coeficienti adimensicnali, dati in tabelul 3.11, pentru nivelul inferior, respectiv superior al stratului i.

I~ L 1

D

Strat rigid

Figura 3.16. Prezenta unui strut rigid In adfmcime

Tabelul3.10
I DIB m
I
I 0.0 ... 0.25 1.5
0.26 ... 0.50 1.4
0.51 ... 1.00 1.3
1.01 ... 1.50 1.2
I L51 ... 2.50 1.1
> 2.50 1.0
l dB
0.0
0.1
0.2
I 0.3
I· OA
0.5
I 0.6
0.7
I U.S
0.9
1.0
1.1
1.2
1.3
1.4
1..5
1.6
1.7
1.8
1.9
. 2.0
2.1
2.2
2.3
2.4
2.5
2.6
2.7
') I< .:!~
Tabelul3.11 i .
[:rr'
Fundatii In forma de dreptunghi eu raportul Iaturilor UB
Fundatii I ~ 10 • tl
1 1.5 2 3 5 I
In forma I (fund alii !~r.',
continue)
de cere K I~'I
0.000 0.000 0.000 0,000 0.000 0,000 0.000 'i··
0.045 0,050 0.050 0.050 0,050 0,050 0.052 " :~r-.
0,090 0.100 0.100 0.100 0,100 O.lDO 0,104
0.135 0,150 0.150 0.150 0.150 0.150 0.156 I
0.179 0.200 0.200 0,200 0.200 0.200 0.208 i
0.233 0.250 0.250 0.250 0,250 0.250 0.260 :.,
0.266 0.299 0,300 0,300 0,300 0.300 0.311 j'
1 ',:-
0.308 0,342 0.349 0,349 0.349 0.349 0.362 ~ '''.
0.348 0,381 0.395 0,397 0,397 0.397 0.412 :J ~
0.382 0.415 0.437 0.442 0.442 0.442 0.462 (,:"
''""
0.411 0.446 0.476 0.484 0.484 0.484 0,511 ~
0.437 0,474 0,511 0.524 0.525 0.525 0.560 ? ~;
U.461 0.499 0.543 0,561 0,566 0,566 0.605 11
0.482 0.522 0.573 0,595 0.604 0.604 0.648
I
0.50.1 0.542 0,601 0.626 0.640 0.640 0.687 I
0.517 0,560 0,625 0.655 0.674 0.674 0.726 \ ..
0.532 0.577 0,647 0,682 0.706 0.708 0,763 ,
0.546 0.592 0.668 0.707 0.736 0.741 0.798 k
0.558 0.606 0.688 0,730 0.764 0.772 0.831 ~ ~.
0.569 0,618 0.708 0.752 0.791 0.808 0.862
I ..,
0.579 0.630 0,722 0.773 0.816 0.830 0.892
0.588 0.641 0.737 0.791 0,839 0.853 0.921 ",
r, ..
0,596 0.651 0,751 0.809 0.861 0.885 0.949 • In
0,604 0.660 0,764 0.824 0.888 0.908 0.976 ["l
0.611 0,668 0.776 0.841 0,902 0.932 1.001 • f:;
0.618 0.676 0,787 0.855 0.921 0,955 1.025 ; ~,'
0.624 0.683 0.798 0.868 0.939 0.977 1.050 ,~l
0.630 0.690 0,808 0.881 0.955 0.998 1.073
n fi'l" O,fiQ7 0.818 0.893 0.971 1.018 l.095 r 2.9

3.0 3,1 3.2 3.3 3.4

Tabelu13 11 (continuare)

3.5 4.0 4.5 5.0

0.640 0.703 0.827 0.904 0,986 1.038 1.117
0.645 0.709 0.836 0.913 1.000 1.057 1.138
0.649 0.714 0.843 0,924 1.014 1.074 1.158
0.653 0.719 0.850 0.934 1.027 1.091 1.178
0.657 0.724 0,857 0.943 1.040 1.107 1.197
0.66! 0.728 0.863 0.951 1.051 1.123 1.215
0.664 0.732 0.968 0.959 1.062 1.138 1.233
0.679 0.751 0.897 0.995 1.111 1.205 1.316
0.691 0.766 0.918 1.022 LI51 1.262 1.390
0.7000 0.777 0.935 1.045 1.183 1.309 1.456 Se observa ca pentru grosimi rotate ale straturiior deformabi1e D > 2.5B. itua{ia nu difera, practic, de cazul semi - spatiului elastic: coeficienrul de corectie csre 11/ = l, iar insumarea In relatia (2.16) se face pfina la limita zone; active (z, = zo). Cazul fundatiei rigide inclircate excentric

Tasarea medie a fundatiei se calculeaza cu relatia (3.16) introducdnd presiunea iedie pc talpa.

Inclinarea probabiJa a fundatiei rigide dreptunghiuJare se determinii cu relatiile 3.17) ~i (3.18) astfel (figura 3.17):

inclinarea longitudinalii:

I-v2 N>e

1.1501 =~_m~·KI· __ l

Em (~r

(3.17)

inclinarea transversala:

o

o I-l'~, K N· e2 Ig 2 ==-~. 2 .~-

Em (%J

(3.18)

cure:

- N - incarcarea verticala, aplicata excentric pe fundatie;

e J - excentriciratea punctului de aplicatie al fortei N, masurutil de la centrul [[iIpii dreptunghiulare, paralel cu latura mare;

e2 - excentricitatea, masurata paralel cu l~turd mica;

Em' I'm - valorile medii ale modulului de deformatie lineanl, respectiv al

K1, K2 - coeficienti adimensionali dati in figura :1.18; L. B - lungirnea, respectiv liltimea tiilpii fundatiei,

I I I 1

I

1

I

1

1 _

: ---------- B!

i ---_ 1 J

. r---.J

Figura 3.17. Inclinarea fundatiei rigide

I,.: .

2,0



,..,.
- ,...-- /.
:-- ,/
/
r-- .. V
1 f-- .. - ~ -
/
. . ;:.,.,.



01\
\
,
0 ~
:- - -- .. _. f-- -I- t--
0 ..
."
o '"
0.5

{.6

1,2

o.e

0.1

~4 L

i 2 3 It 0 6 1 8 9 fO II-a

L f 2 :1 ,If 5. 8 7 (J S 10 n ~f

Figura 3-18. Variatia coeficientilor K[ ~iK2 functie de raportul laturilor

Inclinarea fundutiei rigide eireulare se calculeaza cu formula: 3.(1- v2 ).N.e

Ig() = '" 3

4·E", -r

(3.1 9)

in cure:

N, Em' I'm - au semnificatiile din relatiie (3.17) ~i (3.18);

e - excentncitatea punctului de aplicatie a forte! N, masurata din centrul fundatiei:

r - raza fundatiei.

3.2.3. Culculul tasarii initiate

Tasarile initiale sub 0 incarcare aplicata rapid se calculeaza in mod distinct numai cfmd In zona activa a terenului de fundar~ sunt incluse straturi coezive saturate. In asemenea situatii, tasarea initialii va fi produsa de deformatiile de forma sub volum .mnstunl. In conditii nedrenate, ale straturilor coezive saturate §i de deformatiile de

Inrma ~i volum (de indesare) ale celorlalte straturi.

a) Tasarea inivuHl a straturilor coezive nesaturate

Vuloareu tasiirii initiale se calculeaza prin metodele proprii deformatiilor masivului elastic (paragraful 3.2.2.b), in care caracteristicile de compresibilitate se introduc sub forma:

modulul de deformatie in stare nedrenata Ell;

coeficientul de deformatie transversala deformatiilor volumice).

Modulul Ell se poate determina:

I) in uparatul de compresiune triaxiala, pc probe consolidate corespunzator

v" = 0.5 (datorita lipsei

cforturilor inijiale In strut: 0'1 ::;: O'g §i 0:1 = KoO'g (in care O'g - presiunea geologica lu udfmcimea de rccoltare a probei, Ko - coeficientul de presiune in stare de repaos), dupa care se trece 1a Incarcarea rapida a probei In regim nedrenat. Modulul E" se defineste ca panta diagramei efort - deformatie, in portiunea linearii a acesteia (a se vedea figura 2.11 §i relatia 2.22).

2) Prin incercari pe teren eu placa, aplicareu fiecarei trepte de incarcare realizandu-se rapid, iur rnentinerea treptei se face pe durata a 3 ... 5 minute, neperrniulnd cunsolidarea, Valoarea Ell se calculeaza conform eelor prezentate In lucrarea [4], In domeniul de dependenta linearii intre tasare §i presiunea unitara.

3) Pe cale ernpirica, pe baza corelatiilor stabilite eu valoarea nedrenata a coeziunii cu' dupa cum urmeazii:

pentru argile eu indicele de plasticitate Ip'> 50%:

E" = (60 ... 160)·cl(

pentru pamanturi coezive eu indicele de plastlcitate Ip ::;:30 ... 50%:

E" = (150 ... 300).cu

pentru pamanturi eoezive eu continut de materii organiee:

Ell = (80 ... 160).'-'"

Pentru asigurarea lueruIui in dCfntniuI linear - deformabil a masivului de . fundure, presiunea efectiva pe fundatie sub Incarcarea rapidii nu va depasi valoarea Ppl culculatii, dupa caz, eu relatiie (3.4), (3.4') sau (3.5'), in care parametrii rezistentei la (orfecare se introduc cu valoriIe neeonsolidate - nedrenate (¢IIU' CIlI,) cfind intreaga incarcure se aplica rapid (situatia rezervoarelor avand 0 greutate proprie neglijabila) "au consolidate - nedrenare (¢ell' Ceu) cand 0 parte din incarcare s-a aplieat lent (de exemplu, in situatia silozurilor).

Calculul tasani initjaie se poate efectua in ipoteza semi - spatiului elastic, 'aplic.ind relatille C3.H) ... (3.13) sau, 10 ipoteza mai apropiata de realitate a stratului clastic de grosime finita, prin utilizarea relatiilor (3.14) sau (3.16).

Inclinarea inilialll a fundatiilor rigide incarcate excentric se calculeaza cu relatiile (3.17) __ . (3.19), in care se introduc valorile medii ale moduIului de

deformatie nedrenat Ellu• ~i coeficientul lui Poisson nedrenat vmu = 0.5. b) Tasarea initial1i in cazul unci stratificatii complexe

Cand zona activa a terenului de fundare este alciituitii din straturi saturate cnezive ~i din straturi nesaturate sau foarte permeabile (nisipuri, pietrisuri), tasarea ini[ialft care se produce in urma aplicarii rapide a unci incarcari se caleuleaza pe baza valorilor nedrenate (E", v,,), respectiv drenate (E, v) ale caracteristicilor de cornpresibilirate.

Astfel, in cazul ariitat in figura 3.19, tasarea initiala datorata iodirdirii rapide a rezervorului va tI (aplicflnd relatia 3.16):

[K -O( ) K -K K -K ( )~

.\ = m . P: B ~[-- 1- vt + 2 . ) (1- o_s2 )+ 3 2 1- vj

E) E,,2 E3

in cure:

Ill, p, B - au semniflcatiile din relatia (3.16)

K), K2, K3 - coeficienti determinati din tabelul 3.11 in functie de

d" . '1 - . ()

a ancum e corespunzatoare: Zl' <;2 §l Z •

p

Figura 3.19. inciircarea rapida pe teren eu stratificatiecomplexa

},2,4. Calcuhil tasarii din consolidarea prtmara

Evaluarea independenta a tasarii din consolidarea primara se face cand in zona . ucti Vel a fundutiilor se tntalnesc straturi coezive saturate, in special in eazul constructiilor sensibile la modul in care evolueaza in limp tasarile Iundatiilor.

Calculul se refera Ia doua aspecte:

deterrninarea valorii finale a tasarii din consolidarea primara; evaluarea evolutiei in limp a acestei tasari.

Metode practice pentru calculul vulorii finale a tasarii din consolidarea primara s-au elaborat in primul rdnd pentru cazul struturilor coezive avand grosimi relativ mici in raport cu dimensiunile fundatiei sau ale suprafetei pe care se transmite . incarcarea la teren, In aceasta situatie, caracterul predominant al efonurilor §i derormatillor verticale face posibil ealeulul rasarilor pe baza studiului In edometru al caracteristicilor consolidarii uniaxiale ale pamantului (a se vedea paragraful 2.3.1).

In acele cazuri in care efectul deforrnatiilor orizontale ale strarurilor coezive nu poute f neglijat, se prefera evaluarea tasarii finale din consolidarea primara (sJ, ea difcrenpi Intre valoarea tasiiri totale (s) ~j a tasarii instantanee (s;), calculate ell una din metodeie prezentate In paragrafuI3.2.2, respectiv 3.2.3:

ill cuzul in care este posibila producerea unor tasari din consolidarea secundara (s, - care se calculeaza conform paragrafului 3.2.5), din relatia 3.2 rezulta:

.\. =s-s, -ss

3.2.4.1. Calculul tasiirii finale din consolidarea uniaxiald

u) Cazul pamanrurilor normal consolidate.

lmparpud stratul care se consolideaza uniaxial in "n" straturi elementare suficient de omogene pentru a accepta pentru fiecare 0 valoare constanta a indicelui

de cumprcsiune Cd ~i considertind sporul mediu al efortului vertical cy;7cd (figura

J.20.a). tasarea stratului elernentar "i", tinand seama de forma simplificatii a curbei de cornpresiune - porozitate (figura 3.20.b) va fi:

C,., 'lag[CY gi -I- cy;;ed J

t.e CY~,

t.hr =--·11,. = ·hi

I + eo; 1 + eOI

(3.20)

in care:

eo; - indicele porilor initial pentru strutul elernentar i;

CYKi - presiunea geologica In jurnatatea grosimii stratului i, care este egalji cu presiunea de preconsolidare (CY~J ).

a)

b)

logcr'

e

e(),-- \

arctg <-; i 1i.

--l-'--

I

Argilii

Nisip

z

Figura 3.20. Tasarea din consolidarea primarii a straturilor normal consolidate

Tasarea finala rezulta:

n

.1",: = Lt.h; 1=1

In cazul straturilor geologice omogene se pot accepta valori con stante Ce, respectiv eo. pentru toate straturile elementare (fiind necesara, deci, incercarea unei singure probe reprezentative recoltate din strut).

. .

b) Cazul parnflnturilor supraconsolidate

'[inand seama de forma diagramei de compresiune - porozitate (figura 3.21) ~i

de faptul ea In trecut stratul a fost consolidat eu 0 presiune CY~i mai mare decat

presiuneu geologica actualii CYgi' tasarca finala rezulta (a se vedea §i figura 3.20.a):

" 1/ h [ (CY' "J [CY gi -I- cy~~ed II

.\. := L.:t.hi = L.:_i- en -lcg __l!!_ + Cd -Iog cy' . - (3.21)

i=l i=1 1 + eOi CY g. p'

in care c'i este indicele de recornpresiune, determinat pe proba corespunzatoare struiului elernentar "i".

e

log(a'"i)

Figura

3.21.

Diagruma de compresiune

porozitate,

parnanruri

supruconsolidate

c) Cazul pfunfinlurilor subconsolidate.

in asernenea straturi au loc fenomene de consolidare sub efectul presiunii

genlngice actuale care depaseste presiunea de preconsolidare (CYg; > cy~,). ceca ce poate surveni in urma unor lucrari de rambleere sau de coborfire a nivelului

hidrostutic. Redueerea porozitiitii in stratul "i" se va produce datorita diferentei de cforturi (O"~i - O"~i) fli darorita efortului a;:ed din incarcarea exterioara (figura 3.22).

e

-----------r,

-,

:,..

log a

Figura 3.22. Cazul pamunturilor subeonsolidate

Deci 6e; := ~e; + M~ , iar tasarea finala rezulta:

/I I [' + ( - a')+ med 1

. = '" . _1_1_ 0' pi \O'g; pi O'z; _

.Ie L.. Cel log , -

,=1 i+eU! O'pi

/I h [. (J . + O'rned )

_ "'C i I gi =1

_ L., ci ' -- og ,

1=1 1 + eOi (J pi .

(3.22)

3.2.4.2. Calculul evolutiei til (imp a consoiidiirii uniaxiule sub tncdrcdri constante In limp.

Merodcle uzuale de calcul al consclidarii in timp se bazeaza pe ipotezele

tormularc de Terzaghi:

pamantul suspus consolid1irii este sutural, izotrop §i omogen; apa din pori §i particulele solide sum incompresibile;

curgerea apei prin pfunwll se face in concordanta cu legea lui Darcy (admitiind, de regula coeficientul de penneabiliate k w constant); dependenta intre tasarea specifica 6 §i efortul unitar efectiv de compresiune a~ este lineara, sub forma:

flIT I

6=-:=0" ·m

h = •

in cure w,. esre coeficientul de comprcsibilitate volumica, determinat prin incercarea in edometru.

Pentru aceasta situarie, din egalarea lasiirii unui velum elementar de pamant in intervalul de timp dt eu volumu1 de apa expulzat, rezulta ecuatia fundamentala a consolidarii uniaxiaIe (figura 3.23), care exprima variatia presiunii apei din pori u (in cxces faVi de presiunea hidrostatica):

au a2u

-=c '--

at v az2

(3.23)

sau

In care:

Cv '" __ k_ - eoeficientul de consolidare a1 pamantului; r; ·m,.

k - coeficientul de permeabilitate; y". - greutatea volurnica a apei.

p

Illlll111l

Strat permeabil t. N.H.

------------------~~ ------

r-

H.

)

1

d :.:=:::6J-r

Strut coezi v z z

__ ._._._._._._._._._._._._._._._.L._. __ ._._._.

saturat

Strat permeabil

z

izocrond

Figura 3.23. Consolidarea uniaxiala; variatia presiunii apei din pori

Coeficientul de consolidare c, se determina prin incercari In edometru intr-un dorneniu de presiuni care trebuie sa includa miirimea efortului total maxim in stratul considerut (a' = O'!; + 0";); desi valoarea c. variaza In functie de efortul unitar, se accepta, de regula, 0 valoare medie corespunziltoare efortului mediu In strat,

Solutia ecuatiei 3.23 cu derivate partiale §i cocficient constant (c.) s-a obtinut, In functie de conditiile de margine, pentru cateva cazuri de variatie a efortului Oi in addncimea strutului. Pentru cazuri mai complexe se pot obpne solutii numerice prin metoda diferentelor finite, pentru care s-au elaborat programe de calcul automat (a se vedeu exernplul de calcul 3.3.2).

In situatia ariitatii in figura 3.23, unde efortul vertical cr. = peste constant pe intreuga grosirne a stratului coeziv (datoritii dirnensiunilor marl ale suprafetei pe care se aplicd incarcarea pIn raport cu grosimea H a strutului), iar drenarea apei expulzate din pun este permisii prin tavanul §i baza stratului, rezulta solutia in serie Fourier:

4 '~ ] . [(2n+l)nz] -(2,Hl}'·,,'·T.:;

II == - P L._,--sm ·e 14

" ,,=11 211 + 1 2H

(3.24)

in cure:

T c ; .. I .

= -2 . teste ractoru lImp;

H

H - lungirnea maxima a liniei de curent (in cazul dar este jurnatate din grosimea stratului):

t - timpul trecut de la aplicarea incarcarii.

in calculele practice se retin primii 1 ... 2 termeni din suma ~i se determine variutiu valorilor u pe inhltirnea stratului, la diferite intervale de timp, trasflndu-se curbele izocrone (figura 3.23).

Deformatia verticala (tasarea) a volumului elernentar de pamfint cu inaltimea d: vu fi JuLti de efortul unitar efectiv a' = p - II ~i va avea expresia:

ds, = (p - 1I)' Ill" . dz

Tasarea tatum a strutului la timpul tva fi deci:

H H

.1', = 2 f(p-u)'lIlv -dz = 2· p- H· m, - 2 fll '/7I,,'dz

U 0

Expresia 2· P: H . Ill. reprezinta tocrnai tasarea finalll din consolidarea

primuru a stratului (sJ §i introducand in intergrala expresia presiunii neutrale data de ecuatia 3.24 rezultii:

(3.25)

V ulorile gradului de consolidare U se pol determina analitic §i pentru alte situulii de variatie a efortului vertical ~i conditii de drenare a stratului, A~a cum se vede ~i din figura 3.23, U reprezinta raportul intre aria din diagrarna eforturilor cuprinsii intre izocron1i ~i dreapta O'z == P §i aria totala a diagramei eforturilor .(2·/}·f1).

Pentru culculele practice ale tas1irii In limp, in figura 3.24 se dau 4 tipuri de variatie a efortului 0': pe grosimea 2· H a strarului cu drenare libera la partea sa superioara §i inferioara, iar in tabelele 3.12 §i 3.13 dependenta intre valorile U ~i T.

Cazull Cazul2 Cazul3 Cazul4
Strut permeabil ~ 0';:

,2H
I
S [rat penneabil
constant variatie semi - sinusoida triunghi
lineara sinusoidd Figura 3.24. Variatia efortului O'z pe grosimea 2· H a stratului care se consolideazii

Tasurea stratului la timpul t de la aplicarea.incarcarii se calculeaza cu relatia:

U

.1', =!le'-

100

(3.26)

unde:

Sc - tasarea finala din consolidarca primara;

U = fin - gradul de consolidare (In %);

c

T == _v • teste factorul timp;

HZ .,

Tabelu13.12

r- Gradu! de consolidare U (%)
I T Cazull Cazu12 Cazul3 Cazu14
I 0,004 7.14 6.49 0.98 0.80
I (l,OOS 10,09 8,62 1.95 1.60
O.OJ 2 12.36 10.49 2.92 2.40
! 0.020 15.96 13.67 4.81 4.00
I 0.028 18,88 16.38 6.67 5,60
I
I 1),(]36 21.40 18.76 8.50 7.20
0.048 24.72 21.96 11.17 9.60
0.060 27.64 24,81 13.76 11.99
(J,072 30.28 27.43 16.28 14.36
I 0.083 32.51 29.67 18.52 16,51
O,lOO 35.68 32,88 21.87 19,77
, 39.89 36,54 26.54 24.42
I 0,1.25
0.150 43,70 41.12 30.93 28.86
n.n5 47.18 44.73 35,07 33.06
0.2UO 50.41 48.09 38.95 37.04
I 0.250 56.22 54.17 46.03 44.32
O.30[) 61.32 59.50 52.30 50.78
(USa 65.82 64.21 57.83 56.49
0.400 69.79 68.36 62.73 61.54
; 0.500 76.40 76.28 70.88 69.95
I 0.600 81.56 80.69 77,25 76,52
I
I 0.70U 85.58 84.91 82.22 81.65
I
I 88.21 86.11 85,66
I 0.800 88.74
I O.9OO 91.20 90.79 89.15 88.80
1.000 93,13 92.80 91.52 91.25
I 1.50() 98.00 97.90 97.53 97.45
[- l.OOO 99.42 99.39 99.28 99.26 TabeluI3.13

Factoru! timp T
/J (ft.) Cazull Cazul2 Cazul 3 Cazu14
() 0 0 0 0
5 0.0020 0.0030 0.D208 0.0250
10 0.0078 O.OIU· 0,0427 0.0500
15 0,0177 0.0238 0.0659 0.0753
20 0.0314 0.0405 0.0904 O.lDl
25 0.0491 0.0608 0.177 0.128
30 0.0707 0.0847 0.145 0.157
35 0.962 0.112 0.175 0.187
40 0.126 0.143 0.207 0220
45 0.159 0.177 0.242 0.255
50 0.197 0.215 0.281 0.294
55 0.239 0.257 0.324 0.336
60 0.286 0.305 0.371 0.384
65 0.342 0.359 0.425 0.438
70 0.403 0.422 0.488 0.501
75 0.477 0.495 0.562 0.575
80 0.567 0.586 0.652 0,665
85 0.684 0.702 0.769 0.782
90 0.848 0,867 0.933 0.946
95 1.129 1.148 1.214 1.227
LOO aJ co cr:; co r .-

l_ I

1

Strat penneabil

Cazul4 0'4

Cazull Oi









constant semi - sinusoida

triunghi

H

.. /)" /;)////~

Strut impenneabil

Figura 3.25. Consolidarea stratului cu drenare la una din extremitati

In siruatia in care drenarea stratului este posibila numai la una din extremitilti sc pot utilize coloanele corespunzatoare din tabelele 3.12 ~i 3.13, eu observatia ea In expresia factorului timp H devine grosimea stratului care se consolideaza (figura .1.25).

Pentru alte variatii ale efortului 0";:: dedit cele aratate in figura 3.24 §i 3.25 se poute folosi principiul suprapunerii etectclor incUrciirilor, deoarece ecuatia difercnliulii a consolidarii (3.23) esre lineara, De exemplu, gradul de eonsolidare pentru distributia presiunii dare in diagrama A (figura 3.26) rczulta ca 0 medie a gradelor de consolidare (la.acelasi timp t) pentru eazurile simple de incarcare in cure se poate descompune aceasta, ponderatii eu ariile diagramelor de presiune

corespunzatoare:

Un .aria(B)-Uc ·al'ia(C)

U./ = .

. ana(A)

(3.27)

A)

B)

C)

- ,,--_ . .-----,----

2H

=

Figura 3.26. Descompunerea In eazuri simple de inclircare

3.2.4.3. Calculul practic al consolidiirii uniaxlale sub inciirciiri variabile in limp.

Acest calcul se realizeazii, de regula, prin metode aproxirnative, care asigura - IOIU~i - 0 precizie satisfacaroare pentru evaluarile ingineresti.

Astfel, in cazul variatiei .lineare a incarcarii exterioare in limp, se utilizeaza

urmatoarea metoda (figura 3.27):

se calculeaza (utilizand tabelele pentru aplicarea instantanee a incarcarii) gradul de consoiidare U' corespunzator timpului 1I2t;

gradul de consolidate la timpul t de la lnceputul ineareiirii pentru cresterea lineara a acesteia se calculeazli ell relatia:

(3.28)

in cure:

0" - efortul unitar in strat la timpul r; 0"1 - efortul final in strat (cand t ~ 'I)'

J- - - - -- - -- - -- - ",,----------,r----

I

U'

(limp)

lndireare variabila in timp

u

Figura 3.27. Consolidarea sub 0 variatie lineara a Inciirclirii In timp

Dupa stabilizarea inclircari! (I > I[), gradul de consolidare se calculeaza ca §i cand efortul final 0"[ s-ar fi aplicat instantaneu Ia timpul II; deci punctele de pe curba gradului de consolidare situate in dreapta punctului al (figura 3.27) se obtin ca in

. 1

cazui unci incdrcari constante aplicate brusc, iar timpul de calcul este t' = t - '2 t [ .

IncUrciirile cu variatii mai complexe in timp se schematlzeazd sub forma unor actiuni aplicate in trepte, al carer efect se suprapune (trebuie remareat di gradul de consolidare pcntru fiecare treapta variaza independent In timp). in aceasta situatie se poate lua in considerare §i variatia coeficientului cv, datorita indesarii pamantlui sub treptele aplicate anterior.

3.2.4.4. Calculul tasiirii din consolidarea spaliali1

Pastrand ipotezele formulate de Terzaghi pentru cazul consolidarii uniaxiale §i adrnitand izotropia pllinilnmlui in privinta deformabilitatii §i permeabilitlitii (caracteristicile rrlv §i k se considerii constante, indiferent de directie, in fieeare punet al srratului) s-au obtinut uncle rezolvari ale problcmei spapale a consolidarii in timp, proprie straturilor saturate de grosime mare.

Tasarea in limp a collulut unei suprafete dreptunghiulare uniform indiIcate

rfigura 3.28) rezulta:

U

I" =s"r <roe

in care:

Sc tasarea finala din consolidarea primara;

U _ gradul de consolidare, care se stabileste din graficul din figura 3.28, in

functie de raportul laturilor dreptunghiului X =!!_ §i de factorul limp:

L

c . t T'=_v_

L2 .

Tasarea s<' se calculeaza ca diferenta intre tasarea totala s §i tasarea initialli Sj:

Daca se neglijeaza sj> tasarea totala la coltul suprafetei dreptunghiulare incarcate se deduce cu relatiu 3.13 corespunzatoare semi - spatiului linear deformabil:

w ·p·X·L ( ')

,I'e = c "·1-1'-

E

in care:

lUc - coeficient de forma, depinzfind de raportullaturilor 11.1, dat in tabelul 3.7;

E, v - modului de deformatie lineara, respectiv coeficientul lui Poison a1 statului saturat, determinate consolidate in timp.

Pentru un punct interior a1 dreptunghiului sau pentru 0 suprafat1i incarcata, cornpusa din dreptunghiuri, tasarea in tirnp se poate calcula prin suprapunerea efectelor (metoda punctelor de colt, a se vedea relatia 3.12), ell condijia aplicarii 'simultane a tuturor incarcarilor considerate.





IlIIII
lUI


W!,




c ~i§ .;::,;

"" -<;
I~ -
~

es

~
to>
~
to>
~
'"
<;:!'

8
c:r
1111 111111111 II
III 8
<::I '" S! ~~. ~1i5~ R~ s:~ (%) n

,

,_

Figura 3.28. Nomograms pentru determinarea gradului de consolidare sub . coltul unei suprafete dreptunghiulare, incarcate uniform

u
(%) ~
100 r·

\ . I
90 CD \ ~ ~/ h I
\ . I I
E1.;I, /
80 ®
Ei!'v2.
70
60 ffi Sim permeahi/
ArgJ/o sa7urofa
50 M E! (t"~l
~{r"vl)
h
40 D mCiJfW
(3 - J '.&T
- 2(I-V2) [) ;B~8 { ~~~~~7'1

;3-4- {~

'.2j~~

20

10

o to' ZO" JO" 40" SO' eo: 70' 00° 90"

w (grade)

Figura 3.29. Nomograms pentru determinarea gradului de consolidare sub centrul unci suprafete eirculare, inciircate uniform

. Tasarea in timp a eenl11.l1ui unei suprafew circulare uniform incarcate datorati1 consolidarii stratului argiles 2 de grosime foarte mare, aeoperit de stratul permeabil 1 cu grosimea II (figura 3.29) se ponte evalua eu 0 relatie similara:

U

.1"21 = s2 100

in care:

S2 - tasarea finala a suprafetei stratului 2 sub centrul cercului incarcat, care se poate calcula eu relajia 3.16, dedusa pentru masivul srratificar:

U - gradul de eonsolidare care rezulta din diagrama din figura 3.29, in functie de timpul t, coeficientul de consolidare al stratului argiles Cv §i de raportul M (pentru valori intennediare se poate interpola liniar intre curbele M = 1 ... 2 ... 4 ... 8 ... 20).

Cazul consolidUrii plan - radiale

Cfind in stratul argiles de grosime mare s-au realizat drenuri vertic ale dispuse III plan, Intr-o retea echidistanta de puncte (figura 3.30), consolidarea terenului se realizeaza preponderent prin curgerea radials a ape; catre drenurile verticale.

Gradul de consoli dare U, al stratului lncarcat prin intermediul unui radier rigid de man dimensiuni se determina din tabelul 3.14, in functie de factorul de limp:

(3.29)

in care:

c., ::: _k~r_ - coeficientul de consolidare radialii.; r; ·m.

k, - coeficientul de permeabilitate in sens orizontal (radial) al strarului;

R - raza de infiuentii. a drenului (pentru dispunerea In plan aratata in figura 3.30, R = O.52e)

p = ct

Strat drenant

;r.,

Argil1i
' ..
Drenuri

e
0 0 '::,

,".

e

o

o

o

o

o

o

Figura 2.30. Consolidarea plan - radiala

Tabelul 3.14

I Factor de timp T,
V,. Rlr
('/(1) ~ lO 15 20 25 30 40 50 60 80 100
:; (1.006 0.010 0.013 0.014 0.016 0.017 0.019 0.020 0.021 0.023 0.025
11) 0.012 0.021 0.026 0.030 0.032 0.035 0.039 0.042 0.044 0.048 0.051
. 0.040 0.060 0.064 0.068 0.074 0.079
15 0.019 0.032 0.046 0.050 0.054
20 0.026 0.044 0.055 0.063 0.069 0.074 0.082 0.088 0.092 0.101 0.107
25 0.034 0.057 0.071 0.081 0.089 0.096 0.106 0.114 0.120 0.131 0.139
30 0.042 0.070 0.088 O.IDI 0.110 0.118 0.131 0.141 0.149 0.162 0.172
35 U.050 o.oss 0.106 0.121 0.133 0.143 0.158 0.170 0.]80 0.196 0.208
40 0.060 O.lOl 0.125 0.144 0.158 0.170 0.188 0.202 0.2]4 0.232 0.246
45 0.07U O.IlS 0.147 0.169 0.185 0.198 0.220 0.236 0.250 0.291 0.288
I 50 0.081 0.137 0.170 0.195 0.214 0.230 0.255 0.274 0.290 0.315 0.334
55 0.094 0.157 0.197 0.225 0.247 0.265 0.294 0.316 0.334 0.363 0.385 Tabelul3.14 (continuare)

, 60 I 0.107 0.180 0.226 0.258 0.283 0.304 0.337 0.362 0.383 0.416 0.441
65 0.123 0.207 0.259 0.296 0.325 0.34& 0.386 0.415 0.439 0.477 0.506
70 0.137 0.231 0.289 0.330 0.362 0.389 0.431 0.463 0.490 U.532 0.564
1 75 0.162 0.273 0.342 0.391 0.429 0.460 0.510 0.548 0579 0.629 0.668
80 0.188 0.317 0.397 0.453 0.498 0.534 0.592 0.636 0.673 0.730 0.775
85 I 0.222 0.373 0.467 0.534 0.587 . 0.629 0.ti97 0.750 0.793 0.861 0.914
YO . 0.270 0.455 0.567 0.649 0.712 0.764 0.847 0.911 0.963 1.046 1.110
95 I O.J51 0.590 0.738 0.844 0.926 0.994 1.102 Ll8S 1.253 1.360 1.444
9Y 0.539 0.907 1.135 1.298 1.423 1.528 1.693 1.821 1.925 2.091 2.219 l

Cand este posibila ~i drenarea la limitele stratului argilos (figura 3.31), gradul Lie consolidare global Vx al stratului rezulta din suprapunerea efectelor:

Ug = 1-(1-~)'(1-J!_)

100 laO 100

(3.30)

in care U corespunde consolidarii uniaxiale la acelasi limp la care se calculeaza U'; Valoarea U se determina din tabelul 3.11, 10 funcpe de conditiile de drenare in

sens vertical .'?i de factorul timp T = cv ~/, in care coeficientul de consolidare H-

rnonoaxiala se calculcazii In functie de coeficientul de permeabilitate pe verticala al

. k

stratului (c, =---).

y". -m;

p

2H

Argllii

'"I

Strat drenant

Figura 3.31. Consolidare combinatii (uniaxiala §i radialli)

Tusarea in limp s, se calculeaza in functie de tasarea finala din consolidarea

primura Sc eu formula cunoscuta:

u "', = .I·e IO~

3.2.5. Calculul tasiirii din consolidarea secundarii

Capacirarea piimfinturilor de a pune In evidenta tasari din consolidarea secundara se determina corespunzator indicatiilor din tabelul 3.5, pe baza va1orilor

coeficientului de consolidare secundara, Ca, stabilite prin Incerciiri de consolidare ill edomerru.

Evolutia in timp a tasarilor din consolidare nu depinde de grosimea stratului, putfind f direct determinata pe baza datelor incercarilor de laborator. Deoarece la incercarea edometrica, ca ~i la incercarile efectuate pc teren, dupa consurnareu tasarii din consolidarea prirnara, se remarca 0 dependenja lineara intre cresterea tasarii din

,

consolidarea secundarii (s,) ~i logaritmul timpului scrurs, rezulta:

(3.31)

In care:

Ca - coeficienrul de consoli dare secundara, determinat in edometru la 0 presiune unitara egalf cu valoarea rnedie a efortului total in cuprinsul stratului (CTg + oz);

H - grosimca stratului:

f] - timpul la care se incheie procesul de consolidare primara a stratului (se atinge U"" 100%);

t2 - tirnpul total scurs de In aplicarea Incarcarii

Tasari din consolidarea secundara s-au observat numai in cazul unor straturi argiluase (In special de consistenta redusii §i eu continut ridieat de materii organice), Iiind relativ mici In raport eu tasiirile din eonsolidarea primara, Ritrnul lent de evolutie al acestor tasari permite 0 mai bunli adaptare a structurilor Ia deformajiile provocate,

3.3. Aplicatii

3.3.1. Calculul tasarii unui rezervor in varianta terenului netratat, respectiv tratat ell drenuri verticale

in conditiile de teren aratate in figura 3.3.1.1, sa seefectueze calculul de tasare (tasarca initiaJa ~i cea din consolidarea prirnara) a unui rezervor de apa de 20.000 m3 sub incarcare rapida in varianta:

teren netratat;

teren tratat cu drenuri vertica1e (coloane de balast).

Caracteristicile straturilor ce alcatuiesc terenul de fundare sunt:

Strat 1. Praf argilos loessoid, solidificat in suprafuta, plastic consistent -

plastic moale (sub adfincimea de 1.50 m):

r= 17 kN/m3; Ys ::; 27 kN/rn3; n::; 50%;'/c = 0.30 (sub adancimea de 1.50 m); Cc::; 0.20; cl' = 5.10.3 cm2/s; p'= 100; c':;:: 15 kPa; Cu ::: 45 kPa.

Strat 2. Nisip fin, galbui, In stare de indesare rnijlocie:

r, = 26.5 kN/m3; n = 43 %; E = 35000 kPa; V= 0.3; ifJ'= 28(1; c'= 0 kPa. Strat i, Nisip mijJociu, cenusiu, in stare de indesare mijlocie:

r,::: 26.5 kN/m3; n = 40 %; E:::: 40000 kPa; V= 0.3; rp'= 320.; c'= 0 kPa.

0.00 C-

~_-,-,R=25.50 mc~ _

-7.30 r-

'-9.20'

r-:-

. ~::: ~~~~1~~~;~t:j:~-:,

" ;:-.- .. -.-'. -~ ::-=:~-~".' -;:~~~~~'-:.-~:.;~:-:;j~=:~:::=:=;

I • • .. • • • .. I- .. I- .. .. JI .S'tr~t '2." •. • .. .. I .. .. ~ .. .. ~ ~ .. .. .. .. .. .. ..

...................................... It t-r I- - .

_. ~- -.....- ..... --=-----..._..----~.......-~-------------------------~ ~

- - - - - - - - - - <:'Ij""t::r'- - - - - - - - - ~

~ ~U~ ,

.-- ,. _. . .

Figura 3.3.1.1. Stratificatia terenului de fundare

Presiunea medic pe talpa radierului se va considera:

• In gruparea fundamentala, p = 125 kPa (din care incarcarea din apa pJ=IOO kPa).

• In gruparea speciaHip = 144 kPa.

1. Tasarea finalii §i evolutia acestela in timp in cazul fundiirii directe

I.I, Deteminarea zonei active

Se determina variatia efortului .unitar vertical §i a efortului din presiunea

geologica, addncimea zonei active determinfindu-se din conditia: rr: 5:' 0.5rr gz :

Efortul unitar CT~z se calculeaza in functie de grosimea ~i greutarea volumica a stratului clernentar considerat. Astfel pentru stratul cuprins intre cota 0.00 ~i - 1.50 m

a g= '" y . H = 17·1. 5 = 25.5 kPa. Datoritii faptului cli nivelul apei subterane s-a I

inrcgistrutIa cota -1.50 m, In calculul efortului din coloana geologica se introduce valourea greutatii specifice In stare submersatii:

( 11) .

Stratul I: r'= (rs - yJ. l-lOQ= (27 -1O).(1-0.5)=> r'» 8.5 kJ.Ilrn~

Stratul2: r' = (y, - YuJ(l-__::_) = (26.5 -10)· (1- 0.43)=> r'= 9.405 kN !'rrI' 100

StralUl3: y'=(Ys -rIJ{I-l~0)=(26.5-10)'(1-0.4)=> y'=9.9kN/'III'!.

in cure an este coeficientul de distributie al eforturilor verticale §i se deterrnina prin imerpolare liniara in functie de raportul z/B (tabelu13. lQ, c:li~ lu,crareal.):l.).

Determinarea coeficientului ct,) §i a eforturilor unitare pentru deterrninarea zonei active esre prezentata in tabelul 3.3.1.1.

u[

TabeluI3.3.1.1

;/R z H Llo a: . rrgz(1 u.J2
("'I lw../ z{l.?aj ",Pal 8< (1<1'.1
0 0 0
0.000 1.50 1.50 1.000 100.00 25.5 12.750
0.100 4.05 2.55 1.000 100.00 47.175 23.588
0.200 6.60 2.55 0.993 99.30 68.85 34.425
0.227 7.30 0.70 0.989 98.86 74.8 37.400
0.300 9.15 1.85 0.977 97.70 90.525 45.263
0.302 9.20 0.05 0.976 97.65 90.99525 45.498
0.400 11.70 2.50 0.949 94.90 114.5078 57.254
0.500 14.25 2.55 0.911 91.10 139.7528 69.876
O.clOO 16.80 2.55 0.864 86.40 164.9978 82.499
0.700 19.35 2.55 0.812 81.20 190.2428 95.121 Variatia eforturilor unitare O'z si 0' gz pc adancirne

20

120

Efort unitar (kPu)

160 160 200

40

100

140

60

80

4

Figura 3.3.1.2. Variatia eforturilor unitare pe adancime

Din grafic rezulta di adfincimea zonei active este de 17.40 m sub cola terenului natural, respectiv 15.90 m sub cola radierului rezervorului de apa.

1.2. Calculul tasiirii iniiiale

Se foloseste pentru calculul tasilrii metoda insumorii pc verticala a tasiirii straturilor elastice de grosime finita (paragraful 3.2.3):

~k,-k't{ '}

s, :=; I 00 . Ill' Pllet . B L.' ,- \1 - vi

i=t E;

[em]

Coeficientul III este dat In tabelul 3.3.1.2 (sail tabelu13.IO, paragraful Lz.Z).

TabeluI3.3.1.2

in cazul de fala, rezulta

Zo =17.7 (m) 20 =0.35 => 1lI=1.4 2R

Coficientii K; se determina prin interpolare Iiniara In functie de raporul z/R uubelul 3.11, paragrafuI3.2.2)~i sunt prezentati In tabelul 3.3.1.3.

TabeluI3.3.1.3

z z/R K
r-' 5.8 0.227 0.051
7.7 0.302 0.068
17.7 0.694 0.156 lH.d. re." et

Valoarea modulului de deformatie lini~uleaza, pentru stratul de praf

argik lS loessoid, folosind relatia:

E" ==a·c,,;

a == 200. Eu ;:: 200·45 => Eu ;:: 9000 kPa

Deci valoarea tasarii initiJlQ.

va rezulta:

s = 1.4.100.51[°·051 (1-0.52)+ (0.068 - 0.051) (1-0.32)+ (0.156,... 0.068)(1_ 0.32)l

I 9000 35000 40000 J

Deci tasurea in~tlal~ este:

.1'/ = 4.78 em

1.3. Calculul tasiirii din consolidarea primarii

Considerand eli putem neglija deformatia orizontala a st.ratului coeziv ~i ca stratul de praf argilos loessoid este normal consolidat, evaluarea tas1irii din consolidarea primara se poate face eu relatia (paragrafuI3.2.4.1):

11 50

eo =..l.QQ__ = ..1.QQ_ =:> e = 1

J-~ 1-.2Q_ 0

100 100

Grosimea stratului argilos H este de 5.8 rn, iar eforturile unitare se calculeaza

la cora ?'J/leu = 4.4 m.

0.20./g 50.15 +99.90

~ -----='"5""0.~1"-5-5.8=>scp =27.61

. cp - 1+1

em

1.4. Variafia tasiirii din consolidarea primarii, in limp

Calculul se efectueaza conform paragrafului 3.2.4.2 ~' - U fl. U - /(1' ). T. - c. t

. 'I' - ,.'. cp 100' • - y, v - H2

Tasarea din consolidare primara la tirnpul t se va calcula considerand presiunea neutrala u(I distribuita uniform pe inlil{imea stratului (tabelul 3.12 sau 3.13, paragraful 3.2.4.2).

Prim insumarea tasarii initiate la cea din consolidarea primara, se poate determina ~i variatia tasarii totale a terenului de fundare, In limp.

Evolutla tasarilln tim p

o

tlmpul (zits) 175 200

25

50

75

100

125

150

: I .. - .J -I.. I -l-- _ ._

\.... . _. - I I i - J !

10 . ,--r-, --j- -I- ... _ .

f : ··":~-·"h ; I I

" -r='---l! j-----l----l

525 ",- --I---I'~! ! -i----+--

--"t--'-L --L

30 -.- -~T I : I' i .~!-.-

35 ~-~-_~1 __ _L 1L-_-21 ~1 __ L_1_~

Figura 3.3.1.3, Variatia tasarii totale a terenului de fundare, in limp

Calculul evolutiei tasarii din consolidarea primarli si a- tasarii totale este prezentat in tabelul 3.3.1.4.

Tubelu13.3.1.4

t(zile) I(S) T. u; ('fo} sen' (.\>0.) s' (~"'J

() 0 0 0 0 4.78
0.78 67280 0.004 6.49 1.791889 6.571889
1.56 134560 0.008 8.62 2.379982 7.159982
2.34 201840 0.012 10.49 2.896289 7.676289
3.H9 336400 0.02 13.67 3.774287 8.554287
5.45 470960 0.028 16.38 4.522518 9.302518
7.01 605520 0.036 18.76 5.179636 9.959636
9.34 807360 0.048 21.96 6.063156 10.84316
11.7 1009200 0.06 24.81 6.850041 11.63004
14 1211040 0.072 27.43 7.573423 12.35342
16.5 1429700 0.085 29.67 8.191887 12.97189
19.5 1682000 OJ 32.88 9.078168 13.85817
24.3 2102500 0.125 36.54 10.08869 14.86869
29.2 2523000 0.15 41.12 11.35323 16.13323
34.1 2943500 0.175 44.73 12.34995 17.12995
38.9 3364000 0.2 48.09 13.27765 18.05765
48.7 4205000 0.25 54.17 14.95634 19.73634
58.4 5046000 0.3 59.5 16.42795 21.20795
77.9 6728000 0.4 68.36 18.8742 23.6542
97.3 8410000 0.5 76.28 21.06091 25.84091
117 10092000 0.6 80.69 22.27851 27.05851
136 11774000 0.7 84.61 23.36082 28.14082
156 13456000 0.8 88.21 24.35478 29.13478
175 15138000 0.9 90.79 25.06712 29.84712
195 16820000 1 92.8 25.62208 30.40208 2. Tasarea finala §i evolutla acesteia in timp, il}. cazul fundarli dlrecte pc teren de fundare imbunatiipt cu coloane de balast

Imbunatatireu terenului de fundare se relizeaza eu coloane de balast cu diamctrul de 40 em. Distanta dintre coloane se alege in jurul valorii:

'e ::::.. 2R = 5(2r) = 5·0.4 = 2m

Scopul executaril coloanelor de balast este de a grabi drenarea apei din pori §i, implicit, p,..ool~\cE:.'(ea tasar.i(din consolidarea prirnara intr-un timp redus.

I' •

2.1. EvoillJia tasiirilor in limp

Tasarea din consolidarea primara se va calcula in acest caz utilizfrnd gradul mediu de consolidare care tine seama alilt de consolidarea uniaxiala (pe verticalli), cat .~i de consolidarea radiala (pe orizornala).

Astfel tasarea va fi:

"

unde gradul mediu de eonsolidare se calculeaza eu formula: (r- [,"01) = (1- UrXI- Uv), U, fiind gradul de consolidare pentru consolidarea radiala:

U " = .r( I~, ~ ), iar T,., factorul timp: t; = (2~? t

e..=2.00m
+- ..
I -
~ <,
,
., /. -,
I'
I 2r= 0.40 m
* ?
. \
\
/
/ Figura 3.3.1.4. Amplasarea coloanelor de balast

d

I

r-,

'I .i

In tabelul 3.3.1.5 este prezentat calculul evolutiei in timp a tasarii totale in caw] unbunatatirii terenului de fundareprin arnplasarea coloanelor de balast,

Ii tin,lnll seama de valorile k1• k2• Llz1• Llz2 §i de faptul ca se scrie pentru punctul 2, 'elatia devine:

Tabelul 3.3.2.1

Valon u (daN/cm2)
PUllCIUl to = 0 t 1 ;: IJ.t t2 = 2·!lt '3 ::=3·M 14 = 4·1'.1 15 = 5,81
0 1+0 =05(0) 0 0 0 ° 0
2 '
-.
I J 1 0.75 0.42 0.30 0.24 0.20
r' 1 0.83 0.59 0.47 0.40 0.35
r 3 1 1 0.92 0.80 0.72 0.65
f 4 I I 1 1 0.96 0.90 0.85
5 1 1 1 1 0.98 0.95
L--
fi 1 1 1 1 1 0.98
1 1 1 1 . 0.98 0.95 I~) In punctul 0 presiunea apei Uo.o = 1 daN/cm2 se mentine un timp foarte scurt ~i upoi xe unuleaza; pentru calculul recurenr se ia media acestor doua valori.

Pomind de la conditiile de margine, cu ajutoruI relatiei de recurenta (3.3.2.2) pentru punctul 2, se calculeaza valoarea II In toate punctele la timpii: to = 0, t] = !J.t, '2 = 2,61, s.a.m.d., asa cum se arata in tabelul 3.3.2.1 §i apoi se traseaza curbele izocrone, Gradul de consolidare al fiecarui strat se calculeaza ell raportul Intre aria

IOtaUi a diagrarnei de presiuni (Au) §i aria diagramei eforturilor efective (AO"') - cuprinsa intre izocrona §i dreapta az = 1 daN/cm2. in tabelul 3.3.2.2 sunt trecute valorile gradului de consolidare pentru cele doua straturi (VI' respectiv V2).

I~

Timp V1 V2 Uj
S,I = ScI' 100 8'2 = Sc2 . I~~ !!it =!!it/-r-;:;/2
tsecunde) (zile) (%) (%) (em) (cm) (em)
f () 0 ° 0 0 0
r 1.25. lOti 0
14.5 42 4 0.84 0.08 0.92
2.5·IOh 29 64 7 1.28 0.14 1.42
f---:- Ii
I 3.7)· [() 43.5 73 13 1.46 0.26 1.72
r 5·IOh 58 78 20 1.56 OAO 1.96
6.25,106 72.5 81 22 1.62 0.44 2.06 Tasarea din eonsolidare la timpul dat se calculeaza eu relajia:

U

s "'S.·_

I c 100

in care ,I'e = a= . H . 111" este tasarea finala din consolidare a fiecarui strat.

Introducfind earaeteristicile straturilor rezulta: .1""1 =sc2 =1·200·0.01 =2cm

Evolutia tasarii In timp a fiecarui strat (.I'll §i .1'12) §i a tasiiri~ totale a bistratului ( .\', ) sum aratate in ulrirnele trei coloane ale tabelului 3.3.2.2.

lI\n

/I ~i se traseaza curbele izocrone, Pentru asigurarea unei precizii de calcul

1 satisfiicatoare, se recomanda alegerea intervalelor IJ.t §i ru.ln a§a fel Incat a ~ - in 2

cuzul calculului manual, respeetiv a ~..!. in cazul ea1cu1ului automat. 6

De pilda, acceptand a ==.!., din ecuatia (3.3.2.1) se obtine 0 formula simpla de

2 .

recurenta:

u·· J =·!.ru I ·+u I')

I,J+ 2 \j t+ ,} 1- d

(3.3.2.2)

Ap1icarea metodei diferentelor finite este ilustrata in exemplul de calcul urrnator, unde se trateaza cazul consolidarii roai multor straturi argHoase suprapuse.

Excmplu de calcul

Sa se traseze izocronele iii sa se calculeze variatia in timp a tasarii din

consolidarea primara a sisremului bistrat din figura 3.2.2, cunoscand ca efortul vertical total este constant pe grosimea eelor doua straturi: O"z = 1 daN/cm2•

Q

Strat I

I

2.00

I

I 1.-.

---r 1.00

-+

1.00

~ ~ ~ ~

0.50.

0.50 ;

z

Figura 3.3.2.2. Determinarea presiunii apei din pori prin diferente finite

Caracteristicile geotehnice ale straturilor sunt:

pentru stratul 1: k, ~ 4·10,8 cm/s: In"l = 10'2 cmz/daN; c~1 = 4.10.3 cm2/s; pentru stratu12: kz = 10.8 cmls; m,'2 = 10.2 cmz/daN; cv2 = 10.3 cm2/s;

vedea relatia 3.3.2.1). Deci:

I 111 1J.t. w (11z)2 C 4.10-3

a = - = cvl --- == c,,") ---? §l rezulta __ 1_ = ~ =0 --- == 4

2 (Lizlf -(11z2)w (Lizzy Cv2 10-3 .

in consecinta, pentru a utiliza aceleasi intervale de timp I'lt in calculul consolidarii ambelor straturi, trebuie ca Liz1 ,,; 211z2. Se aleg 11z1 = 100 em, respectiv &] = 50 em §i punctele de caleul O. 1, 2 ... 6.

In aceste conditii, intervalele de timp vor fi:

!.. .1002

!: 10-3 == 1.25 .106 s; I'lt "'" 14.5 zile.

Calculul presiunii apei din pori se efecrueaza cu formula de recurenta (3.3.2.2) 11;./+1 =~(Ui+'.j +uH,j)

in care i arata pozitia punctului considerat (numarul de intervale 11z), iar j indica rimpul scurs din mornentul aplicarii indircani (numarul de intervale ill).

Conditiile de margine sunt:

la lirnita superioarii a bistratului (puncrul 0), drenarea fiind libera, avem: t = 0, U == 1 daN/em2;

t » 0, U = 0;

la baza sistemului bistrat, drenarea apei fiind impiedlcata, planul de la z :: 4 m va fi un plan de simetrie; pentru aceasta se introduce un punet fictiv 7 (simetric fata de punctul 5) ~i in oriee moment va exiata egalitatea:

US,} ee 111.1

in afara acestor conditii de margine, mai este necesara 0 conditie Ia contactul celor doua straturi care se consolideaza; scriind egalitatea vitezelor de curgere a apei

(1'1 = \'2) prin cele doua straturi (datoritii continuitatii curgerii),. conform legii lui Dan.:y:

TabeluI3.3.1.5

I t Tv U, Srr S, T, u, a.; SIr S,,,
zilc S "I. em ern 0/, "10 em em

0 4.78 4.78
I 86400 0.00513 7.094 1.95865 6.73865 0.0108 8.982 1.15438 4.26265 9.04265
2 172800 0.01027 9.682 2.6732 7.4532 0.0216 16.856 24~06 6.87654 11.6565
5 432000 0.02568 15.595 4.30578 9.08578 0.054 37 46824 12.9283 17.7083
10 864000 0.05136 22.76 6.28403 11.0640 0.108 60.312 ~ 59.345 19.1461 23.9261
15 1296000 0.07705 28.3 7.81363 12.5936 0.162 75 . 82075 22.6609 27.4409
20 1728000 0.10273 33.28 9.18860 13.9686 0.216 84.118 , 89403 24.6843 29.4643
30 2592000 0.15410 41.714 11.5172 16.2972 0.324 90.038 . 94)93 26.0068 30.7868
45 3888000 0.23115 51.878 14.3235 19.1035 0.486 96.13 _ 98)37 27.0958 31.8758
60 5184000 0.30820 60.196 16.6201 21.4001 0.648
90 7776000 0.46230 73.295 20.2367 25.0167 0.972
120 1036800 0.61640 81.333 22.4560 27.2360 1.296
180 1555200 0.92461 91.285 25.2037 29.9837 1.944 Se poate face astfel comparatia intre tirnpii necesari de consolidare in cazul parndntului natural ~i al parnantului imbunatatit cu coloane de balast.

Variatia tasarilor in timp

o

20

60

t (zile) 100

140

40

80

160

180

200

120

O"~~------------T-----r---~-----,-----r-----r----~--~

5'~.~:7~ ._-._ '~-I_j~~Fundare~et~~:~narural i I I_

E 10 -~··';·~!1~f.rJ. - '---r r_jl I'

~ '" \ ".,: _.,.~ l~ ·-T,re"imh"""''''',",,'om.d.h''~' 1

~ 20 \ .. - _ ~....1!!..llll __ ~_

,~ ~. 40 r-l 1-- --

s - 2393 1 ~ I I I

25 ,," --.-. --l- · 2---r- ,

• 27,44 • ..;u 24. I !

30 ::-.I....zg,46... ; --r---r--- 1 I =~.--29E8--

1- 4-.11UU_..:;:=04' ~, ~~ I I I I "

35 I I I I

Figura 3.3.1.5. Evolutia tasarilor in eazul terenului de fundare netratat §i In cazul terenului de fundare irnbunatiltit eu eoloane de balast

Apiica/ia 3.3.2. Rezolvarea ecuatiei consolidiirii uniaxiale prin metoda diferenielor finite.

'[inand seama de aproxiamtiile aeceptate la scrierea ecuatiei consolidarii (3.23), rezolvarea acesteia in scopuri practice se poate face prin detenninarea presiunii apei din pori u in punete ale stratului situate la echidistanta llz (figura 3.3.2.1) la intervale de timp M. Introducand indicii ... i-I, i, i+1 ... pentru pozitionarea punctului pe i'nilitimea stratului §i ... j-l, i. j+ 1 ... pentru precizarea timpului la care se expri 11111 presiunea apei din pori Li, derivatele partiale devin:

iar ecuatia (3.23) se poate scrie sub forma:

Ui.!+l "" u1,j(1- 2a)+ (ui+lJ + Ui_I,!)' a

(3.3.2.1)

In care:

11(

_ a "" c -- este coeficient adimensional, depinziind de proprietiitile v /j,z2

parnfintului §i de intervalele alese 111 §i llz ..

+-

D.:

'\:- -

D.z

+tlz

.~-

_Pe~neabill-
·0'0 -
1
2
i·1
i
i+1
f01m~rn:~
7'7 r' I1r I1t

j-l

j j+l

2H

-
IIi. 1 .
Uij.1 )'!.!i._. UjJ·+1
Ui+lj
J J l
z ~ I 1.

Figura 3.3.2.1. Rezolvarea prin diferente finite

Se poate, deci, detennina valoarea u intr-un punct la un timp dat, In functie de valorile in acest punct §i in punctele adiacente la intervalul precedent de timp. Pornind

CAPITOLUL 4. CALCULUL CAPACITATII PORTANTE A TERENULUIDEFUNDARE

4.1. Definirea notiunii de capacitate portantii. Modele de calcul

Capacitatea portanta limita (denumita pe scurt "capacitate portantii"), reprezinta Incarcarea maxima care poate fi transmisii terenului pe talpa fundatiei, tarii uparitia unor fenomene de pierdere a stnbilitlitii terenului SIlU de cedare a constructiei, Atingerea lirnitei de capacitate ponantii a terenului corespunde, deci, unei stan limitil. ultime (la calculul consrrucjiilor prin metoda siarilor llrnita).

Actiunile (incarcarile) care se aplica asupra fundatiei Ia verificarea capacitatii pnrtunte a terenului corespund grupiirilor cclor mai nefavorabile, care includ, de . regulii, In ufura incarcarilor pennanente ~i tempoare, cate 0 actiune exceptionala (eel mui trecvent, 0 actiune seismica).

Modul in care eforturile ~i deformatiile din teren ajung la limita de capacitate portanta depinde de adilncimea §i de rigiditatea fundatiei, de caracteristicile straturilor ~i de natura incarctirilor transmise terenului.

Cazul fundatiilor de suprafata

La fundatiile de suprafata, caracterizate prin valori ale raportului Dj I B < 13-:-41 rezistenta srraturilor de pamant situate deasupra nivelului tiHpii poate fi, de regula, neglijata (figura 4.1.a); influenta acestor straturi se considers numai sub forma suprasarcinii q, repartizata lateral fata de fundatie (figura 4.l.b).

u)

b)

-----1 ,--------.

1 I

1 1

i .JL I Q=Y1 HI+Y2H2

rrnd .;f I l 6±;

Strut 1, YI

Strar 2,12

Figura 4.1. Influenta straturilor de piimilnt situate deasupra nivelului talpii

In functie de tipul terenului de fundare ~i de modul de aplicare a Incdrcarii pe rundutie, se accepts urmatoarele modele de calcul:

a) Pentru majoritatea situatiilor reale (straturi de fundare eu rezistente mecanice medii sau ridicate, fundatii avand 0 rigiditate propric mare), capacitatea portanta corespunde presiunii critice - Per aplicate pc talpa, pentru care se formeaz1i suprafete ~e rupere In teren (figura 4.2.il). Valoarea Per reprezinta presiunea unitar1i maxima, diagrama de presiune - tasare avand a asimptota verticals (figura 4.2.b). Presiunea critica creste cu addncirnea de fundare (Dj), prccum §i ell dimensiunile in plan (B, L) ale taplii fundatiei,

b)

S

Figura 4.2. Formarea suprafetelor de rupere In teren

b) 1n cazul terenului de fundare alcatuit din straturi foarte cornpresibile, pe rndsura cresterii incarcari! se produce indesarea pronuntata a pamantului §i poansonarea ucestuia pe conturul fundafiei, ceea ce conduce la tasari foarte mari, inainte de epuizarea totnla a rezistentei terenului (figura 4.3). in aceasta siruatie, capacitatea portunta se limiteaza la 0 presiune (Plim) corespunzatoare tasarii maxime acceptubile pentru structura (Slim). Deci, capacitatea portanta rezulta In urma unor culcule de tasare (a se vedea capitolul3) §i depinde In mare rnasura de capacitatea suucturii respective de a prelua tasari.

Asemenea situatii apar In cazul pamdnrurilor necoezive afiinate (nisipuri avand In < 0,33) sau al ptimanturilor coezive caractenzare prin valori ale indicelui de rigiditute I, (dupa Vesic):

E

1, = \(<10

2(1 + v lIP + 0" g .tg¢)

In relatia (4.1) simbolurile au urmlitoarele semnificatii:

(4.1)

E - modulul de deformatie linearii al stratului de fundare:

I' _ coeficientul lui Poisson (se poate accepta 1'::;; 0.3 pentru nisipuri, v == 0.35 pentru prafuri, v= 0.42 pentru argile);

C, if! _ coeziunea, respectiv unghiul de frecare interioara; 0';: - prcsiunea geologica Ia nivelul de fundare.

.'-- B I

I ').y)~~y/,"

I I t'-T

________ , s

Plim

P

'/~). I

L-

I

Zona Indesatii

Figura 4.3. Fenomenul de poansonare

a)

Figura 4.4. Fenornenul de cedare locala

c) Pentru fundatiile foarte flexibile (radiere din beton armat de grosime redusa, fundul rezevoarelor rnetalice) lirnita capacitatii portante poate fi atinsa prin ccdan,:a locaIa a terenului de fundare §i a unei portiuni din fundatie (figura 4.4.a). In aces! caz, fonnarea mecanismului care conduce la atingerea presiunii critice Pcr in teren este conditionata de epuizarea capacitatii de rezistenta In sectiunea fundatiei (momentul incovoietor M, ~i forta taietoare T, - figura 4.4.b) .

L

~

Q\

\

\ \

B

--y-

v

Figura 4.5. Descompunerea unei incarcar; inclinate Q

d) Pcntru tundatiile solicitatc cu 0 inciircare inclinata Q, care se descompune in componentele: verticala (normala pe talpa) v §i orizonrala H (figura 4.5), se pot deosebi doua modalitati de atingere a limitei de capacitntea ponanta (figura 4.6): cand componenta verticals V este mica in raport cu capacitatea portanra corespunzatoare incarcilrii strict verticale a fundatiei (V « B.L-Per) ruperea se va face prin alunecare "plana" a talpii pe suprafata de contact eu terenul (cazul "a" - figura 4.6);

cand presiunea unitara normala pe talpa fundatiei depa§e§tc 0 anumitii valoare Po (deci rezultanta verticals V> Vo == Po·B·L), cedurea fundatiei se va produce in unna creerii unei suprafete de alunecare in profunzimea stratului de fund are (cazul "b" - figura 4.6)

L

a)

a)

.(

B

".

........ --- _J I

~, /

~----------_/

Figura 4.6. Modalillili de atingere a capacitatii portante:

a) cedare prin alunecare "plana";

b) cedare III urma creerii unei suprafcte de alunecare in profunzime.

Corespunzator acestor situatii de rupere, dependents Intre forta orizontala ctilidi H,., ~i cornponerua verticals V se transpune grulic prin segmentul liniar "a" I cchivulcut legii frecarii lntre doull eorpuri rigide), respectiv prin portiunea curbilinie "h" ! llgura 4.6).

Cawl fundatiilor de adfuIcime

Capacitatea portanta a fundatiilor a carer buza se situeaza la udfincimi Dfcare depii~cst' de 3 ... 4 ori l1i.\imea tulpii B se calculeaza, de regula, luflnd 'in considerare §i rezistcniu straturilor situate deasupra nivelului de fundare. ill acest caz, pe talpa aqilillcal.a numai componenta verticala a incarcdrii, deoarece eventualele indlrcliri nrizontale sunt transmise terenului pe peretii verticali ai fundatiei,

Calculul presiunii critice se face, in cele mai multe cazuri, conform modelului prnpus de Mayerhof, in care suprafetele de rupere in pamfuIt au in sectiune, forma. unor spirale logaritmice ~i ajung in suprafata terenului (figura 4.7.a) sau se opresc In peretii vcrticali ai fundatiei (figura 4.7.b).

Situatiu corcspunzatoare schernelor din figura 4.7.b apare in realitate cflnd raportul raportului Dr I B > (678); in asernenea cazuri, valoarea presiunii critice nu mai l'rC~IC cu udflncimca de fundare, iar tasarile fundatiei devin foarte rnari, eu mull inuinteu atingerii valorii PCr' Drcpt urmare, capacitatea portantll. (care are semnificatia

unci presiuni lirnitii - PUm) se deduce din conditia de limitare a tasarilor datorate

V

indesarii parnantului situat In interioru! zonei limitate de suprafetelc de alunecare (metoda Berezantev),

1'- B -t

Dr

Figura 4.7. Calculul capacitatii portante a fundatiilor de adfuIcime

in paragrufele urmatoare se prezintii ccle mai utilizate metode practice de calcul al capacitatii portante, bazate pe modelele descise mai sus.

4.2. Calculul capacitiifii portante 'in cazul fundiirii de supraJatii

4.2.1. Preslunea criticii pe fundatl! cu lncnrdlri predominant verttcale

Cand compornnenta verticalii a incarcarii p~ talpa fundatiei V este dominants in rupert cu componenta orizontala H (raportul H / V < 0.1) capacitatea portanta a terenului de fundare este definita prin valoarea critica a fortei V (figura 4.8);

Figura 4.8. Capacitatea portanta In fundatii CIl incardiri verticale dominante

(4.2)

In care:

Pa - presiunea unitara criticii;

A' - aria de calcul a talpii fundatiei.

Aria de calcul thlpi! fundatiei este 0 parte din suprafata tiilpii al carei centru de

greutate corespunde cu puncrul de aplicatie al fnearcarii Q pe baza fundatiei. Ea se

~alcLilcuza ell relatia:

A' = L'·B'

(4.3)

in care L' si B' sunt dimensiunile red use ale talpii fundatiei. In cazul fundatiilor dreptunghiulare (figura 4.9) acestea se ealeuleaza ell relatiile:

(4.4)

in care:

L, B - lungimea, respectiv Hilimea tiilpii fundatiei;

ct, e2 - excentricitalile rezultantei incarcarii Q, fata de axa transversals,

respectiv longitudinaHi a tlipii;

WB'

I .

I I I

Ll2

Ll2

------}- B12+ BI2 ~J

Figura 4.9. Determinarea dimensiunilor reduse ale ialpii fundatiilor

Pentru alre forme In plan ale fundatiei, marirnile L' ~i B' sunt indicate in figura

4.10.

Astfel, pentm fllndatii eirculare in plan, in cazul incarctirii centrice (e ~ 0) aria de calcul corespunde unui piitrat cu suprafata egala cu cea a talpii circulare:

L = B :::. R-J;i = 1,77 R

Cfind incarcarea actioneaza ell excentrieitatea e (fata de centru cercului), (figura 4.1 O.a) lungimea redusii ramane neschimbatii:

L = L' :::.1,77R

iur liitimea redusa devine:

B':::. B-2e:::. 1,77R -a«

~. R

Figura 4.10. Determinarea dimensiunilor reduse ale talpii fundatiilor circulare ~i trupezoidale

in cazul talpll lrapezoidale In plan (figura 4.1O.b), aria 'de calcul A' va fi echivalenta cu suprafata rrapezului al ciirui centru de greutate corespunde cu punctul

de aplicatie a lnciirci.irii Vcr; inlillirnea aeestui lrapez eli baza B, rezulta:

L = 3B, + 6e'tana -~(3B, +6e'tanaY -96B1e/tana

e 8lana

Dimensiunile red usc (ale dreptunghiului "centrat" pe punctul de aplicatie al

rortei V,'r) vor fi:

l...'=2e';

B' =:;!!'__ 0= ..::.(B-','---_L=-< _tan_a--,-)_L,,,-

L' 2e'

in relatiile de mai sus (figura 4.1D.b):

BI -8, tana=---"

2L

Presiunea unitara critica

Pentru situatiile cele mai frecvente, cand inciircarea fundatiei se face intr·un ritrn suficient de lent, care permite drenarea §i consolidarea straturilor de fundare, presiunea unitara critica se calculeaza cu formula:

Per = c' ·N" ',I'e 'ic +q.Nq ,s" .iq +0,5y ·E'· Ny 'Sy -i; (4.5)

in care:

N,., Nq, N; . cceficienti de capacitate portanta, depinzilnd de valoarea efectiva (in conditii drenate) q, , a unghiului de frecare interioarii al terenului de fund are;

c' - coezi unea efecti vii (drenatii) a terenului de fundare; q - presiunea verticals efectiva Ia nivelul talpii;

Y: greutatea volumica a terenului de fundare;

E' -lutirnea redusa a talpii fundatiei;

Sc' Sq, Sy • coeficienti de forma ai tiilpii fundapei:

ie' i'l' i y • coeficienti de reducere datorita inclinarii rezultantei Q a

Incarcarilor pe baza fundatiei,

Coeiicientii de capacitate ponant1i se calculeaza cu expresiile:

N 0= elT'lli'f . tan2(450 + ¢' I)

q ~

(4.6)

N =IN -I).cot""

c \ q ~

«, =2{Nq -I). tan¢'

Valorile acestor coeficienti sunt date ~i in tabelul 4.1. Pentru marimi interruediare ale unghiului ¢' se ad mite interpolarea Iineara a coeficientilor de capacitate portanta,

Tabelul4.1

f-- ,p' No Nq Ny
0 5.1 1.0 0

5" 6,5 1.6 0.2
10" 8.3 2.5 0.4
15" . 11.0 3.9 1.4
20" 14.8 6.4 3.6
22"30' 17.5 8.2 5.4
25" 20.7 10.7 8.2
27"30' 24.9 13.9 12.2
30" 30.1 18.4 18,0
32"30' 37.0 24.6 27.2
I 35" 46.1 33.3 40.8
,
37"30' 58.4 45.8 62.0
40" 75.3 64.2 95.4
42"30' 99.3 91.9 150.0
45" 133.9 134.9 241.0 CaracterisLicile geotehnice ale terenului de fundare (q,', c', y) se adopts pentru strarul sau straturile situate sub nivelul tiilpii, pilnii la adancimea:

1= B· J(¢')

(4.7)

in care cueficientul f, stabilit In functie de valoarea aproximata initial a unghiului ,p', cste dat in labeIul 4.2.

,Tabelul 4.2

[

¢i' 0" 5" 10° 15" 20° 25° 30° 35° 40° 45°
-
,fC¢') 0.70 0.75 0.80 0.85 0.92 1.00 LID 1.30 1.70 2.20
-- In cazul in care caracteristicile ¢', c' si . y ale straturilor aflate In limita adancimii I nu difera cu mill mult de 50% fata de valorile medii, pentru ealculul capacitatii portante valorile (/' c' §i r se adopili ca medii ponderate ell contributia

fiecarui strut. De exemplu, pentru situatia din figura 4.11 se oopn vaiorue ~!lllallu scnma ~i de valoarea submersata Y3 a greutatii volumice tn stratul 3, sub nivelul

hidr: istat ic):

r tan ¢; . H 2 + tan ¢i . (H3 + H~)

tan ¢ = -==:...>:..::._::_:....!;_-~'---'__:..--=

t

c; . H 2 + c; . (H J + H; ) {

c'

/~\

\2; d H2

~ n~c2'r2

---------------------+

_______ ~-----~----!~----------i~~~----_+H3 J

_ .. ~ .• ~~_ .. _.c~_ ._~'_ .. ._._.~. . __ [~-- .. __ -_

Figura 4.11. Deterrninarea valorilor ¢', c' §i r ea medii ponderate

Pcntru cazurile de aparitie, in Iimita grosimii t sub nivelul tlilpii, a unor straturi uvarul parametrii rezistentei la forfeeare diferiti eu mal mult de 50% fata de medic. verificarea eapaciLiilii port ante se face pentru fiecare strat in parte, conform indicutiilor de la paragraful "Cazuri speciale de calcul a presiunii critice".

Presiunea vertieala q la nivelul tiilpii de fundare se considera egala cu valoarea minima a presiunii efective ({inand seama de eventualul efect de subrnersare datorat nivelului hidrosratic maxim) care va actiona permanent pe oricare din laturile Iundutiei. Astfel, pentru exemplul din FIgura 4.12, obtinem:

Cfl =YI ·HI +Y2 ·H2; q2 =r, ·Hb +Y2 ·H3

q = min(ql ,qz)

120

subsol

~--~I ~~~~~~

H] I

~~--~------------~----~.------~~

Figura 4.12. Determinarea presiunii vertieale la nivelul tillpii fundatiei

Coetieienrii de fonna ai tiilpii fundatiei sc' Sq' sr sunt influentati §i de rigiditatea talpii fundatiei, ceea ce a condus la uncle diferente ale rezultatelor ccrcetarilor intreprinse piln1i in prezent, in tabelul 4.3 se prezintii expresiile recomandate pentru calculul acestor coeficienti in STAS 3300/2 - 85, respectiv in prcnnrma europeans ENV 1997 -1: 1994:

Tabelul4.3

j Coeficient Forma talpii ST AS 3300/2 - 85 ENV 1997 -1: 1994
r sf{ Continua 1.0 1.0
Dreptunghi 1 + O.3(B/r.) I + (Bh,)Sin¢'
Cere, patrat l+sin¢'
1.3
s; Continua 1.0 1.0
Dreptunghi 1- O.4(BIL,) 1- O.3(B/r,)
Cere, patrat 0.6 0.7
s Continua 1.0
,
Dreptunghi 1 + 0.3 (B/r, ) (Sq.Nq-l)
Cere, patrat Nq -1
1.3 Coefieientii de reducere datorita inclinmi rezultantei Indirdmi, ie' iq, iy au rezultat din incerciiri care au evidentiat influenta iriclinarii planului in care acjioneaza rezultanta Q [aV1 de axele principale ale tiilpii, dupa cum urmeaza:

121

a) In [azul in cure rczultanta actionenza in planul paralel eli Hi\imea redusa B' a fundatiei (figura 4.13.a) coeficientii se detenninl1:

cu relatiilc (recomandate de ENV 1997 - 1; 1994):

( O.7H)3

i-I

1/ - V + A' . c' . cot ¢'

(4.8)

i -(1- H }3

I - V + A . c' . cot ¢'

i . N -I

i == q q

e- Nq-I

cu ajutorul graficelor din figura 4.14 (conform STAS 3300/2 - 85), in care H

lano=-.

V

11) In cazul in care rezultanta actioneaza in planul paralel eu Iungimea redusii L' a tiilpii (figura 4.13.b) coeficientii se deterrnina:

eu relatiile (recomandate de ENV 1997 - 1; 1994):

i =i =1 'I Y

H

A' -c' ·cot¢'

i ·N -I

i: == q q

, Nq-l

a) .r--_.- B ~.

.~B'-·r .

r~-r

1:::;';/ /// L'

-_._~ .. - I

LLL_~ -----<" ,

L

- '-.~- /J ---+

(4.9)

b) L 'I
Q \ s V
y»y)~.: )/)"y/-;
\~
~ Figura 4.13. Detenninarea coeficientilor de reducere datorita incliniirii rezultantei incarcarii

122

0,

~'di:f- ~~ ;::: :§-o.i:;' ~""",,,,,;ii"'-I-
,~~

6 ~ ...... t-... 1 kf- ~r--.:r--..f':~' ...... ~ ~..:"'~ "I~;--
~~,' f'J 1\ ... x 01'.." "Q.j ~ ~~t-.. ~ t~~
\ ~ t'\ h"7') K ~ '~~~~~~~ N~~~X~
1\" ~ ~ t\. ,~, I'~~~'i'~ '~~K~~
'l'\ ~ ~.z i\ f\ \ '~q}r'~f\ ~~(0~
2 \ -';0:
~
~.J\. rv , ~
II """ '"
/~ .\ ',," I"
'':''~ .''''1\ .' "t\
T ~ ~ tI."i N
0 ~ r-1l
:),1 a~9cf~~¢/ a9 01 0,3 0,51g,7 o,g f 0.1 a3 i;5 47 0,91
tgd'/tg tg jt9¢' 1,0 0,8

O.

o

Q

Figura 4.14. Determinarea coeficientilor de reducere datorita inclinaril rezuliuruei indlrcarii (ST AS 3300/2 - 85)

~.) ill cuzul in care plunul venical ce coniine rezultantu inciircarilor face un unghi H TO () eu axa principalii a tl:llpii fundutiei (figura 4.15), coeficientii de inclinare se stuhilesc cu relatiile (conform STAS :BOOI2 - H5);

( JIll

i'l == 1- :r tan¢'

(4.10)

( H )"'+1

i; == I--tan¢'

. Hrr

1- i

" r}

I =1 -

" 'I N c " tan¢'

in care:

H"r - forti.! orizontala critica (se stabileste conform purugrafulut 4.2.2);

III - coeficient calculut ell relatia:

III = fill .• cos" () + 11I1J -sin 2 e

LInde:

L B

2+-- 2+ .. -

B . L

/Ill. "'-- ~l mlJ =--B-

1 + I. 1+

B L

123

!

1 ,/

\// -1- ----.~:;r.-.-.-. ~. , .. e_ll L y),'/.

.. ,..:~ L --==I!!!,,_----'

" / e ! ,

""1-' B-J

Figura 4.15. DeLerminarea coeficientilor de reducere datoritd incliniirii in cazul

in care planul vertical ce contine rezultanta face un unghi () * 0 cu axa principals a

Sectiunea 1-1

tiilpii fundajiei

Cazuri speciale de caleul 31 presiunii critice

a) 1n cuzul nplicarii rapide 3 incarcarii pe straturi coezive saturate a carer grosirne

sub nivelul talpii depa~e§te 0.7-8. presiunea critica in conditii nedrenate rezultli

din relatia (ENV 1997 - 1: 1994):

(4.11)

in care:

q _ presiunea verticala efectiva la nivelul tiilpii fundatiei (a se vedea cazul general prezentat anterior);

c - cocziunea in stare nedrenata a stratului de fundare;

"

s - coeficientul de forma, calculat cu expresiile:

c

Sc = 1, pentru fundatii continue,

B' . hi 1 ~ 1

s,. = 1+ 0.2-, pentru talpi dreptung u are 10 p an,

L'

St = 1.2, pentru talpi patrate sau circulare in plan;

j _ coeficient de inclinare, dedus eu formula:

c

i =05(1+ ~)

C • f-Tcu

In relatiile de rnai sus L', B', A' §i H au semnificntiile prezentate pentru cazul general (figura 4.9 §i figura 4.10).

1"1A

b) in cazul prezentei sub stratul pe care reazema fundatia, in lirnita adancimii t definita prin relatia (4.7), a unui strat slab, avand parametrii rezistentei In forfecare t/J., c ' sau ell sub 50% din vuloarea corespunzatoare in stratul superior, se verifies cupacitarea portanta a acestui strat. Pentru acensta, se compara presiunea efectiva cure se transmite pe stratul slab eu presiunea criticii calculata cu relatiile (4.5), respecti v (4.11 ).

Un model simplificat de calcul este aratat in figura 4.16, in care presiunea

medic P care se transmite la suprafata srratului slab (stratul S) se deduce eu relatia:

- V

P '" =-= + r J . /1,

L·B - -.

in care:

L, B - lungimea, respectiv H\limea unei fundatii conventionale, stabilite eu expresiile:

L :: Lf + 2h2 . tan a; B = B' + 2122 . tan a;

L', B' - dimensiunile reduse ale talpH fundatiei:

a - unghiul de distributie a eforturilor verticale in stratul de fundare (stratul

2); de regula se ponte accepta tana = ~;

r- greutatea volumica a p1im1intului ce alcatuieste startul de fundare.

B"~ r-B'/2,

: \ V
Yi;·)/),)- y/~) ..... »:
I \
I \
..J I H~
I
4 --:\

1.4729 , I

IJ,

II

I I

/-j

I a I I I

I I

I I

I I I I

II 1 J\J

1\ I \

L-\

'a\

I \

P I \

I \

fT I \

I \

r> , 3

• ..::J

i

}__--------------

--t

B

Figura 4.16. Verificareu capacitatii portante a strarului slab

I?"

Presiunea P se cornpura cu presiunea cnuca Per l;iUL,U"ua P"'''~- _ --_.,

.onvcnjionala, Inciircata centric, avand dimensiunile In plan L §i B, rezernata pe -trutul 3 (evident in forrnulele de calcul 4.5 sau 4.11 se introduc caracteristicile

geotchnice r, ¢', r ' sau Cu ale stratului slab). Suprasarcina laterala q reprezint1i

presiunea unitara verticula In masivul de piimiint nelncarcat, la adancirnea (DJ+ 112),

4.2.2. Capacitatea portanta 11 fundatalor selieitate de incardiri orizontalc marl (cedarea prin alunecare)

Cdnd componenta orizontala H a' incUrcani asupra fundatiei devine scnmificariva in raport cu components verticals V (de regula, cand H I V> 0.1) apare posibilitatea cedarii prin alunecare (deplasarea prcponderent orizontala),

1n cazul general, forta orizontala critica ce produce deplasarea fundatiei va fi datil de expresia (figura 4.17):

(4.12)

In care:

Ter - rezistenta limita a terenului pe talpa fundatiei:

E - rezistenta pamantului pe suprafata verticala a fundatiei,

;/),:-Y)'>' Q\ V Y),>,Y;;
,
,
\
\ E
\ ...
,
H ~i
~
...
r: Figura 4.17. Cazul cediirii prin alunecare

In caw) fundatiilor de suprafata, contaetul intre teren §i fata verticala a Iundutiei fiind de rnulte ori incert, iar mobilizarea rezistentei parndntului (in special a rezisiemei pasive) fiind conditionata de producerea unor deplasari orizontale mari, cornponenta E se neglijeaza de celc mai multe ori, rezultand:

(4.12')

126

'< •• "J ....... -_-..~ ...... _ .. 1 __ -- ----- r __

atingeri i valorii H P I cr oae prezenta 0 suprafata plana de rupere la contactu] tlllpii cu

terenul sau, cand ineUrcarea verticalii V dr. ~ .

epa~e~re 0 anumua valoare, suprafapi de

rupere se dczvoltil in profunzimea terenului (ca In cazul atingerii presiunii critice uaroririi unei inclirciiri inclinare, figura 4.8).

Porta cnzontals critica se poate exprima sub forma generalil (figura 4.18):

Her'=. 'er ·A'

in care:

(4.13)

fer - efortul unitar tangential critic;

A' L' B' .

"'. . - ~a de calcul a tlilpii:

L' , B' - dimensiunile red use ale tiilpii.

Efortu! unitar tangential critic 'er rezulta in functie de tipul de teren §i de

milrirnea presiunii normale medii pe talpa P =. _!__ d 11' ~

L'. B" up cum unneaza:

Pentru plimanruri necoezive (figura 4.18.b) cfind P < Po

(4.]4)

cand P > Po

(4.14')

Pentru plim1inturi coezive (figura 4.18.c) cfind p <Po

(4.15)

cand P > Po

(4.15') In rela{iile (4.14) ... (4.15'), simbolurile au urmatoarele semnificapi:

Jio - coe.ficienr de frecare teren - beton (constant);

Ji - coeficienr de frecare echivalent (variabil eu presiunea unitara p); ca - efort unitar de aderenta intre teren §i beton;

Po - presiune limita de propoqionalitate:

Presiunea limitli P se poat d L' . .

o e e ermma eu relatia acopentoare (figura 4.18):

Po =. 3 . y. B' . tan ¢' + c' . cot ¢' + q

(4.16)

127

in care:

r : greutatea volumica a stratului de fundare;

B' - Hitimea redusa a fundatiei (in general. dimensiunea paralelli cu cornponenta H);

¢'. c ' - parametrii rezistentei la forfecare ai stratului de fundare;

(j _ presiunea verticala care actioneaza la nivelul trupii. dincolo de limita

fundutiei,

a'J

'cr
b)
arctan f.J
p
rer
.L
p
Po Per ,,___ -- B'

Figura 4.18. Determlnarea efOltului tangential critic

Valorile f.J ~i ca s-au dctcrrninat pe cale cxperimentaHi pentru diferite tipuri de pamant si rugozitati ale talpii fundatiei. Variatia coet'icientului f.J In functie de presiunea normala aplicata §i de caracteristicile fundatiei a fost stabilita prin calcul, pc haza modelului de alunecare in profunzimea stratului.

in tabelele 4.4 §i 4.5 se dau valorile f.Jo (pentru pamflnturi necoezive),

respcctiv !lO §i ca pentru principalele categorii de pamanluri coezive. De asemenea,

lie indica valorile f.JlIlin ale coeficientului de frecare echivalent, corespunzatoare

presiunii normale pe talpa P = Ppl la care se admite 0 extindere limitata a zonelor de

echilibru lirnita III teren.

128

Tabelul44

r ,umin pentru
Teren de fundare
f.Jo B'-lm B'=5m
rei"';" nisip cu pietris 0.65 0.25 0.35
-- --
DAD 0.45
Nisip mare In stare indesata 0.60 0.25 0.35
-- --
0.40 0.40
Nisip mare In stare de indesare 0.58 0.15 0.20
-- --
medic 0.25 0.30
Nisip mijlociu in stare indesatl; 0.55 0.15 0.25
-- --
0.35 0.35
Nisip mijlociu In stare de 0.50 0.10 0.15
-- --
indesure medie 0.20 0.25
~ tin uscat sau umed, indesat 0.50 0.15 0.20
-- _-
j'NiSiP fin fa uric umed sau saturat, 0.35 0.35
0.45 0.10 0.12
-- _-
in stare de indesare rnedie 0.28 0.28
Nisip fin prafos, uscat 0.45 0.15 0.25
-- _-
0.35 0.35
Nisip prafos foarre umed sau 0.40 0.15 0.25
-- --
saturut, In stare de indeare medie 0.30 0.30 Tabelul4.5

I cQ f.Jmin pentru
I Teren de fundare f.Jo (kPa) B!;;::lm B'=5m
I Panuiruuri caezi ve Ie= 1; e = 0.5 0.35 5.0 0.20 0.25
-- _-
1 cu 11' ~ 10% (nisip 0.25 0.28
I argiles, praf Ie= I.; e =0.7 0.32 3.5 0.08 0.10
_- --
nisipos, praf) 0.10 0.15
I Ie=0.5; e = 0.5 0.32 3.0 0.12 0.18
I _- --
I 0.22 0.30
Ie - 0.5; e == 0.7 0.30 2.5 0,02" 0.05
_- --
0.10 0.10 129

0.30 10.5 0.25 0.25
Pam[inturi coezive Ie = 1; e - 0.5 0.25 0.25
cu II' = 10 ... 20% 0.25 4.0 0.08 0.15
Ic=l;e:;:1 -- --
(nisip argiles, praf 0.15 0.18
nisipos - argiles, 0.28 8.5 0.22 0.22
Ie:;: 0.5; e = 0.5 -- --
argiHi nisipoasa, 0.22 0.22
urgilii pr5Joasii) Ie=0.5;e= 1 0.20 3.5 0.01' O·
_- --
0.05 0.02
0.25 21.0 0.20 0.15
Pumanturi coezive lc-1;e-O.5 0.15 0.15
(U 11"> 20% (argiHi 0.18 8.5 O· O·
Ie=l;e=l.l _
nisi pn3sa, argi lii 0* O·
priifoas a, argiUi, 0.22 14.0 0.10 0.08
lc=O.5;e=O.5 --
argilii grasa) _- 0.08
0.12
l_ 0.15 7.0 0.10 0.10
Ic=O.5;e=1.1 -- --
0.12 0.12
I f dati ei p = _v_ > Po' valoarea P

Deci, cand presiunea nonilaHi pe ta pa un ~ L' . B'

r " . tr lorile p - p

din relatille (4.14') sau (4.15') se deduce prin interpolare meara 111 eva - 0

*i P = P /,1 (figura 4.19).

J-Ir, P
Po I
I
I I
I I
I I
I I
I I
I \
I I
I I
I I P
I
Po P ppj Per Figura 4.19. Detenninarea coeficientului J1

130

dimensiunile reduse L', B' ale talpii, caracteristicile r; ,p', c ' ale stratului de fundare ~i xuprasarcina laterals q.

in tabelele 4.4 §i 4.5, valorile Jim;n sunt date pentru fundatii cu liilimea B' = 1 1Il, respecriv B' = 5 m §i adancimi de fundare Df = I m (la numaratorul fractiei), respectiv Dj:= 3 m (la numitor); pentru valori intermediare 1 m < B <5 m ~i 1 m < Df < 3 111 se admite interpolarea lineara a coeficientului Pm;n' Se precizeaza ca valorile

Jim;". afectate de asterisc (*), servesc exclusiv pentru .interpol are deoarece pentru

categoriile respective de piimfinturi presiunea P pi este foarte: apropiata de presiunea

criticii p,., datorata exclusiv indirciiritor verticale (deci fundatia nu poate prelua, la

uceustii incarcare normala, §i forte taietoare).

Valorile f-Io, C Q §i Pmin din tabelele 4.4 §i 4.5 au fost stabilite pentru contuctul teren - beton rugos, ceea ce corespunde fundatiilor turnate monolit sau realizare din prefabricate pozate pe un strat de beton de egalizare. 'In situatiile 'in care intre talpa ~i teren se interpun diferite materiale (straturi izolatoare, folii, pelicule etc.) sau procesul de executie provoaca 0 alterare pronuntata a stratului de fundare, valorile parumetrilor mentionati vor trebui reduse in mod corespunzator.

4.3. Calculul capacitiifii poartante ill cazul fundatiilor de adiincime

Pentru fundatiile caracterizate prin valori ale raportului Dfl B > (3 . ..4) §i cand straturile situate deasupra nivelului tiilpii se caracterizeaza prin valori ale parametrilor rezistentei la forfecare rp', c' sau e" comparabile cu all' stratului de sub talpa, presiunea critica se evalueaza conform unor modele In care suprafetele de rupere se dezvolra pfrnu in suprafata terenului sau se inchid in peretii vertic ali ai fundatiei tfiguru 4.7.a §i 4.7.b).

In aceste cazuri, pe talpa actioneaza numai cornponenta verticala, centric a a inciircarilor, deoarece eventualele actiuni orizontale sunt preluate pe peretii vertic ali ai lundatiei.

in situatia frecventa a terenului de fund are solicitat in conditii consolidate, presiunea critica pe baza fundatiei adanci se calculeaza cu relatia propusa de MltycrhoJ' (figura 4.20);

(4.17)

131

in cure tori coeficicntii au acclea§i semnificatii (~i se calculeaza in mod identic) ca si in cuzul relatiei (4.5), iar coeficienjii de corectie cu adancimea Df se deduc cu

cxprcsii le:

de = 1+ 0.4 aretan( D~)

d4 = 1 + 2 tan.p'(I- sin f)· aretan(D ~)

eli" "" I

Observa\i~ arctan( D~) sc exprima In radiani.

B

y', ¢" c:

Figura 4.20. Calculul presiunii entice pc baza fundatiei adfinci (Mayerhof)

Deoarece presiunea critica rezultatii din relatia (4.17) se atinge numai in condipile unor tasari mari (care depa§esc, de regula, 110 ·B), in calculul practic al

fundu\iilor adanci se determine presiuni limita P/im' in urrna limitarii acestor tasari. In prescriptiile rornanesti (STAS 2561/3 - 90, P 106 - 85) se recornanda urmatoarele

relatii de culcul,

132

il) rC[1LrU reren UIL:ULUll UlIl suuuin I.,;Uc::t.1VC bin.UJUU;:;, bUUI.:IU1L1::::: 111 t...:LJHU.1111 ucuu:alllLC

<¢" = 0):

- cIt - coeziunea nedrenata a stratului;

'I - presiunea verticala efectiva preexistenta la nivelul tlUpii fundatiei (a se vedea explicatiile de la relatia 4.5).

b) Pentru un teren alclituit din straturi necoezive (figura 4.21):

PH", = a~ I . D; . N q + r . B· N r )

in care:

In care:

PLim = 9cII +q

(4.18)

(4.19)

1

B

Figura 4.21. Deterrninarea presiunii critice pentru un teren necoeziv

- a - coeficient de reducere, dat in tabelul 4.6, in functie de gradul de indesare al pamantului de sub talpa fundatiei;

- YI - media ponderatli, prin grosirnile straturilor, a valorilor greutatii volumice a straturilor situate deasupra nivelului tlilpii;

- Dr - adiincimea de calcul, care se ia:

- Dc = p·B, daca Df> pB;

- Dc = Dp daeli Df< pB; (coeficientul pse dii in tabeluI4.6)

133

- r : 5l\.,.lJ.LLlL;"_'j_.l "_H .................. _ - ....... ----

- N q, N r - coeficienti de capacitate portanta, dati in tabelul 4.7 in functie de valoarea ¢' a unghiului de frecare interioara al stratului situat sub talpa fundatiei;

- B - l11timea (sau diametrul) bazei fundape.

Tabelul4.6

r ID a fJ
I 0.0 ,..0.33 0.5 10
I 15
l 0.34.,. 0.66 0.4
0.67.,.1.00 0.3 20 Tabl!!u14.7

f I 26" 28" 30" 32" 34° 36° 38" 40°
L $'
24.8 32.8 45.5 64.0 87.6 127.0 185.0
I N,! 18.6
~
12.6 17.3 24.4 34.6 48.6 71.3 108.0
N: 9.5
L 134

4.4. Aplicatii

4.4.1. Calculul capacitiilii portante a terenului sub o/ultdafie de supra/alii

Se cere verificarea capacitatii portanre a terenului pentru fundatia din figura -L4. j .1, atdt in ipoteza apliciiri Iente a indirciirii exterioare (stratul de fundare fiind

solicitat in conditii consolidate - drenate cu parametrii ¢' = 20° §i c' = 25 kPa), cat §i

in situtqia inciirciirii rapide (rezistenta la forfecare nedrenatil a stratului ¢u == 0 ~i ell =

70 kPa).

Dimensiunile in plan ale (iilpii fundatiei sunt: L = 2.50 m; B = 2.00 m.

. .

Rezulranta inciirciirilor exterioare pe baza tiilpii are componentele: V == l350 kN ~i H = 120 kN §i exeentricitatile el = 0 §i e2 = 0.20 m.

B/? BI2

, - ,
, / ,
e,
.. 0.00 -, 1-+
~"');,v» i i . \Y.>V;»
J
/X'>)/d J ! J /, / /, // ........... Umplntura
fl.OO J '-
-- - J --_ Y= 17 kN/m)
i
j-1.50 i
--=-i.- Argila prafoasa, plastic consistcnta Y= 19 leN/m3

¢' = 20"; c = 25 kPa

f3.50 i -3.80 (N.H.) i ¢u = 0; s, = 70 kPa

Nisip mijlociu

Figura 4.4.1.1. Stratif.icatia terenului

Rezolvare

Verificarea presiunii eritice in conditii drenate Aria de caIcui a t1i1pii, conform relatiei (4.4):

L' = L ::: 2.50 m; B' ::: B - 2·0.2 = 1.60 m A' = L'B' = 2.50·].60 = 4.00 m2.

135

ale terenului de fundare (relatia 4.7). adrnitand 1/1' = 20°:

I :: B· f(I/1') = 2·0.92 = 1.84 m

Se introduc, deci, In calcul numai caracteristicile statului de argila prafoasa. Presi uneu critics (relatia 4.5):

I, = c' . N . s . i + q . N . s . i + 0,5y . B' . Ny . Sy . iy

cr cec qqq

Coeficientii de capacitate portanta, pentru ¢' :::: 20° sunt:

N" = 14.8; N4 == 6.4; Nr == 3.6

Suprasarcina lateralii:

Cj == 17·1.00 + 19·0.5 == 26.5 kPa

Coeficientii de forma (conform tabelului 4.3) sunt calculati in tabelul de mai jos, pe baza recomandarilor din STAS 330012 - 85, respectiv din ENV 1997 -1: 1994

;- Coeficient ST AS 3300/2 - 85 ENV 1997 1: 1994
.1' 1+ 0.3(Biz:.}== 1 + 0.3 ~'~ = 1.19 1 + (BIl:.)sin¢' == 1+~sin20 == 1.22
'I
-,) 2.5
I I I-OA(B!r,)== 1-0.4~= 0.74 1- 0,3(BX,)= 1- 0.3 ~:~ = 0.81
!
2.5
r-'· 1+ 0.3(B/r,)= 1.19 ( Sq' N q-l ) == 1.22 ' 6~4 -1 :: 1,26
. "
s, -I 6.4 1
L Coeficientii de inclinare, stabiliti din graficele din figura 4.14 (pentru 0:::: 0.09 ~i lall¢, = 0.36), respectiv cu relatiile (4.8), sunt dati in tabelul de mai jos,

Coeficient STAS ENV 1997 1: 1994
;(( 0.82 Y y
1 0.7H _ 1- 0.7,120 =0.85
(-V+A"C'.cot~' -( 1350+4,25'cot20
; 0.72 (1 J . r
H == 1- 120 == 0,79
I V+A·c',eot¢' (13S0+4.25.cot20
.. 0.80 iq • N q -1 == 0.85·6.4 -1 == 0.82
i
,
Nq -1 6.4-1 136

Per = 25,14.8,1.19,0.8 + 26.5,6.4·1.19·0.82 + 0.5.19.1.6.3,6.0.74.0.72 = = 352 + 165 + 29 = 546 kPa

Presi unea critica, calculata cu coeficientii recornandati tn prescriptia curopennil ENV 1997 - 1: 1994 este:

Per = 25·14.8·1.26·0,82 + 26.5,6.4·1.22·0.85 + 0.5.19.1.6.3.6.0.81.Q.79 = =0 382 + 176 + 35 = 593 kPu

Presiunea pe aria redusa a talpii este:

V 1350

p:= -- == --- = 337.5 kPa L'·B' 1.6·2,5

Deci P «Pcr" .

Verificarea presiunii critice in conditii nedrenate

Calculul se efectueaza eu parametrii stratului de argil~ priifoasa a clirui

grosime sub mlpa dep1!~e~te O.7·B:= 1.40 m.

Presiunea critica (relatia 4,11):

P ;;; (') + a). c . s . i + q

o- - u c c

Coeficientul de forma:

B' 16

.1',. 0: 1 + 0,2-;;; I + 0.2-"-:= 1.13

L' 2,5

Coeficienrul de inclinare:

iL• =: 0,5(1 + )1- ;-! J:= 0.5(1+ ~l- 120) = 0.88

A =; 4.70

Rezultii:

Per = (2 + 3.14)·70 ·1,13·0,88 + 26.5 = 384 kPa

Oeci ~i in ipoteza Incarcl1rij rapide a fundatiei:

137

'.4.2. Verificarea la alunecare a unei fundaiii de supra/atii

Funnatia zidului de sprijin din figura 4.4.2.1 este realizata pe un strat de praf

3 iisipos, plastic vartos, avand caracteristici1e: Ip = 12.5%, e = 0.6, r'" 20 kN/m ,

~. = 22", c' = 20 kPa. Indircarea de calcul pe talpa are componentele V", 350 kN/m §i

H;: l-(O kN/m, iar excentricitatea e2 ;: 0.25 m.

v

t -1.50

H

Figura 4.4.2.1. Fundatia unui zid de sprijin

Rczolvarc

ZiduJ avund 0 lungime mare (L » B), problema se trsteaza in plan, calculele

efectufindu-se pe 1 m liniar de zid.

Uitimea redusa:

IJ' = B - 2e2 = 2.00 - 2·0.25 = l.50 m

Presiunea lirnitii pentru valoarea constanta a cceficientului de frecare beton -

teren (ecuatia 4.16):

Po = :3. r . E' . tan ¢' + c' . cot¢' + q '" 3·20·1.5·ran22 + 20'cot22 + 1.5·20

PII:;: 116 kPa

Presiunea efectiva pe suprafata de calcul a talpii:

V 350

p:c L'. B' :c 1.5 .1 = 223 kPa

138

Deourece P > Po se calculeaza valoarea (variabila) J.l prin interpol are intre Po §i

Presiunea limitatii de dezvoltare partiala a zonelor de echilibru limita in teren

I relulia 3.4):

Ppi = mJi· B'· NI + q. N2 + c'· N3)= 1.4(20.1.5·0.61 +30·3.44+ 20·6.04) :c 339 kPa.

Din rubelul 4.5, pentru stratul de fundare, rezulta prin interpolare dubla (in lunctie de lc §i e):

flo = 0.33;

CQ = 3.5 kPa

De asernenea, prin intcrpolarc, tin:1nd seama de Hitimea E' = l.50 m ~i de adancimea de tundare Df= 1.50 m, rezulta:

flm;n := 0.16

Vuloarea finals a coeficientului de freeare rezulta pentru presiunea efectiva p = 233 kPa, prin inrerpolare Intre valorile flo = 0.3 (pentru Po = 116 kPa) ~i flm;" :::

0.16 (pentru PilI::: 339 kPa): »> 0.24

Verificarea la alunecare a fundatiei:

Her:; rcr . A' =0 (Ca + fl' p). B'·l = (3.5 + 0.24· 233).1.5.1 := 89.1 kN/m

Oed H < Her.

139

"" . .,..J. '-"'"' ..... - ... -~ --r-'

Se cere deterrninarea prin ealcul a eapacit1itij portante pe baza pilotului forat

din figura 4.4.3. L .. .

Terenul de fund are este eonstituit din nisip mare, In stare de indesare rnijlocie,

avand urmatoarele caracteristiei geotehnice:

r, ::: 26.5 kNiInJ, II == 37.5%, ID ::= 0.60, w ;: 5% (deasupra nivelului

hidrnstatic), ¢' ::: 34", c' ::: O.

Rczolvare

Calculul greutatilor volumice: deasupra NH:

., = (I--'!':_). r .(1 +~) '" (1- 0.375). 26.5· (1 + 0.05) ::: 17.4 kN/m3

/ 100 s 100

sub NH:

I

I Dr

0"

p

-15.00

Figura 4.4.3.1. Pilot forat

140

Presiunea verticald la nivelul bazei:

q = 2·17.4 + 13,10.3::= 168.7 kPa Calculul presiunii entice (relatia 4.17);

Pcr =c' .», ,sc .s, +q.Nq ·s" ·dq +0,5y·B' ·Nr -s; .dy'

Pentru ¢::: 34", rezulta (relatiile 4.6 sau tabelul 4.1)

Ntl = 29.8; Nr == 35.4

Llilimea cchivalerun a bazei:

B=l"'4d2 =J3.14~0.882 =O.78m Coeficienjii. de forma (tabelul 4.3):

.1"1 == l+sin¢':::I+sin34==1.56

.\':' =: 0.7

Coeficientii de corectie ell adancimea:

uq =: 1+ 2 tan ¢'(I- sin ¢'). arctan( D j{)

dt! =: 1 + 2 tan 34(1 - sin 34). arctan{1 Yo. 78)= 1.95

d; = 1

Presi unea critica rezulta:

Pa::: 168.7·29.8·1.56·1.95 + 0.5·10.3-35.4·0.7·1 == 15293 + 99.6 '" 15390 kPa Calculul presiunii limita, din conditia Iimitarii tasarii pilotului

(s < _!_d '" 8.8 em), pe baza relatiei (4.19):

10 ~ .

Plim =a~l .o, .n, +y.B.Nr)

Pentru nisip In stare de in des are rnedie (lD = 0.60) rezultii (din tabeluI4.6):

a=: 0.4;

{J=- 15

Deoarcce {J·B =- 15·0.88 == 13.20 m < Df = 15.00 rn, se considera adancimea de calcui:

Dc = fIB::: 13.20 m

Greutateu volumica medic a straturilor situate deasupa nivelului talpii (pe distanja Dc):

141

, _lLW·ll.'tTIJ·lV.J =10.4kN/mJ

(I - 13.20

1 14 7) t u .A' - 34° rezultli:

Cocficientii de capacitate portanta (tabe U . ,pen r 'I' -. .

-N - 64 Q. Ai y = 34.6

. ,,- ., ,

Presiunea limitil rezultli:

_ 0 4.(10 4.}3 2.64 + 10.3·0.88·34.6):: 0.4·(8786 + 314) '" 3640 kPa

PUm-' • •

In mod evident, la calculul capacitiitii pe vfirf a pilotului forat se va accepta

presiunea unitara P/im :: 3640 kPa.

142

I

I'

BIBLIOGRAFIE

Bibliografie de bam

11.1 Antonescu L: "Manual de laborutor geotehnic" - ICB, 1978;

12] . Athanasiu C.: "Capacitatea portanta a terenului de fundare" - ICB, 1982;

13] Manea S., Antonescu I., Comeagli L., Jianu L.: "Indrumator pentru proiectul de geotehnica §i fundatii" - UTCB, 1998;

14] Marcu A.: "Fundajii speciale, Cercetarea terenului de fundare §i determinarea caracteristicilor geotehnice de calcul" - ICB, 1983;

15] Marcu A.: "Geotehnica §i fundatii, Partea I - Fizica §i mecanica pamanturilor" -ICB,1990;

16] Marcu A., Roman T.: "Perfectionarea calculului In alunecare pe talpa fundatiilor in terenuri nestiincoase. Tabele de valori reprezentative ale coeficientului de free are beton - teren" - Revista Hidrorehnica Nr. I, 1990;

17.1 *** rCB, Catedra de Geotehnicli §i Fundatii: "Tabele, grafice §i forrnule pentru proiectarea fundatiilor" - ICB, 1979.

Bibliografle complementara

181 Bowles J. E.: "Foundation Analysis and Design" - 4'h edition, Me. Graw Hill In!. Ed., 1988;

19] Manoliu I., Marcu A.: "Calculul fundatiilor ~i inginerie geotehnica, Eurocode 7 - Exemple de calcul" - Editura Bridgemann Ltd., Tirnisoara, 1997;

110] Rarniah B. K., Chickanappa L. S.: "Handbook of Soil Mechanics and Foundation Engineering" - 2'oU edition, A. A. Balkerna, 1990;

1111 Zaharescu E.: "Contributii la studiul capacitatii portante a fundatiilor" - Editura Academiei, Bucuresri, 1961.

143